a vIBĂTĂ 24 DECEMBRE 1883 ---------------------- il Administraţia, Calea Vietoriel INr. ANUL AL vru,—No 283 ABONAMENTELE 1 to*U jAra, pe au . , pe 6 lanl . , pe 3 Ioni. . . n (t’-eiultale^pe an . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei lentele *e priimeie li Adninutraţl* T PUI ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linte 30 litere petit pag. 17. 40 teelame ?»g. CU . . . • 1 S0 , . 0 .... 2 50 Capitală 10 bani nnmărn [Districte 16 bani nnmărn M PALE0L0GU AeanţQrile |i inserţiile se primeic UueurnşM , la Administraţia aiarnlnl ia Viena, la buroarile de annnţnri Heinric Schalek, ffollaeile 12;—A. Oppelik, Utobek-steiD 2;—Paria, C. Adum, rne ClAmene 4 A. Lorett, rne 8-Ui Anni 51. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Serlserlle aefraaeata ai se primei Vseiserlsele aelsnprlmata ie ari ♦iicuresti, 23 Decembre 1883 Intimpinarea fostului preşedinte al bunalului de «Bacău, ia cuvintele insinuările noului ministru al stiţiei, d, Voinov, este gravă, ntru că desminte afirmările miorului, şi calomniatul Răileanu omite a da publicităţii chiar ae'e, re a susţine încercarea mininistru-i de a inăbuşi consciinţa lui de agisţrat şi spre a face proba că , magistratul, a fost destituit nu-ai şi numai din simţimănt de res-ânare, căci nu s’a supus a achita 5 fii şi nepoţii Leculesci, dupo a-ntatul lor la viaţa d-lui C. Radu. Se iveşte aci aceiaşi pornire de a egrada magistratura, care se con-atâ ineăt pentru reintegrarea itrămbeanu de către fostul ministru liţu, cu singura deosebire că acum ’a destituit un magistrat leal şi in-ependent in interes de resbunare »e când d. Kiţu numea pe un ado-ator al st*u, spre a strămba Justiţia. Modul cum inţeleg miniştrii actu-Jului regim să administreze justiţia ste intr’adever ciudat. Ei nu par a fi preocupaţi de alt-eva, de căt cum să întemeieze servilismul in ^magistratură, cum să-şi asigure o justiţie personală, cum să ntroneze in locul Temisei.un monstru hidos, rău şi stupid, care să is-bească fără consideraţiune in to nteresul ce nu poate avea reazemu ministerial sau care voesce a sta liber de poruncelo stăpânirii. Şi intr’adevăr cum ar putea : alt-fel? cum pertoano cari fără scru pul adoptă sau să lap6dă de credinţele loi, ar putea veni la minister cu simţimăntul demnităţii şi respectului justiţiei când acelea, spre a obţine demnitaţea ministerială, s’au desbră-cat de demnitatea şi respectul de sine? Nu este ministrul Justiţiei de astăzi aceiaşi d. Voinov de ieri, senatorul sau deputatul, care intr’o’filipică a sa contra guvernului actual de acum căte-va luni susţinu că prefectul fură, magistratul fură, primarul fură, şi că totul este jaf şi părjol in ţară sub regimul Rosetti-Brătianu? Ei bine, cănd acest acuzator de ieri se îmblânzeşte astăzi şi vine a face pact cu imoralitatea, cu jaful public, învederat este că el a adoptat starea de lucruri şi se complace intr’Snsa. Ceea ce s’a schimbat in Justiţiă dupe inlătuarrea d-lui Kiţu este numai un nume; in locul unui individ cu merite induioase, fără diplomă de studii regulate a cursurilor de drept dar presupus că ar avea oare cari mincipii, s’a pus un alt individ, spre îmbunătăţire, nu poate incepe despre a cărui ignorenţă in materie de drept indoialâ nu incape, un vechili practicant pe la tribunale, gura-iv ca mama Angot şi nimic mai mult. Asemenea om nu poate avea idei de reforme sau îmbunătăţiri in magistratură, fiind că studiele cari l’ar mtea face apt de aceasta ii lipsesc. Singura fui menire este de a lua o josiţiuno in Vicleimul politic ce-1 joacă de opt ani aproape d-nir Rosetti-Brătianu şi a ne trece pe dinainte ingămfata sa piticiă, inconjorată de un nou Stat major do mutre magistrale culese dintre ■ ’ilităţile ilustre cu cari a covieţuit păi ă ieri. Şi cănd ne gândim că asemenea specimene se zic miniştrii astăzi cănd Suveranul Caro! I a devenit Majes-tatc Regală a Statului Român ! Demn şi fidel consiliar al Coroanei este primul-ministru asurpa căruia a căzut cu atăta abandon încrederea regală ? Bogat in capacităţi de Stat trebue să fie acest mare partid Liberal-Na-;ional, clin care apar pe treptele ce-e mai inalte ale Statului, Aurelieni Greanii, Kiţi şi Voinovi ! Halal să-le fie ; Românii au de ce să mândri şi toată lumea de ce a-i felicita ! Să facem acum abstracţiune de intimpinarea Răileanu, să zicem că ea n’ar fi existat, ba chiar să nu-i mai acordăm nici un crezămSnt; să luăm de bună numai declaraţiunea maistrului Voinov că, in numirile re le face, nu urmăresce alt scop de c imbunătăţirea şi rădicarea prestigii iui magistraturei. Apoi, de unde şi cum o apucă acest excelent ministru cu îmbunătăţirea? — De la o instanţă inferioară, de la tribunalul unui judeţ de a doua mănă, ce du poate avea nici in-semnătate, nici inriurire asupra opi-niunii publice generale. Vrea intr’adevSr să se bucure noul ministru de a fi adus vre-o iin-bunătăţire ? Să-şi fi amintit, sau să-şi amintească acum, că in magistratura inaltă a ţărei, chiar aci, sub ochii ministrului şi ai celor mai mari ilustraţi-uni ale ţărei, s’au putut introduce nu prin merite adevărate, dar prin titluri căştigate in manifestaţiuni politice cu ocasia alegerilor de sub guvernul Conservator, un număr de magistraţi care sunt departe de a-şi inţelege datoria lor de nepărtinire, precum n’au înţeles limitele funcţiunilor lor la 1875, cedănd intrigelor şi ademnirilor ce li se făceau sau amestecat să judece purtarea guvernului in alegeri, făcănd in urmă manifestaţiuni cari degradă caracterul de magistrat. Să cerceteze cu interes care este conduita unora dintre aceşti magistraţi ; cum fac ei abus de autoritate, favorisănd pe unii dintre advocaţi sau inchizănd gura altora, pănă a nu ti apucat să rostească aceştia vre-o opiniune, şi se va încredinţa că cel d’ăntăiu şi mai sigur pas de căt cu măturarea unor asemenea representanţi neconştiinţioşi ai justiţiei. Exemplul cel destinat a prinde şi a pătrunde in magistratură este acela care isbeşte in păcat, când el e din intămplare intimul ministrului, sau asociatul său politic. Curagiul de a eşi ca ministru dintr’un cerc viţios este un merit necontestabil. Dar nu am şti cum un d. Voinov ar fi capabil de asemenea exemple. Să aşteptăm mai de grabă probele ce s’a ingajat să dea preşedintele destituit de la Bacău, că această pedeapsă i-a atras-o numai neinduplicarea sa de a decide dupe pofta ministrului. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 2 Ianuarie. — Ştirile din Ispania exprimă temerea unei noi insurecţii; me-suri de precauţiune au fost luate ia Bilbao in Biscaya şi in câte-va alte oraşe. Cair, 2 Ianuarie. — O neînţelegere, su-pravenitft intre Khediv, colonia europeana şi consilieri englezi, a agravat situaţia. Demisia cabinetului e iminenta. Roma, 2 Ianuarie. — Ieri cu ocazia anului nou, depeşi de felicitare au fost schimbate intre curtea Italiei şi cele-l’alte curţi ale Euicei. Depeşile curţilor Englitsri, Germaniei şi Austriei erau foarie afeetuase. Cair, 3 Ianuarie. — Se asigura ca cabinetul va da demi-iunea daca Englitera va insista pentru a părăsi Sudauu. Londa, 3 Ianuarie. — „Standard" zice ca calea e deschisa in Egipt pentru abdicarea Khedivului Tewfik paşa, dar respinge ideea de a restabili pe tron pe Ismail-paş», căci aceasta restaurare ar fi ruina Egiptului. „Times" crede că Englitera va fi obligata d’a lua in mană toată administraţiunea Egiptului. CRONICA Trib. comercial de Ilfov ’şi-a declinat competinţa d’a judeca procesul dintre d. Serghiidi, impresarul operei italiana, şi d. tenor Prevost. D. Chriatian Balaş, consul general al României la Salonic, a murit D Cons-tautiaopole. Ştirea ne*o da „Gaz. de Rou-manie. * Comisinnea însărcinata cu primirea aces-lor lucrări na putut sâ ia nici o hotârire, ivindu-se divergenta de opinii. Majoritatea e de părere că se poate fac* o^ primire partia'â a lucrărilor ; minoritatea insă, compună din d-ni Ar. Pascal, T. Filitis şi C. Capeleaiiu e de părere sâ se facâ după ce lucrările vor fi pe deplin terminate. * Fabrica de gaz (petroliu) a d-lui Mon-teoru s’a aprins ieri. Incendiul s’a intins pana U stafia Monteorii. Precum se spune, aceasta fabiicâ nu ar fi fost asigurată. * Cemisiunea a'easă de corpul farmaciştilor din ţa a pentru a elabora un proiect do modificări de introdus iu regu'ainenlu farmaciştilor, actualmente in vigoare, a in mânat lucrarea sa consiliului permanent de instrucţiune publica. Dupe cum spune Gazette de Roumanie," aceasta a reco- mandat rcererea farmaciştilor consiliului profesorilor Facultaţei de Medicina pentru a se pronunţa dacă modificările propuse unt sau nu admisibile. * D. Gheorghe Badulescu, fost controlor şi şef de biurou de prefectură, se numesce in postul de secretar al comitetului portului Galaţi, iu looul d-lui I. Angheliki, demisionat. * Epizootia de pesta-bovină s’a declarat in comuna Prisâcani din judeţul Iaşi. D. Inspector veterinar Ioneseu, ce se află in localitate, a^aplicat toate mCsurile prescrise de legea poliţiei sanitare-veterinare. * Prin Giurgiu a circulat câtva timp o pe-tiţiune din ounn om, prin care se cerea de la clemenţa M. S. Regelui graţiarea Alexandrinei Dumitiescu, otrâvitoarea din Giurgiu. Se crede că le va fi satisfâcutâ^cererea. * Marţi 27 Decembre la 1 orâ din zi, dom-nu Constantin S. Marcovici va vorbi in sala Ateneului despre drepturile la pensiune ale actualilor peusiouari şi ale funcţionarilor fata cu proiectul de lege pentru pensiuni presintat corpurilor legiuitoare. Se va citi şi o petiţiune către corpurile Legiuitoare pentru a se sub-semna de câtre d-nii pensionari şi funcţionari, cari vor împărtăşi conţinutul ei. « Consiliul de resboiu a condamnat pe căpitanul Paraschivescu, din regimentul 2 artilerie, la doui ani inchisoare şi la degradare. Asupra punctului de disertare, consiliul l’a declarat nevinovat. * Casa Theodorie D. Ghcorghiu a fo#t de câtre tribunalul de comerţ din Bucureşti in stare de faliment. Pasivul e considerabil. * In lista persoanelor cari capătă din fondul milelor dela ministerul cultelor, s’a publicat şi numele d-nei Luxiţa Zalic, care ar fi avSnd cu ce trăi. In urma explicaţiu-nei fiasă a fiului d-sale, rectificăm câ numita doamnă este sora părintelui literaturei I. Heliade-Rădulescu, că este vGduvâ de vre-o 40 ani, este bătrâna şi ca nu are avere. a Colegiul III electoral pentru consilierii generali de la judeţul Ialomiţa este convocat, in zioa de 12 Ianuarie 1884, a se in-truni, la orele 10 de dimineaţa, in localul comunei de reşedinţă, Rpre a implini, prin noua alegere, vacanţele de dc ui consilieii declarate iu consiliu. In zilele de 28 şi 29 Decembre se vor alega delegaţii cari compun colegiul IU. * D Mihail Dohatcu s’a confirmat in funcţiunea de ajutor primarului comunei urbane Mihaileni din judeţul Dorohoiu in locul d-lui Ioan Biano, demisionat. Î#T D. Dimitiie Genuneanu, directorul pre-fecturei judeţului Vâlcea, este insârcinat a lua parte la lucrările eonsiliului de revisie a recrutaţiei contingentului 1884 din acel judeţ, pe timpul absenţei d-lui prefect Si-mulescu in congediul ce i s'a acordat. Hoţiile de la Primărie Rectificarea Dîmboviţei, canalele, captarea apei, distribuţiunea in oraţ şi exproprieri. Trec acum, D lor deputaţi, la partea, cea mai importanta a misiunei anchetei D-voa^tre, adică la modul intrebuinţârei color 15.000.000, concepcrei şi eşecul ârei lucrărilor regulate prin acea lege. In anul 1876, consiliul comunal de atunci însărcinează pe D. Guillou, director al cailor ferate române, cu facerea studiilor, devise şi planuri, pentru lucrări de caualisare, captare şi distribuţiunea apelor in oraş. Cu trei ani mai in urmă D.G’jrchez, inginerul primă riei, propune planul şi devisul său pentru rectificarea Dâmboviţei, pentru o valoare de 4.000.000 lei, pe când acea a lucrărilor propuse de Guilloux era, in ultima sa propunere, de 6.796.000 lei. La 4 August 1879, consiliul technic aproba proectul D-lui Cerchez cu oare-care modifieaţluni, proiect care in urmă aprobârei ministerului de interne se şi pune in licitaţiune, fără insă a se confirma din causa ofertelor eza-gerate. La 28 Octombre 1879. ambele aceste lucrări se supun cercetărei D-lui Lala-nne, care era in treacăt in Romaniea cu, ocasiunea afaceri Arab-Tabiâ; asupra lucrărilor lui Guilloux, le considera ca nte-pro-i ect; iar pe cele propuse de D. Cerchez le considera ea serioase, bine studiate, fiind fâcute, după cum zice D-sa in raportul din 6 Noembre 1879 „de un personal care ’şi-a făcut proba, făcând cu o indemănare netăgăduită un proest original al cânii efect nu este indoios şi care va fi pentru ţară o imensă bine-facere; ast-lel, departe de a efluta iDgineri străini cari nau nici o cunoşcinţâ de ţară şi a căror instrucţiune speciala asupra acestui subieet va trebui neapărat sa se faca pe lângă autorii proee-tului,'etc,“ D. Lalanne este de opiniune ca lucrările proeetate se pot esecuta de ingineri români, a căror capacitate şi abilitate nu se mai tăgaduesc astâ-zi. Pe lângă D. Lalanne, care 'din Întâmplare se găsea expert in lucrările propuse D. Primar Oariagdi, in urma autorisafiunei consiliului comunal de a se adresa la cele-brităti^europene spre a le consulta; a ere-zut de cuviinţă â cere concursul D-lor Cul-man şi Butcly Ziegler, primul profesor la şcoala politechnieâ din Zurih, iar secundul inginerul acelui oraş. Cum s’a făcut, că din atâta celebrităţi europene nu s’au găsit pentru a lumina autoritatea comunala de căt aceşti D-ni ingineri, lucrul se explica lesne, primul din aceşti domni a fost profesor al D-lui director al serviciului hydra-ulic extra ordinar; recunoşcinţa elevului către vachiul sau profesor, a decis pe D. primar in alegerea experţilor propuşi negreşit de nepotul seu. Ori-care ar fi insâ aceasta legătura, experţi vin in Bucu-reşci, ezamineazâ proeotele D-lui Gu-illoux şi recunosu ea ele nu pot fi considerate de cât ca ante-proecte, putând servi in trasuri generale la redactarea pro-ictelor difinitive, mai cu seamă că trebuiau să fie puse in legătură cu proectul. D-lui Cerchez de rectifiicare a Dambobiţti, găsit de numiţii experţi bine! întocmit ca idee generala cu oare-care modificaţiuni, iu vederea unei mai mari economii. Ca resultat final dar al aprec-ierei D-lor experţi, reese abandonarea acestor proecte cari au costat mai multe zecimi de lei, de şi unele bune, şi înfiinţarea unui serviciu hidraulic extra ordinar care să alcâtuească noui planuri şi noui devise. Prin procesul verbal al eonsiliului comuoal de 4 Februa rio 1880, s« votează şi aprobă personalu serviciului tecnic extra ordinar, compusdiu 6 ingineri, din care 1 director şi {alţi 7 funcţionari, cu apuntamenie lunarii de 4 ' 220 lei. Se confecţionează noui caete de sarcini, noui planuri pentru pc-te diu lucrările menţionate mai sus, şi anume : Caetul de sarcini pentru rectificarea DGmboviţei cu planurile sale, caetul de sarcini cu proiectele canalisărei şi cel pentru captarea apei. La aceasta epoca intervine contractul intre primărie şi d-nii Culman şi Burcly. Experţii se transforma in dirigători ai tutor lucrărilor ; in măuele lor se abandonează ori ce control din {partea comunei, atât in numirei şi plata personalului special al lucrărilor, căt şi iu ce concerne executarea lucrărilor, plata lor, eto. Iată d-ni deputaţi, acest contracţiei poarta data de 8 (20) Iunie 1880 sub^No. 7,162 aprobat de consiliul comunal in şedinţa de la 17 Maiu 1880 Art. 1. D-nii Culman şi Burcly Zieghr se in6ircinează cu direcţia proiectelor şi TIMPUL executarea următoarelor lucrări ce primăria comunei Bucureşti a hot&rît a executa şi mai departe, vor stabili dupe ce li se vor da toate seriile de preturi precum şi cele l’alte părţi ale deviselor, caete de sar-eine, tipuri de adjudecaţiune, etc. şi vor „subscrie” pe cele aprobate. Art. 5. In lipsa d-lor Culman şi Burcly Ziegler vor lăsa in locul d-lor şi sub rfis punderea d-lor, un representant care va fi ales dintre inginerii români. Art. 6. Lucrările menţionate vor fi săvârşite in timp de 4 ani. Nici o reducţie insă din budgetul şi personalul actual nu se poate tace de cât cu consimţimăntul d-lor Culman şi Burcly Ziegler, precum asemenea nici ojschimbare de persoane, de căt in urma unei cereri scrise a d-lor Culman şi Burcly Ziegler. Art. 7. Primirile de material şi a lucrărilor executate de antreprenori vor fi făcute de d-nii Culman şi Burcly Ziegler sau de delegatul D-lor sub a D-lor răspundere. Art. 8. d-nii Culman şi Burcly Ziegler garantează buna funcţionare a lucrărilor, a căror plannii vor fi aprobate şi subscrise de d-lor ; nefiind incâ antreprenori nu se pot obliga la veri-o garanţia materiale. Prin scrisoarea d-lui Burcly din 28 Iunie 1880 şi ca consecinţa a contractului, ’i recomanda ca represintant al d-lor pe d. Inginer Dimitrie Matac, care se bucură de intreaga d-lor confienţâ, despre care reco-mendaţiune d. primar ia act. Vedeţi dar d-lor deputaţi, că pe garanţia morale a unor d-ni ingineri străini, do miciliaţi in străinătate, se confiazâ primăria pentru buna intrebuinţsre a banilor contribuabililor in lucrările de executat, avănd un represiutant al D-lor de confienţâ ; pe când represintantul natural al comunei nu exista. „La 12 Iulie 1880“ se aprobă de consiliul comunal numai caetul de sarcine al reetificărei Dămboviţei, fără planuri ; iar la August 1880 se inainteazâ miuisterului luci a. îlor publice, spre a lua cunoştinţa de dănsul iar nu spre aprobare. Din toate aceste lucrări, numai traseul poartă aprobarea consiliului technic cu data de 21 Iulie 1880. Văzănd ministerul de interne că s a pus m 1 citaţiune lucrările pentru rectificarea Dămboviţei la 1 August, cu bord. No. 12.966 observă primăriei că de ce nu a trimis spre aprobare caetul de sarcine. j Primăria trimite caetul de sarcine, dar nu se respunde dacă se aproba sau nu ; ci numai planul pentru traseu se aprobă prin decretul regal cu No. 12.416 din 25 Iulie 1880. Lieitaţiunea se face la 20 Septembre 1880, şi ae aproba de consiliul comunal pe numele d-lui Boisguerin, şi pentru suma de lei 4.321.528 bani 40. La 29 Septembre, cu raportul No. 14.801 se cere aprobarea licitaţiunei care se şi obţine cu ordinul No. 17.782 din 15 Octombre, iscălit de d. G. Persiceauu. Caetul de sarcine coprinde o cheltuia- dosarul respectiv No. 63 din 1880 două caete de sarcini, unul manuscris, purtând pe densul votul de aprobare al consiliului comunal din şedinţa 12 Iulie 1880, semnat de d. Matac şi ca primar d. dr. Ser-giu, şi un al ditoilea caet de sarcine tipărit. S’a trimis ministerului duoă atari ,xera-plare, din care numeroase bucăţi imprimate s'au răspândit şi in public ; iar la zioa licitaţiunei, asupra lor s’au făcut sumisiuni fiind câte unulr iscâl t de fie-care concurent, dupe cum se constata din ofertele lor aflate la dosar, precum şi de d, Boisguerin. Nu poate exista, şi ar fi o flagrau-tâ călcare a legei dacă sar afli, un alt exemplar ce nu ar fl fost cunoscut concurenţilor şi coprinzănd alte disposiţiuni de cât cele aflate in originalul aprobat de consiliu, tipărit şi publicat. Cu toate acestea un nou caet de sarcine ese la iveală ; el este scris pe format mare, legat, foi dinei lipite ca şi cum ar denota o inlocuire a unora dintr'ănsele; el nu este nici parafat nici sigilat la fine; aci nu se văd de căt iscăliturile d-lor Culman şi Matac : iar pe coperta lui pe 0 foae de hârtie de desemn lipită de densa, se vede in cap titlul deci - siunei in coprinderea următoare: „Consi- liul comunal, in şedinţa sa extraordinară .de la 12 Iulie 2880, luând in discuţiune caetul de sarcine pentru luciârile Dămbo-viţei cu raportul registrat la No. 15.939, a aprobat acest caet de consiliu şi a decis ca să facă de urgenţă publicaţiunile pentru darea in antreprisă a acestor lucrări, pâzindu-se termenul de două luni. „iar planul să se trimită ministerului pen-„tru a obţine aprobarea domnească." „Primar, d, Cariagdi,“ Urmează apoi „titlul" sub care se văd iscăliturile olografe a p. direcţia serviciului hydraulic extraordinar d. Matac, apoi a domnului Boisguerin antreprenorul şi certificarea domnului Culman, văzut şi aprobat. Surprinşi de apariţiunea acestui al treilea caet de sarcini, am căutat să vedem : este cel obligatoriu pentru părţi ? A servit oare la facerea situaţiunilor ? Şi ni s'acertificat, atât verbal cat şi inscris, de d.JjMa-tac că es)c obligatoriu şi că dupe dănsul s’au făcut situaţiunile, plăţile, etc. Ei bine, Dior deputaţi, acest caet de sarcini a fost făcut dupe licitaţiune; el nu este conform cu cel aprobat de consiliu de şi certifică aceasta fostul d. primar; căci, coprinde adăogiri şi suprimări, toate deiavo-rabile intereselor comunei, făcute intenţio nat spre a favorisa pe antreprenor şi a’i da pe viitor arme in contra comunei, ceea ce s’a şi intempiat. Cui dar incumbă culpa falsificărei caetulul de sarcini original ? Cine a presidatla perpetrarea a estur fraude dacă nu cei cari aveau controlul lucrărilor, şi, prin urmare, executarea caetului de sarcini cum s a aprobat in şedinţa de la 12 Iulie 1880 ? In adevăr, art. 10 al caetului de saicini, aprobat de consiliu şi aflat la dosar, prevede sub titlu de pedepsâ convenţionale amenda de 10,000 lei pentru fie-care săptămână de intârziere in lucrări, asemenea şi cel tipărit pe care s’a făcut sumisiunea de antreprenorele Boisguerin; lâ mai mare cu 2. 821.528 bani 40 de iar in tel manuscript certificat ca intocmai cat suma fixată prin lege pentru această! cu cel aprobat la 12 Iulie 1880, amenda lucrare. Am căutat să vedem acum, d-lor deputaţi, care este caetul de sarcini obligatoriu antreprenorului şi pe care neapărat a urmat să se facă lieitaţiunea şi am găsit la b OIlETON Flagrant delict I Domnul Malonescu, aflând sigur că nevastă-sa avea un amant, se hotărâ să se ducă la comisarul din secţia lui, care fusese conşcolar cu dănsul in liceul Sf. Sava. — Dar ce te-aduce pe la noi, nene Malonescu ? ii zise funcţionarul poliţienesc. — Nu viu la tine, prietene, res-punse omul nostru, viu la biroul tău. — Bre ! da ce aer serios ! zise comisarul, — Serios, nai nemerit-o : zi mai bine trist. — Ce spui ? Dar, bine, explică-tă mai repede! D. Manolescu scoase un adine oftat. de mai sus e preschimbată in suma de 7.000 lei. Tot in acest taet, la art. 12,s'a suprimat disposiţiuoea finale importantă, a-dicâ:„ atacarea terasmenteior de o-dată pe distanţe mari este interzisă." La art. 24, in acelaşi text manuscript, fără dată, s’a in- — Mi se pare că ştii că sunt in-surat de vreo căţi va ani. — Mai e vorbă ? respunse comisarul, şi tocmai era să te ’ntreb ce face cucoana Malonescu. — Ei 1 dragă prietene, veneam tocmai s& ţi spui..., ce face. Şi după un al doilea oftat : —■ Cucoana Malonescu este o soţie adulteră. — Ce spui ? Btrigâ comisarul mirat, — Adevgrul, dragă, tristul adevăr, — Să vedem, să vedem,., mai li-nişteşte-te puţin... Ţi se pure căte o dată.,. — Nu mi se pare de loc, cănd am vSzut cu ochii pe Palmescu, zise soţul păcălit dănd din cap, L-am vS-rjnt in carne şi'n oase. — Cine e acel Palmescu ? intrebâ comisarul, — Era, pănâ mai acum cătva timp, unul din prietinii mei cei mai buni. — Totdauna^aceeaşi istorie, murmură, comisarul. — Vai 1 da, drăguţă, totdauna aceiaşi istorie 1 Nu’ţi poţi inchipui căt de mult iubiam pe Palmescu. Un bâ- tercalat la aliniatul 4 cuvintele do 4m.c, po cănd iu caetul original de la dosar, cn a probarea consiliului, nu se coprinde acea-tă disposiţiuue. De ademenea in caetul de sarcini aprobat nu se vede pusă distanţa pănă la Grozăvesci, 7.400m.c, care este adăogat in cel manuscris. La art. 27, relativ la garantarea soliditaţei lucrărilor, s au Introdus cuvintele de forţă maioră in textul manuscript pe cănd in acel aprobat de consiliu nu exista aceste cuvinte. La art. 8 dela capitolul terasmenteior, la finele ;irti olului, s au introdus, in textul manuscript iscălit de d. primar, următorul pasagiu „şi in raport cu inaiutarea lucrărilor." Asupra restului de denleu poate dispune autre reuorul dupe bunui efiu plac; aceea ce nu exisiă in textul aprobat la 12 Iulie 1880. La art. 13, titlu modul de întreţinere al montanului şi betonului, din caetul mi nuscript, s’au suprimat cuvintele „ stătătoare care se afla in gro^i “, pe cănd aceste cuvinte figurează in caetul de sarcini aprobat de con-iliu şi cel tipărit semnat de antreprenor. La art. 5, capitolul baterea parilor, din caetul manuscris, certifi cat de d primar, s’a suprimat aliniatul final următor : „Toate ace-tea se vor av. a in vedere la facerea situaţiilor şi a recepţiunei definitive," aliniat care exista in textul aprobat de consiliu şi tipărit. La capitolul 8, seria preţurilor, evaluări generale, art, 2, s a modificat suma rotundă spoiindu-se de la21,000 cât esle in caetul aprobat de consiliu, la 35,000 lei, adică cu un piua de 14,000 lei; această sumă de 35,000 este tiecutâ ast fel şi in textul manuscript şi in textul ti pârit. fjFCari sunt acum, d-lor deputaţi, consecim ţele acestor adause sau supresiuni ? Mai an teiu ele au fost prejudieiabile concurenţei căci, dacă toţi licitatorii le ar fi cunoscut rabatul eia să fie mult mai mare, de oar ce toate adcoaele sunt in avantagiul antre prenorului. In adevăr art. 24 al caetului de sarcini derivaţiunea apei, este expres : el stipulează că antreprenorul să se aranjeze aet-f'el ca cantitatea apelor, ce curg avtualmente fpe Demboviţa, să nu fie micşorală in timpii executărei lucrărilor I pentru această lucrare se dedea a forfait (in total) antreprenorului lei 11,000 dupe cum se prevede in caetul de sarcine aprobat, Adâogăndu-se cuvăntul de 5 m, c., adică limitându-se debitul apei in vechia albia la volumul de 4 m. c., deschidea uşa la ori ce despăgubiri ar cere antreprenorul căud apele diu ori-ce irnpre-jurare ar trece preste acest volum ; ceea ce s’a şi iutfimplat. Direcţiunea lucrărilor, in loc de a se pune pe terenul adevăratelor interese ale comunei, adică al caetului de sarcini aprobat, şi a nu recunoaşte nici un fel da despăgubire pentru inundaţiuni peste canalul de derivaţiune al apei, ea din contra, se face apărătoarea antreprenorului, se amestecă in construcţiunea canalurilor şi rigolelor, evaluând chiar stricăciunea lor de şi iu caetul de şarciui nu 86 prevede nimic analog. Această situaţiune, vătămătoare primăriei, in care se pune direcţiunea lucrărilor reese diu adresa No. 22 din 11 Iunie 1881 in care se recunoaşte in priucipiu antreprenorului drept la atari despăgubiri, şi din adresele sile No. 442 din 15 August 1872, prin care se ofere antreprenorului 14,000 lei despăgubiri pentru stricăciuni la canal in luna Iulie 1882. Mai mult de cât atât, d-lor deputaţi, d. Burcly Zi-gler, caro trebuia să fie apărătorul intereselor comunei, prin raportul 6ău cu No. 558 diu 1 iat aşa de plăcut ! un tovarăş aşa de vesel I Nu Ştiu ce a făcut şi cum a făcut, dar me zăpăcise de tot, ticălosul ! acum chiar, cănd vorbesc de el, mă apucă dorul şi când mă gândesc că tocmai el m’a necinstit ! •*— Te-a necinstit cu adevărat ? — Mai o indoilală ? Ba ăncă mg necinsteşte de căte doug şi ttrei ori pe sSptămănă. — Ai vrea probă materială ? — Materială, nu ; tocmai pe tine mg bizuşsc ca să-o pot avea, — Pe mine ? FAră ’ndoială nu eşti comisar de poliţie ? Nu trebue să dai ajutor celor nenorociţi ca mine ? Viu să’ ţi cer dar ajutor spre a prinde pe nevasta cu Palmescu. Fisionomia comisarului se cam in-tunecâ puţin, — De drept, respunse el, nu te pot refuza ; dar, inainte ca să ’ţi dau sprijinul oficial, datoria mea este d'a incerca toate mijloacele posibile spre a face o impăcăciuno. —- Aida-de | — Malonescule, cugetat-ai in de- CMombre 1882, recunoaşte antreprenorului BoDguerin dreptul la despăgubire mult mai mare, adică lei 95.612 bani 35, plus dobânzile cerute de antreprenor 1 la suta pe luDă ; antreprenorul cerea 152.209 lei 70 bani ; apoi, mai adaoga d. Burcly Ziegler; pe lângă acestea mi se pare că antreprenorul a bine meritat indemnitatea propusa care nu’i trebue disputată dacă pe lângă aceasta o va primi ; apoi, mai departe, printr’o revenire la aprecieri mai juste a caetului de sarcine, dar fugitive, d. Burcly Ziegler, adaogă „se naşte cestiu-nea cum d. Boisguerin a ajuns a cere o sumă care intrece tut ce e-te justificat a reclama pe basa contractului; negreşit a făcut socoteala sa sub impresiunea răsuflatului financiar al lucrărei sale," mai adaoga d. inginer, cu o solicitudine specială, că are deficit antreprenorul şi că el resulta din chiar condicele sale şi din comparaţiunea plaţilor făcute de timpul in tmpul inunda-ţiunei pentru terasmente cu cele din naiu-te“ şi termini raportul sfiu zicănd „că ’l a fost imposibil a conserva o posiţiune cu totul neutră, pe care ’i ar fi dictat o datoria sa in discuţiunea cererilor de indemnitate presiutate de d. Boisguerin, şi că ’i ar fi fost şi mai agreabil de a se pune in mod mai viu in partea lui pentru a’i procura o sumă mai mare." Aceste cuvinte ale represintantului intereselor comunei ne mai avend trebuinţa de comentariu, trec iuainte. In adevăr, prevederile d-lui Burcly Ziegler s’au indepliuit; antreprenorul armat eu recunoaşterea la daune, atât de către serviciul hydraulic, cât şi de către d. Burcly Ziegler, merge la arbitri, cari, pe basa acestor recunoaşteri, ’i şi alocă 138,357 bani 47. plus 5,000 cheltelile tribunalului de arbitri, plus dâbenda de la 16 decembre 1882 până la achitare. Actul arbitrilor atacat de primărie şe află inaiutea instanţelor judecătoreşti. O altă diferenţă care resultâ din prefacerea art. 8 de sub capitolul terasmenteior intre caetul de sarcine original şi cel manuscript, făcut mai in urmă, se traduce iarăşi printr’un folos insemnat iu profitul antreprenorului Boisgudrin. Beese din acel articol că antreprenorul, departe de a dobeudi un drept de proprietate asupra excedentului de debleuri provenit din săpăturile co-recţiuuei Demboviţei şi rămas de la umpluturile ce este obligat a face, este Îndatorat a ’l tiansporta acoio unde ’i s’ar areta de direcţiune ; insă fiiud-ca din săpături a scos o cantitate mare de nisip, urma ea antreprenorul să fie pus in posiţiune de a dispune de el in folosul seu: astfel se explica adâo-garea frasei la finele art. 8, ca asupra restulu de debleu poate dispune antreprenorul dupe placul său. Iu şedinţa de la 20 Ianuarie 188 2 d. dr. Sergiu, consilier comunal, avănd cunoştinţă de extragerea acestei cantităţi mari de nisip, propune întrebuinţarea sa la pa-vagiele comunei. Consiiul, aprobând acea propunere, a şi dispus ca prin direcţia pedale hydraulicâ să se iuuiuosciinţeze antreprenorul despre predai ea nisipului, o-ferimiu’i şi 25 baui de metru cubic ia preţ de sortagiu; tocmai la 3 Martie 1882 se comuni â aceasta antreprenorului; la 8 Mar tie el şi respuude lespiugând cererea primăriei, dar ofenndu'i ui ip cu iei 1 bani 50 metui cubic. L>. primar in loc de a supune deliberaţiunilor condliu.ui acest refus se mârginesce a lăsa lucrurile iu stetu quo, consimţind ast-fel iu mod tadt iustrâiuarea unei mari averi a comunei. Insă fiiaj., se simţea trebuinţă de nisip, in zioa de vi Apri,ie 1882 se face licitaţiune pentru , provisionarea a 15,000 metri tubiei Disj^ care se adjudecă cu preţul de lei 3 bani btu metrul cubic asupra dlui M. Gonstaniines»! Dupe deciaraiţiuni.e, aflate la dosorul antU tei, diu partea mai multor ingineri, impjl gaţi şi antreprenori, se constată că pLj; giul iu mare parte sa făcut tot cu nisip J gârlă; ast fel primăria plătea cu lei 3 bW 60 meirul cubic, Ceea ce T se oleri-.e înainte cu 1 leu şi 50 bani, adflâ resctŢ1 pâra indoit proprietatea sa, nisipul, ahJ donată in mud culpabil unui aatrepre.,,» favorit. De atunci, zecimi de mii de mew cubici au fo t vânduţi de numitul antrep® nor pa. Ocularilor cu iei 1 bani 25 metru cubic. Capitala intreagă a fost iudestuliZ cu densul Iară ca consiliul comunal diij vat, priutr un mijloc sau altul, să li imJ dieat acesta spoiaţiune a aveivi comun#, Nu mai puţin este culpabil serviciulhvdrt ulic extra-ordinar, care aveud sup'rems priveghere a caetului de sarcină, trebuia pe de o parte să semnaleze adâog.rea mea! ţionată mai sus la art. 8, iar pe de alta să propună in consecinţa mijloacele de coa-servare a aiutuiui comunei, şi in aceşti impregiui are a arătat mai mult predi,ecţin. nea sa peutru antreprenorul Boisguerin, Este apoi de semna,at, dior deputaţi, ca ori de câte ori e-te vorba de veri-o interpret», re a caetului de sarcini, a preţuri.ur unit#, re, sau din dev.s, ea se face cu o buni. voinţa neexplicabile pentru antreprenor firi a :-e ţine compt că aceste cumplesenţe sunt reale trus.râri a.ei averei comunei. Jw seria de pieţu i a caetu.ui de sarcini pen. tru canalizarea Dâmboviţei s’ar plăti 3 50 bani pe metru pătrai de şosea, pentru stradele cari inerucişazâ splaiu.ile şi pe cari antreprenorul e dator să ie repare cu materialul dat de comună: iar pentru şoseta-irea sp.auirilor en-eşi se piăie=ce 13 iei pe metrul cub de petriş care, dupe planurile oiiginale, trebue pus pe o grosime de 0 m. 20, aşa că metrul pătrat de şoseluirea eplaiurUor revine la 2 lei 60 buni. Dnpe devisui anexat ia caetul de sarcini, se fixe-zâ insă tot 3 lei 25 bani pe metrul pătrat şi pentru splaiuri şi pentru stradeia perpendiculare. Antreprenorul Boisguerin a, cerut să fie plătit dupe acest din urmi preţ, adică dupe devis, pentru splaiuri cu lei 3 25 bani metrul pătrat. D. Burchy Ziegler a consimţit la acesta, ast-fel ca toate sita-aţiuui.e lunare până la 15 Noembre incia-fiv s’au plătit astfel. (Va urma) ajuns la urmările scandalului ce vo-eşti să. provoci ? N ar fi mai bine să ascunzi in tăcere o intSmplare, a cărei pricină vei fi poate chiar tu. — Nu sunt câtuşi de puţin vinovat, iţi Jur 1 am iust un bărbat model. Rănit pănâ la rinichi, arătat cu degetul de către cunoscuţi, nu voi acum decât să ’mi resbun, — Ei I răsbunarea ta o să te facă de ris şi de ocară... Dar gazetele ! Te*ai gândit la gazete y... — Ştiu, Ştiu ; m am găndit la toa* c ! cel puţin n’o să mai fiu comic, am să fiu ingrozitor. N’o să mai fiu bărbatul incornorati, ci am să fiu Maurul din Veneţia. Am să sperii pe Palmescu. — Nenorocitule ! cred căte ’nţe-eg : un omor, doug poate,.. — Asigură-te, fii liniştit, Jură ’mi că nu Vei avea asu- sr'ăţi nici o armă şi nu vei face nimic nici unuia dintre vinovaţi. —■ Jur, Foarte bine. Atunci, sunt al tSu Dă mi numai informaţiunile trebuin' oioase. Gând voeşti să procedăm la' ŞTIRI OFICIALE D. C. Pădute, fost verificitor, s’a numit in funcţiunea de verificator clasa II, la casieria generala a judeţului Putna. D. Cbiriac Popescu, fost sergent-major in armată, este numit in postul de grefier comptabil la penitenciarul Bisericani, in locul d-lui îl. Prijl-eanu, demisionat. S a deschis pe seama ministerului de li-nance un credit suplimentar de lei 25 000, pentru plata primelor cuvenite doveditorilor şi con'tatatorilor de contrabande şi pentru restituiri de taxe vamale percepute in plus. S a deschis pe seama ministerului de n- constatarea flagrantului delict ? -— Chiar astă seară. — In ce parte ? — Chiar la mine acasă, strada K—- La ce oră ? — La miezul nopţii. — De unde ştii şi ora ? — Asta-i treaba mea ; le-am in tins o cursă. — Ce fel de cursă ? — Ştii că numai una e pe lum? — Aşa e... ai zis că pleci la ţară — Chiar aşa. — Şi crezi că o să isbuteşti ? — Sunt sigur. Palmescu o prost, deşi e gentil. — Eiă! Facă-se voia ta I zise co^ misarul. Pe diseară... Nu uita numai ce ţi-am spus, că e să ’ţi pară d'u de ceea ce faci. — Fiă cc-o fi Pălmescu o iuvSţa minte că nu trebue să necinstească pe prietini, Comisarul se sculase; Malohescu ou-să, nu. Mai rhmăne acum să hotărâm lO" cui de întâlnire, zise comisarul, — Aşa, da. Sergentul reservit George I, Brudi s’a numii, pe zioa de 1 Decembre 1883, in funcţiunea de registrator-arhivar. la Vacanţa ce este in serviciul divisiei V infanterie. rf ce un credit extraordinar de lei 50,000 tru restituirea taxei de transmitere, con-a legei din 5 Aprilie 1880. Mişcări in Justiţie ariiint numiţi: 0. N. Auastasescu, fost ajutor de grefă, »or la ocolul Balş, judeţul Romanaţi. 3. N. M.ileiu, fost ajutor de grefă, #ur la ocolul Horincea, judeţul Co-wui. iO. Ştefan Avramescu, actual ajutor de . fă la tribunalul Vălcea, ajutor la ocolul găşani. 0. G. Nicolau, ajutor de grefa la tribuni Iaşi. Semnul onorific sa acordat oficerilor snperiori şi infe-:i al căror nume urmează dreptul de a ■ta: tunul onorific de aur, pentru 25 ani de serviciu Bolonelului Pastia Michail, inspectorul bilimentelor de artilerie. Locotenentului-:nel Borănescu Ioan, şef de Btat-major divisiei III infauteiie. Maiorului Pil-anu Mibaii din regimentul 1 dorobanţi, Ij. Maiorului Boteaau Aurelian din regi-ntul 10 dorobanţi, Pu.ua. Căpitanului lada Ioan din regimentul 7 călăraşi. Câ-anului Calotescu Dimitrie din regimen-31 dorobanţi. Calafat. Căpitanului Cons-rtiuescu Coustantin din regimentul 27 jş-obanţi, Bacău. Căpitanului Negoescu ■utre din regimentul 24 dorobanţi, Te-.ciu. mnul onorific de argint, pentru 18 ani de serviciu. Locotenentului Meteleauu Ioan din regi-entul 12 călăraşi. Administratorului clasa Petrescu Ioan, comptabil din regimentul dorobanţi, Bucureşti. SEMNE BUNE Din JBuzeu se anunţă că majorita-a consiliului comunal, in frunte cu Constantinescu, primar, deputat şi if de gardă, a votat mai multe a-ause de taxe precum şi Un mititel nprumut de „un milion şi jumătate, “ entru a cărui aprobare primarul iptă cu pieptul. Un număr de vr’o 450 cetăţeni uzoeni, desperaţi de soarta ce li se regăteşte, au adresat o plângere -lui ministru de interne, rugăndu-1 5, respingă acel imprumut oneros şi ezastros pentru Buzău. Dar ce faceţi voi, cetăţeni bucu-.şteni, cu toate angaralele ce aveţi e cap ? Gazeta Tribunalelor — Yoiu veni cu doui sţinreja. — Ba mai bine cu patru... trebuc iă păziască ieşirile. — Cum vrei 1 Să iau şi un Jăcă-uş ? — Nu trebue. Am alte chiei la imne. *— Va să zică pe diseară, zise comi-arul intinzănd măna lui Malonescu. Dar acesta nu se mişcă de pe caun. — Nu te părăsesc de loc, zise el. *— Ce! nu mă... — Nu, nu te părăsesc, prietene, artă-mă, dar, de 1 ce vrei... nu mă merez. *— Malonescule 1 — Cine mă asigură că, in scop oun de sigur, n’o să prevesteşti pe Palmescu ? — Dar puţin imi pasă de el 1 zi-»e comisarul dănd din umeri. — Orşicum, ţin a nu te perde din vedere până in momentul fisio-ogic. — Ştii că bănuelile tale sunt in-urioase pentru un funcţionar ? — Mergi să prânzim la vreun oirt ? Judele de ocol din Galaţi sProcesuI bătăuşilor roşii. La 20 Decembrie, judele de pace a ocolului I din Galaţi a condamnat la 20 de zile inchisoare pe St. Caldâraru, şi pe G. Danilâ la 10 zile inchisoare, pentru bătăile ce au exercitat contra alegatorilor la ulti-mile alegeri, in capul bandelor lor electorale. Aceşti doi indivizi nici făceau măcar parte din colegiul III; ei veniseră numai să convingă pe cetăţeni cu bâte.e pe spi nar. Iată expresiunea cărei voinţe sunt deputaţii Galaţilor de colegiul III. FAPTE DIVERSE Găsit mort. — Niculae Miliadis, in etate ca de 60 ani, de profesiune raisit, domiciliat in Brăila, in ziua de 16 Decembre, pe la orele 9 dimineaţa, a fost găsit mort in camera in care locuia singur. înecat. — In zioa de 8 Decembre, preotul Simion Marcoci din comuna Păngăraţi, judeţul Neamţu, ducendu-se cu 2 boi şi o vacă Ia rîul Bistriţa spre a le adăpa, a căzut sub ghiaţă şi s’a inecat. Trei născuţi. — Femeia Fira, soţia lui Gheorge Boteanu din mahalaua Bughea de-Sus, in Câmpu-Lung, in zioa de 15 Decembre, a născut trei copii din cari o fată şi un băiat morţi ; iar cel de al treilea, o fată vie, căria, botezându-se, s’a dat numele de Maria şi se află in deplină sânStat*1, precum asemenea şi lăuza. Călcat de locomotivă — In seara de 16 Decembre, şeful de tren Nicolae Toodo-rescu a fost călcat de locomotiva care manevra in gara Muftiu, tâindu'i o mănă şi rupăndu’i un picior. Pacientul a fost transportat la spitalul din Brăila. Găsit mort. — Miercuri s’a găsit mort in strada Română, desp. III in Galaţi indi vidul Costache Paladi. Din ordinul parchetului a fost transportat la spitalul comunal, spre a i se face disecaţia. Se crede ,a fi murit din cau a băuturilor spirtuoase şi a frigului. Nevestică sbUrătoare. — [In ziua de 15 Decembre, Maria, soţia lui Petrache M. Iancu, din comuna Frumuşiţa, plasa Prut-Horincea, judeţul Covurlui, in lipsa bărbatului seu, â dispărut de la domiciliul conjugal, luând suma de 80 lei şi mai multe obiecte. Primăria de Frumuşiţa a făcut cunoscut poliţiei de Galaţi sp.e a cerceta dacă dispăruta nu-i prin acel oraş. Un sublocotenent perdut—Din Brăila se anunţă fostei că sub-Iocotenentul Gh. Poenaru, de la escadronul de călăraşi din acel oraş, fiind insărcinat a merge cu co-misiunea de recrutaţie in judeţ, şi plecând iu sanie inlovarâşit de călăraş, Duminică la 18 ale curentei, din causa omătului şi a viscolului până acum nu se ştie de urma lor Auioritânle din Brăila au luat mCsuri pentru a descoperi ce s-a tăcut subloco- — Ei bravo I se mai gândeşte la mâncare... azi mai ales. —* Şi de ce nu ? — Bine faci; dar eu nu te pot insoţi; am afaceri. — E aş 1 poţi tot, cănd vrei. — Dar chiar tu, nu te gândeşti n ce posiţiune te găseşti ? — fcjituaţiunea in care mâ găsesc imi dă dreptul să întrebuinţezi intări-turi şi să caut petreceri. — Vrei cu ori-ce chip ? — Mai e vorbă! imi dai o dova* dă de prietenia ta. O să mâ gândesc cum prănziam cu hoţu ăla de Palmescu. Şi căte n’am mai făcut cu el!... — Malonescule, mi se pare că tot ţii la Palmescu. — De negat nu neg i mai mult necaz am pe nevastă-mea... Palmescu nu este decât un craidon, ascultând imperiului simţurilor lui... — Uu toate astea a fost un prieten laş-* un trădător... — Nu zic ba. — Un monstru 1 — Aşa e —* Şi de aceea trebueşte pedepsit cu asprime, tenenlul. — Am aflat in urmă ca an fost găsiţi morţi din cauza gerului. Inghleţnt.—In noaptea de 7 spre 8 Decembrie, pe când era viscol cu ninsoare Ioniţă Mirea, pâdunr al Statului la cătunul Roanta, comuna Preajba, judeţul Romanaţi petrecând li nuntă in mâncare şi băutură nemăsurate, cam pe la 10 ore, dupe spu>a comesenilor, a eşit afa ă in câmaşe şi nădragi şi s’a gă Municipale .... 10 fr. , Case! Pensiunilor 800 1. 5oio Scrisuri funciare rurale. . , 7oio .» 8crisuri Rurale.. . . 5o[o Scrisuri fonciare urbaue . . 6o[0 > . , 7o[o , , , impr. cu prime Bue. (20 1, b.) Acţii Băncei Naţionale Româna2501 a > Soc. cred. mob. rom. 250 I. » > > Rom. do con-trucţil 5001. » > a de Asig. Dacia-Rom. 8001. > > > , > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . a a Bilste de Banqut Florini valoare Austriac!. . ' roi germane............ Baonnle francMa . . , i.lanp Vinrt. 92e h »3i li 90 91- 9611» 97--- I02i ,s 1031/, 82>/, 83- z28--- j32- 881/4 89- ioo--- XOOit, «a- 841/2 95--- 96- 99--- 99»/, 81--- 33- I32s 1335- ,88 - ,yo--- z30--- 234- 408--- 412- 2«_ 247--- 1 V» 4 - 3 '/» 4 - 2 8 2 10 1 28 Bl 26 99>lj 100',1 CAUfirfCL ii cerrv&tctcott. Cu. -fucc€4 -gtcLa.ta. a. 'Jisucttcc AcovaiJ •cau\u.£ caA.e. tsCrCZL Jafu a£lL^. -)La-6L4 coioxs Ifljfa, jtxi-rse âoaX.* o (Vă urma). .A. V I S Sub-semnata Prima Fabrică cu abur de Săpun şi Parfumerie din Bucureşti are onoare a face cunoscut, înfiinţarea unui deposit, fabricatelor ei pe Calea Victoj'iei vis-a-vis de Palatul Regal, in care va ţine un bogat şi distins asortiment de toate articolele de lux şi de toaletă precum şi Parfumerii de la cele mai renumite fabrici franceze şi engleze. Asigurând serviciu strict, solid şi atent, roaga pe onor. public pentru numeroasă vizitare acestui magasin. Cu deplină stimă Fabrica de Săpun şi Parfumeri SoseauatColentina # TIMPUL k-rJi MAOASIS fondat t io I J?79 IMf^G-A SIItTTTXj DE M-VI» w Titrnl Naţion* Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOGI ~ YIS-A-VIS DE THEATEUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nolilimi, fi onor. public că pe lângă arh-coltlc necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BCuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Anlset de llordeunx Abaent de Suls AiAJiah de la Jlftrtliiique Jianane ti© la Bayona If©m*d!ctii»-Jntt©r de China nntlfebrlc. Hller din Tia Trovidenzel anfl (cleric. Cbartrenz. alb, galbln, şi Verde do la grand (liartreuz rrancla. Curaso de Olanda, alb, Terde şi oninge s.e. de la \ iniantl rockln Plperihlnt. Terde, galben, şl alb de la Get. Fi erea din Iraneia Cognac Tlenx, Cognar lin champagne. din Cognae. Liquernri tot felpl de gusturi delaJIm le Brisard. din Bordeaux. limita Maatleă de Hlo, laraschino Ţulrâ Naturala Romuri adeTfc-rate din Jamaiqne. Ananas Arar de Mandarin, runcli in (OLrnar Rhum şi In Kirsch. SlibOTiţA de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la (otnarl (O* beşti Drigisani şi de Dealn mare. 1 reţnri moderate. Herri-cinl conşt' <«. Cu stima. D. G. MOC1ANU. JOStPH SANDR0V1TS ^UOCF.E^CI 16. —CALEA VICTORIEI — 16. IN RATEIUNARE }• jf IN RATE LUNARE vinile Piane şi Pianine din cele mai eutimite fabrici m'iitrm american cu întreaga placă de meta' se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se prime c din toate provine iele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi lactt-ur de piano. Noutăţi luu-sioalt* : Ol < atica, cuadril tic Lnis YA if st 2 fr. Carmen (plutirii d«- Luis Wiet-I 2 lr. Ce ,i i-m ţicni ************:**: po>n Li l»-nii F. Kruzzpst ii U-irf " IV an Victoriei 55 ** xxxxxxxxxxxxxx yyyyyyyy ar» * y * * plecarea trenurilor din bucureşti Cu începe e de la 20 Malu 1883. plo.şti, tiuzâa. R-3âr t, Forjam, Mărâjejjt Baciau. l-oman la?i, -alaţi şi Brăflu (tireu ac( c Iprat) IU orfl 46 minut»* N^-ara. Plopşti (Sinaia, Predeal (Bnztiu, H-Săra”), Foc-Ştiii, Mărfiş şti, Briila, Galaţi, (treu de per «nan ) 8 niA tlim.ue. ţa. Plotfti. S.naia, l'redeal (tren de plăcere) 7 ore diminwiţa, Ploeşt, Sinaia Predeal ^tr^n accplCiăt) şi de h PDieşti cu trenul mixt U Bnzgu, R-Sărat, Fucşmi, Mără.şeşti -1* ure P0 m. d. m. Piteş-i, Slvtina, Craior», P-Sevirin, VCrcio rovA 3 orp 15 minut. d. a. (trenul fulger) P ore dira. (tronul accel rat) 4 ore 30 m. (ireft He persoane.) Giurgiu o ore 15 mm. dim. (trenul fulger) 7 or»* dnu (trenul de petBOAiie) t orc 10 mi... d. a, ţrrn rai' t). SOSIREA TRRNURI <>R De In Iaşi, Roman, Braii lî.il ţ. Bacău, Mă-fiş^ş R-S^rat, Buznii, PSoeşti ^trchul &cc<-ier.u) J ore di in* De Iu O. Iuti, Brăila, Baziju, Pioeşti (trenul de por« «Dane) 4 ore i5 m. d. «i. De la Mâr&jojfci, Focşuni, R-Sărut, Buzeu, Ploeşt (Predeal, Sinaiai 10 ores cara (tri-n mixt). De la l’redeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ere 15 uiin noapte. De la kredo 1, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De laVerciorova, T-SeYirrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 rain. (trenul fulger) 7 ore 50 min. ieara (trenul accelerat 11 ore 2O îoin i nairtfi de ameizi (tren de persoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iflMoro dimineaţă (tren de persoane) 9 Ore 15 m u. 8'.— ua ul 9i|)umixt)f 0. G. COSTA-FORU AVOCAT, 3, Dealu Mitropoliei dimineaţa p&nă la 10 ore, seara de la 6 pfină la 8 ore. A. oo Cu ocasiunea sărbătorilor recomandăm din colosalul transport de haine bărbăteşti ce am priimit: Baltone de Cocimin, Montagnak ras, Eiderăon, etc. Blăţii de veritabil Scong, Persian şi gulere Biber, etc.— Blăni de voiaj de veritabil Şopp caucaz. Plănuţe de vină ţâre cu oaie Berlinezâ, etc. — Mantale impermeabile de iarnă. Costume negre, Fracuri, Gheroce de veritabil poitav de Sedan. Diferite costume de fantesie Mare colecţiune de pantaloni moderni. Ve. te Broşate şi Luttre, de mătase şi lână. BB&B RECOMANDAM CA NEMERITE PENTRU CADOU mm Elegantă colecţiune de Halate şi costume de casa-negligd CAVALERUL DE MODE No. 2. Strada Şdari şi Oolţu Covaci No. f ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ^ R I G O R D J FAVROT Aceste Capsule poseda proprietăţile tonice a Gudronului adâogate pe lângă acţiunea antiblenoragică de Copahu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provocă nici diaree nici gretâ ; constituescu medicamentul prin escelenţă in tratarea bilelor contagiisc a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a bcşicei şi curze-rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECTIUNU RICORD tonice şi astringente, este micjilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita întercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I G O JFl 33 FAVROT Acest sirop este ncăpart pentru a vin deca eu deseverşire maladiele pelei şi pen- j I tru a sfirşi deaeurăli sângele după un tratnmentu anti-sifilitic. EI feresec de tote accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere pericul69ă tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FA VROI'. DEPOSITO GENERAL.— V- Favrol, m. strada Riclielieu, in Paris ; In Iassy, Ilacovits, lionia; Bucureşti, Rissdorfer, Zurner, Tlieil; Gidat:, Tatu scschi. Marino Kurtooicli; Ura ta Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Polii; Phjestl, Schuller ; Bârlad, Prcilner, şi in Iile .farmaciile. 1200321 LINŞI r A nu n e i u Două-deci de anni de isbânda martu-resc de efficacitatea acestui puternici deriratif, recommandat de medicii cei I mai de frunte pentru vindecarea rapedel a bblelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Găt, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilorl de sele). etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. J • Cutia, 1 lr. 50, in tote pliarmaciele. A rociffe urnitele lui JVLXXSI. La magazinul de argintărie, de ps >'*•• Moşilor No. 157, se afla de vânzare preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tare de dulceaţa, linguriţe, ' coşnicioare, zarfuu. paftale, candele, cădelniţe de argint, i diademe de cap, tacâmuri de uiasâ, şi **' tele de argint. Se primesc comande relative la ace>Sl" ramură, precum âncâ a se auri, a se ginta şi a se spâla orce obiecte de m«a preţios. M Mlulescu- LEMNE DE STEJAR tle Să RALIA SÂNGELUI F1UGURI B0ALE NERVOASE VIN DE BELLIN CU QUINQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, fcbrifng u, antinervos' vin-ilcci focţinnile scrofu'oase, friguri uevroso, diaro cronice, colori paliile, neregnlarităţi a singelni; ec conv’ne spedalmente cepifior, femeilor delicatei pjvsoanelor in vârsti şi acelor slăbite de boală san ■ie excese Adh, DETHAN, farmacist, Feb. St-Dcuis. 90 Paris şi principalele farmacii din românia şi Btră'nătate A sc cere pe etichete Timbru] guvernului fran-emnitura J. Fayard. Preţul 4 fr lucrat traverse, scănduri, lemne poduri şi ori-ce alt-fel do lucru, 1 poate preda la T.-Măgurele sau Corabia in ori cat de mari cantităţi Doritorii de a contracta asemeni material, pot lua informaţii Ia adu* 1 nistraţia acestui ziar. UN STUDENT universitar doreşte a da lecţii >|l!r familie pe preţ foarte moderat. ! A se adresa la Administraţia aecs* tui ziar. Tipogiafiu A. Miuiecu sa ta Iheatrului Bocşei.