î VINERI 23 DECEMBRE 1883 A<îmini«tratia,, Calea Victoriei IVr. 32. ANUL AL VTlf —No 282 ABONAMENTELE to to.U (ara, pe an . . , pe 6 lnnt. , pe 3 [ani. trn streinătate^pc an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei itraentele ie priimesc la Adniini»tr»ţie. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. 111 . . . . 1 50 . , II .... 2 50 n Capitală IO bani nnmărn a Districte 15 bani nnmărn rector : M PALEOLOGU REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ananţnrile ji inserţiile se primesc Bncnrfiţtl , la Administraţia ziarnlnl 11 Viena, la binronrile de annnţnri Heinrii Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppeiik, Stubel-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Cl^meno 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Hi'.risorlle nefrimcHte nn se primei XHiiUHcrlseln nclmprlmate ee urtl SUMABIU (Revista politică. «Ştiri telegrafice. Bl'ronica. Cor. jlptiri din străinătate. (Penitenciarul Văcăreşti. i|Prietini şi neprietini «Hoţiile dela primărie. ijFapte diverse. iStiri teatrale. Ruturesij, 22 Decembre 1883 Am promis la sfirşitul articolului ostru din 15 ale lunei, prin care m cercetat densitatea şi calitatea nasticismului roşu, să aruncăm o pede privire şi asupra politicei -Aerne a acestui partid, atăt in mpul petrecerei sale la putere, căt in vremurile grele cănd s’a aliat oposiţiune. Dacă facem acest stu-iu, să nu se crează că este un res-•uns'la articolul „Gazetei de Colonia.“ tiind isvorul acestui articol şi pana ănuită care l’a redactat, noi cre-,-fem că i s’ar face prea multă onoa-e de a’l discuta serios şi punct cu uuct. Dar densul ne-a oferit o felicită ocasiune a reaminti fapte cari e şterseseră aproape din memoria aşure a oamenilor. Tot astfel vom lucra astăzi şi in irivinţa punctului al doilea cene-am oropus să tratăm, adică politica ex-lernă ce se cuvine a se urma de ,ara noastră. Politica externă a unui Stat mic, mconjurat de vecini puternici şi ambiţioşi, a fost tot-dauna o problemă din cele mai delicate şi căre ar fl erut din partea oamenilor Însărcinaţi s’o conducă o dibăcie rara ajutată de un patriotism luminat şi de îo abnegaţiune absolută. A fi un ministru dibaciu şi fericit intr’un Stat puternic şi intins va fl tot-dauna o glorie mai mică, căci este mai lesne de căt a fi marele ministru al unui Stat mic. Geniul principelui de Bis-mark este admirabil, dar este un om pe care istoria il va pune âncă mai sus: acela este Cavur, căci a ajuns la resultate identice, fără a avea sub măna sa tunurile Crup şi geniul militar al unui de Moltke. Rămâne ăncă in istoria secolului acesta un loc intre aceşti doui bărbaţi iluştri. Acela se dispută de d-1 I. Bră-tiauu şi d. Sturdza. D-nu I. Brătianu a fost botezat Cavour şi Bismark de xiarul „Românulu D-nuDimitrie Sturdza—’şi-a pus candidatura in coloanele Gazetei de Colonia. Rolul României dealtminterea este foarte greu şi nici odată nu s ar fl simţit trebuinţă nu de un Cavour (căci vai! natura este sgărcitâ cu asemenea daruri) dar de un om sau de un partit cumpănit, patriot, şi absolut desinteresat. Dai! in locul acestuia, împrejurările ne deteră nişte capete tot-deodată bizantine şi revoluţionare, care au luat din frecuşul lor cm demagogii francezi, gustul aventurilor, neastâmpărul revoluţionar, visurile de federaţiune europeană şi republica cosmopolită, şi, din mijlocul şi educaţiunea lor bizantină, frica către cei puternici, porniri linguşitoare pentru slăbiciunile acelui de la care pot spera ceva, necontenita conspiraţiuno diplomatică pentru a preocupaţie a ghici care este mai tare spre a’l tămâia şi sluji, ingratitudine neagră către acelaş stâpăn cănd nu mai au a se teme de densul sau a aştepta ceva de la el. Prin această indoită natură ce le-au format împrejurările se explică pericoloasele contraziceri ale purtărei lor politice in cestiunile exterioare, care; fără acest fir conducător, ar ră-mănea un adevărat mister. Cănd insă vei stabili că aceşti oameni au avut un unic scop a câştiga sau a păstra puterea, şi un unic mijloc, a linguşi şi sluji pe cel ce le-o poate da\— toate contradicti’mile unei politice in aparenţă desmeticâ e leagă şi se inşiruasc cu lanţul urci puternice logice. Dacă in manuperile ce au trebuit să le intrcbuinţeze pentru a ajunge la acest scop miserabil au jignit interesele ţărei şi căte odată au riscat să o piarză cu totul, precum la Martie 1871 (scandalul din sala Slătineanu) aceasta pentru dăn-şii a fost un ce cu totul secundar, căci ori România trebuia să piară, ori să fie guvernată de I. Brătianu. Nu ne va fi greu să dovedim aceasta prin faptele istorice petrecute de 17 ani. Cănd dinastia actuală născu in 1866 din trecătorul amor al României şi al Prusiei, două mari puteri işi disputau preponderenta in Europa continentală, Imperiul frances şi Regatul Prusiei, mărit prin biruinţele şi anexiunile sale din 1866. — Tot la sfSrşitul aceluiaş an, D-nu Ioan Brătianu sosi la putere şi iucepu aplicarea atăt înăuntru căt şi in a vil a sistemului politic care a făcut d face fericirea naţiunei. România datora mult Franţei împăratului Napoleon: restituirea Basarabiei, autonomia sa interioară, constituţiunca sa, unirea, libera navi-gaţiune a Dunărei şi un sprijin tot-dauna bine voitor şi constant in toate greutăţile esterne prin care a trecut. Să amintim numai una foarte importantă : secularizarea monăstirilor închinate. Chiar regele actual a fost recomandat votului alegerei ţârei de împăratul Napoleon. In fine, România modernă este, putem să zicem, o creaţiune a Franţei mai atăt căt Bulgaria este o creaţiune a Rusiei. Re- cunoştinţa şi simpatia Romanilor pentru Franţa avea dară şi are iucă alte motive şi alte rădăcini decât prejudecăţile Bulevardului, cum se es-primâ cu un dispreţ elegant D l D. Sturza, Nu va să zică, de sigur, că ori căt de mare ar fi aceasta recunoştinţă, dănsa trebue să meargă pănă la sacrificarea chiar a existenţei noastre politice. Nn! Insă greşit ar fi o inul de stat care n ar ţine compt pănă la oare care punct de asemenea suvenire — şi asemenea I simţimente. Ei bine, in 1866, Franţa era una diu cele mai puternice şi respectate împărăţii, aşa ineat şi interesul şi simţiinentul păreau de acord pentru ca România să nu inaugureze imediat o politică oslilă binefăcătoarei noastre. Ce face insă D-1 Brătianu îndată ce soseşte la putere ? După documentele publicate pănă astăzi, nu mai incape nici o îndoială că in 1867 şi 1868 s a urzit o imensă face pe Franţa să cază in cursa ces-tiunei Luxemburgului şi să provoace uu resbel pentru care era incă mai puţin pregătită de căt in 1870. (1) Se ştie asemenea că Rusia tăcuse atunci Prusiei alte condiţiuni de căt acelea ce trebuia să le facă in 1877. In două cuvinte, rolul Prusiei era se strivească pe Franţa intri o campanie repede şi fulgerătoare, şi acel al Rusiei să rescoale mai intăiu populaţiunile creştine din Peninsula Balcanică şi iu urmă,/trecănd Prutul şi Dunărea, să meargă a da Turciei lovitura de moarte. In fine, trebui a să se facă cu zece ani mai de vreme ceia ce făcu cu zece ani mai târziu, insă cu câteva condiţiuni schimbate. Care fu atitudinea cabinetului Ioan Brătianu in faţa acestor ţesături? Politica sa fu ruso—germană, in modul cel mai neîndoios. Bandele bulgare, in zadar negate atunci, fură adunate, organisate pe teritoriul României, de unde ele se asvărliră peste Dunăre ca să piară in mod miserabil sub iataganul turcesc. Ziarul „Românul," casepregăteas. ă spiritele la această ingratitudine faţă cu Franţa, respăndia şi comenta necontenit ştirea induioasă că împăratul Napoleon ne-ar fi oferit xAustriei la întrevederea de la Salzburg (acu-saţiune care n a fost nici odată bine probată,) idee in ori ce cas care se pntea justifica in ochii împăratului prin atitudinea ostilă a guvernului brătienesc, şi prin amestecul său in toate pregătirile pentru resculareaO-rientului. D-1 I. Brătianu, pe care nimenea nu’l ştia evlavios, la răndul său, nu mai vorbea de căt de ortodoxie şi de religiunea părinţilor săi. Astfel şi d. C. A. Rosetti, care se zice că nu ’şi-ar fi botezat copii de căt târziu după naşterea lor. Dară a fost ceva mai mult. Credem că pentru prima oară se revelează acest fapt istoric despre exactitatea căruia garantăm şi care se poate desveli acum, căci nu mai are de căt un interes istoric. Un tratat secret a fost subsemnat atunci intre Serbia 'şi Ro- mănia, şi totul era pregătit pentru o acţiune resboinică in contra Turciei. împăcarea provisoriă a Franţei şi a Prusiei tăiâ firul acestor intrigi şi urziri revoluţionare şi mânuitorul lor, d-1 Brătianu, fu una din victimele acestei trebe. Ori cine ştie mo dul cavalarcsc cu care marele patriot fu coriC; diat de representantul Franţei, d-1 Melinet, cu învoirea contelui de Bismarck ! (2) Acum să judecăm această politică din punctul de vedere naţional. Să nu insistăm asupra ceşti unei de ingratitudine. D-nu Brătianu va răspunde cu drept cuvănt că interesele ţărei trec înaintea Gestiunilor de sentiment. Dară era oare interesul Ro- ţi) A vedea in „Revue des Deux Monde*“ ţrlicolele insemnate ale D-lui de Rolhan. (2) A ae cili dedaraţiunea formală a d-lui do Bismaik iu Parlamentul prusian. mâniei : rescularea Orientului, sfişi-erea tratatului de Paris şi necunoscutul in care ne aruncam atunci? Căci in 1867 şi 1868 Franţa era in toată puterea sa şi nimenea nu bănuia, afară de d-nul de Bismark, picerele de lut ale colosului imperial. Dară d-1 Brătianu avut’a şi d-iui această inspiraţiune de geniu ? Văzut’a de atunci căderea Franţei şi ridicarea Prusiei ? şi intors’a faţa României către soarele care se ridica? Vai! am vrea să o credem, dară d-1 Brătianu, prin atitudinea sa şi discursurile sale din 1870 şi 1871, ’şi-a dat singur o desrninţire şi nu ne-a permis să’l luăm drept om mare şi prevăzător, ci drept un vulgar ambiţios, un linguşitor fără scrupul care s’a făcut instrumentul unei politici, in is-bănda căreia nu credea el insuşi, pentru a măguli simpatiile germane ce le presupunea Domnitorului şi a se ţine la putere in desfiderea tutulor sentimentelor ţărei şi a sentimentelor şi credinţelor sale proprii. Dovadă este atitudinea ce lua d. Brătianu in anii 1869, 1870, şi 1871, cănd roata soartei din dinastic ruso-prusian il făcu iarăşi oposant şi filo-francez. Deşi atribuindgonirea sa din raiul puterei imperatului Napoleon, el, odată in oposiţiune. nu mai căută de căt resturnarea prinţului Carol şi combaterea pe toate căile a influenţei germane al cărei fusese pă-n’atunci cel mai docil instrument. Astfel, cănd isbucni resbelul pruso-francez, cine fu cel mai aprig adversar al Prusiei, cine impinse Camera din 1870 la demonstraţiuni de simpatii pentru Francia, cari, inutile pentru această mare şi nenorocită naţiune, trebuiau să fie fatale sermanei Romanii, atrăgăndu-i ura a tot puternicului cancelar ? D-l I. Brătianu. Să dăm dovezi. In şedinţa din 6 gl8) iulie 1870, cănd isbucni ca un trăsnet asupra Europei nuvela declaraţiunei de res-bel intre Franţa şi Prusia, d-1. Brâ-tianu şi ai săi interpelează pe ministerul conservator : ce atitudine au să aibă faţă cu aceste împrejurări ? Fată şi respunsul înţelept, patriotic, prudent al d-lui Epureanu, preşedintele consiliului, iată şi discursurile şefilor partidului roşu. Ele stau iu „Monitor11. D-l. Epureanu. — „In fa‘a unui a-stmenea conflict (intre Francia şi Prusia) cunoaş eţi rolul modest ce este. chemată a juca Romănia.—Noi, d-lor, avem o datorie de recunoştinţă către puterile care ne-au dat concursul pentru a noastră regenerare şi o datorie şi mai sacră impusă prin interesele noastre naţionale şi prin tratate, aceea de a păstra o strictă neutralitate.“ Se mulţumesc oare aceşti domni cu acest respuns cumpănit şi înţelept ? Nu; d-uul _Kiţu, umflăndu-şi glasul, zise : „Să nu ne mulţumim cu acel respuns, că nu vom juca de căt un rol modest de neutralitate, căci acest respuns este tot ce se poate pronunţa mai umilitor de un ministru romăn (a-plause). Şi cine nu ştie câte feluri de neu-ralitate sunt ? Neutralitateapasivă!!?? (aplause) neutralitatea umilităţii (apla-use) neutralitatea batjocorită (aplause prelungite) şi aşa mai departe. Dar d-1. I. Brătianu avu cel puţin ceva minte mai multă de căt acest declamator fără consecinţă ? Nu. Fată cuvintele sale : „întreb dacă aţi luat mesurilepentru ca aceasta neutralitate să o puteţi păstra ? daca aţi luat disposiţiuni, că av6nd Rusia vre un interes, in cas cănd resbelul nu va remă-nea loca isat a trece peste fruntariile ţărei in orient, atunci ori care ar fl pericolele, Romă-nia Întreagă să fle In picere, să nu poată trece decăt peste densa. Putem lupta contra Busiei cănd naţiunea întreagă va lua parte la lup tă\ (tocmai aşa a lucrat in 1877) şi mai departe. Suntem de rasa latină, avem simpatii pentru toa'e naţiunde de rasa latină şi mai ales pentru Franţa cu care avem legături de rasă, de educaţi-une şi de recunoştinţă. Eu romăn, eu de rasa latină, aşi veni să zic că am simpatii nemţeşti sau muscăleşti şi că aş versa sângele fraţilor latini in favoarea nemţilor şi muscalilor, nimenea nu m ar crede, sau, cănd mar crede, m'ar meprisa. Aşa omul care in 1867 conspira cu Rusia şi cu Prusia la nn resbel european, avănd de ţintă pe Franţa şi Turcia, şi din care trebuia să curgă şiroae din săngele fraţilor latini, omul care in 1877 a făcut cu totul contrariul de ceia ce recomanda miniştrilor din 1870—in 1870 proclama alianţa ciUFranţa o lună inainte de Sedan ! Şi ne împingea la demon-straţiuni ostile in contra Germaniei şi a Rusiei aliate. Aceste convicţiuni aşa de complect opuse celor ce le avusese in 1867 şi trebuia să le aibă in 1877 erau despărţite in cugetul şi conştiinţa lui numai prin grosimea unui portofoliu! Din norocire, grafiă atitudinoi înţelepte a partidului conservator, nebunia nu se făcu de căt pe jumătate, şi Camera, de atunci se mulţumi cu cuvinte fără să treacă la acte—dar chiar aceste cuvinte ne a costisit destul de scump. Atăta nu fu destul. Chiar după ce Franţa, fiind definitiv invinsă, nu mai «.vea nici scuza unor ilusiuni, acest partid nu încetă cu aţăţările sale nebune. cu intrigile s' le criminale pe care le punea pe comptul unui amor înfocat pentru... Franţa?? Conspiraţiunea delaPloeşti, scandalul delaSlatineanu, după imprudentele declaraţiuni din Iulie 1870, puseră ţara la un degete de prăpastie infuriind in contra sa pe Germania, insultată şi provocată fără motiv, şi trebui incă partidul Conservator să se arunce inainte, ca in toate momentele de crisă pentru a scăpa ce se mai putea scăpa. Dar ce păsa d-lor I. Brătianu şi Sturza ? Le trebuia portofoliul!, celui d'ăntăiu pentru a exercita urele salo de castă şi a proceda la despuierea ţărei pentru îmbogăţirea partidului, prin sa- f MPUL vântul sistem cel'a aplicat de atunci; s’a inch iat datiniiiv intre Franţa şi Ita'ia celui de al doilea pentru a satisface poftele încă mai josorite de a fi ceva sub ori ce guvern şi graţie ori cărei protecţiuni. Ministerul Conservator care, in 1871, se aruncă intre ţară şi mânia Prinţului de Bismark, provocată cu drept cuvfint de atâtea neghiobii insolente, lâcu naţiunei un serviciu nepreţuit pentru care istoria va fi mai dreaptă. Dumnezeu ştie ce 'şi-a auzit pentru aceasta. E-şiţi din bătaia de picior a consulului prusac, slugile palatului, austro-ma-ghiari, epitete ce se aplicau atunci acelor bărbaţi pe cari astă-zi d-nu Sturza îi califică de rusofili. Cu toate astea, politica acestui minister in afară fu de a impedica fără nici un sacrificiu de demnitate al ţărei dreptele plângeri ale Germaniei, de a acorda guvernului prusian numai ce era legitim, resistăndu-i chiar la o-casiune, cum s'a dovedit, la preten-ţiuni exagerate de a intreţine cu Austria şi cu Eusia relaţiuni de bună vecinătate şi bună intelegere, de a pregăti prin tratate de comerciu şi alte convenţiuni de interes comun emanciparea politică a ţării pe ca’e politică, şi chiar emanciparea ei economică, căci acele tratate atăt de calomniate şi cari nu puteau fi perfecte, sunt totuşi cu mult superioare regimului anterior care era pur şi simplu tratatele de comerciu turceşti, ceia ce ignorează mai toţi care vorbesc de această cestiune. Iată cari a fost acţiunea şi tendinţele ministerului Conservator. Dar de la 1875, alte evenimente se pregăteau, care ne interesau de astă-dată mult mai direct de căt răsboiul intre Franţa şi Prusia, in care furăm amestecaţi numai graţie insanităţilor antipatriotice şi criminale ale partidului roşu. in ce.-tiunea juridicţiuuii tunisiane. CRONICA Jn Craiova s’a înfiinţat o societate romaneasca Deştrptarea, al cărei scop este desvoltarea şi inflorirea comerţului şi in dustriei, înfiinţarea de fabrice etc. Inaugurarea s’a făcut la 15 Decembrie, in care zi s'a inaugurat şi labrica română de Dimii. * Circulaţia pe drumurile de fier s’a restabilit in toate direcţiunile. Luni, 26 curent, societatea Junimea comercială, din Galaţi va tace sfinţirea drapelului său Ia biserica catedrala Sf. Nicolae, orele 10 a. m. * Aflăm cu plăcere că dd. Moceanu şiVe-lescu, se pregătesc de pe acum, spre a pleca la primăvară să viziteze o alta soră a României, pe Spania cea depărtată, dar tot aşa de iubită, caşi Italia şi Franţa, pe cari le-au cercetat anii trecuţi. D-lor se duc să arate şi svelţilor noştri fraţi dincolo de Pi-renei, că urmaşii legionarilor, veniţi odinioară din Iberia in Carpaţi, sunt demni de străbunii lor, sunt viguroşi, plini de viaţă şi de poesie. Suntem informaţi, că dd. Moceanu şi Ve-Iescu vor fi însoţiţi şi de un taehîm de lăutari, in care va fi şi vestitul Anglieluş. Toţi ăşi pot aduce aminte âncâ de strălucitul succes, ce au avut producţiunile d-lor Moceanu şi Velescu in Paris şi Ia Roma Pregătirile asidue ce fac de pe acum ; forţele noi şi rare de cari dispun prin elevi Traian Lupu şi Ionescu Drsu, ne pot asigura, că şi la Madrid vor secera aplause ca pretutindeni. I). Montesinos, agent de Teatru din Me driDd, a făcut deja cunoscut că tratează cu un director de teatru. La timp vom reveni. ajunge la couclusiunea, că in cpIs din urmă Anglia nu va avea de făcut altceva, decât să ia in mănâ administraţiunca Egiptului. Chedivului cată să se declare in mod apodictic, că trebue să privească Sudanul ca pierdut pentru tot-dauna. Dacă insă Anglia Jar vedea nevo t» să int-mn Hiu-rgic, spre a pune capăt confusiuuii „atum-i chiar iu tre cei ce au recomandat n d- pli a <-vacuare a Egiptului se vor găsi mulţi, cari ar cere, ca ţara să remâe ocupată şi pe viitor." Este posibil insă, ca oştirile britane nu numai să ţie ocupat Egiptul, ci sâ in-nainteze şi spre Chartum in Sudan. După cum asigură unele telegrame, Mah-diul ar fi şi plecat către Egipt cu bandele sale şi până acum nu se ştie pozitiv, dacă va intălni in cale vre-o armată turcească, engleză, egipteană, sau nici una ! 17 piui a Ia 24 ani pot li 20,000. Ei sunt sd'-aveni şi sprinteni şi formează o oştire put mică. âcum steagurile negre ţin ocu pate strîratorile munţilor, până unde cu greu p >ate străbate cineva. Oraşu lor prim cipal e te Thien-Fu-Djang. Comerţul cu grâu şi orez e foarte mare; acum in timpul râs boiului nu e permis să se exporte buca'e Ori- ine vrea să se inscrie 'a unul dintre 1 ele trei steaguri, tr bue să arate de unde vine, < e a făcut înainte, apoi e supus unui examen. Până acum lupţ i cu francezi s a urmat iu afară de ţara Iui Liu, unde oa meni işi caută de lu ru, fără teamă. De acea toţi numesc pe Liu-Yuen Fu un dom nitor minunat." RUsilA. Din Petersburg se telegrafiază dela 18 Dec. in privinţa atentatului din urmă : .A sasinarea lui Sudekiu s’a comis vineri noaptea intr’o casă, unde po!iţ:ă avea o locuinţă secretă. Mai mulţi nibilişti aflaseră despre aceas Chinejii sunt incapabili de a ne fac» re$- pătrunzând in casă, au atacat pe Su boiu şi mai puţin de a ne goni diu Ton- itin Si pe tovarâşii^lui in somn, ‘deoare kin. Ei n’au, toţi o ştiu, ni artilerie, nici ce Sudeikiu era cunoscut ca un om foarte intendenţă, nici serviciu de transport orga- r°bust. îiihiliştii il urau mai ales, pentru nisat; insă cată sâ ţinem cont, că orienta- câ 'n tDnpi)] din urmă reuşise a aresta pe Iii n’au ace'eaşi necesităţi şi că trebuinţele mal niuHi nihi 1 işti fruntaşi, in urma unor unei armate in campanie sunt cu totul al- denunţări, venite dela autorităţi poliţieneşti tele ca pentru noi. Solda'ul chinez trăeşte , din străinătate." cu un pumn de orez şi nu cunoaşte ambu- FORŢELE CHINEZE Citim in „Figaro" : ŞTIRI telegrafice Ber în 1 Ianuarie.— Impăr tul Wi he'm primind pe gene aii in capul cărora e, a princip le moştenitor, prin ipe’e Frederic-Urol şi ied mareşal 1 -onte de Moltke, n a pronunţ t dis urs; Maiestatea Sa a vorbi nuinai u câţiva generali. Re epţiunea a ţinut aproape o jumătate do oră. Ber in, 1 Ianuarie.—Dur â amenzi, Impera-tu a Pnmit felicitările membri nr .o pului diplomaţi : a convorbit cu fie care din ei in modul iei mai amabil. Se asigura â m a, es e «onvorbi i poli t a n a fost atinsă. 1 Ianuarie. Oficială.—Guvernato-. Croaţei, cont Ie Khu n, e ridint din iun ţiun-le -am de comisar regal pentru ve-rniie ronnnii militare. D. Luis Ti-, a e ridi at din fun ţiunile sae de omisar r ga! pentru o a>u Szege-din: împăratul i a confe it titlu de conte de Szegedin. Ro*na, 1 Ianuarie — La recepţiunea de către regele a comisiunii Camerii, preş- din-td d. Farini a adresat maje tăţii sa’e un discurs in care a reamintit cuvîntul istoric privitor Ia strigătul de durere al Italiei pronunţat in 1859 de regele Vi tor Emanuel Keg le a mulţumit ului Farini, zi, ând <-â . Iu' urmai it de tatăl său s'a indeplinit Şi că Italia, unită şi independentă, merge spr*> viitor ubt bun- au-pi-ii. Rege e a primit uzi pe ambasadorul Ger mani i, .-are i a înmânat o s- risoare au tografâ a împăratului Wiihelm. Şefia 1 Ianuarie.—La ştirea că Sultanul a conferit marele Cordon Osmanie E-ar-aului bu gar, Adunarea naţională a votat o adr sâ Principelui A exandru, rugându’ mulţumi Sultanului in numele Bulgare. Azi dimineaţă principele a chemat pe generalul Nihad paşa spre a face cunoscut votul Adunării naţionale. Londra, 2 Ianuarie.—Se telegrafiazâ din Viena că circu â sgomotul că un mini ter de comerciu se va crea in Ru ia şi că generalul Ignrtieff are sâ fie numit titular. Rnma, 2 Ianuarie.—La primirea de ieri, Regele a zis că anul 1884 inccpe supt fericite au picii şi că Italia e acum considerată ca garanţie insemnatâ a menţinerii păcii in Europa. Agenţia ştefani anunţă că o inţplegere Azi era să sosiascâ in capitală Majestâ-ţil ■ lor Regele şi Regina. După un contra-ordin ensa, nu vor veni de cât a doua zi de Crăciun. Ianţa; el moare pe locî fără a se plănde, fâră a cere ceva.,.. Mulţi exagerează dificultăţile distanţelor de percurs. Noi cei d’ântâiu iu presa europeană am arătat exact, cât e calea de la Hanoi la Bac-NiDh, do aci la Lang-Son şi ITALIA. O depeşă din Roma, cu data 19 Decem-vre, spune următoarele : „Corniţele Anlo- prin intors neli, care de mult timp călătoreşte Africa şi tocmai in zilele acestea s’a deaci până Ia fronteira chineza. Chiar azi f’cl t^n Abissinia, se va inapoia tot acolo se crede, că acestea sunt numai cărări prin- la 3 Ianuarie st. n. cu o misiune a gu- . veruului. Se crede câ Antoneili e insărci nat să se informeze la faţa locului despre intenţiunile regelui Ioan al Abisiniei. CHINA. „Times afla, câ China ar fi dispusa a resboiu cu China, este frica guvernului Chi- | recunoaşte faptele indeplinite şi a negocia tr'o regiune selba'icâ, pentru care se cer luni de zile spre a o traversa. Eroare. Drumul ce pleicâ dela Bac-Niuh e larg de 4 — 5 metri şi distanţa până la Lang. Son e numai de 195 kilometre. Cea ce va face mai mult spre a evita un Monitorul belgian a publicat un decret prin care se interzice importarea şi tran-situl in Belgia a vitelor bovine şi ovine provenind din Ru«ia, Turcia, România, Serbia şi Bulgaria, Monitorul românesc o sâ bine voiascâ a ne da lămuriri ? — Aşteptăm. - Francezii până acum au avut in Din cauza mârimei importantei Reviste Tonkin a se lupta mai mult cu aşa politice decazi, care este urmarea la arii- numitele „Steaguri negre", colul din 15 Decembrie, suntem nevoiţi a- nez de a vedea dus resboiul pe teritoriul său : el se teme intr’adevfir de o revoluţie interioară, se ar sdruncina inperiu mai mult decât consecinţele unei lupte mărginite in Tonkin. Să nu despreţuim pe vrăjmaşi, s’apoi, să nu pierdem din vedere câ mai mult am câştiga prin un tractat incheiat acum, de cât in urma unui resboiu, in care am învinge, dar sacrificiele ar fi mai mari decât profitul. STEAGURILE NEGRE a naţiunri lăsa d o parte câteva din rubricele obicinuite. * Curtea cu jursţi a condamnat pe Tigvea-nu, fostul casier al primăriei diu Piteşti, care a delapidat suma de 145.000 lei, la 20 ani de reclusiune iar pe ajutorul primarului la achitat nefiind probe in coutra lui. * S a numit oficer recrutor, membru al consiliului de revisie din judeţul Râmnicu-Sârat pe D. maior Manolescu loau diu re cin-Mul 25 dorobanţi, in Leul D-lui maior Persiceanu Constantin. S’a încuviinţat ca comunele Bâ’eşti şi Pp-troşeani din plaiul Nucşoara; Bnteni şi Ju guru din plasa Arg-ş să treacă din ciicum-t-cripţiiinea judecătoriei ocolului Arg. ş. 1 »ce& a ocolului tă.npu-Lung “Jiidrt 1 Muşc-I. * D. Atanasie Costescu, actual revisor in serviciul esterior a! vămilor, este iiiaintat in funcţiunea de verificator-taxator in ace laşi serviciu in locul U.lui Ştefan Nieolescu pus in disponibilitate; iar in postul de re visor ocupat de D. Coste-cu este numitD. Dimiirie Lefter. ♦ In judeţul Groj s’a înfiinţat cu cheltuiala jului factori rurali şi 3 cariole pentru transportarea expediţiunei poştale intre oraşul de reşedinţa şi birourile poştale de Ia piâşile Novaci-Vulcan şi GiLortuI. Ştiri din Străinătate ANGLIA „Pali Mal) Gszette„, orgtmul ministerului Gladstone, oare mai ’naite pleda pentru evacuarea Egiptului, consacră un articol de fond situaţiunii din ţara faraonilor, in caie Şen-Pao, un ziar chinez, ce apare in Shangh i, conţine următoarea descriere interesantă a Steagurilor Negre şi a şefului lor Liu- Yum Fu: „Şefu Steagurilor negre fusese la in eput comandant unui rest de rebeli chineji. Acum are peste 60 de ani; este de o infâţişare barbă easc-i; barba şi păru ’i sunt ca argintii. Caracteru i este al unui viteaz, care inti uneşte curaj şi in-ţelep iune. E foarte abil in administraţie şi organizare şi d a ea s’au adunat im. rejuru’i aventurieri din toate ţerile. Acum 20 de ani, trupele imper ale bâteud pe rebeli Taipingi Li f'.gi in nordu Anaraului. Regele Ana-mul i nu era in stare să gonea că pe Liu i u partizani Iui, şi trimiţând Ia el un sol, ii oferi protecţie. Liu primi. Pe timpul aceia -rau in steagurile negre numai ■ âteva mii de - arneni; ei in h ară o convenţie cu regele Analului, ■ a sâ poată c .ltiva pământul ei sălbatic diu munţi Thien-Fu-Djang, . u condiţia sâ trăiască n pace cu lo uitori indigeni. După e s’a a sigurat de favoarea regelui, Liu ştiu prin dărnicie şi bunătate sâ’şi atragă oameni diu toate părţile. Numele Iui devenea tot m .i vestit. Steaguri galbene şi Steaguri albe precum şi mulţi indigeni se puseră sub protecţia lui. Oameni lucrau pământul şi creşteau vite, insă şi cbeliuelile erau mari pentru Liu. De aceea după 7 ani el refuză de a mai plăti taxele impuse de regele. Acesta n’avea ce’i fâce. Liu incepu sâ’şi guvernez'* însuşi teritoriu. Afacerile militare, scolastice, de justiţie, de toat” ingri:ea. Pedepsele erau repezi şi aspre: decapitări, spânzurări, bătăi, insă e-lil şi inch soare nu exista. Ţara era plină de puduri şi de prăpăstii. Tigri şi lupi des in, dar mai multe maimuţe. Steagurile negre au semănat porumb. Cănd acesta se cocea toamna, maimi.ţ le veneau şi mâncau mu t, prăpădind şi mai mult. Oameni au trebuit să pue sperietori ca i maimuţele stricau intr’o noapte pugoa-ne intiegi. Iu ani din urma a înflorit mult această rolouie. Numerul steagurile negre a ajuns la 80,000, al steagurilor galbene peste 60 mii şi al steaguri or albe ia 30,000 Si indigeni sunt 20,000 suflete. Tinerimea de la ' Capitalei pe baza statului quo ; insă ea n’ar putea ceda vre un teritoriu pe malul nordic al braţului principal navigabil al fluviului Roşu. Franţa ar păstra Hai Phong, Hai Dz ,ig şi Hanoi, dar va trebui sâ inapoeze Quangyen şi să nu atace Bac-Ninh. Cestiunea, dacă Sonfay are să rămână permanent al francejiior, va ti supusă unui arbitraj al Engliterei. PENITENCIARUL VĂCĂREŞTI Sâmbătă la 17 ale Iunei curgGore, domnii procurori generali, Cim Economu şi Simion PopuleDu, afl făcut o cercetare ia penitencia-îul central de Ia Yâcăresci în contra directorului acestui stabiliment. După cât suntem informaţi, ai-estă cercetare ar fi provocată chiai prin protestările de nemulţumire ale acestui director, în contra unei cercetări precedintâ, făcută numai de d-1 Simion Populânu. In alte cuvinte, s’a făcut o cercetare în contra altei cercetări! Plângeri'e preveniţilor şi condamnaţilor diu acest penitenciar în contra directorului seu sunt destui de grave. Alât Ia ântâia cercetare cât şi Ia cea din urmă seim câ sa constatat abu-utri ce atrag o aspră pedepsa. Mai nedemnă, mai revoltâlore enss este specula ce s'a dovedit că se face cu hrana deţinuţilor. Raţiunile regulamentare, destul de reduse, sunt ade-ea împuţinate la jumătate; sil fost (Ţie lu care unora deţinuţi nu li s'a distr buit nimic. Din oau-a aces’oi insuficiente alimenia-ţiuni, şi mai cu smiâ din causa robi i-a!e cualitaţî, seorbiitul. acesta boia a raiserid, a devenit ca şi endemică în amst p nilen-ciar. Crudă şi împietrită trebuie s6 fie inima acelui om, care e capabil să espldteze pîuâ şi puţina hrană regulamentară a celor mai nenorocite fiinţe omene-sci! Ni se relalcză uă serie de abusuri, consemnate cu ocasiunea acestor doue cercetări. Deca justiţia nu se va face plângerilor drepte ale suferinzilor, nici în urma acestei ultime cercetări, le vom denunţa, ca cel puţin publicul să afle pâne unde s’a întins idiosa connipţiune. cutandu- Domnilor deputaţi, In şedinţele de la 9 şi lONoemn inturpelarea fac-utâ je ; , ;gorie aeruri« P^tru disolvarea . M ,U U C,UBUnal «1 capitalei aţi b;Q6| a vota o moţiune prin care, după c> '^ aprobaţi motivele pe care s’. i* D’ 'nî« > de interne Pen*ru ,];!> aCelu' f0,,sili,). 8P°i dispuneţi imontne- .. ^ unei anchete parlament leze- nu numai modul ara care sâ CUm s’a ennir, r"'vei. dar şi „r-eo alte af„Vri trative şi financiare, căci ar interesl 'X nea şi morala publica. Afacerile fa îl interesând nu numai această urbe dar'i întreagă, era natural ca D. voa’str P presentanţii ei, Să cereţi a fi puş ’ * noşemţa de situaţii,nea admin^J ţ n.une, Bucureşti, ca sâ îndreptaţi «ut 1 »r fi, sau sase recunoască de ţara in! 4 bine şi conform legei s’a- 1 ■mntribuţiuueie D V0BStfa atl PU3 la disposiţiunea Zj P"mru lucrări de pri ns importanţă. " ComiMuuea de anchetă parlamentai „ m.ndu-me pe mine raportor spre a vâ X ne D lor deputqi, resulta-1 investii -'or sale, nu vă poate presinta \ S ăeamâ corapetâ asuplra mtr ‘ 8 tr“ a ,u^'or hydi reS61 admia*. «si® î •• iţf P0 cale de execuţiune; căci scurtul cela avut înainte na ’i-a permis a o apo. natura multora din aceste lucrări n ar * mai Hoţiile de la Primărie începem a publica raportul comi-siunii.parlamentare însărcinată cu an" chetarea afacerilor de la Primăria cesitând chiar verificări pe teren, au nevoiţi a le amăna pentru un 'timp propice. ' r Sper insă, D-lor deputaţi, că din PSpj. nerea a câtor-va cestiunUe voi avea o„!l re a supune aprecierilor D-voastre, bazat, pe actele din dosare, veţi fi puşi in positi. -ne de a ve forma convingerea de admi-mstraţiunea comunale a Capitalei şi decide masurile urgente de luat spre regulare, unei situaţiuni, din toate punctele de vedere deplorabile. OunoaşMţî, D-lor deputaţi, câ in acesli! din urmă am, prefaceri mari au avut lot m Capitala României; ele sunt resultatal mţeleptei administraţiuni a ţgrei, care a şciut sa cumpănească resursele noastre 1 nanciare, sâ creeze in-titu ţiuni de cn% ?i prin urmare, sâ sporească avutul fie cJ rma prin efiinâtatea numerariului. Capitalii-nle străine, căpătând o încredere mai mare in forţ-le noastre productive, au inceput sâ caute plassamente in efectele noastre de Stat. Cetăţeni, din necesitate şi spre a găsi un procent mai mare la capitalurile lor. şi au îndreptat mare parte dintr’ânsa către construeţiuni de case, edificii, etc., cari vede ridicându-se in mare numfir iu Capitala României. Consiliele comunale din ultimii ani, solicitate de acest avent de îmbunătăţire, impuse de opiniuDea publică care necontenit le iudmena la inceperea lucrărilor de militate şi înfrumuseţare a Capitalei a trebuit sâ iasă din inacţiune şi sâ se pună pe lucra', nici concursul Camerilor, uici al guvernului nu Ie-a lipsit. Lucrările efectuate Ia comuna Capitalei sunt oare-cum de doufi feluri : unele financiare, privind consolidarea datoriei flotante şi conversii nea împrumutului de 8 milioane; iat Iţele, sub denumiri de lucrări hydranlicq coprind regularea cursului Dâraboviţei, ca* naiisarea scradtlor, captarea apei, distribu-ţiunea ei in oraş şi facerea de pavagiu cubic sisteinaiic. In anul 1882, Apri ie 15, dintr’un report al d-1 ui ldi;eseu, dr. Se■ giu şi I. Poo-naru Boniea, rce'e că comuna se afla jenată iu mersul seu prin o mare datorie flotată care la acea epocă era de 2,000,001' lei ; pentru consolidarea ei precum şi pentru conversiunea împrumutului de 8,000,000 lei purtător de 8 la sută dobândă, se propunea de numita comisiune ad-lioc un itn-pruiuut de 11,902,800 de einD pe 85 suta, efec.iv şi purtător de 5 Ja sută dobândă; cu acest mijloc şi cu sporirea anilor de a-mortisnre, coiuisiunea credea câ se va re** lisa pentru budget o economie anuale d® 230,440 lei. Acest raport se aprobâ Ia 15 Aprilie 1883 şt sâ insânineazâ d. primar sâ tracteze ca Banca Naţională pentru facerea imprim^' tului ; apoi negi eşit in urma acestor traC' Uri d. primar, prin adresa sa diu 27 Aprilie, intervine la minister şi zice câ o d&" torie flotantă apasă âncă de mai mulţi ani budgetul comunal şi că ea ve lidica la suma de 3.000,000 lei: propune consolidarea I ei şi converlirea impniini”Ui'ui de 8,000 000 | lei ; iar pentru efectuarea acestor operaţiuni sâ se contracteze un nou imprumut TIMPUL ||----■ ----------------------------------! I 11/3,200,000 Iei nominal. Este de insem-R şi resultâ din diverse rapoarte ale con-j nilor şi casierilor eâ nici o-dâtă nu s'a jt precis cuantumul ei, de oare-ce nu i un registru special pentru a sa in-l|>eie. unprumutul de 13,200.000 lei se votează Corpurile legiuitoare şi el este destinat: ] a conversiunea imprumutului de 6,000.000 j Iu consolidarea datoriei flotante : şi 3. la «perirea cheltuelilor ce vor necesita a-jie operaţiuni. La 23 Iunie 1883, d. primar, autorisat « consiliul comunal, tractează cu Banca |l onală emisiunea ; ea se insâroineazâ cu fearea obligaţiunilor a 500 lei fie-care şi l’tătoare de 5 la sula dobândă, a onvertindu se împrumutul de 8 la sută I; lătindu-se cheltuelile de fabrieaţiune, e-rtiiune ctc., a râmas un rest de 3.145 000 , ctîv pentru convertirea datoriei flotante ; r.dua această datorie cu lei 1.150.701 ti 61: prin urmare cu srma împrumuţi convertit sa făcut o cheltuială totală fl.335.885 bani 61, adică cu un plus de ! 8.886 lei, cariTs’au luat [din resursele Igetului ordinar al anului curent, nepu-du-se plasa toate obligaţiunile pentru iţna totale de mai sus convertită şi isolidată ; cu această £sumă de lei 3.886, lua'â din budgetul ordinar, s’a .rit din nou cu o sumă ecuale da'oria :antă la finele exerciţiului 1883 — 1&84. resumat, datoria flotantă actuale, afară deficitul probabil al anului 1883—1884 va ridica, cu diversele procente şi dato-contractate, la sumade'aproape 2,294,298; parte se va eonsolidajcu ob igaţiur.ile âncă plasate, iar pentru rest va trenui să se zeze la noul mijloace. Este de observat râ procedarea necorectă a detaşării cuinelor obligaţiunilor neplasate, facerea venit la capitolul veniturilor extra-ordi-ire ale budgetului pe 1883—1884 şi des-dere de credite asupra acestei sume ; ea ce este in contra legei comptabilităţei. donanţarea de plaţi asupra acestei creş-■i este de asemenea^incorectă. Ea va da deficit evident in budgetul anului 188384, ceea ce reere dintr’un singur exem-j : in acest budget s'a trecut la venituri suma de 400,000 lei din remâşiţe ale a- lor trecuţi, şi nu s’a ineasat in 6 luni, ;că de la 1 Aprilie 1883 păuâ la 1 No-âbre, de căt lei 26,897, bani 77 ; şi dacă .esupunem că pănă^la fineţe anului bud-tar 1883—1884 se va incasa o sumă e-ale, va resulta, cănd acest an se va solda, «ficitul nou semnalat mai sus de lei aproa- !i 400,000. Va remănea dar la finele ami-i budgetar datoria flotantă cum era la in-putul emiterei imprumutului de 13 mi-tane, şi poate sporită, neavând, dupe cum o spus mai sus, pentru stingerea ei de ■ partea mult mai mică de cât datoria de lolgaţiuni neplasate. Cunoaşteţi, domnilor deputaţi, că budge-II comunei, spre a putea fi pus in execu-re, urmează să fie aprobat de guvern ; cu nte acestea, la comuna Bucureşti, nu nu-ai că se făceau cheltueli la portofoliu pe mpta unui budget neaprobat ; exemplu file pe lunile Aprilie, Maiu şi Iunie 1883, a plătit in Marlie acelaşi an, cănd bud-stul anului financiar 1883— 1884 nu se ;cuse de comună nici se aprobase de gu-irn, de oare-ce exerciţiul anului 1882— >83 nu eia terminat, precum şi alie chel-eli plătite tot as:-l'el la portofoliu pe comp-budgetului 1883—1884 ne sosit incă, leltueli cari se urcă la insemnata ţifrâ de i 776,646, bani 97, plătiţi pe basă numai s ordine scrise, date in contra , legei co-nnale şi a contabilitâţei generale a S'a- lui. Pe lângă acestea, la primăria Capitalei emiteauţchiar mandate asupra arti olelor n budgetui neaprobat de minister, ait-fel . la sosirea lui nu mai ccrespondeau manetele cu sumele asupru.cărura se mandatau ’t-fel se respecta legea comptabilităţei; ca temple putem cita Iutile iutregului personal primăriei pe Aprilie trecut. Se scie, D-r deputaţi, că numai după inehiearea terciţiului se pot constata economiele bud-etare lăsate de diverse capitole de chel-eli, precum şi in cursul anului se pot ev (ie la diverse capitole economii asupra aeltudilor alocate, insă ca el să poată fi trebuiuţat prin viremente sau chiar des-aidere de credite, este trebuinţa a fi eon-.atate şi aprobate de consiliul comunei şi jvern; aceste forme obligatorii celor-alte iministraţiuni, la comuna capitalei nu a-eau curs; a-t-fel in anul acesta Octombrp, . colonel Baroţi a ordonat plaţi cu manetele No. 2,594, 2, 596, 2’ 596, 97 şi 98, mpra economiilor paragrafului peraont pa anul curent 1883—1884, fără ca aceste economii să fie constatate şi aprobate, iar întrebuinţai ea a fost pentru dare de grati-fitaţiuni, etc. In acelaşi mod s’a operat, ş; incă mai grav, cu restituirea unor ainonzi din 1879 ale antrepenorului cu gaz fluid, din exerciţiul budgetului anului curent 1883—1884, pe cănd această operaţiune privea budgetul pe 1882—1883; ea a fost liberată tot din presupuse economii ale budgetului anului 1883—1884. Credem de prisos a v6 mai obosi, D-Ior deputaţi, şi cu alte exemple de neregulile constatate in eomtabilitatea primăriei; acesta stare sa agravat şi mai mult prin neverih’carea ges tiunei de cătră curtea de compturi incă de la anul 1864 şi pană azi, după cum declara D. procuror general al inaltei curţi de compturi prin adresa sa din 9 curent. No. 1. 216, cătra comisiunea de anchetă. Djţi'mi voie acum, D lor, să trec la alte cestiuni. cari sunt de un interes şi mai superior, căci ating poate in mod şi mai grav viitorul capitalei: e vorba să vedem cum sa aplicat legea din 10 Iulie 1878, care dedea comunei 15 milioane pentru lucrări de infrumuseţare a capitalei, şi prin urmare, modul coruractărei diverselor lucrări specificate prin ac a lege. In adevăr legea un. 10 Iulie, in-cuviinţa primăriei C pitalei cotraeta-rea uuui imprumut de 15, 150,00 spre a putea executa trei luci ari importante şi anume. a) Canalisarea Dâmvoţei, adâncire şi rectificare................. 1.500.000 Exproprieri...................... 1.000.000 b) Ape : Aducerea apii.................... 2.940.000 Distribuţiunea apei.............. 3,200.000 Canalisarea...................... 4.500.000 . Total . . . 13.150.000 c) Piatră cubică din cariere-rele române sau din străinătate pentru reconstrueţiunea treptată şi sistematică a pavagelor . . . 2.000.000 Total . . . 15.150.000 Axt. 2. împrumutul aprobat prin această lege nu se poate întrebuinţa de căt la lucrările prevăzute mai sus, etc. Art. 5. Primarul, ajutoarele şi membrii consiliului cari ar ordona ridicarea banilor proveniţi din acest imprumut de la casa de depuneri şi ’i-ar Întrebuinţa afară dela des-tinaţiunea lor, vor fi pasibili fie care in parte de penalitatea pvevâzută in rol ’ pe nai pentru deturnatori de bani publi hrt 140 c. p). Consiliul comunal in loc de a se ie strict de lege şi a nu schimba destimţiu • sumelor indicată printr’cnsa s’a crezut .n drept a întocmi in anul 1881, un budget al lucrărilor hydraulhe prin care a schimbat cu totul întrebuinţarea fondului, in modul următor, şi anume: 1) Pentru exproprieri 2.500.000, pe cănd in lege era 1.000.000; 2) Pentru piatră cubică 2.000,000; 3) Pentru canaliz. stradelor lei 3.000000 pe (ând in lege cra4,500,000; 4) Pentru rectificarea şi adăncirea Dem-boviţei 4,229,167, bani 21, pe răndinlege era 1,500,000; 5) Pentru alimentare cu apă 3,420,832 bani 77, pe când iu lege era 6,150.000. Budget care a fost aprobat numai (le consiliu, iar nu şi de guvern, conform legei, in contra art. 125 al legei comunale clin 1874, şi a art. 109 din legea comunale actuale. JDe la 1881 pănă astă zi acest budget a fost modificat prin diferite virimente dela o destiuaţiune la alta cu 1.310.000 luaţi de la fondul alimentarei oraşului cu apă şi afect iţi la fondul de exproprieri, prin inchierile consiliului din 17 Aprilie, 21 Iunie 1882, 3 Februarie, 25 Martie şi 27 Maiu din anul curent, fără ca aceste incheieri să fi fo*t prealabil supuse a-probărei D-lui mini-tru de interne. In i-omp iul acestui impiumut comuna a ridicat de li casa de depuneri suma de lei 12 milione 715 mii, şi a cheltuit dintr’ensa sumele următoare: lj 4.161.630 b. 51 pentru rectificarea Demboviţei, in Ioc de 1.500.000. 2j 3.775.207 bani 51 pentru exproprieri in loc de 1.000.000- 3) 476.423 b. 60 pentru captarea iu lucru, Pentru distribuirea apei nu s’a cheltuit nimic pănă astă-zi de oare-ce zi'e-Ie trecute s’a publicat o nouă licitaţie pentru stabilirea a o parte din conductele de apă. 4) 3. 321.837 b. 62 pentru canalisarea oraşului, din 4.500.000 ; 5) 1.914.629 a. 16 pentru «instrucţiuni de pavage cubice din carierele romane şi din străinătate. Iu această sumă de 1.914.629 b. 16 intră lei 215.386, bau: . întrebuinţaţi in eontra Ierni in cheltueli o tinare ale comunei, pentTu construeţiuifi e pavage cu pia-trâ ordinală, bolovani, iar restul de lei 1.699.243, b. 8, divisaţi precum urmează, adică : 952.251, bani 36, pentru ,exploatarea carierei Belia : 424.726, bani 84, tian-sportul pietrei de mai sus la Bucuri şii; 244.341 lei, bani 19, pentru cumpărare de piatră cubica din B -Igia şi 77.950, bani 69, pentru cheltuelile făcute cu recepţia şi trausportul pi trei belgiano de la Brăila la Bucureşti. Am cerut sumciului trebuie respectiv a ue arăta cată piatră s’a adus du la Belia şi câtă mai este pe acel şiantiar, ca ast fel să putem vedea preţul pe bucata, şi se cu-noaşcom dacă cheltuelile făcute eu această carieră au dat iu adevăr beneficii prin efti-nâtalea petrei, şi ain constatat că una piatra cns/â 0.56 bani, pe când cea Ovenest din B -Igia costa 0,52 bani; mai adaog ăn-eă, D-lor deputaţi, că transportul acestui numer de piitrâ de la gară in oraş la locurile de deposit a costat pe comună 69 278 lei, din care lei, 32.826 bani 9 5 daţi D lui Căminărescu, antreprenor, in urma iuţelegerei prin bună învoială cu D. consilier, colonel Baroti, fără licitatiune şi fără aprobarea consiliului comunal, prin duoă contracte : unul din 26 August 1883, sub No. 13.682. iar altul din 16 Ociorn-bre 1879. Un al treilea contract de transport cu im I). Abac este făcut prin liei-taţiune şi inveslit cu toate formele legale, pentru suma de hi 26.451 bani 80. cu data 18 Septembre 1881, sub No. 16.593. Viu acum, D-lor deputaţi, U detaliarea operaţiunei cumpsrărei de piatra de bolovani iu sumă de lei 215.386 bani 8, din fondul de 2.000.000 şi destinat de lege numai pentru piatră cubică. Acest fapt este foarte caracteristic, căci arată o mobilitate in aprecieri, din partea unor domni consilieri din disolvatul consiliu, neexplicabile! In şedinţa de la 20 Septembre 1880, sub preşedinţa d-lor D. Cariagdi, cu ocasi-unea confirmări licitaţiunei rectificării. Dăm-boviţe pen'ru suma de mai biue de 4 milioane, D, con-ilier P. Buescu protestă in contra pro adâi incorecte a D-Iui primar, cară propune aprobarea uuei !u răii de 4, 000.000 pe care legea nu aroma de cât 1. 500.000. In anul 1883. şedinţa din 14 Iunie, pe cănd d. consilier Manoleseu a prote-t'it că nu se poate întrebuinţa fondul de două milioane pentru pavagiu cu bolovani, fiind contrariu legei, D, Buescu repli ă i-a şi după o,'uniunea d-lui Serurie iutrebuinţăndu-s-) in ani din urmă o parte din fondu.iile ordinare in cumpărare de piatră cubică, se poate deturua fondul de 2 mi ioane de la destinaţie şi prin urmare cumpără phtra diu gâr a bolovani: şi că chiar Corpuri e legiu toâre nu ar fi putut face de căt tot aşa. In contra acestor apre-ciâri asupra aplicaţiunei legilor, consiliul comunal, in urma expliciţiunilor D lui Cerkez, c-ă din budgetul ordinar are să se cumpere piatra de pârâu, in acest seus fiind dat votul consiliului in şedinţa pre i-dentâ, eon-iliul, in unire cu d. Cerchez, trece la ordineâ zilei; iar d. primar opinase ca banii să se întoarcă indărât. Cestiu-nea era dar trauş itâ că fondul de două milioane nu se putea întrebuinţa la cumpărare de bolovani; totuşi D. P. Buescu şi d. co'onel Bumţi a ordonat liberării, sumei de 2.000,000. deşi efrar şeful corn tabilităţei ce opusese la in-eput in contra acelei mandatâii ilegde; dar in urma roso-luţii înscrisa a d-lor Buescu şi Baroţi pe ce rerile antreprenorului care a esecutat lucrâiile a trebuit sâ se efectuezi plata. Un alt vot anterior al consiliului comunal cu data de 27 mii 1883 era şi mai categoric; iată cum este formulat: „Se pune la vot propunerea d-lui Buescu de a nu se ataca fondul pavagielor de 2,000.000 acordat de '■;rea imprumutului şi se aprobă." Spre a edifici şi mai bine , d-lor deputaţi, asupra modului cum se contractau lucrările de consiliul comunal, vă aduc şi faptul urim-tor: la data de 19 Mai 1882, d. Riboulet,- represeutantul societăţei Mar-seilaise, antreprenor al canal urilor, propune i rimâriei facerea de trotuare cu d Je de ■ fluent, pe preţul de 9 lei m. p. ; această ofertă, primita de d. consilier Buescu, este pr- sintatâ consiliului comunal in şedinţa de la 14 Iunie 1882, când d sa luănd cuvău tui arăta că d. Riboulet a dat mai multe probe de beton pentru trotuare ca cel din faţa Acadenrei (Senat), găsin- du'l bun,tare, crede că este bine a contracta o cantitate având in vedere că este mai eftin ca alte materiale, costând 9 lei m. p. şi întreţinere de 7 ani, şi mai eftin ca pavagiul basaltic; in acest scop presintă ofertă d. Riboulet cu condiţiunile şi contractul pentru executarea a 5,000 m. p., consiliul încuviinţează, aprobând in aceeaşi şedinţă contractul pentru suma de 45,000 hi. Dacă s’ar fi făcut licitaţiune, conform legei, negreşit alţi amatori ar fi presintat şi oferte mai avantagioase şi material de o calitate mai superioară. In adevâr, la do-a-rul afacerei vedem o altă ofertă a d-lui Manoel, represintant al unei societăţi de ciment cu data de 10 Oetombre 1883, pri-mifă de d. consilier Seruri*, fără dată şi lârâ numSr de registru, prin care oferantul propune ciment cu preţul de 5 lei 75 m. p.; acestei propuneri nu i s’a dat nici un curs de şi inginerul-şef al cemunei a-testează că propunerea e foarte avantagioa-să primăriei, atât in privinţa preţului căt şi a calităţei dalelor. Mai resu’lă din actele din dosar şi raportul inginerului-şef al serviciului hydraulic ordinar No. 58 din 10 Oetombre 1883, că lucrările făcute de Riboulet, represintantul companiei Marseillai se. sunt proaste atât prin patul de beton pe care se aşează carelagiurile, cât şi prin grosimea carelaginrilor, chiar ca resistenţa lor la ciocan e minimi şi prin urmare toata lucrarea defectuoasă ; acest referat poarta resoluţiunea d-lui Buescu, ca să se pună in consiliu cu propunerea d-lui Manoel, care nici până astă-zi nu s’a presintat consiliului. Tot in acelaşi mod s’a contractat şi comandat basaltul cu care s’a pavat o parte din strada 13 Februarie din Dealuh Spirei şi strada Poetului. Di a fondul de 2,000,000 nu a mai rS-rmis disponibilă de căt suma de Iei 85,370 bani 84, care împreună cu fondurile prevăzute in budgetul ordinar 1883 — 84 de 388,000 pentru pavagiu, nisip şi pietriş, însumează un total de lei 483,270 bani 84. fond destinat pentru pavagiu in anul curent 1882 — 84. Asupra acestui fond consiliul comunal căt şi iu parte'd-nii consilieri Buescu, colonel Baroţi, au angajat lucrări pentru valoarea de 1,199,848 bani 17 ; aceste comenzi de material şi lucrări suut unele peste contract, iar altele din nou comandate ; unele cu aprobarea consiliului, iar altele fără; prin urmare in plus pes‘e suma de mai sus, adică peste creditele budgetare, cu lei 716,477 b. 33, caresumă nu este de căt o none datorie flotantă, exigibile chiar anul acesta, dupe cum reese din contractele antreprenorilor. roază or-ce, şi ast-fel te 'poţi' teme de ei. .. . Prietenii ne măgulesc căt mai bine, şi noi suntem mulţămiţi strigând in gura mare : aşa e ! Neprietenii ne izbesc in faţă ară-tăndu-ne neîncredere şi provocăn-du-ne. Prietenii ne lovesc pe la spate, fără a spune să M păzim ! Neprietenii ne reproşează defectele noastre. Prietenii numai no6 nu ni le spun. D. A. KIBRICK CHIRURGIEN-DENTISTE S’a mutat Strada Carol No. 20 : alături cu farmacia Kesler (aproape de Calea Victoriei) Bucureşti. Gu6rit Ies dents malades Plombe, arraehe, netoie'et redres-se des dents, sans aucune douleur, d’apres Ies meilleurs systemes, fabri-que aussi et pose des dents minera-les exariement pareilles aux dents na-turelles. Mr. Kibrick va, pour tont ce qui concerne sa profession, ou il est demande. Vindică dinţii bolnavi, ’i plumbueşte ’i scoate, ’’i curăţă şi ’i indreptează fără nici o durere, după cele mai bune sisteme; asemenea fabrică şi pune dinţi minerali cu toiul intocmai celor naturali. D. Kibrick vine ori unde este chemat, pentru tot ce se atinge de profesiunea sa. Consultaţiuni de la 9 — 10 a. m. gratis. Pentru d-nii studenţi şi militari preţurile reduse cu 50°/o B. Kibrick a aranjat casa sa foarte luxos şi dar anunţă că poate primi clientela cea,mai deosebită, asi-gurănd’o de serviciu prompt şi mulţumitor. Tabloul presintat comhiunei, iscălit de d. inginer al serviciului hidraulic ordinar şi de d. ş*f al serviciului administrativ, arată in delaliu specificarea lucrărilor angajate; vedeţi dar d-lor deputaţi, că şi in a-ceastâ ccstiune s’a călcat legea comptabiii-ţaţei, art 22, 33 şi 40 lege ajdieabi e atât celor-halte administraţiuni căt şi comunelor. (Va urma). Prieteni şi neprieteni Căte o dată inii adresez astă întrebare ciudată : Ce este mai bine, să ai, prieteni sau neprieteni ? Poate că rîdeţi. Veţi zice : ee nebunie ! aşteptaţi puţin. Nu aşa marc nebunie precum credeţi. Am cuvintele mele spre a’mi susţine tesa. Căntăriţi-Ie numai in balanţele înţelepciunii voastre. Neprietenii ne calomniază, este foarte adevărat; de vreme ce prietenii se mulţămesc a vorbi rău de noi; şi asta ăncă e adevărat. Neprietenii işi arată capul de Me-dusă, şi fac să ne depărtăm de ei ; prietenii, din potrivă, se deghisează sub masca Graţielor, şi prin urmare atrag. Neprietenii ne cunosc rău ; ei nu văd de căt prin ura lor ; ei exage- CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lpscani. No .60. Pe ziua de 23 decembre 1883. Comp Viind. 5oIo Renta-AmortîsîbilS. . 92sl* •931/4 Renta Română i'erpetnă , 90 91 --- 6nj0 Obligaţiuni de stat. "Ci , 97 --- 6o|o Oblig. Căilor f. Rain. rektlţ ; I02i/j 103i/2 5o,'o , Municipala . 82'/2 33 --- 10 fr. , Casei Pensiunilor 800 1. 228--- 232--- 5olo Scrisori funciare rnrale. . 88i/. 89- 7oio ,» Scrisori Rurale.. . . iOO- lOOlţ 5o[o Scrisorî fonciaro urbane . 84- 840, 6010 > . , 95- 96- 'Ioio . » , 99- 9931, Impr. cn prime Bnc. (20 I b.) 81--- 33- Acţii Băncei Naţionale Române2501 1325 1335- > > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 188 - ] 90--- > » > Rom, de construcţii 5001. 230--- 234' » » % de Asig. Dacia-Rom 300 1. 408- 412- » » » > > Naţionale 200 1. 243--- 24' --- Diverse Aur contra argint. _ * » Bilete de Banque J 1 2 4 --- Fiorini valoare Austriaco. . 3 ! 12 4 --- A rci germane. .... 2 B 2 11 Bacnote francei» . . 1 23 1- 25 99'lj 1 00>j2 Mor un bogat AVIS Sub-semnata Prima Fabrică cu abur de Săpun şi Parfumcrie din Bucureşti are onoare a face cunoscut, înfiinţarea unui deposit, fabrica-ei pe Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Pegnl, in care va ţine şi d'stins asortiment de toate articolele de lux şi de toaletă piecum şi Parfumerii de la cele mai renumite fabrici franceze gleze. Asigurând serviciu strict, solid şi atent, roaga pe onor. public pen^ tru numeroasă vizitare acestui magasin. Cu deplină stimă „XiTMLI.A" Fabrica de Săpun şi Parfumnri Şoseaua Colentina B ! şi eu- r BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SITTJ-A-TITJ^sT-A. SUIVC^^- 18 Lee. 18&S ACTIV 2744321 24306020 891018 5554990 22104790 11574162 812700 235222 26668 48462051 149670012 12000000 288933 85801180 813193 617761 66148945 149670012 n a8a (Bilete hypotecare Efecte de incasat Portofoliu (Efecte rumâneşti (Efecte streine Fonduri publice Rentă, Fond de reservă Imobil Mobilier <4 maşini de imprim Cbeltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori I? a a» I v Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie Profit & Pierdere I semestru Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori amiini «r, ■ Klftddr/er, Bruss 4 Oressa, nzm Adminlstraţinne»: PARIS, boulev. Montmartr». PASTILLK DIGESTIV fabricate In Vichy cu Săruri ea trase din sorginţl. Ele al un gust plăcut şi produc an efect licur contra a crimelor şi a gralelor mia-tairl. BARURI da VICHY pentra BAI Un eul pentru uă baie, pentra eel cari nu pot merge la Vichy. Spre a emta contrafacerile ei te dri pe Ute producţie marea Controlai al Statala! france*». Dapoaitul In Bucoread la DD Wartaaxats şi Herţog. LEMNE DE STEJAR MARELE MAGASIN M nnr.ll CMffiDL DE IDE CC o _. J ml CD CC • —I o DD ■tai contra reumatismelor, catarelor, du-GC rerilor, rănilor, bătăturilor la picidre I r arsurilor, etc. Depnsit central la Pa-"""■L ris, rue Neave-St -Merri, 40, şi in ~T~ toate farmaciele. Cu ocasiunea sărbătorilor recomandăm din colosalul transport de haine bărbăteşti ce am priimil: Baltone de Cocimin, Montagvak rus, Eiderdon, etc. Blăni de veritabil Scong, Persian şi gulere Biber, etc.— Blăni de voiaj de veritabil'?Şopp caucaz. Blănuţe de vînătore cu oaie Berlineză, etc. — Mantale impermeabile de iarnă. Costume negre, Fracuri, Gheroce de veritabil pottav de Sedan. Diferite costume de fantesie f Mare colecţiune de pantaloni moderni. Ve. te Broşate şi Luttre, de mătase şi lână. m RECOMANDAM CA NEMERITE|PENTRU CADOU mm Elegantă colecţiune de Halate şi costume de casa-neglige. CAVALERUL DE MODE No. 2. Strada Şdari şi Colţu Covaci No. 2. Şl 5' Jfc ; fii îi ntitd. si« irlnwf j, * Xitxx^jc*icl>t*JcJCKX*ic2c*lckX*:iclcick*c tft X. ii Ifcl IPSOS DE CAMPINA CKA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA : MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA • | TENCUIALA PENTRU CASE ' Mare deposit h D-nii F. Brazzesi & C-:* Calea Victoriei 55 .iiiiU ; i?.; 4:1 sţm h l i inso, tfe: "itti yyspppicyyjpppicy y yyyyyyyyyyy ^ \ s ÎSsTl MALADII C0MTA Vindflcar.» slcură şi răpide C.vnsULIiLK-ăli) i HIÎS Approbaiu d,; Acait-mii « Medicină >unl rem io u, cel mai etficac cor.lr.-. aces'.q maladii. 40 anni surcesse necunnc 'A le u dat «N iiuuier.să rcputai şi au dai uascert ,.iul|iia de contrafaceri .n trebue a se pa. Ad-veraleleci.|. :-uiotheaport peeuquetnitimbra ,n albastru al Sia ui Francez ca garaul e a marc» no-tre de fabrică, - sunt mcbisc fn cutii Oc uă fortj specială al curor model redus'l dăm mai g os. .Wtf» IVIB,OSlT.4.VT. — Nu trebne-cpriimite der»1 cutiile revustile de Timbrul fn albastru ce repr. anitimi mai gtos. — S'i In Id.r P/urmacrne._ A mutei u La magazinul de argintărie, de pa cale Moşilor No. 157, se afla de vănzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarturi, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacămuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de meta preţios. M. Minlescu. UN STUDENT universitar doreşte a da lecţii io| X’:; % n ‘l, familie pe preţ foarte moderat- 1 A se adresa la Administraţia tui ziar. lucrat traverse, scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se poate preda la T. Măgurele sau la Corabia in ori căt de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea matei ial, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar. Tipografia jy. Anule-eu tata Uhemndui BostZ. C. G. C0STA-F0RU AVOCAT, 3, Dealu Mitropoliei dimineaţa p6nă la 10 ore, seara de la 6 p8nă la 8 ore. casa cu msi f®* strftd» DE VENZARE apartamente Sculpturei No. 28. Doritorii se vor adresa strada Groz*'®r No. 23. George Petre arojdierul sau I» ” Ioniţescu calea Griviţa No. 69. COSTUME NATIONAL! Uit! pentiu bărbaţi, femei şi copii, Pre0ţB şi fel de fel de marfA tu rt< se vinde cu preţuri foa m 1 de d. Ilie Jhopol, in g ; s-la Te atruJui Toftfi h în k