DUMINICĂ 25 DECEMBRE 1883 A dîiiinistraţi», 0»*1ea ^riV*toriei îîti. ABONAMENTELE fQ tO-ttA ţarH. pp ai: III lei > pf 8 Iutii 22 l«i \ , pp 3 Imn >V ei intru străinătate pe an . . 6U lei mtm4nUt« priimage I» Ari nu isr.rnţjA lin Capitală to bani numărn in Tistricte 15 bani uuiii&ru Director : M- PALEOLOUU REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. S J? M A R I u Revista politici. Ştiri telegrafice. Clon ici. Cor. O alternativ:!. Ştiri din străinătate. Hoţiile dela primărie. Hoţii la puşcărie. Înscrierea firmelor. V arietaţi. bucureşti, 24 Decembre 18S3 Resbelul ruso-turc care a isbucnit 1877 a fost prevestit şi pregătit de evenimente cu doi ani inaintc : insu-recţiunea erzegoviană in 1875 şires-belul serbo-turc in 1876. D-l. Bră-tianu şi partidul său urmară in acest timp două politice absolut contradictorii : alta cănd se aflau in oposiţiu-ne, alta cănd sosiră la guvern. Astfel in anul 1875 toate organele vestitei coaliţiuni de la Mazar-Paşa nu făceau decăt să laude neutralitatea, să arate simpatii Turciei, se cănto pe toate tonurile Tratatul de la Paris, f. şi să -denunţe purtarea guvernului conservator ca simpatică Rusiei şi gata a arunca ţara in aventuri periculoase. Articolele Românului, ale Alegă'o-rului liber sunt faţă pentru a învedera această atitudine. Ceva mai mult; acâstă politică recomandată pentru viitoarele complicaţiuni stă scrisă in lung şi in lat in programul de la Maza-r Paşa, subscris de toţi şefii şi chiar de soldaţii oposiţiunei (vre-o 50 de nume) foarte restrânsă atunci ca toate oposiţiunile din toate timpurile in această ţară. Pe lăngă acesta, d-l Ioan Ghica, cunoscut prin simpatiile sale turceşti, era trimes pe lăngă consulii puterilor occidentale ca să-i încredinţeze că o-posiţiunea de atuncia nu dorea decăt neutralitatea şi era absolut ostilă pro-ectelor ruseşti. Precum astăzi, partidul conservator era acusat de tendinţe ruso-file, de aceiaşi oameni cari, cu şase luni îndărăt, il numiau austro-maghiar, de trei ori pe zi.—Acel guvern totuşi nu era de căt Român şi patriot, şi, in faţa nuorului greu de furtună care se ridica asupra Orientului, căuta a feri ţara, pe căt cu putinţă, de fatalele consecinţe ce se prevedeau. De sigur, nici unul din oamenii de stat pe atunci la putere, nu credea in viitorul Turciei, dară iarăşi dorea ca, intr'o alianţă cu Rusia, să asigure in mod neîndoios soarta şi viitorul acestui ostrov latin, isolat in oceanul slav. Pe cănd guvernul nu se gândea de cât la aceste patriotice proiecte, o schimbare politică, asupra careia nu este timp acum de a spune intreg adevârul, chema la guvern pe coalisaţii de la Mazar Paşa. In două luni D. I. Brătianu scăpa ie colegii cari avuseseră buna credinţă sau naivitatea de a lua in serios programul comun. In alte două luni, deveni cel mai înfocat sprijinitor al politicei ruseşti, pe care o combatea de la 1870 — şi inccpu această faimoasă campanie care se termina prin tratatele de la Sa»1 Ştefano şi de la Berlin. Astăzi î mărturisesc că numai devotamentui şi curagiul oştirei noastre au făcut să se uite niţel toate ruşinile şi neajunsurile eşecurilor noastre diplomatice. Dară ce era sâ facă D-l Brătianu in asemenea împrejurări ? Negreşit, situaţiunea era grea, insă nu trebuia s6 minţă lumei şi sâ demoraliseze tinerimea afişând in oposiţiuue un program de neutralitate şi simpatie pentru Turcia, pentru a’l desminţi la guvern in mod aşa de sfruntat. Nu trebuia să pârască pe guvernul conservator ' instrument al Rusiei, cănd ştia, foaia bine că a-"el guvern lupta in mod patriot pentru a obţine condiţiuni mai bune pentru ţară, intr’o alianţă pe care dumnealui a intocmit’o mai fără condiţiuni. Nu trebuia să facă mezat să zică : las mai jos cu interesele sfinte ale ţSrei. De sigur, guvernul conservator n’ar fi avut nebunia sS se facă sus-ţiitorul Turciei espirănde. Dară din două una sau ar fi păstrat o neutralitate amicală Rusiei şi ar fi dobândit independenţa fără a cheltui un ban şi a vSrsa o picătură de sănge; sau ar fi intrat intr’o alianţă leală cu Rusia, ar fi stipulat in mod clar toate eventualităţile ce se prevedeau,şi dacă ţara ar fi fost redusă a un sacrificiu, acest sacrificiu, ar fi fost compensat cu prisos prin mari concesiuni pe cari Rusia era gata sB ie faca. Guvernul de atunci n’ar fi lucrat ca d-l Brătianu care a minţit ăntBiu ţârii, cănd ştia că de la început Basarabia era perdută, susţiind vin toate organele sale că nici vorb. iu este de a ceda Basarabia, şi că el i sciut nimic de aceasta;—care a mii, ' a doua oai ă zicând că va apăra Ba sarabia cu armele in mănă, pe cănu dedese deja ordinile necesare pentru predarea ei;—care a minţit a treia oară susţinând că s’a luat Basarabia, şi nu ei au dat'o, pe cănd ei au schimbat'o pe Dobrogea fără frontiere; şi sâ scie că, cu mai puţin egoism şi mai mult patriotism, ar fi schimbat Basarabia pe concesiuni teritoriale de două ori mai importante. Astfel lucrând ar fi putut, cu fruntea senină să părăsească puterea, lâsănd să’i judece ţara şi istoria, cum a făcut Oa-vour cănd a dat Nizxa şi Savoia. Dară nu este nici trebuinţă ca un partid care n a exercitat puterea sB dea seamă de ceia ce ar fi făcut in faţa cutăror evenimente. Asemenea întrebări ar fi in adever prea comode pentru acei cari au avut toate benefi-ciele unor asemenea situaţiuni şi vor să scape astfel de legitima lor responsabilitate. Această responsabilitate apasă pe d. I. Brătianu; — şi daca trecutul este astfel de ticălos, nimic nu ne încredinţează că viitorul va fi mai bun. 0 nouă faşă se desvoltă astăzi in politica Europei. Tocmai ca după Sadova, antagonismul se ivesco intre două mari puteri, in urma unei biruinţe câştigată asupra unui al treilea care este scos din causă. Precum s’a zis că'Franţa perdusc bă talia de la Sadova, ast-fel unii au cău tat să dovedească că rtratatul de la Berlin a fost încheiat in contra Rusiei Să sperăm că, de astă dată, provocatorii de tot felul vor avea mai puţină isbăudâ, şi că, pentru binele omenirei, atât la Berlin cât şi la San-Petersburg yor găsi miniştri mai puţin dispuşi să turbure pacea lumei pentru înfrângeri imaginare. Dară totuşi pacea a Irut destul de ameninţată vara trecut, şi ne-am in-rebat cu îngrijire, in caşul unui con» iliet, unde ar fi interesul şi unde ar trebui să stea stindardele române v Trei politico se pot susţine cu o egală bună credinţă, cănd cin -va. n’ar fi preocupat do căt de interesele ţârei şi n’ar amesteca, cum face partidul 'roşu, miserabile cestiuni de si-tuaţiune personală. Suut căţi-va cari s au pronunţat pentru o alianţă efectivă cu Germania şi Austria sperând intr’o victorie a armatelor germane revincita României pentru neajunsurile tratatului dela Berlin. Alţi, încrezători in viitorul junelui element slav de care suntem iinwuij uraţi, stăruind că nu trcue să ne facem un inamic al neamţ®ui nostru din aceste populaţiuni cu care suntem legaţi prin religie şi in .parte prin sănge, s’au arătat partisani ai unei alianţe cu Rusia. Ei au arătat modul cum popuiaţiunea română este tratată peste Oarpaţi de către guvernul maghiar, şi au susţinut că aceiaşi soartă aşteaptă pe Românii de la Dunărea de jos in cas de o victorie definitivă a elementului austro-german. In sfârşit, a trei;} opiniune susţinută cu mult talent in coloanele acestui ziar, şi care este împărtăşită de majoritatea conservatorilor, a sprijinit o politică de strictă şi leală neutralitate ca singura compatibilă atăt cu situaţiunea noastră geografică căt şi cu interesele şi viitorul neamului nostru. Dacă un conflict se iveşte intre cele douâ mari rase, slavă şi germană, ori care va fi învingătorul, soarta noastră nu se va îmbunătăţi. In urma unei ciocniri care ar da preponderanţa uneia sau alteia din aceste puteri, influenţa învingătorului ne mai fiind precumpănită printr’o putere egală, acestă influenţă fără contra-greutate va apăsa foarte mult asupra independenţei micelor state din peninsula balcanică. Este adevărat că. in cas de resbel acest resultat s’ar întâmpla, fie resbelul, făcut cu participarea sau neparticiparoa noastră. Insă dacă este aşa de ce să mai vârsăm sănge şi bani pentru a ajunge cu sacrificiul! la starea de vasalitat i care ne ameninţa? A’şi perde neatârnarea este râu, este mai rău insă a contribui singur prin j rtfe dureroase la această decadenţă Dară mai este şi un alt neajuns in cas cănd noi am lua parte activă la resbel; acesta ar fi pericolul de a ne găsi din partea învinsului şi atunci a peri cu totul, neam şi ţară; mai este in sfârşit primejdia de am fi ca învinge ori să facem din cel invins (şi acel învins se va numi neamul german sau neamul slav) un duşman ereditar pentru această mică seminţie latină bătută ca o insulă de aceste douB oceanuri turburate. A fi neutru este bine- Dară cu putinţa? De sigur nu! cât avea un guvern ca cel al d-lui este vom Br i-afa- tianu-Roseiti şi un ministru al cerilor străine ca d. Sturza. Pentru a obţine să se respecte neutralitatea ţârei tnbue mai ănteiu ca guve nul r„măn ă o vuiaică el însuşi, şi cănd acel guvern prin organele sale declară că neutralitatea este cu neputinţă, cea mai bună traducţiune este cănu o voeşte. Clnd ministrul affacerilor străine scrie intr’o aazetă streină, ca şi dânsul, de interesele şi aspiraţiunile naţionale, că România nu poate să fie neutră; cănd denunţă şi calomniază ca r mo foii pe acei v sprijinesc această neutralitate, este evident că decisiuuea acestui guvern este luată, că dânsul nu’şi va ca nici o silinţă pentru a i s<*. recunoaşte şi respecta neutralitatea, că este hotărât *ă ia parte la resbel. şi că ’şi-a ales lagărul in care va combate. Şi această de-clarnţiune se face in pl năpace, adică cănd nici cele mai mari puteri nu indră-mesc a lua asemenea atitudini ultra-provocătoare. Ast-fel, cănd domnul de Bismarck păstrează ăncă o a-titiuline fermă, dară plină de cuviinţă şi de moderaţiunc, d. D. Sturza işi permite provocări făţişe. Noi roşim pentru rolul pe care asemenea oameni il fac sâ’l joace ţara noastră. Dară suntem siliţi să mărturisim, ori căt ne costă, că ast-fel de purtare seamănă cu impertinenţa unei slugi totdauna mai arogantă de căt stăpânul. Mai este şi alt cuvânt pentru care neutralitatea nu este cu putinţă in faţa guvernului actual. La nici o ţară, pe căt la o ţară neutră, nu se cere mai multă bună credinţă, mai multă serositate politică, mai multă probitate internaţională. Dacă de trei sferturi de secol se respectă in cele mai mari crise ale Europei neutralitatea Belgiei şi a Elveţiei, este fiind că guvernele şi popoarele acestor ţSri au dat neindoioase probe de asemenea calităţi onorabile. Nu de sigur cu un guvern ca cel al României de astăzi se va găndi vre-o putere in Europa a recunoaşte şi respecta neutralitatea noastră. Lăsănd la o parte vari-aţiunile trecute, dară proaspete incă, ale guvernului d. I. Brătianu, in toate gestiunile esterioare, se ne ocupăm de evenimentele din vara trecută. Ce pot cugeta guvernele europene de un om de stat care la banchetul de la Iaşi din iunie permite unui deputat al sSu sâ poarte un toast in faţa regelui, plângând lipsa vestitelor mărgăritare din cununa, lui Ştefan cel Mare, toast aşa de imprudent şi necuviincios, in căt a născut un incident diploma-matic intre Au tria şi noi, terminat prin scuse, după obiceiu, şi două luni in urmă, in auqil t, aceiaşi ministru acelaşi d. I. Brătianu se duce să croiască alianţa cu Germania şi Austria? Ce se poate crede de un ministru al afacerilor străine, d-l D. Stur-sa, făcând pe report irul şi esercităn-du-şi urile nu numai in contra opo-siţ unei dinăuntru, —ceea ce nu este periculos,-dară denunţând şi calomniatul o putere ca Rusia care este una din acele ce ar trebui să consimtă la această neatralitate? Ce se poate crede de d. I. Brătianu care in Iu-niu, prin toastul unui om al său, reclamă Transilvania şi Bucovina şi in noemvrie lăsă să se înţeleagă că in sacul său de voiaj a adus Basarabia şi chiar? Bulgaria (A vedea interpelarea cumătrulni său Stolojan(l). Dacă înainte de 1870, Belgia ar fi reclamat, fie prin articole de ziare şi toasturi după beiA cănd Franciei provincia Flandra ^departamentul Nord astăzi,) cănd Germaniei sau Olandei, parte din Limburg sau Luxemburg ; apoi nimenea in 1870 nu i-ai fi cruţat hofarele şi marea li-chidaţiune intre Franţa şi Prusia s’ar fi făcut pe pămîntul ei. Ou asemenea politici dară nesocotiţi, fără şir in idei, fără cumpănire in purtare, fără bună credinţă in relaţii, turburaţi şi turburători, ameţiţi şi revoluţionari, cănd ruşi şi vorbind de luarea Bucuvinei şi a Transilvaniei, cănd austro-germani şi amintind Basarabia, se poate vreodată incheea vre-o convenţiune de neutralitate cu încredere că dânşii o vor respecta pentru ca să o respecte alţii ? De o mie de ori nu ! D-l Sturza are drep -tat». Neutralitatea este cu neputinţă, insă pe căt timp vor sta D-lor in capul trebilor. — Ceva mai mult. Nu credem nici chiar intr’o alianţă. Nu credem că un ministru serios al unui stat vecin va pune iscălitura sa alăturea cu iscălitura D-lui T. Brătianu. al cărui sistem de minciuni, şi de vecinice schimbări este cunos-qut. La un resbel nou ce s’ar ivi (ferească Dumnezeu!) fie care putere va căuta să ia asigurări materiale (1) Ce alt semfputea sa aibi amintirile nepotrivite de imper&ţia Asanilor etc ? ANUL AL VIU,—No 284 ^—■——^* ANUNŢURI ŞI INSERŢn LiDib 30 litere petit pag. IV. <0 Hedame pa-.- III .... 1 -50 . , II .... 2 50 . ieunţarile ji imerţiile »e primeec Snnnreştl . la iiiminiatrapa ziarulnî ia Vlona, la binroorile de anQDjori Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stobet-stoin 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmene 4 k. Lorett, rne 8-tei Audi 51. Scrisorile nefruncate na ar primei Hennserlerle nelmprlmute ai ard. in contra noastră, intrând de odată in ţară şi puind mâna pe ce vor putea. Acest sistem, pe lăngă că va garanta pe fie care stat in contra unei posibile schimbări a D-lui I. Brătianu, va mai avea şi avantagiul de a’l dispensa pe acel guvern de a ne face vre-o parte iu cas de biruinţă. Pentru a înlătura aceste triste consecinţe pe care experienţa trecutului ni le ir.vederează, nu este alt mijloc de căt substituţiunea unui guvern de ordine şi de pace guvernului de anarhie şi aventuri de care ne bucurăm. Acel guvern va putea să obţie garanţia serioasă a neulrali-t&ţei, fiind că el o va voi; el va putea sâ obţie încrederea statelor cu care va trata, fiind că oamenii cari’l vor compune nu sunt obicinuiţi nici de a aţăţa poporul cu vedenii fantastice pe care ie ştie că sunt astăzi in do-menul visurilor, nici a turbura liniştea statelor vecine, nici a minţi promisiunilor lor. In sfârşit va fi neutru cu faptul, iar nu cu cuvîntul. Această politică, in afară, va permite guvernului acela şi aită politică înăuntru. In aşteptarea bolnăvicioasă a unui resbel ce nu vine, ce se depărtează din an in an, pentru a fi, poate, cu voia lui Dumnezeu, înlăturat cu totul, guvernul Regelui a adoptat înăuntru un sistem care sacrifică totul acelei eventualităţi depărtate. Dintr’un budget de 120 milioane, scos din ţară numai graţie’sărăcirei universale şi sleire! înceată dară sigură a tutulor isvoarelor de îmbogăţire ; budget care se indoeşte aproape prin budgetele consiliurilor judeţene şi al comunelor, 50 de milioane sunt date anuităţilor (guvernul actual a împrumutat vre-o cinci sute milioane); mai mult de 30 merg la armată afară de necontenite credite extraordinare, şi restul este consacrat tutulor celor alte trebuinţe ale Statului. Cănd zicem restul, sunt douâ mari restricţiuni de făcut. Antâiu, acel rest este mai cu seamă cheltuit in lefuri, nici o tară nefiind mai bogată in amploiaţi de căt a noastră. A doua seric de cheltueli sunt cele necesitate prin aparatul constituţional atât de complicat. Puind la o parte do-taţiunile corpurilor legiuitoare, diurnele pe care in contra legei guvernul actual a ajuns să le plătească mai tot anul şi vrea să le intinză la senatori, apoi trebue să ne gândim la numeroasele funcţiuni inutile şi scump plătite, inventate numai pentru a câştiga voturi prin corupţiune, Ast-fel acele comitete permanente, utile numai pentru abusuri; ast-fel gradele in garda naţională unde se plătesc foarte scump nişte coloneii de la tarabă; ast-fel mulţimea de primari, ajutori, consilieri comunali intreiţi de căt ar trebui. Cănd scoţi dar din cheltuelile ţârei budgetul datoriei publice, budgetul armatei, şi tudgetul corupţiunei, râruăne mai nimic pentru acele cheltueli care. ar fi folositoare şi reprodutive. Să nu se mire dar nimenea că producţiunea se împuţinează, esportul cade, popuiaţiunea descreşte, şi că râsar numai căte-va stări făcute din abuzuri şi tripotagiuri politice, precum ciupereelo veninoase cresc pe putregaiu. Aceste sunt efectele unui intreg sistem urmat mai de la 1865 cu prea mici intrerupţiuni ca să fi fost simţitoare, şi care, mai cu seamă in cei opt ani din urmă, a ajuns la culmea, la apogeul sâu. Acel sistem in-tr’un cuvânt a consistat a ne ţine atenţiunea şi ochii ţintiţi peste hota- MPUL re pentru a ne apăsa şi săraci ină-untiu. Ast-fel unui nătărău i se ara-fă o stea pe cer, pentru a-i uşura buzunarul. Este timp de a reitura in noi fi ta noi, de a lăsa politica mare care nu ne-a adus decât umiliri şi decepţiuni, şi de a ne ocupa de dfaceiile interioare, dacă nu vrem ea prin sărăcie inainte de resbel săpe-rim după carta luinei. D-l.l. Brâii.i-nu, care sa tăcut instrumentul politicelor celor mai contradictorii in a tară, pentiu a păstra dreptul de a tăia fi spânzura inăuntru, nu este omul care ne va da pacea, liniştea şi un guvern onest. Mai bine dară ar fi să se in toarcă la intreita sa meserie de conspirator, vier şi laptagiu, şi poate ţara va fi Belgrad. 3 Ianuarie.— Oficialul un ukaz regal pronunţând di-olvar cinei şi ordouând ca alegerile generale pentru reîuoirea el vor avea loc la 25 Ianuarie Roma. 3 Ianuarie. — Resturile mortale ale Iul Victort Emanuel vor fi transportat Sâmbătă în Pantheon. Noui călugări intrând în contra legel în monastiri, ordin a lost dat d'a depana pe intruşi inainte de doua luni ti tu ţi un ei şi a legci electorale; supărat că proectnl seu cu sufragiul universal nu e impărtăşit, cum se aştepta; cunoscăiul âncă. mai presus de toate, slăbiciunile omeneşti! —a pus pe deputaţi intr’o alternivă cam ciudată, lata ce zice d. Rosetti intr'un articol din „Românul11 iscălit de d-sa : R.ESBOI UL IX TONKIN Londra, 4 Ianuarie.—Principalele ziare eng.eze stârnesc ca Englitera sa ia definitiv Egiptul supt protectoratul iei, sa-l organizeze in iutru şi sâ-1 apere in afara. Se crede ca cabinetul Gladsloue va lua otarîri iu sensul aeeita. „Eevizui-se-va constituţiunea şi legea electorala? Parlamentul va uebui să se disolve pentru ca ţara sa şi trimiţă repiezcntauţi după noua 1 ge; destul de bună pentru a uita rCul| Zi:'ru* ”b>aily Ntjws“ consiliază d’alibera care i-a făcut. Căt pentru ministrul nostru de Ei-ţerne să nu-i ducem grija. Aflăm că indată ce se va retrage de la putere, mai multe gazete germane i-au oferit cu strălucite condiţinni un loc de reporter, in caşul nenorocit cănd nu va mai presida la conducerea trebi-lor noastre cu urbanitatea, săngele rece, demnitatea şi dibăcia care 1 de-osibesc aşa de mult. Am terminat a-eeste reflecţiuni cam lungi, dară trebuia să improspătâm nişte evenimente recente dară ăncă ignorate de unii, şi destul de uitate de alţi, iu căt să armata egipteana şi d a aduce in Egipt re gimente indiene, CRONICA „nu se va revizui? Parlamentul iarăşi va trebui sâ fie disolvat, pentru că n’a voit a'şi îndeplini sarcina pentru care a foat ales." Am spus ieri la Cronică câ, intre doamnele ce primesc mila de la Ministeiui de Culte, n am inţeles pe dua Luxiţa Za ik sora părintelui literaturi HeJiade, ci pe alţii doamna care poartă aceiaşi nume, şi asupra câreea mfeuţiuem cele scri-e, ca adică are avere şi moşie in Vlaşca. 88 Dn»M ,,,,, in i c,, , Printre locotenenţii coloneii propuşi I “ *m dWfldar84 ^n"'' faPte, ‘Q4l“ure 8UDt: dd. Beller, Stoiiu» şi Th atat de contimporane, articole ca cel1 ţ’erbanescu. din Gazeta de Colonia, unde nu ştim } ce să admirăm mai mult: indrăsneală & ?u evada.b urnitul Eftimie Leoni corespondeutului sau ignoranţa redac-ţiuuei care i ospătează neadevărurile şi calomniile. ERATA In Revista politică de vineri 23 decern bre, s’a strecurat o greşata, pe care cititorul o va fi rectificat-o singur. Aşa, la coloana 2-a, in loc de : „Când dinastia actuala născu in 1866 di.i trece torul amor al ■'României, şi al Pru-tiii, doue mari puteri îşi disputau etc etc.“ sa se citiascâ : „Când dinastia actuala născu iD 1866 din treceioiul amor al Franţei şi al Prusiei, doue man putn-i jşi dispuiau etc. etc - aas, condamnat de Curtea cu juraţi din Tu-toia pentru crima, a scăpat pe când era escortat la penitenciarul uode trebuia sâ’si lavă pedeapsa. De.apidatorn de bani publici se inmultesc. , : te sPa - ‘i» iiK-i ii„ ° ^ -PamemJ care caetuiui de sarcini ai rectificară iTT1"1**'* 1 da dreptul a o face lllj|)l ,»»f . . ca Deraboviţei numai incâ o mi,.* . ’ a,atate d vi a va „ -° mifcâ P“l'te. Sâ a fe comunica iuca 0 rest», I"1 niiti ■ ogat pe langa cele me„ţinn,te — mai sus alta faroare d(f^ Sa liUlt autrepienoiului Ka, propunerea sa din 8 Otfombr^X ;"‘W semnat de Ştiri din Străinătate Hoţiile de la Primărie rec- FBAJÎŢA o alternivă ştiri telegrafice Atheua. 3 Ianuarie.—Camera deputaţilor a votat în principiu proiectul unul nou împrumut de stat de 170 miiione franci. Cair. 3 Ianuarie— Khebvni a abando-““ * rS ,diu dsta sa Civila, pen- Wtaa# mic,|cr funcţionari se uu fie Paris. 3 Ianuarie. - O depeşă de Rio raiaTc°|a an?ţat ci impcratul Brasiliel e a gi« bolnav, dar o a dona depeşa a venit a.ta-seiâ a desminţi aee„tâ noutate POlLEiON Flagrant delict (Urmare şi fiuej (1) II au ^ Pentru^ce comisarii de poliţie __ împreună cu medicii reputaţia d’a fi furculiţe dc ănteiui ordin. Nu ştiu îSu, dar făptui pare a fi exact. Cu :oate acestea, in zioa aceea, comisarul de poliţie a trebuit să se’ncline n faţa lui Alalonescu care, cu toate figrijirile sale, plăti o masă minuna-ă. Nu s ar fi zis nici o-dată că a-:est om, care se juca cu prepeliţele, .re să Iacă parte intr’o dramă, după :ăte-va ceasuri numai. Comisarul nu a putut opri d a nu-i admira săn-ele rece şi d’a-i ea sa. îocmai acum de sfintele sărbători, cănd bieţii Camerişti au plecat pe Ja petrele lor ca să petreacă cum va 5tl fie’căre Ş* să se hodinească oiea-că, n trăzneşte in cap d-lui C. A. Rosetti să nu le dea pace. hchipniti-vc ee cam e la inim, bstranul cap al partidului ros„ Ci nu-i Iasă, tocmai de sărbătorile Crăciunului, să înghită in tihnă sarmalele cu varză. Ee astă dată nu mai e glumă. D. ioseUj’ yczend nepăsarea celor hărăzit. de densul cu câte un mandat de deputat, m ce priveşte revizuirea Citim in „Figaro :* Anul 1883 a vâzut Tonkinu] ; anul 1884 va vedei revizuirea. D. Ferrv a promis’o Revizuire guvernamentală şi oportunistă ee -se va mărgini negreşit-a anihileze Senatul, care jenează necontenit pe oportuniş-i. lata un nou orizon de diseufii, de pole-mi e de violenţe sterile. Este un viitor posomorit ce se adauge la disgraţiile şi relele, ce fac finele Jui 1883 aşa de neplăcut. Totul e sumbru şi moros. Politica comerţul, resboiul din Tonkin; Republica se afla aşezata oare cum in n-ijlo.ul unei lumi, pecure ea na debara -at’o âncă de de-p; i“denie ei monarhice; afacerile lâncezesc; prăvăliile de consumaţiuue se iuchid sau se răresc; nu e indoia a despre resultatul final al afacerilor din Tonkin, dar ele par a se eterniza. Pe scurt, nimeni nu e mulţumit şi mai alrs nimeni nu se 8t„ue sigur de zioa de mâine, fie el guvernamental sau fim opoziţie... (Tocmai ca in România). Deci 1884 va semăna cu 1883. Intrun an republicanii au pierdut pe marele lor Jarbat (Gambetta) iar monarhiştii au pierdut pe priuţul, al cărui caracter Întreg PHfl ulrifO i/-7.n . • - * i Plecând d. Burchy Ziegler, şi d. di._ tor al serviciului hydraulic extra-ordinar fiiod m concediu, d. ingiuer-şef al secţiune! ca-nalisârei Simtion, liberat de opresiunea ce se exercita asupra’i de superiorii sei, revine ia cilra de lei 2 bani 6b pe metru patrat dupe seria de preţuri. Antreprenorul a şi protestat ; iar situa-tiunea de Ja 15 Decembre este rfimasă âncă gis.ratâ, ia ^sro. ^4.4il i'ituţiujQo dela de piatra cubica pentru v'aToăr1 ° ' UtiUl ei «« bani- ,u iLJ., 'x M'L acest antreprenor iur«| cump. ra fara n. o . . • ■j%. basa aprobări'numaraat3|uf'’'.-.M7? ^ u Serii- ne, fara auiorisarea consiii u JV1"=''' oidonanteza plata. pretuT "omuuaUe mijlociu de oo bani, pe cand ^uencs bu.-ata loco Ducuresei nf U'U‘ de cat 0,56 nani. ucuresci nu a con- r»ivtsi(e0r«r',iliiate» con-tjţ de rectihoarea peutru lu«2 m ,,ni 6r»S de . - auica , II un plus de Jei ^ * 630 bani 51 ,'11 pe»-»I !rVi- suPrastructura podurilnrSi,:;i m' h ci ta ţiu ne tot dlul RnL^j,,' lari .... .....şaerm pentru suma de iei 709 439 ,n .... » — — Ziegler şi in contra m f°11)Unerei dlu>E neregulată; diferenţa numai din ^t"^ | ^ pdol, a aceste, singure situaţiuni din 15 ' pentru a- esta IuIrZ™ 1C't4iuue'i Antract Decembre, se urca la 80.000 lei. Daca si- un supliment Ja Şeful “- ci ,,umai r luaţiunilc precedente s’ar fi făcut conform sei iei de preţuri, pe de o parte s’ar fi evitat un precedent cnre, invocat de antreprenor, poate fi defavorabil primăriei, cas de arbitragiu, cum s’a intămplat cu a-tăcerea ruperti canalului şi rigolelor de a-limoutaţiuue, iar pe de alta ar fi limpezit de Ia început situaţiunea, prin intervenirea arbitrilor a căror sentinţa nu ar fi lost probabil defavorabile primăriei. Asta-zi dar si-tuaţiunea este mai grea, precedentele au compromis şi aceasta dreapta causâ a primăriei, prin neînţelegerea o.i poate reaua vom(a a celor ca.i sunt plătiţi gpre a fi camrolatoni şi aperâtoiii ei. D. consilier interimar Haret, care a luat in mână aceasta costume şi a demonstrat cu autoritatea sa recunoscuta drepturile comunei, speram ca pana in cele din urma va face sa triumfe aceasta causa justa. iulre tot cu data de mJ sus'®,™ f‘ D0I'S“erm ooutrmte in comptu, p^ri?41"' la:eiU tu şedinţa consiliulu, in Iunie 1881, d. nrimnr • ,7- — apiobarea consiliului -?‘”“gdl supuue h de vi ml Jncrârilor de NO a . tir . vomunal din 19 auue lî sari iui şi1 caetui Hp Ca n aii l11 Re mouificft cate k1'1’'' Pt»nuri. V artico.nl privitor k Saî .“V.1! sema care te promite aatropr....... ucranlor Prm 1 iu rari de 25 p. MIIA rului 1111 spw- l.i Prevăzuse in Vroiecm ?n ^ ,*K «« * bal ti e e ra n 1 I':'1 proccs-ver- . Iu, rarilor iu ^mfde Valo“rf sumei iară a se Sh mai decide facerea rea câ strica idei cs incarna I ^ bdpt,iIll0rt> 13’ auul curent, se pre- --- ■ ‘ Aceste doue | sintt comptabilitâţci o situafiune, sub No. morţi pânau a prevesti Toata farâ d multe Toata lumea zicea şi cred7a"‘delW-OWWH sub- respun- Mi păcălesc durerea, dea Malonescu. — Ue sete! ISI~ «â, »«ng vulcanul ce văivăe iu pieptul meu. Ea un moment dat, comisarul de P°,le Clezu că, tot câutămi a se înşela şi a stinge, Malonescu s ar pune in neputinţă să execute proiectul ia miezul nopţii. Nu şS S capacitatea iui Maloimscu. Căci h urna urmelor, comisarul simţi tre- B eali'va biosofi cam de.-curajaţi. vede ca aceştia au avut dreptate. semnala Ue CnSUşi D. Dnrciy Z,eg|«r potl. tru exacţi taina m , sa Mo runstata insă Ue- txacia şi totuşi se Jioersaza mandafels Comisarul de poliţie luase cu d6n- Ş‘mr^i;.^one8cucond«- cea micul grup. El avea toate che‘ .ie asupra iui. Trecură printr o gră-1 nâ pe o noapte încântătoare, tăcu- tă şi parfumată, pliDâ de stele sus şi flori bănuim jos. Dar nici juinţa să se opriasca in calea şampani- exprima mira- — Ce poftă ! zicea el din cănd i„ ind. ' u 0) Tezi „Timpul" de iwL eh după ce se opnse deja ^ »■«»! WMor. £1 se Lti rZL tebue să te părăsesc un moment, uragâ prietene. — Pentru ce? — Pentru a mă duce la Teatru unde funcţiunile mele oficiale impun să me arăt. — Ei bine — Drace I nevestei mele acesde patru persoane nu se ingrj.ja de frumuseţea şi poezia acelei ifopţ, ;0lfS ie criUcui roi ce a trehmt să primească si floria * ,nu M‘ mternpie ducă p0|ta ; Malonescu. In cât p,,,;,,. . ““ cu cât SC apr,,,, „. îmi sine comisarul merg cu tine. ăsta e ca scaiul! zise in ţ«a slăbind ifcoeeşte şj uioraicTr lu un moment -.......... “WWMrţte. vezu cana rog, zu • comisarul fi O “ a?1 aiJr°af,e sa cadă. - -i--g.. comisare, ţine-m6, te AinCndoui se duseră Ia Teatru. Era vorba să omoare timpul pănâ Ia miezui nopţii. Ei ăl omorâră in adevăr prin fenele şi berării, ca- In sfirşit ora hotărâtoare i-a sR-*it in strada R„t w ti tata1Sr‘“’ Mal0"es“k. Ml Ml* Z 2f.! Sunt sJtuatiuni in viaţă când,, i • ca te-ai încrezut in fortok ale... Ui.w.n.sem «•«... hai să ne ntOUMQ, — Bă ne Titoareein ? găgăuţi Nici o dată I ‘ ' t?i începu iar să meargă dront Ajunseră înaintea ■ ou două caturi. observă comisarul. Ea... in odaia zise Maioneseu. Be suirâ încet pe scară luminată de un leiinar japonez ; dar or cat de puţin sgomot ar n tăcut aceste patru per&uaiie, tot tăcură in dea,uns spie a ueşmpta m anticameră pe siu mea care uoimita pe un divan. ’ Ea se scuia repede Ia vederea acelora pairu lantome, şi, farâ a per-de cumpetui, începu sa strige ; — cucoana J a venit Dueiui! Malonescu n puse mâna Ja gură zjcăuuu-i ; 6 Ai tu de gttnd să taci, sau...’ comisarul oâiu ia uşa. rn numele legii, deschide ! areta cuantmuuj ei; ii itaţiunei Iară insa i barea lucrărilor de' JL^8" * Ş' apro' interne căruia s a n ^ -iiaţa si c\ 8, ;racteie 6pr0 lui caet'dn • 8a.aproba-Ciutăad origina-ne a losi '‘UCII1,) apiobat de consiliu, a] St lmp°8lbil al avea iar D. director aJ ;ervi,ulu, Hidraulic «Irn orduar nea volltrî * Şi m fata «“MU D ic ^ P°Stes'a ră(acit «1 o -. nea iUl', e* caetui de aarcioa obii-fîf* 6Ste eSeajplarul manuscript. S, face hcltaţiuuea la 4 S-ptembre ISSl'ia J 7 a acehea.1 luni sa ce,ut aprobare, hei-^ Cu adreia E-lui ministru de iuter- Dă mi cheia. — Iât-0., pentruCaTpirUl pollţienesc> Proferând in broască9*3 oai'ă so^fia. băga cheia iouescu, aplecăncluse la drehia Jui :Ua- A pus Zăvorul ! ij zise lo^cu dra0“'"‘ zise Ma- Uomisarul — Pentru Chide' spargem uşa cea din urmă ură des- in acest moment, Malonescu se proptia să nu cadă. (ţine va ' e'sre saV resbune a .cnca tăcere se auzi m odaia conjugală. saruî inîeJeg 6U d astea’ zise comi- ca nişte scării unei case — Văd lumină in odaia de colo, o somaţie, murmură Ma- se :,UZI in odak viciata priveîişteTie^Jf , Ec—• 01011 ocljl,or sei. —• -dai fâ Iouescu. — Ei numele legii I... - Nu misarul. e.iTj Cz f.,.eu’ PeT',jnse Mttiones- cu , miseraliin J __ - el. f,“ 1 «KW»» acum e prea v putei'e- Dar _ Rrea târziu. Nainte ! fu deschisă, Ceva L. '-•Are semăna cu mi gemăt surd voesc sa deschidă, zise co- măntmd7le8a’ ^UrT hya' mi VeSt" i ... . 'L‘ • de cea mai co- Gnlni V i } icioarele-i erau goale. • isbucma din toate părţile, golul Ş- randafiriul, Părul făiiăia imens şi IMUPTL ^Roseti) sub numărul 6.405 din 19 Sţerabra, D. ministru aprobi limatinu.-a nvind ast-fel decisiunea si:„ Avind in ire încredinţarea ee da D. primar licitaţiun. a ţinută pentru darea in aprindere a lucrărilor de caualizarea o-IJni, sau iudepliuit toata forma.itatea i cumptabilităţii generale a statului; con-s|Tand că preţul de 15 la suta scăzâmăut. favorabil, confirm ficitaţiuuea." l)-sa i» trage atenţiunea D-lui primar iu pri-[a couducielor pentru ape, ca„ lucrare» ta sa se faci de _c-Jata cu lucrarea tsăiei, pentru ca se nu să depaveze bpareze stradele in doua rânduri; ceia-cJ r li văcămator diu mai multe puncte de v| ire şi pentru care veţi biue-voi a stipula xeafia la iacerea contractului.„ Aceste ţj® recomandaţiuui ale IA -lui ministru au r< şi piua astă-zi nişce simple dc-side-rii iaci, abia zLele trecute s a făcut licita-ţ 1 sa pentru ,0 parte din conducte, iar bu niţele publicului in priviuţa psvărei şi espavărei stradelor caualisate sunt cu-l.< nte şi Vuiu avea onoarea a arăta mai modul păgubitor ctun s’a executat, atrepeiiorul asupra căruia se adjudeca ■rea de canalisare este D. Roux, repre-intul companiei Marseilie^e, care a şi Şi it eaetnl de sarcine tipărit cănd ş oferta; acest caet se află la dosarul rei No. 19 din 1881, serviciul secre ului; iar la art. 1, valoarea lucrărilor yeaza la cifra de 4.000,000, pe când ge ss acorda 4. 500.000 intrebâud cum am arălat mai sus, care este cade sarcină obligatoriu părţilor, ni s’a utat unul, manuscript, legat, neşuuruit ratat şi nesigilat; la finele lui se ved turile D-lor Matac, Burcly; ne- a mai rat D-mi D. Alat&c şi ingineru Simţi lu eu i dt i. u HC .11 di et nr nt is cuvine. Cum râuiiine ânsâ cu complicii sei? Aceia oare nu trebue să sufere pedeapsă pentru faptele lor ? D. A. KIBRICK CHLRURGIEN DEJNTIS1E S’a mutat Strada Carol No. 20 : alături cu farmacia Kesler (aproape de Calea Victoriei) Bucureşti. Gu($rit Ies dents malades Plombe, arrache, netoie^et redres-se des deuts, sans aucune douleur, d’apres Ies meilleurs systemes, fabri-que aussi et pose des deiitn minera-les exactement pareilles aux dents na-turelles. Mi-. Ktbrick va, pour tout ce qui coucerne sa profession, ou il est demaude. Vindică dinţii bolnavi, ’i plumbueşte. ’i scoate, ’i curăţă şi ’i indreptează, lără nici o durere, după cele mai bune sisteme; asemenea fabrică şi pune dinţi minerali cu totul intocmai clor naturali. D. Kibrick viue ori unde este chemat, pentru tot ce se atinge do profesiunea sa. Consultaţiuni de la 9—10 gratis. Pentru d-nii studenţi şi militari a. m. preţurile reduse cu 50° D. Kibrick a aranjat casa sa foarte luxos şi dar anunţă că poate primi clientela cea mai deosebită, asi-gurănd’o de serviciu prompt şi mulţumitor. T D. Colonel Peretz impărtăşeşte cu a-dincâ durere, iudelor şi amicilor fami iei. moartea soţiei sale FR0SA PERETZ NĂSCUTĂ COROIU inmormintată in ziua de 21 Decembrie in oraşul Rumân. Uşoară tiâ-i ţerâuâ şi vecinicâ amintirea! TIMPUL MASINELE DE CUSUT ORIGINA LE SINGEE sunt neîntrecute in bunătate şi in capacitatea lor. Ele sunt prevăzute cu cele mai none perfecţionări şi aparate precum şi cn un piedestal de călcător inventat din unu la care roata mânuitoare şi călcătorul se mişcă pe vărfiui de oţel, care dă marnei un mers aproape fără larmă şi cea mai facilă. — Maşinele de cusut originale Sioger sunt cele mai simple, cele mai durabile şi cele mai bune pentru întrebuinţare iu familie precum şi peutru toata scopurile industriale şl de aceea sunt cu deoseibre nemerite ca: mm P E N T R U CRĂCIUN ANUL NOU Pes s «ase milioane muşine originale Sţngcr s nt in întrebuinţare, numai iu anul trecut -au veridut 603,292 bucăţi sau mai muie de cât a tn in parte din toate maşinele de cusut produse pe lume. La toate exposiţiile universale sp. ex. la Yiena, Pane, Filadellia aceste iuaşine obţinură cele mai mari distiucţiuni, şi acum in Amsterdam iarăşi cel mai mare premiu Diploma de onoaie. T Maşinele de cusut originale Singer se oferă cu arvună mică şi în rate de căte 3 lei noi pe septămănă şi instrucţiune perfectă gratuită la G. NEIDLINGER: BUCURESCI HOTEL BOULEVAED SUCURSALA’: Piaţa St. Gheorghe Nr. 81. GALATZ Str. Domnească Nr. 35. CRAIOVA Str. Lipscani Nr. 31. RUSCIUC Knajeskaia uliţa Nr 75 MMIM'ÎTfWlllllHllllili ! ini,! CEA MAI BUNA SI MAI IEFTINA DINTRE VALORILE DE LOZURI SI CEL MAI UTIL PRESENT CE SE POATE PACE + SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor im pârâtul şi împărăteasa Austriei. Pe nn trei traderi TRAGERILE VIITOARE Mare Loz de 50,000 florini adica 110,000 te la 1 Martie 1884 Mare Loz de 50,000 florini adeca 110,000 tei la ] Iulie 1884 Mare Loz de 50,000 florini adeca HO,000 tei Ja 1 Nov. 1884 şi un număr cons derabil de câştiguri de 55,000, de 15 000. de 10,000, etc. ete. TOTAL 809,546 CiSTIGUEl PENTRU 800 000 OBLIGAŢIUNI flonni şi ic va Cel mal mie câştig cu care va ieşi negreşit orl-ee obligaţiune esto ari de 6 urca progreiir la 10 florini Numărul total al ohliga|iunilor * de SO0.000 p, cănd numărul câştigurilor o do 809,546 De aci reiulta cl nu numai fie-ce "bligaţiuno cat» ea câştige ceva negreşit, <•] purtătorul fie-eărei obligaţiune ce ar ieşi cu cel mai mic câştig de IO florini şi msi joi va concerro gratii Cuponul-primo, ataşat la dreapta fie-rârc! obligaţiuni, cu caro va continua ii ia parte la toate tragerile uri-xnelor pptGod kţa să câştige anei un lo§ mare ^ ‘ Fie.-------...» uiu a UU 4 VB Ui.II ir ...care obligaţiune originală «e cată si la parte luci la 110 trageri coitî pentru tonte ţerlle din lnme : frnncl 17 plătiţi In nnmfrnr F Siguranţă ub.oInfS; Credem a fi de prim» sa insistam mult despre neuranta acestor obli, gaţium E destul ni idaogăni câ fondur le deitinate la amortizare» acestui împrumut luni plasat,' in valon sigure, depuse la o cat» a «talului şi sub lupraveghcrea unei comisiuni mixte al cărei preşedinte va fi totdauna numit de J1 S. Impăre ul Austriei A ară d asta s a format un fond de ilr i rân prum utuIu! * ''* * * * ““4 V® produi:C 3 ',orm‘ ln ‘impol termenului amorţi____. j' '«rPţionalf Pie-care obligaţiune, ee va ieşi cu unul din câştigurile miei va fi rambursau jir > c-wţ'Hu. •- lua p r te la to te Ung n le viitoare, putând ăn. » ei căştige un Io* We-carşţ. Cjllgaţ.unţje Şocieţăţu ungare a Cruce, Râpe nu sunt supuse nici unui im fĂt prin irware ciştigan e vor fi plutite fm iun o reţinere Tragerile vor avea loc oficial in ineionta autorităţilor competinte şi a publicului 1 Pre,cnl1‘ »»- hm, ori ce obligaţie cu semnătura autorităţilor competinte şi ou tim- brul nostru, pe preţul de i, franci nuincraţi. Astăzi cedăm un grup do cinei obligaţiuni dtferits» numeri, însoţit g,atu» do o poliţa de 100 franci a o,,,r ,rc d,n Parf. cn preţul de «aleT /o“S fle-cire ’* (COp,,M*Dd in unsprccc, varsăminte men- In ncchf timp cu primo plată de W frânei pentru 5 titluri mmp râtorul primeşte nimerite obl.floţ.nmîor vfnd te lui şi participă sinţur f - tonte tragerile întocmai ea ţi cum ar ‘au-a titluri definitive ce i ie vor remite îndată eu versementul din urmă ’ 1 "un Cele cinci obligaţiuni ale Societăţii Ungare a Crueei Roşie, in.oţite de o obligaţie a As.tgu- ranţei financiare din Parii cală să căştige ccl puţin 2mj franci Prin urinare nu numai că nu io poate perde^ capitalul, dar chiar in caşul cel mai rtu ol se indoeşte de figur Douăzeci şl cinci obligaţiuni Însoţite gratuit do cinci poliţe de WO franci a Asiguratiei financiara din Paris costă iot) franci plăti,sili in cinci crsimaitc trimestriale tle. 100 francii citi să câştige minimum 1000 franci. 1 1 Concluvinne Nn e oare de om io de ori mai preferabil de a cumpăra cn 95 franci 5 obligaţiuni ale Societăţii l ngare a Crueei Rafie, eu cari veţi participa ăncă la UU tr geri fără n —T, hauihir, de căt a cumpăra bilete de loterie lin Hauiburg. Braunschveig, Saionia ce valoare inamte şi mui puţin după tragere'-—Nu c oare mai preferabil de a avea risca perdeer t hanilor, do n'au nici o valoare Înainte şi mai puţin după tragere--Nu e oare mai preferabil de a avea in portof Ini obligaţiuni pe cari le poţi vinde ori cănii ţi chiar noi ne angajăm a ve da totdauna 70 la sută din valoarea lor, de căi bileto do loler s germane, cari sunt prea scumpo, ce n'au iu renli-mte moi o valoare şi pentru cari nimeni nu r, ,1, o p ra încetaţi deci de a cumpere de aceste simple bilete do loterie şi plasaţive economiile in obligaţiuni ce au şi vor arca tntdnma o valoare Obligaţiunile Societăţii Ungaro a Crueei Roşie sunt adeverate bilele de bancă, pentru e.ă ele con-' •crvă totdauna o valoare şi se pot vinde raiul n-t nurca; e deitul să ni le Irimitâ şi noi le mm vinde pe cursul ulei şi vom înainta produsul neîntârziat FOTOGRAFII prea interesante şi picante trimeH plic, plătindu-se 12 bucăţi o fl. i * Şl 2; Rum pier, Kouiij. be>g, ni l‘r Steind. Querstrase. ÎJ. Cataloage pra uno tecture inamte gratis. Mit GATDOI T0CI| SI GUI PASTILELE !detham tir , CD SAREA LUI BERTUOLET Recomandate contre Boalelor gâtului, angini, extincţiunile vocii, ulceraţiunile gurei, Iriţi ţiunilc cauzate de tutun, efectele pericolem a mercnriulm, şi specialmente d-lor mngistratt predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii, Ad. DETHaN, faruiaoist, Faub- St-Denl | 90 Parii şi principalele farmacii din Franj şi străinătate. A cere semnătura Adh.DETHi] I'reţ franco 2 fr. Persanele atinse de Guturalii, Gripi, Bm> ehh& aeut-& sau chroaiea, Itincere de i«tt, Bble de gât, 30 ugurdză rapide sau se vin>M întrebuinţând SIROPUL PECTORAL Cererile trebussv adresate direct la Administraţia Monttorolnl de la Clianee l'uiier-pliu a > lennc (AutrlcluO. PASTA PECTORALA de Vauquelin Paris, 31, rue de Clăry, şi In tdte farmaeiels t drogueriele. — A se feri ds contrafaceri. d iwtâ ni se poate plăti in timbre poştale de ori oe ţară. (Preferim timbrele poştale francezo; aceasta pentru clienţii noştri din Orient.) -Ti‘!ur-i-î®Ăe jrîm"îlu ,odllâ ^in.wl'owo recomandată. Fie-care titlu original va purta tim- Llr:tVl^,L:T'U Lnis Wiest 2 fr. Carmen ^ '' iest “ 11 • Ce (i'0m «u oare, romanţ* pentru 1 fr RnP!fn