Jţpi 22 DECEMBRE 1883 -!|........... ABONAMENTELE 40 Iftl 22 iei 12 lei 60 lei h >.:» W4' re ,n ■ T , pe 6 Inul 1 , pe 8 luni. streinUtate^pe »n . i tel# ae priimese la idminiatra(le ia )apita]& 10 bani număra iMrtriete 16 bani număra >r: M PALEOLOGU Adniinistraţia, Calea Tictoriei 1%’v. TIMPU REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL Vrii—No 281 ANUNŢURI ŞI INSERŢII (.inia SO litere petit pag. IV. 40 fteclauje pug. III . , . . 1 50 , . II .... 2 50 . Imiiiţurile ţi inserţiile ae primesc Bncnreşti , la Administraţia ziarul* *! ia Viena, la binronrile de anunţuri Heinrii âchalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeli-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrmicate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. SUMAEIU Hlsta~pol)tlcă. Ş i telegrafice. Left. Cor. jfetul Tacho. P3ul milelor. I lebarea d-lui ministru de flnance. i| e satrapului din Tecuci, bltrn d. ministru al dreptăţii. l| .doi Dumas. 1] i oficiale. 1 uulţumiţii ţi inchipuiţi. I uri. |iciunea omeneasca, cta; tribunalilor. :heta dela Urlaţi. 1 Ti'neţa şi copilăria, i lianea religiosa. ■te divorse. I'i teatrale. l-ucuresii, 21 Decembre 1883 laiduci, band'.ţi, mişei : iată nişte iioase vocabule democratice iritai use de curănd in limbngiul pm'-liâentar al roşiilor. -untenUnevoiţi să revenim, cu ruşina in obraz, asupra scandalului ptriotic de la 18 ale acestei luni, di el e demn de cele mai frumoa-a timpuri ale lui 1868. t'e batjocură, mare Dumnezeu ! Ceea d ne uimeşte,*' este eă aceşti oameni mează incă să se intituleze repre ■itanţi ai naţiunii, cănd ai jura că «Alt scăpaţi din vre-un balamuc ! J..A trecut era haiducilor !“ a strigat nistrul rămas celebru cu reintegraşi in funcţiune a judecătorului Străm-nu. Ei ! negreşit, se poate ca era iducilor să fi trecut; ceea ce contăm cu adâncă umilinţă, şi impre-i& cu noi ţara întreagă, este că e-ca deşueliiaţilor politici a sosit. Parlamentul ilustrat prin verbul e-cuent şi măreţ al unui Barbu Oa-rgiu, al unui Costa-Foru, al unui ogălniceanu, al unui Vernescu, ca nu£menţionez de căt numai pe cei orţi şi pe cei mai bătrâni, a ajuns eă-zi de risul lumii, graţie groteşti-r mandatari numiţi pe sprânceană mititeluţul cancelar de la Florica. Suntem datori insă să recunoaştem , in starea de lucruri actuală, cu eastă falsificare făţişă şi cutezătoare tutulor instituţiunilor, cu resturna--a sistematică a ori-cărui principiu e dreptate, de moralitate, de bună iviinţă, nu se putea găsi o expre-iune mai nemerită spre a zugrăvi mpurile in care trăim de căt aceea haiducie. Şi d. Nicolae Ionescu a avut tot reptul, pare-ni-se, să zică că, daca timpi de opresiune, de spoliaţiuni de miserie, haiducia a fost ruani-estarea Libertăţii ] individuale, astă-zi a este practicată de administraţiuuea lirei de la ministru pănă la primar, oţi, cu mic cu mare, s’au coalisat p, ca hoţii la codru, pândesc in drum Ibertăţile constituţionale spre a le da vvitura de graţie. Stigmatisarea dară a fost meritată, a va rămânea ca o caracteristică a ituaţiunii spiritelor sub al optulea an 1 viziriatului d-lui Brătianu, ori-căt ar vota ştergerea incidentului din rocesele-verbale ale Camerei. Ne gândim insă cu durere ce idee rebue să-şi facă ţara şi mai cu seamă străinătatea la auzul acestor nepomenite scandale cari au intrat in moravurile politice curente şi se succed la intervale regulate? Fie-care işi va zice negreşit că regimul parlamentar, ast-fel cum e in-ţeles şi practicat astă-zi, nu este de căt o miserabilă parodie constituţională, destinată să ascundă autorita-tismul insolent al uimi singur om. Şi realitatea lucrurilor, observată cu oarecare atenţiune, 'i va da dreptate. Camere şi miniştri nu sunt de căt nişte automaţi cari se fălesc ascultând cu smerea"e ordinele d-lui Brătianu şi căzănd cu faţa la pămănt, ca felahii Egiptului, la bătaia lui din picior. In asemenea condiţiuni de decadenţă şi de umfire, e neces r ca cetăţenii, ca tinerimea instruită, aceea de la care ţar c in drept să aştepte o reacţiune s; lutară, să se ridice ca un singur om şi să protesteze in contra batjocurii la care zilnic asistăm, căci nu se consolidează astfel libertăţile şi instituţiunile unui popor. ■ Se ştie că ceea ce a provocat torentul de injurii şi de ameninţări de care am vorbit, cu care ocasiuno miniştri, şi deputaţii s’au tratat de bandiţi şi de haiduci unii pe alţii, a fost o discuţiune relativă la libertatea e-leetorală. Nici o cestiune n’ar trebui discutată cu mai mult sănge rece ca aceea a libertăţii alegerilor. Din nenorocire, ’ roşii nici persoane au fost raniţe in urma învălmăşeli oe s’a produs iu biserică. Coustuntinopol, 31 Decembre. Sultanul n conferit marele cordon al Osmanului exar-cului bulgar. Viena, 31 Decembre.— Azi e pozitiv ca d-nu de Giers intotvându-se de la Montre-uu la Petersburg, va trece prin Yiene; unde va sosi la 3 Ianuarie. Un mare număr de deputaţi sau dus la Villa d'Avray, in reamintirea lui Gambeta, mort de un an. Belgrad, 30 Doeembre.—„Ziaru Oficia ul„ publica un drept regal numit sau permutat 30 prefecţi de districte, Roma, 31 Decembre.— Regile şi Regina au primit, cu ocazia anului nou, pe membrii corpurilor diplomatice. In alegerile pentru Camera deputaţilor, ce a avut loc erl în patru colegiurl, candidaţii ministeriali aii fost aleşi cu mare majoritate. Londra, 1 Ianuarie.— Se telegi-afiazâ din Cair ziarului Daily News că scrisori de la Mahdi, care a (ost prinse, confirmă că are intenţie de a ataca Egiptu. Insureeţiea se intinde deja de-a luugu coastei pană la Koseir şi 20,000 insurgenţi se află acum intre Sua Kim şi Sincat. Din de cănd sunt la putere, nu vor să audă de acest mare principiu al legii fundamentale a Statului : libertatea alegerilor are darul do^a le excita nervii şi de a’i face să'şi peardă cumpătul. 0 dovadă neindoiasă că nu n. : e nimic de sperat din partea guvern lui sub acest raport, este respinger moţiunii propusă de d. N. Ionescu Ce cerea oratorul? Lucrul cel mai simplu din lume : ca guvernul să ia angajamentul in faţa naţiunii că va păstra o strictă neutralitate in alegeri. Aceia insă cari sunt resultatul violenţelor, al presiunilor şialingercn-ţelor de tot felul nu puteau vota un principiu care era o condemnaţiune categorică a propriei lor origini. Aceasta explică marea maioritate care a admis trecerea la ordinea zilei pur şi simplu. Ori-care ar fi votul lor, denomi naţiunea de „Cameră ahaiducilor“ va înfiera pentru tot-d’a-una adunătura din dealul Mitropoliei, şi guvernul actual va fi pururea in drept să zică deputaţilor, dupe cum a făcut’o d. Chiţu in şedinţa menţionată : — Daca noi suntem haiduci, apoi sunteţi mai haiduci d-coastră cari ne susţineţi ! CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICE Viena, 31 Decembre.— Ie i intr’o bi e-ricâ din Viena, unde Iezuitu Hamormele făcea o predică contra tendinţelora lucrătorilor,o grupă de lucrator au provocat sgomo-tul in mulţimea credinceoşilor, fluerănd şi aruncând cu pietre in contra predicatorului. Mai multe arestări au fost făcute; câte va Ni se comunică din Turnu Măgurele prin telegramă că Juraţii, in unanimitate, au achitat jeri şi au reintegrat in dreptulile sale cetăţeneşti pe d-1. Dinrtrie Stefanopolu. Auaiturii şi cetâtemii din Măgurele au aplaudat verdictul juraţilor, .care lovea satrapia d-lui Kiriţescn, vestitul prefect al Teleormanului, care fusese instigatorul procesului făcut contra d-lui Stefanopolu, pentru că u-eest onorabil cetăţean votase in alegeri'e politice de astă primăvară cu oposiţiunea. Persecuţiunea acestui prefect in contra tu-tulor oamenilor independenţi cercase mai ânteiu să facă a se osândi d-1. Şteia-nopolu de către Tribunal ; dar acesta re-fusâ astadatâ de a i sluji de unealtă, şi se declară incompetent. Ieri, autoritatea competentă, juraţii, infi.erară "şi din parte-le procedările partizanilor prefectorali, respin-gfiud asusaţiunile lor. Ajutor de prim ar la Galaţi s a ales 13 voturi d. I. Nicolau, in locul d-lui Vărlan. Cutremurul de pământ de ieri dimineaţă s'a simţit in toata ţara, precum citim in ziarele din provincie. * Tribunalul de Ga'aţL Secţia I, a condamnat lacăte 6 luni închisoare peţDiniitrie Ico-nomachi şi Epaminoda- Cbiprioti, pentru că au esercitat, fără drept, profesia de mijlocitori ia Obor (piaţa de cereale), ¥ ’ Senatul a votat proectul pentru baterea monedei naţională de. aur şi argint in valoare de 12 milioane, şi a luat vacanţa până Ia 10 Ianuarie. toate şcoalele dependinţe de acest minister. Numirile corpului invâţător din aceste şcoli se vor tace conform logri instrucţiune! publice. * Dăndu-se in circulaţie calea (erată Bu-da-SIfinic şi Campina-Doftana, biurounle telegrafice de la staţiunile acelor linii, şi anume : Buda, Plopeni, Poiana şi Slanic dupe linia Buda-Slânic şi Doftana-Câmpina. in virtutea convenţiunei telegrafice de la 1875, vor fi utilisate in serviciul Statului şi al particularilor. Se vor primi dar telegrame particolare la, sau cu destinaţiuni pentru acele gări, plâtindu-se o supra-taxă de 50 bani de telegramă ori cari ar fi numărul cuvintelor. Asemeni la acele gări se va face şi serviciu de post-restant, insă numai pentru corespondenţele simple francate, eele-alte corespondente recomandate sau cu porto cu destinaţie pentru acele staţiuui, se vor expedia prin serviciul poştei rurale. * Procesul căpitanului Paraschiveseu, acuzat pentru sustragere de bani, se va judeca Joi. 22 curent, de către consiliul de râs-boiu. Acuzaţia va fi susţinută de d. căpitan Gherghef comisar regal. Apărători vor fi d-nii avocaţi D. Giani şi D. Ionescu şi d. locotenent in retragere D. Manolescu. * Mâine Joi ora 3 şi jumfitate după prânz societatoa română pentiu g.ădini de copii (şcoli Froefciliane) va serba in localul sfiu din curtea bisericii Sf. Ecaterina, pe Moş Crăciun cu cântece, jocuri, stea şi vicleim, când copilaşii vor arăta ce lucrează ei in timpul anului. Atăt membrii societăţii cât şi toţi aceia cari se interesează pentru progresul şcoalelor poporului sunt rugaţi să asiste la această serbare a micilor copilaşi. Jucării şi miei daruri, spre a se împărţi copilaşilor, sunt primite cu recunoştinţă. ' * D. De'attre a inventat un aparat pentru repedea stingere a unui foc. Mâine joi, la orele 2 ,J d. a. se face experienţă cu aeest stingător la Uzina de gaz. * A'-uin de sărbători, de anul nou, este obicieiul d'a se trimite pe la toţi prietenii •cărţi de visitâ. Mulţi lac şi glume tu acea-tâ ocasie. Nimic n’ar face âusâ mai mare efect de căt d’a trimite cărţi albe, pe caii cu toate acestea să fiâ scris ceva. Ve veţi mira poate? Dreptul este că şi trebue să se mire cineva. Cu toate acestea, lucrul este aşa. D p i lograf Vlădica, macedo român, medaliat de Evpo-iţia cooperatorilor români, admirat de Maje tâţile Lor, poate să satisfacă pe publi ■. El primeşte comande in calea Vi torei No 86 in magazinul dlui N. Costinescu, vis a vis de fosta Expoziţie a 'ooperatoriter, sau la locuinţa sa Arada biserica Ieni No 1. * Posta din Moldova n’a so it ieri, di.i cauza viscolului care a întrerupt circulaţia trenului. •* Galaţii nu se lasă pe joa. Acolo va apare zilele acestea o noua foae umoristică, intitulată Clarincta. D. G. Tocilesc-u, cap de cabinet in ministerul de interne, ’ţji-a dat demisiunea. * Şcoalele din Ploeşti au suspendat cursurile din cauza epidemiei anginei difterice ce băntue acel oraş. Cam târziu a venit ordinul ministerial; dar,, tot bine. * S’a luat disposiţinnea ca, de aci ’nainte, să circule şi pe linia dintre Bucureşti-Giur-giu vagoane incâlzite. La colegiul III din putat d. Fîntâuean. Slatina s’a ales de- S’a aprobat snb-locotenentului Balş Constantin din regimentul 5 călăraşi un congediu do 9 luni în ţară şi striinfitate pen-t.u interese grave de familie, treiAndu-se in acelaşi timp- in posiţie de disponibi-liiate. # AtribuţiuDile consiliului general şi ale consiliului permanent din legea Jnstrucţiu-nei publice trec la «omisiunea permanentă de pe lângă mini tenul agriculturei, indus-tiiei, eoinerciului şi docaenielor pentru Procesul lui Suţianu, fost controlor pe lângă casieria generala de Ilfov, s’a amânat pentru sesiunea viitoare a Curţii cu juraţi. * Astăzi vine înaintea Curţii cu juraţi din Ilfov procesul lui Tigveanu, fost casier al primăriei din Piteşti, caro n'a delapidat, — bietul om ! — de^ât numai 105,000 lei. ❖ Se vorbeşte că se va schimba uniforma armatoi. De această eestiune s’a ocupat consiliul inspeetori'or generali ai armatei. Nu s’a luat ânsâ nici o hotărâre. * Aflăm cu o deosebită rnulţămire că d. G. G. Meitani este mai bine. Prietenii ?s6i voi primi cu bucurie această voste. LOGOFĂTUL TACHE Tu’mi ziceai odată, Eu'ţi ziceam do două ori etc et£. . D. D. Giani se vede batjocorit de Vocea Prahovei şi de „Rt mânui “pentru c’a susţinut in procesul Bordenilor, ea nimeni nu este autorizat, intr’un stat bine organizat, sâ’l’şi facă dreptate singur, nesocotind respectul şi prestigiul datorit auturitâţilor constituite. Si Dl D. Giani se scandalizează de aceste batjoeure nemeritate, şi -aducendu-şi a-rainte de „Spune-mi, te rog (refrenul deca-raghioa â memorie: „Tu“ ’mi ziceai odată., et') interpelează cu o ironie concentrata^pe maestrul s6u in ale politicei cu aceste cuvinte: daca acela care a cugetat tot deauna şi’fără preget ca dta, s’a depărtat de astă dată de ideele şi vederile dtale,} atât in presinte, cât şi in viitor-1 ? Interpelare indrăsneţă, la care dl Rusetti nu respunde de cât publicând scrisoarea spre dispreţ in pagina a doua, fără nici unco-mentar. Adevărul este~l_eâ'"dl Rosetti ar fi fost ineurcat să respunzâ. Daca ar putea să respnnză, i-ar zice, ne inchipuim, dupl ce ar ridomultin barbă: „Eşti uu prost Tâchiţa! Oe ? tu-ţi ai inchi-puit că princ ipiile şi ideile pe care le susţin in Românul11 din cănd in cănd, suut jrin-cipiiie şi ideile mele? i esamăgeşte te copi'e; aceste idei noi le susţinem cănd ne sunc folositoare, ca să combatem pe adversarii noştri. Cănd insă ele ne supără, nu numai că uu le mai susţinem, dar batjocorim pe aceia ce le susţm şi, la trebuinţa, i denunţam opiniunfi publi e < a pe nişte vrăjmaşi ai ţerii şi ai opincei11 Iată cum ar vorbi dl Rosetti dlui Giani, daca ar putea; dar nu idâ mâna, căci vrea să i ţie tot ameţiţi. De eea respund m noi in locul dlui Rosetti adresândn-ne ia toţi tinerii, cari, ca dl Giani, au urmat pe dl Rosetti, crez6ndu-l om cu principii, le zicem: deschideţi ochii până mai este timp şi vederi că aceşti oameni, nir numai că u’au principie, dar sunt incapabil: de a avea, şi că susţin o idee sau o combat dupe timpuri şi du.pe impre-jurări.! Ast-fel au fost demagogii de. când lumea şi pământul şi ast-fel sunt dd. Rosetti şi Br-itianu. Până insa ’şi va deschide ochi, ceea ce nu se va iutempla curând, dl D. Giani va remanea tot „logofâtu Ta;he.“ Fondul milelor Este in bugetul Cultelor şi al instrucţiunii publice alocată o sumă de câteva mii de franci ca fond al milelor, din care se imparte in iiece lună căte c^va pe la săraci şijvădu-ve ce nu sunt in stare a’şi scoate hrana zilnică. Legiuitorii căud au votat acea sumă, au avut in vedere,’"de sigur pe cei in adovCr lipsiţi de mijloace, nici de cum Cnsă pe alţii cari au din ce trăi şi cu ce trăi, şi ăncă mai puţin pe aceia cari ocupă funcţiuni de-ale Statului. Cum se urmează cu impărţfrea a-colui fond? Se ţine oare vreo regulă dreaptă, şi cei însărcinaţi cu împărţirea lui au in vedere adevărata mizerie, sau, şi aci ca ii toate, favoritismul joacă principalul rol? Să cercetăm, şi, spro a uu se zice că inaintăm lucruri neîntemeiate, vom da şi nume. Ast-fel: * TIMPUL 1. D-na Ecaterini A. Chirovioi (oare are avere de peste patru mii galbeni) primeşte 40 lei pe luni; 2. Emilia Scrob (are cu ce trăi) capătă 30 lei lunar; 3. Luesiţa Zalic (căreea nu ’i dă mâna să se plimbe, nici chiar la moşia sa, de cit numai in caretă) primeşte 40 lei lunar; 4. Paulina Costandachi capătă 40 lei pe lună; 5. D-lui Vasile Alexandrescu (care este chiar şef de birou in Ministerul Cultelor cu 250 franci leafă) i se dă 30 (r. pe lună; 6. Doamnei Zoe Vlasto (al cărei nume de familie numai arată că nu poate fi in lip3ă) i se dă pe lună 30 fr; 7. Doamna Ţinea Peneasc (care are case 1» Intrarea Cişmegiului) capătă 30 fr. pe lună ; 8. D-na Sevastiţa Tănăsescu primeşte 30 lei pe lună ; 9. Matache Ţigana (cunoscut Bucureştilor ca vînzâtor de gazete, prin urmare ca volnie d’a'şi scoate pâinea zilnică) i se dă 15 fr. pe lună. (Nu ştim prin ce influentă a căpătat ţiganul acesta graţia celor dela Minister.) 10. D na Irina M. Stoenescu (care şade in calea Dorobanţilor şi are proprietate in strada Tudor Vladimirescu No. 14) capătă de asemenea o sumă oarecare ca milă lunară ; 11. Cueoana Băl aşa Baith (are avere şi este incă şi străină) primeşte de asemenea 30 fr. lunar ; 12. I. Righetti (tot străină, având cu ce trăi) capătă şi aceasta 40 fr. pe lună. Pomelnicul e mare. Timp şi spaţiu ânsă n’avem ca să’l dăm intreg. Iată, iubiţi cititori, la ce săraci crede de cuviinţă actualul ministru al Cultelor să ’mpartă fondul milelor ! Iată căt de bine a inţeles d-sa scopul legiuitorilor ! N’am fi zis nimic, daca nu am fi vâzut cu ochii sute de săraci perzSn-du’şi timpul pe la uşile ministerului, degerănd de frig şi aşteptăndsă li se impartă milă, sau pe alţii întrebând daca, după atâţia ani de aşteptare, n'au fost ăncă înscrişi pe liste; — pe cănd alţii — dar mai ales altele — trec cu ifos, bine îmbrăcate, luxoase chiar, spre a căpăta mila ce s’ar fi cuvenit celor adevăraţi săraci. Se vede ănsă, că a venit timpul —su părintescul guvern de astăzi — ca tocmai uei bogaţi, dintr ai lor, să fiă miluiţi, şi aceasta tot de spinarea bietului sărac ! Căci. pănă’n sfirşit. ce alt de căt tot un cerşetor este şi d. I. C. Bră-tianu, diplomatul dela Florica, care prin cusătorie oficială face să i se cerşească scumpul m Hon aş ? Sărmană ţară 1 Cum işi bat joc de tine fiii cei vitregi. Prefectul judeţului Tecuciu pentru care până acum nu s'a luat nici o măsură de indrep-tare, apoi supun şi eu la cunoştinţa publica faptul următor : D. Tache Anasţasiu cumpărând parte din moşia Ţigăneşti, a găsit de cuviinţa a ’şi apropria 22 falei de pământ al sătenilor, date de vechiul proprietar prinţu E. Yogoride. Locuitori stau cu mâinile incrucişate fiin-dule teamă de a reclama, căci puterea Paşii e nemâiginita, in localitate; şi justiţia e in acord cu administi aţia— Ar fi bine ca d. ministru respectiv, să tri pestă ancheta spre a se constata dacă d. Anastasiu a deposedat pe foşti clacaşi de 22 fălci ; numai aşa s ar scoate masca onestului paşă care nu se ocupă de cât de exploatarea judeţului, şi prigonirea cetăţenilor ce nu se inebinâ lui. Primiţi etc. (Eesboiul) Tecuceann. ambele noastre dăntăiu piesă Camelii. Dela Dama maniere, — este cea a sa, — Dama cu Pentru d. ministru al dreptăţii Ni se trimite următoarele Domnule Redactor şiruri pe Întrebare d-lui ministru de finance Ni se comunică următoarele 1 Ştie d. ministru că ' bltr in poarta Ministerului de finanţe e te un b&cau-c&ri-iu-mar numit Breb^anu, succesor’1 biicanulu ! Căciutsgcu, care sub scutul pate ei de bă-' can face pe cămătarul cu regi-are in regulă ispeeulănd intrun mod infam pe bieţii am-P °i*ţi civili şi militari luâudu-le câte 601a sută pe an ? Acest băcan frustrează Statui de mai mulţi ani de patenta ce trebue se plătească pentru meseria ce face, de c&matar, şi drept dovadă că face această rae erie, rugăm pe d. ministru de finance să pună se cerceteze ? o la toate judecâtoriile de pace din Bucureşti şi se va vedea sutele de procese ce intenta acest băcan, prin ni.-te advocaţi flămânzi la nenumăraţi amploiaţi civili şi militari. Nimeni nu se putea indoi că circulara d-lui Ministru al Dreptăţi, nu-va fi respec-tată'de cei chemaţi a distribui justiţia in tară ; când ficsarea orelor pentru deschiderea şedinţelor este in avantagiul litiganţilor care in ’naintea acestei circulari, perdeau timpul in antreurile istantelor, aşteptând sosirea magistraţilor cari veniau pe3te orele prescrise de codul civil. Prin urmare, disposiţiunea luată do d-nu Ministru nu nu »ai câ-i con-lormâ cu legea, dar regulează orele pentru toate tribunalele din ţară, făcând prin asta un serviciu mare justiţiabililor. Ei bine, la noi la Tecuci nu se ţine cont de circulara d-lui Ministru, căci şedinţele tribunalului sâ deschide la ora 1. p. m. şi a judelui de psce la orele 12 şijum.—pana la aceste ore de abia se adună magistraţii apoi stau la taifas in camera de chibzuire cu advocafii agreaţi şi persoane influente, stând răsturnaţi pe fotoliuri in tocmai ca in-tr’un birt când cineva e după masă ; căt pentru cea laltâ lume — adică impricina-ţii — 86 plimbă prin sală tremurând de frig, până când aprodul, care până acum şedea la uşă , îi cheamă inaintea pretoriului justiţiei. Nu invinovăţesc pe înalţi noştri judecători. ci pe d-l Ministru al dreptăţi, care n’a ţinut cont de plângerile ce i s’au adresat contra intregei justiţie de la Tecuci şi protejazâ un tribunal ad hoc a prefectului Anastasiu, care de către onor. Curte de Casaţiune şi justiţie, i s’a rădicat încrederea prin mai multe decisiuni. şi cil toate acestea ăncă funcţionează in detrimentul legij şi a justiţiabililor. D. cu Camelii, ambele noastre maniere se despart. Diana de Lys însemnează linia de despărţenie. Ceea ce este curios, este deosebirea de procedare intre noi dela cea d’ăntâiu idee a piesei pănă Ia dese-v&rşita ei executare. Eu iau subiectul in vis; El ia p’al r6u in realitate Eu lucrez cu ochii închişi; El lucrează cu ochii deschişi Eu mă depărtez de lumea căreia ii dau coate; El se identifică cu dânsa, Eudessenez; EI fotografiază. S’ar căuta zadarnic modelul personajelor mele; La rigoare, s ar putea numi ale lui. Opera mi se ’nfăţişeazâ prin idee: Lui i se ’nfâţişeazâ de fapt. MS preămblu visând pe bulevard şi, deodată, mS opresc zicSnd: „An amant care ar fi surprins de un bărbat in conv irsaţiune criminală cu soţia lui, care ar asasina-o, şi care, spre a’şi salva onoarea, ar zice: —Ea imi resistsa, am a asinat-o, ar face tot de o dată o acţiune atroce şi sublimă. “ Nemulţumiţii şi închipuiţii Următorul capitol de actualitate şi a cărui inalt» dreptate o va constata toata lumea, el extragem din-tr'o carte de G. Droz. Este vorba de a iot nemul-ţamiţii ţi închipuiţii — presumpţioşii — cari s au năpustit asupra umanităţii. A tot se plâng săptămâni am făcut j Cei doui Dumas In prefaţa uneea din piesele sale, Alexandru Dumas a făcut un portret al tatălui seu : este un studiu toarte curios, o analisa exacta şi nepărtinitoare a talentului tatălui explicat de către fiu. Am gâBit acum o pagină de Dumas tatăl asupra fiului seu, pagină scrisă in ajunul representaţiunei Ilnlor Doamnei Auhray, in care tatâl a judecat talentul dramatio al fiului său, făcGnd o paralela intre felul lui d’a lucra şi intre acela al autorului Damei cu Camelii. venind eu a- Daca d. miniştrii de finsnee, nu poate face nimic pentru a opri pe acest cama'ar de a mai continua cu aceasta specula oprilâ de leg-a Gradişieanu, cel puţin sa'l oblige a plini ! ten ta de cămătar, care trebue sa fie des Iu! de mare, in consideraţia daraverilor tiuBe ce face. in- Dale satrapului din Tecuciu Domnule Bedactor. Fiind-câ presa de 7 ani denunţă abuzurile ee ie comit de d. Tache Anastasiu Posiţiunea lui Alexandru in Teatru era grea. Hugo şi veam calităţi deosebite. Hugo era lyric şi teatral. Eu eram dramatio. Hugo avea trebuinţă, spre a face efect, să opună cântece de orgie u nor cântece de biserică; mese acoperite cu flori unor sierii imbrăcate in negru ; lui ii trebuia decoraţiuni, costume, punere in seenă, uşi tainice, scări ascunse, scări de frin-ghie. Eu, n’aveam trebuinţă decât de patru paravane, de patru scânduri, de doui actori, de o pasiune. Alexandru, fiind fiul meu, căpătâ o parte din calităţile ce aveam şi le complectă prin acelea ce-i erau proprii. Eu mâ născusem intr’o epocă poetică şi pitorescă. Fuseiu idealist. El era născut intr’o epocă materialistă şi socială. El fu realist. O singură piesă procedează din După şase Antony, Vorbesc cu unul din prietenii mei un tânăr medic, Achille Comte; deodată mă opresc şi-i zic: „Un tânăr medic pe care’l-ar chie-ma lo o facere, căruia i s’ar lega ochii, care ar veni la o fată pe care o iubeşte, sedusă de un altul, şi care, a doua zi, ar recunoaşte, in bolnava lângă care o mumă ingrijată il va chiema, pe pacienta de peste noapte: aci ar fi o idee dramatică. “ După trei luni se juca Angele. Cu totul altul este felul de a proceda al lui Alexandru: totul este pentru dânsul un subiect de studiu, şi mai alesei insuşi;—Dama cu Camelii, Diana de; Lys, Lumea mijlocie sunt amintiri personale—Cesiunea de bani este un portret de pe natură;Prietenul \femedor, este el insuşi. Numai cea din urmă piesă, Madame Aubray, nu mai ţine de domeniul faptelor, ci de acela al visării. De aceea poate că-şi este cea mai bună. Dar înainte da veni la ea, după ce am vorbit de deosibirea ce există intre noi in concepţiune, să vorbesc de aceea care există in executare. Eu lucrez cu capul şi, mai totdeauna, execut piesa întreagă in spiritul meu ’uainte d’a o incepe. Ahxandru incepea indată ce avea o grămadă mai mult sau mai puţin mare. El işi vede statua ieşind puţin căte puţin, in urma lucrării sale. L’am văzut făcând zece acte in loc de cinci. Acela care trebuia sa fie ântă-iul devenea al treilea; al cincilea, devenea al doilea; al patrulea, cel a anteiu; cutare personaj care începea prin a fi un comedian sfirşia prin a fi un notar; cutare altul care debuta prin a fi poet, la a doua sau a treia remaniare, era metamor-fosat in agent de schimb. De aci o mare osteneală, şi din n- uza acestei osteneli, de multe ori sfirşrli. Tiebuia admir' b, ,;1. puternicul neînvinsul moral al lui Alexandru pentru a birui oboseala. nemulţumiţii şi închipuiţii necontenit; dar specialitatea acestor oameni este foarte lucrativă. Nemulţămiţii sunt aleşii societăţii moderne. O reclainnţiune, ce tot stârneşte şi adună lumea imprejurul ei. face tot dauna să se presupună un drept nerecunoscut, care, cu timpul, devine un titlu. A se plânge cine-va că nu este inţeles, atunci cănd el insuşi nu se pricepe, este un mijloc aproape infailibil de a trece drept un bărbat profund. Dispreţul stârei sale şi a aceea altora este un aer fals de nobleţe, şi mai adesea ţine loc de virtute. Căte cariere, şi ăncă dintre cele mai strălucite, nu sunt fructul unei nemulţămiri fără pricină, dar stăruitoare şi localizată !... A fi cinstit nu slujeşte la nimic in lume, dar a nega onestitatea altora te duce la orce, afară de cer. La ce serveşte a incerca lucruri mari, atunci cănd eşti mai glorios d'a muşca picioarele unui erou decât d’a fi insuşi un erou ? Pentru ce să zideşti un edificiu frumos, daca incendiatorul care-i dă foc este mai cinstit decât arhitectul care a zidit-o ? De ce să faci o carte frumoasă, cănd şoarecii cari o rod sunt mai stimaţi decăt scriitorul care a conceput-o ? Daca te gândeşti mai bine, ciudă-ţiele acestea sunt foarte naturale, căci insfirşit, daca lumea nu este in măna lui Dumnezeu şi nu ascultă unor legi drepte ; daca intr’un cuvânt neegalităţile sociale nu sunt trebuincioase şi providenţiale, ele devin nedrepte, şi atunci toată superioritatea este o monstruositate revoltătoare : Factorul care ămblă aşa de mult este o insultă vieţuindă pentru ologul ca re nu se poate mişca; spiritul este o insultă prostiei; curajul, o insultă laşităţii; grăul chiar, care se leagă nă la soare, nu este oare de o tru fie afară din cale pentru sărmana iarbă care’l priveşte de jos? Deci, nimic mai logic : iarba să’nă-buşiască greul, imbecilul să’şi răs-bune, ologul să nimicnicească pe factor... veterinarul să se facă băr bat de stat. Cu toate astea, in lumea această, fie-care işi are locul. Tron, fotoliu sau taburel: scaunele nu lipsesc; din nefericire, numele oamenilor nu este înscris pe spate şi omul n’are nici răbdarea nici simplitatea d’a’şi căuta scaunul. De aceea se văd zăpăciţii dănd năvală in locurile cele d’ăntăiu, ină-buşindu-se in acelaş fotoliu şi turburând spectacolul, in loc d'a merge să se aşeze cu modestie pe micul strapontin ce-i aşteaptă intr’un colţ. * Se mai anunţă din Petersliurg asupra > tului contra lui Sudelkin : „Este ba Ş individ Iablonski, care locuia in casa s a comis omorul. Sudelkin a fost „A tre fondatorii socieiăţii pentrn orJM • nihiliştilor. La Sudelkin s a găsit «. conbj in care teroriştii pr2H comitelui Tolstoi > Horn. de construcţii 6001. •233- 236 > » » de Asig. Dacia-Rom 3001. 40.O. MOCIANU Vis-a-vis de Teatru Naţional ŞTIRI TEATRALE Teatru Dacia. — Direcţia Grigore A. Manolescu, Jo> la 22 decembrie 1Ş83 re- D. A. KIBRICK CHIRURGIEN-DEN TIST E S a mutat Strada Carol No. 20 : alături cu farmacia Fesier (aproape de Calea Victoriei) Bucureşti On^rit Jes dents malades Plombe, arraclie, netoie” et redres-se des dents, sans nucune douleur, da preş Ies meilleurs systemes, fabri-que aussi et pose des dents minera-les exactemenl paredles aux dents naţia elles. Mr. Kibrick va, potir tont .A. V X s Sub-semrafa, Prima Fabrică cu abur de Săpun şi Parfumerie din Bucureşti are onoare a tace cunoscut, înfiinţarea unui deposit, fabrica-,r e* Pe. Ucrfert Victoriei vis-a-vis de Palatul Ilegal, in care va ţine un bogat şi d'stins asortiment de toate articolele de lux şi de toaletă piccum şi Parfumerii de la cele mai renumite fabrici franceze şi engleze. Asigurând serviciu strict, solid şi atent, roaga pe onor. public pen- I tru numeroasă vizitare acestui magasin. Cu deplină stiuiâ [ „ST.»OLLA“ Fabrica -de Săpun .şi Parfumeri 9 I Şoseaua Colentina 'ti MARELE MAGASIN „LA CAVALBDL DE MODE" cn lrat, Buzău, Ploeţtl (trenul tccleral) *5 vre dinv Dn la Q„laţi. Biăila, B.irăi, P oajtl (trenul de pot-»''»ne) i or» iS m, d a. n* la Mării.rti, P„eţ,ni. R.Strat. Bnzăn, rioeţt (Br deal, Sinul» 10 or-a eart (trrn nuit). I)n la Prede.il, St..am. I*lr,.^ri (irerul de plăcere) 1» ere 15 unu noapte. li» r«d- I, Siiai». PI „şt (‘ rt n acceleraţi 12 «t«. 80 rrin. .im^azi. I)© laVârcinroTs, T-8*v rin. Cr-i /v». stal iu, P.* , Uţti 4 ora 45 nun, (trenul fulger) ore 50 inin. iMr* (trenul âic*I*rrit • 1 t»re 2O imn i* minte de ntneizi (tren de | era«.»n»*) He I« (jiorgia 3 ore