t.RCURI 21 DECEMBRE 1883 Administraţia, Oaleîi A7 iot,o vi ei Nr, 32. ANUL AL Vili— No 280 ABONAMENTELE o to* *tă ţara, pe an . . . . , pe 6 Ioni. . . , pe 3 Inul. . . rn streinitate.pe an . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ten tele te priimesc la Adrainiitraţle. MPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IT. 40 Reclame pag. III .... 1 50 . , , II .... 2 SO , Capitală IO bani număra Districte 15 bani număra rector : M. PALEOLOGU inanţnrile ji inserţiile se primeie Bucureşti, la Admimetraţia liarnlnl ta Ylena, la binronrile de annnţnri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbek» stern 2;—Parii, C. Adam, rne Cldmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr.2. Scrisorile nefrineate na ie primei Manuscrisele nalmprlmate ie ar4. S U M A R I U r Tlsta'politici'i. hri telegrafice. Tonică. Cor. i.Jevărul d-lui 0. A. Rosetti. ioţiile de la Primăria Capitalei, letrebinieia unei Camere servile. Vtmerele de revisuire. ]n semn de deşteptare, kifi din strâinatate. îoutăţi din ţara. * cestiune importantă. °alestina in laşi. "esta bovina. Om dealul Mitropoliei. Miri teatrale, i arietâţi. fcucuresti, 20 Decembre lbb3 Aspectul ce ni-1 presintă astăzi arlameutui ţârei nu mai are vre-o •emanare cu aceia al unei instituiţi inalte, ci poate cu acela al . e-unui stabiliment de orgii. Ne inchipuim intr’adevâr că intr’o arciumă n ar putea fi mai dese si ,ai scărboase scandaluri. Nu s’a putut uita de sigur şedinţe Camerei de mai al-altă-ieri, iu itre priu propriele mărturiri şi des-iinuiri ale autorilor şi complicilor (tării de lucruri actuale, se putu ve-ea iu ce hal a ajuns justiţia, dată e mâna unui ISirămbeauu, şi iu ce tare deplorabila se găseşte Parlamentul naţional, atunci când, dupe >e se coustată că un ministru a tă-■ălit prestigiul magistraturei, se tre-îe la ordinea zilei cu indiferenţă, ca ;i cum aceasta ar trebui să lie condi-iuuea magistraturei intr’o societate sultă. Nu s'a putut uita iarăşi nici epi-.etele de hoţi şi pungaşi ce-şidederă "eciproc fii sulieteşti ai d-lor Rosetti-Urătianu, spărgând iu Cameră găl-:-eava lor de ia Primărie, pe milioanele de cheltuit, sau mai bine de efuit, destinate pentru marile lucrări ale comunei Bucureşti. Jv ici credem să fi trecut, fără a ace urată impresie, incidentul de d-altă-ieri diu Senat, intre Preşedintele Beyzadea Mitică, renias iară ni. ţ un prestigiu, din causa declasării sale, şi intre d. Fleva, incident in oare vezurăm iscată o cestiune personală intre preşedintele şi senator, ou tristul resultat de a fi la inceput părăsit preşedintele de către majoritate şi reintărit cu iucredcrea ei numai adoa-zi, când se ivi conducetorul ci efectiv, d. Ion Brătianu, şi luâ sub protecţiunea sa pe prea slăvită de ivită dală Beyzadea. Dar e ceva peste mesură groaznic taptul petrecut in şedinţa Camerei de duminică, ÎS ale curentei. Scandalul se provocă de pe chiar ibanca ministerială şi luâ proporţiuni •colosale, umilăndu-se şi potolindu-se m patru raiduri, ca şi cum ar fi viforul in mânia lui, isbind prăpăstios şi domolindu-se doue-trei secunde, •pentru a reincepe furios. Motivul scandalului fuse numele nagic al lui jupan Dincă Schilerul, igrănoiul dedulcit in gheşefturile ce’i procura mandatul de deputat. El 'şi-a pu6 din nou candidatura la colegiul IV de Gorjiu ; dar se vede că nu 1 ar fi lăsănd administra- ţiunea să-şi joace mendrele, şi de aceea, printr'un alt căuzaş de aceeaşi trampă, prin guralivul d. Iepurescu, se rădică cestiunea ingerinţelor ce ar fi făcând administraţia locală spre a nu se putea alege Schilerul, şi se observă ministrului că n’a trămis o anchetă dupe reclamaţiunile ce’i a fost făcut candidatul pretins ţăran, şi n’a luat măsuri d'a impiedica in-gerenţa prefectului. Ministrul Xitzu, pe care-1 privia observaţiunile d-lui Iepurescu, se scoală şi respunde că, daca n’a trămis ancheta, este numai din considera-ţiunea că s’ar fi putut interpreta aceasta ca o disposiţie favorabilă candidatului Schileru şi prin urmare ca o ingerinţă. De aceea zice că a stat neutru, lăsănd să se opereze alegerea şi apoi să trămitâ anchetă, ca culpabilii să fie puşi sub urmărire. Insă, pentru că oamenii de la acest guvern nu scapă nici o ocasiu-ne de impostură, aşa şi d. Kitzu, ca să’şi recomande mai mult imparţialitatea, găseşte de cuviinţă să as-vîrle cuvinte ofensatoare tutulor guvernelor precedente, luate dintr’un dicţionar ce numai intr’un parlament nu’şi ar putea găsi usul, zicând că el nu face ca acele guverne de haiduci, cari au precedat şi au cătat să hrăpească libertatea votului. S’a trecut epoca haiducilor! sfir-şaşte ministrul discursul său, in a-plausele frenetice ale fidelilor, cari şi cer includerea discuţiunii. D. Nicolae Ionescu tocmai intra in sala şedinţelor şi impresia ce’i făcu cuvântul de haiduci, pronunţat cu dispreţ de către ministru, Inse penibilă pentru dânsul, istoricul prin excelenţă. Vorbind contra închiderii discuţiunii, relevă apârarea ce au făcut-o patriei române haiducii pe timpul fanarioţilor, şi comparând acea cumplită epocă cu aceea de astăzi, Ţace să resarâ că guvernul acesta se poate considera ca şi al fanarioţilor. Un urlet ingrozitor se rădică din rândurile compacte ale fidelilor puterii. Strigau unii: la ordine ! alţii ocărau pe orator, şi intrebuinţau cuvinte de tot triviale cerând şi să-l dea afară. D. Ionescu atunci, in mijlocul tumultului, ne mai ştiindu-se coDţine, răcneşte şi domnia sa, cam de a-cestca; ___ Voi cei de pe această bancă, voi comiteţi acte de bandiţi fără pudoare, pentru că nu incurajaţi de căt viciul. Pe banca aceasta nu mai sunt bărbaţi de valoaie şi demnitate, dar nişte impiegaţi fără Însemnătate! puţină Însemnătate chiar de căt nişte capi de servicii, necuuos-când cuviinţele, nici având respect de parlament ; singura lor calitate nu este de căt de instrumente servile ale primului ministru Vizir. Cuvintele acestea, aprobate de o parte şi huiduite de altă parte, a in* treţinut vacarmul mai mult de două ore, iu care timp şi d. Buescu, adre-săndu-se la ministrul Voinov îl a* postrofâ zicendu-i : „Te-oiu invâţa eu şi pe tine, moldovene 1 “ ceea ce I ridică altă furtună intre Românii do din coa cu cei de dincolo, pe drept cuvânt indignaţi. Ori-care om cult şi cu bună creştere înţelege şi vede căt de mult se compromite prestigiul naţional in ochiul tutor străinilor şi cătă ruşine aduce Statului Roman asemenea scene de ocări oficiale. Suntem siguri că, in sfera depărtată unde se află Majestatea Sa Regele, nu va fi putut lua cunoştinţă despre aceasta, căci intr'alt fel să fie, ne am mira cum ar putea să se îndure abţinerea M. Sale de a se rosti dupe inaltele prerogative ce are. Roşii se ceartă, se ocărăsc şi se impacă, dupe care apoi se invoesc a trage cu buretele asupra scandalului şi a nu’l trece in Monitorul Statului; ceea ce făcură şi cu scandalul de care e vorba aci 1 Dar nu e mai puţin adevărat că ne fac do rîs in toată lumea in care se duce faima tristelor scene ce agită parlamentul roman. Credem că tocmai o asemenea deplorabilă situaţiune ar reclama inter-venirea personală a Majestăţii Sale spre a o curma. Cererea noastră nu este pătată de vre-un scop viclean, precum ar insinua-o poate consiliarii perfizi ai M. Sale. Din contra, ea este sinceră şi basată pe lealitatea cu care şi altădată a mai intervenit Majestatea Sa, rostindu-se direct faţă cu ministerul său ; basată şi mai cu seamă pe credinţa ce a profesat o partitul Conservator tot-d’a-una, că Regele are dreptul să intervină personalmente in caşuri ca cel de faţă ; şi această intervenire este lucrul cel mai logic, daca se recunoaşte a-deverul că intre puterile Statului tre-bue să domnească neincetat echilibrul, şi daca nu se va tăgădui evidenţa că astă-zi acest echilibru este stricat. Faţă cu coroana, Naţiunea a dispărut, alungată de către miniştrii cei mai cutezători in falsificarea Regimului parlameutar. Guvernul, care s’a substituit puterilor Naţiunii, manifestă atâta dispreţ actualei representaţiuni a ţârei, in căt n’a socotit de cuviinţă a Îndeplini către dânsa nici formalitatea constituţională privitoare la expunerea situaţiunii ţârei. Ei bine, unde mergem cu abţinerea Suveranului cănd se dă şedinţelor acestor Camere şi aspectul oribil care '1 văzurăm ? E timpul a interveni Regele şi a veni intre noi ia Bucureşti să vază, să auză şi să aducă inalta măngăiere a M. Sale la durerea generală. SURI TELEGRAFICE Belgr&d, 3 Decembre.— Consiliul de miniştri a decis de a cere Regelui sa disolve Skupcina actuala şi sa convoace in luna lui Fevruarie pe alegători pentru noi alegeri generale. Berlin, 3 Decembre.— împăratul împărăteasa şi apoi principele moştenitor au primit azi in audienţa privata pe principele OrloA, ambaesador al Rusiei la Paris. Cair, 31 Decembre. Oficiala.— Descuiaţi din Sudan au atacat Gesireh, aproape de Berber, a cărui gârnisona era compusă numai diu două companii de başi-buzuci, această garnisonâ insa, de şi in destul de slabă, a respins pe inimic după o luptă crâncenă. CRONICA Tribunalul de Ilfov a pronunţat eri sentinţa in afacerea P. Protopopescu şi Urla-ţeanu, relativă la profanarea bisericei Urlaţi. Acest din urma a fost condamnat d’a reface portretele ctitorilor şi in cas de ne-urmare, d’a plăti_2000 fr. plus 6000 fr. despăgubire d-lu Pake Protopopes cu. Sentinţa a fost pronunţata cu drept de apel. * Partidul roşu din Iaşi se pare gata a’şi da sufletul. Nu se mai vede cea mai mică mişcare din partea lui, zice Nowa-Reoisfă. Din contra, fracţiunea se întăreşte din zi in zi mai muit. Pe când clubul liberal perde din membri sei pe fie care zi, clubul de la Ohateiu-aux-Fleurs câştigă 'noui membri. * Consiliul judeţului Dorohoiu este auiori-sat a primi legatul făcut in folosul spitalului judeţian de către decedatul Miliail Ste-fanovici şi care se compuue din 500 galbeni in numerariu, o c>isa in tergul Mthai-leni şi venitul până in present la suma sus menţionata de 500 galbeni. * D. N. Treslianu este numit administrator al casei de credit agricol din judeţul Buzeu şi d-nii C. Chisclnnescu şi d. Băr-bulescu sunt numiţi comisari ai guvernului pe lângă aceiaşi casa. * Sâmbătă, 17 decemvrie, ziua naşterei Reginei, MajeMâţhe Lor au mers la biserica din monaslirea Sinaia unde au ascultat Sânta Leturgbie. Dupe aceia, copii gdin şcoala numita Cârmea Sylva, care estej aşezata in localuate, viind sa exprime urările lor Augustei noastre Suverane, Majestatea Sa binevoi a da oidin să li so intinza masa in castelul Peleşului, şi cu dragoste de mumă .e impărţi jucării şi alte daruri. Tot cu ocasia acestei zile, se dete un dejun la castel, la care au luat parte d-nii miniştri Sturdza, Lecca, generalDabija, Au-relian, Voinov, cum şi alte persoane. îfî D. Pierre Veron anunţă, in Monde Mustri!, apropiata sosire la Paris a unui batalion de femei cunoscetoare de scrima. Fan-tazia cronicarului el face să ’utrevada, iu practicarea scrimei de către femei, soluţiu-nea cestiuuei atât de arzătoare a cercetării paternităţii. Daca scrima ar ajunge sa faca parte din educaţia femeiascâ, lovelacii s’ar teme, şi cu drept cuvent. Poate că am şi citi prin ziare ceva aşa: „Inca o jn.alnire moralizatoare. „O teneră iată incăntâtoaie, dra de B.... „părăsita intr un mod laş de un seducător „•are i făgăduise a o lua de nevastă, i-a „trimis azi martori. Duelul s'a făcut inpă-„dureu Bânesii. Adversarul drei B.. după „.ea primit doâ lovituri de sabie, una la „braţ, aita sub ochi, a cerut incetarea lup-,,toi şi, căzeudia genunchii interesantei vic-„time, a tăgăduit intr’un chip solemn că o „va lua de soţie. „Îndată s a redactat un proces-verbal in „acest sens, şi se va incepe chiar de măi-„ne facerea formalităţilor. „O pfda foarte buna de urmat.11 isu se poate contesta cft acest fara da se, vireud plumb in cap sau fier in inima su-boruorilor, ar simplifica iutr’un chip destul de ciudat lucrurile. „Jocurile amorului şi ale floretei" I iată o variantă neprevăzuta pentru scriitori şi dramaturgi. * în Paris, fftt'â mult sgomot, lumoa se o-cupâ de statua iui Balzac. Se ştie că autorul Comediei omemşU avu intr'una diu zile fîvna să se înfăţişeze la Academie şi că obţinuse doă voturi. Acela al lui Victor Hu“\) era cunoscuţi dar care era al doilea? ° Charivari o apune după cum a istoriaito chiar Victor Hugo: „Marele poet trecea in trăsură prin strada Faubourg Saint-Honore, când Balzac, zarindu-1, se apropie. — Poete, veneam să te văd. — Şi tocmai vream să te iau cu trăsura. — De sigur spre a mă duce undeva; eu cred ca la Academie, şi indrâzniam să md bizuesc pe votul dtale. — II vei avea. „ Victor Hugo vine la şedinţa unde se discuta candidatura lui Vatout; Pongerviile era alăturea cu autorul lui Hematii şi in-scria numele lui Yataut pe buletinul său. — Te rog, zise Victor Hugo, serie Balzac. „ Pongerviile scrise pe un buletin numele lui Balzac, şi in momentul d a vota heziteazâ, avănd căte un buletin in fie-care mână. Victor Hugo dâ peste mâna in care era buletinul cu Vatout, biletul cade jos, şi Pongevile, grăbit, puse ’n urma numele lui Balzac." Este indoios ca onestul Pongerviile să se fi lăudat a douazi de acest vot, cu toate astea foarte lăudabil pentru memoria sa. * Louis Depret dela Charivari rămăne de sigur un moralist drept şi sincer. Dovada următoarele două note: — însăşi datoria este un câmp de nelegali aţi şi infâţişeazâ aspecte de nedreptate. In adevăr, nu este ea clară, delicată, recunoscătoare şi veselă pentru unii—induioa să, sălbatica, ingrată şi sumbră pentru alţii ? — Să nu credeţi aşa u„or p'aceia cari vă spun—după ce ’şi au tipărit scrierile— că di-preţuesc atacurile şi iecţiunile criticei. Asta d’abia poate fi adevărată m gura unui scriitor care nu a voit sâ dea publicităţii lucrările sale. iţ>i aceasta ancă ar insemna poate că i a fost frică. • Navigaţiunea cu vapoare pe Dunăre, păna la altâ disposiţiune, s’au inchis. * D. Ţine Constantin a obţinut gradul de licenţiat in farmacie şi dreptul la liberă practica in ţara. Ieri s’a deps pe biroul Camereii raportul eomisiunei parlamentare însărcinată cu cercetai ea neregularităţilor de la Sfat. * Ieri şi azi se face in Bucureşti alegerea delegaţilor, in vederea alegerilor pentru consiliul comunal al capitalei. m Vineri sau sămbătâ M. M. L. L. Regele şi Regina vor sosi in capitală şi vor lua reşedinţă la palatul din Bucureşti. * In seara anului nou va fi obicinuitul bal al Curţii. * Lisieie do decoraţiuni sunt aproape gata. In curănd vor fi supuse iscăliturii M. S. Rcge.ui. Azi dimineaţă, pe la orele 6, s’a simţit in capitală trei sguduituri de pământ. * Din prăvălia de coloniale a d-lui Staico-vici s’a furat sâmbătă noapte o suma de mai bine d’o rniiâ franci, un revolver şi o medalie de aur a expoziţiei cooperatorilor români. Hoţul s’a prins; este chiar un băiat dm prăvălie. + O petiţiune, semnată de un mare număr de comercianţi, s’a adresat d-lui preşedinte al Camerei de Comerţ , eircumscripţiunea XIV Botoşani, pentru a interveni la locul respectiv de a se crea şi in oraşul Botoşani o sucursală a Bâncei Naţionale, arătând avantagiile ce ar rusulta pentru comercianţi şi cât va contribui la infiorirea comer-ciului. Adeverul dlui C. A. Rosetti 0 In „Românul“ de la 11 ale curentei, condeiul d-lui C. A. Rosetti, tratând o cestiune istorică naţională (negreşit in felul cum d. Rosetti in-ţelege naţionalitatea), face nişte amintiri „pentru ca să se cunoască şi să se convingă nouile generaţiuni cum se propagă şi cum se susţine o idee." Printre aceste amintiri oficiosul afirmă, ca un lucru cunoscut MPUL de toată lumea, că d. Ion Brătianu, pe cănd era incă in închisoare ca revoluţionar, adesea fu chiemat in cabinetul împăratului Napoleon şi consultat in feluritele cestiuni cari interesau mai mult pe romăni. Mai ăntăi apriori este imposibil ca impăratul Napoleon să-şi ti ales sfetnicii dintre oamemi aceia cari erau mai mult compromşi in ochii săi. Al doilea, istoriceşte nu este adevărat că împăratul Napoleon a invitat sau a acordat vreo audienţă d-lui Ion Brătianu. Lucrul e aproape de mintea omului : cum putea impă-ratul să se consulte cu aceia pe cari ii ţinea închişi ca pe nişte rău făcători, pentru cari îvavea nici cea mai mică stimă şi pe a căror capacitate şi bună credinţă nu punea nici un temei. Desfidem pe d. Ion Brătianu, cu toată elasticitatea conştiin-ţii sale, să ne spue dacă o singură dată d sa a călcat pragul lui Napo-1 eon III şi dacă acesta a avut cănd-va pentru d-sa altă consideraţie de-căt aceea pe care diplomatul de la Florica a putut-o avea pentru nobila şi interesanta persoană a popii Cărlova, colegul lui Pietraru. împăratul Napoleon nu putea să aibe iltă consideraţiune petru revoluţionarul Brătianu, decăt aceea pe care a avut-o Procurorul General al Imperiului faţă cu d-sa, taxăndu-1, in Rechisitoriul său, drept vagabond. Ne pare bine că d. Bosetti n’a indrăznit să afirme aceste despre persoana d-sale, lumea ştie că d-sa era un fel de soi-tariu prin Paris. In ceea-ce priveşte insă afirma-ţiunile „Românului,“ pentru d. Dumitru Brătianu, nimeni nu le contestă. Netrebnicia unei Camere Indep. Eloumaine recomandă me-ditaţiunii d-lui I. Brătianu şi came-riştilor săi următoarea frasă, estrasă dintr'o prefaţă remarcabilă de d. Funch-Brentano pentru traducţia franceză a corespondenţei diplomatice a d-lui de Bismarck: „O Camera supusa, chiar in unanimirafe unui singur om, ori căt (ie mare ar fi geniul Iui, ori căt de vaste ar fi proectelfe sale nu este capabilă să fondeze un stat politl temeinic, precum nici o armată cuceritoar nu e in stare să intemeeze un stat soci: nou.“ Citiţi aceste rănduri şi cugetaţi dine asupra lor, d-lor patrioţi. nişte eontribuţiuni — peste cele existente — asupra comerţului şi diferite taxe asupra obiectelor de primă necesitate. Aceste lucruri fiind de natură a alarma pe oricine, cetăţenii ploesceni s’au sculat ca unul singur, şi, in ziua de 17 decembre, au iufaţişut Primăriei un protest. Fein-ităm po cetăţenii ploesceni pentru conştiinţa ce dau dovadă că au de interesele lor şi chiar de ale C imunei. Ej^pilda ouuă ce ar fi trebuit de mult s’o Jurm-ze cetăţenii din Capitala. N ar ii ajuns lucru-ile unde sunt astăzi ! Sliri din Străinătate noscută popoarelor latine. Bismark este unul dintre cei mai eficaci oratori, cari s’au ivit vreodată la tribuna parlamentelor. Insă elocinta sa nu este cicerooiană, ce se întinde egal şi armonic asupra unei teme, şi o per-tracteazâ cu figuri retorice bine compuse si plăcute auzului ; este, din contra, o elocinta ci săgeata, aruncată cu arcu, neegala, pasionată, plina de ironie şi de atacuri, ce năvăleşte oarecum asupra objeetelor şi pa- ri seminarişti au trecut la Biserica ca şi cari pe dată au test trimişi im şcoala propagandei. Astăzi iaiJ bine informat că nişte seminar! au absolvit cursul a 7 clase sem.n,! esc a trece Ia Biserica catolică -Şi continua studiele .'lt( Bismark nici dupe cum rbelo dauna suntem in lumea faptelor..." CAMERA FRANCEZA. teologice pe veisitaţile din Lipsea sau Tubingen ^ Causa, d-le Redactor, pentru car« tineri părăsesc religia părinţilor lor trunde in sâmburele lor. La ivismaru nici aupe cum m'am informat de odată nu suntem in lumea vorbelor, ci tot- dintrănşi, câ nu au un viitor es sărmanii de pe băncile tşcoalei-v^ L-nnii ăkier m !K de cei cu 7 clase,-unii chiar 'de 18 aipn fiSÎf. anul . curn m am informat câ a 1,1 şe 'inţa de la 17 Decembre a Cămării _ vreocăţi-va-ei bina ce se |>4 Te mici ca să imbraţişeze ALIANŢA FRANCEZA cariera pentru^ 'atpi-i Cernerile de revisuire Hoţiile de’a primăria capitalei „Monitorul Comunal" din 13 Decembrie — zi fatală, — la pagina 483, a publicat un tablou de stradele. angajate prin contracte a se pava cu piatră de rîu din împrumutul de .15,150,000 lei, adaugănd la sfirşit următoarele cuvinte semnificative cari sunt in acelaş timp un bre- Timpul inaintează, iar cestiunea marf pentru care fură convocate aceste Adunări, cestiunea revisuirii Constituţiunii, stă incă pe Ioc. Projectele se suecedează unele după altele, şi neînţelegerea in spirite pare incă a fi destul de mare, căci, după judecata oa menilor foarte competenţi, nici-unul incă din projectele cunoscute nu pare a avea şansa să reunească cele doue treimi cerute de Constituţiune. Se poate ca intârzierea ce se pune să provină din calculul unor represantanti, lucruri şi, cari cugetă că, ocolind’o merea, o vor pu Căci toată I tea elimina, iar alţii din credinţa ce 'şi f< câ,ori vor face revisuirea, ori nu vor (ace-o, Camera actuală va putea, după pilda celei din 1879, să se transfo me in Cameră ordinară, şi dar nimic nu ar grabi-o să dea o solufiune cestiunii. Se înşeală amar cei ce cred ast fel sau voesc să uite cu totul adele ce au presidat la naşterea acestor Adunări. Toată lupta ce se făcu in timpul alegerilor fu aşezată categoric pe tăermul revisuirii, şi mandatul fu dat in acets sens unic, hotărâtor. Mesagiul tronului, cu care se deschiseră iu ziua de 10 Maiu trecut actualele Adunări le-a zis lămurit: „Găsiţi pentru esercitarea drepturilor electorale soluţiunaa care să asigure independenţa şi moralitatea votului." Prin urmare atât naţiunea, cat şi coroana, au vorbit soDmn că minunea acestor Sub titlul „Alliance francaise" s’a format in Paris o societate, ce ’şi pune drept scop ăţirea Jimbei franceze in colonii şi in stre-înătate. Prin programa sa societatea îşi ţpropn-ne : 1, să lăţească cunoştinţa Iimbei .fran-| eoze iu coloniale franceze şi in ţinuturile supuse protectoratului francez, spre a inles-ni ast-fel raporturile sociale şi comerciale | cu indigenii ; 2. să sprijineascâ activitatea misionarilor franceji ai tutulor cultelor in j ce nb-i ministrul nu şi a retras ţerile păgăne la fondarea şi întreţinerea 1 Preşedintei" pr nunţi ceusura franc ză s a petre ut următoarea scenă: Iul s Fcrry, ministru: preşedinte, apărând . ,, bugetu mo ;ficat de Senat, zi.-e, că vota- de'tlaatl- De I» funcţiunile stj rea a laosul i |. leafa archiepiseopului de sunt o0n't peutru singuiul motiv n Paris ar fi un act de bun gu t (Rîsete i •sei|nn rist. ronice in stânga.) Apoi urmează intre, ai-! Răul va creste mult d-Je Redacf. il teie: Anul v it r trebue consacrat reforme- inismul abia'i anucă uV lor const tuţiona e (Aplaiseşi sgomotj * apucă. !,a Roma sunt 4 m ad esez către D. V. cari voiţi serios L““““ aDU' aC0sta ; la L'Psca revizuirea, iar nu către aceia, cari o -er *ebruarle ce vine, vor pleca ăncă * numai spre a fi refuzata. (Sgomot mare in ” stănga; Touy Reviilon, Peri in şi Hugues cer ca ministrul sâ'şi retragă cuvintele.) Ferry d e lară, că nare ce retrage.— IIu-gues: Eşti un neruşinat! (Sgomot asurzitor.) i Preşedintele Camerii ameninţă pe Hugues cu ceusura, de nu şi va retrage cuvintele. I hugues respuade, ca şi le menţine, deoare- insultele. lui 3 — riale. Dacă ce vine, vor 4, toţi absolvenţi de 7 clase vom inainta pe calea aceasta Ştim zeu unde va ajunge biserica asupra scoalelor pentru predarea Iimbei franceze ; I hugues cu exclude e temporanâ. Partizarii 3, a se pune in legătură cu francejii cari | u! ltJUr'ues 11 aProba Purtarea, iar el se locuesc in streinătate, intreţiind la ei citul A"'V.1'!'1' <* mi vrea să joa-e rolul Iimbei naţionale. Tărămul, spre caie ’şi va 1 indrepta societatea activitatea sa sunt ţerile lui Baudry d’ As on. Mări-Mediterane. Intre preşedinţii şi membri comitetului de organizare sunt şi următoarele persoane : Ferdiuand de Lesseps, generalul Faidberbe ; Leon Say, deputatul Ribot, Maspero de la Institutul de Franţa, fostul ambasador Tissot, Duruy, fost ministru sub imperiu. „Alliance franşaise" este primită foarte călduros din partea presei din Paris, consacră articoli plini de simpatie. ce î PRINŢUL BISMARK . , , . Camere este de a da o soluţiune punctelor v< e capacitate şi de onestitate dat de revisuire semnalate de foastele Adunări. Bucu- foştilor consilieri ai Comunei reşti : „Adică 215,886 Iei 80 bani au r*' (loja p ătiţi fără formele le- ga e din împrumutul de 15 150.000, pentru lucrări streine deşt na-ţiunei egale a acestui împrumut. Dacă Adunările nu pot cădea de acord asupra nici-unui project, cu alte vorbe dacă nu pot face revisuirea, atunci Tocea Govurluiului cere să o spună şi să se întoarcă in sînul uaţiun.i, spre a da loc legislaturilor ordinare căre au atăte mari şi însemnate cestiuui de rasolvat pentru ţară. o i mai zic -m noi ceva ?... (Vedem c/irr fi de prisos. Deci lăsări pe publii să cugete asupra cu- UN SEMN DE DEŞTEPTARE ritmici afacerilor dela Primărie. Zde fi trecute am rejrodus dupe Democratul seir a că Primării din P oeşli voeş-te să faci un colosal irapiimnt—pentru cade donf. milioane şi jumHate franci, şi I rios şi glumeţ, violent şi amabil ; că U"iis liul comunal a votat să Gaetano Negri a publicat Ia Milano ojn-cereare istorică asupra lui Bismark. încercarea arată o silinţă serioasă şi spirituală de a pătrunde şi cunoaşte personalitatea cancelarului german. In capitolul despre Bismark ca om se zice.- „Această persona litate este una dintre cele mai interesante şi mai surprinzătoare, ce au apăiut in istoria lumii. Să ne inebipuim pe un Ostro-got, căruia i s'au inoculat cele mai alese fineţe ale civilieaţiunii timpului modern. Privit de o parte, el ni se presintă ce un om, care cunoaşte numai cultul forţei, violent, aspru, nemilos. De altă parte ni se arată ca un bărbat, inzestrat cu fineţa cea mai înalta a spiritului şi deschis influ iuţelor celor mai curate şi mai sublime sentimen te. Ast-fe1, antitesele, ce se văd intr’ensul, sunt extraordinare şi frapante; bogăţia spiritului său e minunata şi unică ’i este aptitudinea de a corespunde pornirilor cel-ir mai opuse... Este cu totul un bărbat al nordului. Are suflarea poetică a rasei ’nordice : este in-tr’eusul spirit şecspirian, in acelaş timp s e este in Studenţii au ţinut o intrunire şi au de is să provoace la duel pe reda torii dela „Cri du Peup e“ Şase studenf- s’au anunţat la îeda ţie cu acel scop. Dintre a eşti şase vor fi aleşi prin sorţi doi, cari se vor bate.— Se ciede că redactorii nu vor accepta provocarea. nostru. De Şl etiw NIHILISTII. O telegramă din Berlin cu data 17 De cembre spune următoarele: »fn Petersburg a avut loc ieri un n- u atentat terorist ale cărui vb-time au fo-t d”i înalţi funcţionari de politie. Şeful poliţiei secrete, lo ot colonel Sudelki, primise o epistolă, ce parea a fi oficială, priD care era <-h>jmat la o casă, de mai nainte suspectă poliţiei, intr’o stradă laterala de la Nevdski. Prospect şi a^olo a fost asasinat dimpieună cu ajutorul seu, care ’l însoţise Până acum nu sunt cunoscuţi toate amă nuntele acestei crime înfiorătoare, dar se asigură, că nihiliştii au atras in cursă vie timele lor prin o denunţare falzâ. Conster naţiunea este foarte mare in Petersbug nici că poate fi altfel in urma unei atât de odioase." aceea ’mi fac o datorie de crnA nunţând acestea publicului român *8i^ ales Prelaţilor Biserieei Romăne cal 'Dgnjească mai bine de această cest»* eâci nu este mică, dupe cum poate muy ti se pare. ^ Şi reni numai atunci cred că va iaMt-când se va îmbunătăţi şi soarta lor; tot. dată trebue să se stăruiască a se fac'a olj. cultate teologica cu profesori bum şi cn, programă complectă, uDde tir arii senii*, rişti, cari au dorinţa să şi continue studie-le, să poată in bună voe ’ :ma, iar nu da I lipsa aceasta a se arunca in braţele strti-nismuiui care, la rendul seu, ’i imbrâfo«. I ză cu cea mai mare plâcere^deschizendn-l. porţile universităţilor celor mai insemmtt din Lipsea şi Roma. # , it?"1 jrf #fTîi lîJS r;j: li'» i!|l»»’1 Un Creştin ortodox.' Palestina in Tasi. jOu'iW ; Ui, ?! I im i- î m. ;v Titin oi si & crime 0 cestiune importantă Ot ti mM mai pue el o profunditate conşfiînţi , necu- CHARTA MOLDOVEI. LUCRATĂ DE RIGAS L ncţiei, buronului Petonki. Rigas soseşte la Triest şi trage la otelul regal de pe mare. Noaptea, pe cănd se gătea să meargă la consului francez B echet, estradaţi la . Belgrad, in primirea Paşet. Dar Paşa de Belgrad n’au putut să-i trimită la Oonstantinopole, căci Paşa de Vidin, teribilul Pasvan- Atragem deosebita atenţiune a i-nalţilor prelaţi ai Bisericei noastre şi a guvernului asupra următoarei scrisori ce ni se trimite de către un abonat al nostru. Daca cele ce ni se denunţă sunt adevărate, apoi atunci cu drept cuvent trebue să ne îngrijească,. Iată scrisoarea : Domnule Redactor, Nu esto mult timp de când căţi-va tine- 1797. • , . . uiti-a un ofiţer austriac Oglu, prietenul lui Rigas, cuprinse şi după obicinuita salutare, întreabă cu oastea sa toate drumurile şi toa- nemţeşte : te potecele, ca să-lscapS, căci Bi- „C|ne se numeşte Rigas ? gas, scăpase altă dată. in Valachia. u l espunse acesta. viaţa lui Pasvan-Oglu de urgia Dom- Ufaţm-ul introduce doi soldaţi şi or- nului Nicolae Mavroeni, prin infiu-donăndu-le să stea de pază ese fără enţa sa. Totdeodată Ali-Paşa de la să mai zică ceva-. Simţind căe prins lamina, trimite curieri Ia Pasa de la R.gas aruncă in mare, pe fereastră, Belgrad, cerănd cu ameninţări ca un pncliet de scrisori ş, acte de la | Rigas să-i fie predat lui. si că el se peisoane înalte, cu declaraţi uni dm ' :a. pune la cal > cu Su',a'iul p-tim partea mîu multor bancheri. Pesn e Belgrad, cuprins ,1,-rica rcMmn-x . . ---- puţin intra Gubernatorul, urmat dv do lui Aii P-iqh .md - • ■:?“ A:"°“ •«« W « P» „i.,. 18U interoga pe Rigas, cănd nemţeşte, a- ------------- - P ,T‘l poi ăi ordonă să se, intoarcă sub escortă la Yiena, impreuna cu amicul seu Coroneos, prins şi el, spre a fi interogaţi cu alte cinci persoane arestate la Yiena. La Yiena. tul Austriei Napoleon Bonaparte, dorind să recunoască şi personal pe Rigas, acesta pleca la 1798 din Yiena la Veneţia, ca să se întâlnească cu el. Zece zile înainte de plecare, Rigas trimite la Triest, la adresa amicului cărţi, in una din care era ascuns un pachet de scrisori câtră Bonaparte. Din nenorocire, Coroneos fiind absent. un asociat al seu, anume Di-mitrie sau Eleflcrie Iconomos, primind şi desebizănd lăzile, dă peste pachetul adresat lui Bonaparte, cutează să-I dispecetlueascâ, citeşte corespondenţa, şi crezănd că-şi va face norocul prin trădare fuge şi duce pachetul Gubernatorului austriac al Ve- porunci, ca rnipera-Rigas cu căci porunca sa sosise târziu, cănd Rigas cu a săi erau morţi: şi inda-tă după plecarea curierilor lui Ali-paşa, scoale unul căte unul, din temniţă pe amicii lui Rigas şi-i îneacă m Dunăre, apoi ordonă să scoaţă şi pe Rigas. Cănd soldatul turc puse gno a, :r .ir ^ fie trimişi direct Sukanu- mâna pe Rigas, acesta ii dă un pemn a ^oibstantmopole, după cere- m piept, cu atâta putere in căt tur rea reprezentantului Porţii otomane, c-ul căzu la pămănt, vărsând Vărai cu amicii săi fură de sănge: atunci garda temniţei tră Topaldo. Rigas gănd pistoale, le îndreptă asupra lui Rigas; pe cănd îlEnicerii ţinteau, Ri gas le spuse turceşte, cu glas mare: „Aşa mor vitejii am sămănat sămânţa: va veni ora, cănd naţia mea va culege rodurile. Aşa se sfârşi Rigas in luna lui Maiu 1798 la Belgrad, in vSrstfi de •io de ani. Poate jurnalele Europei au resunat de această catastrofă, ear cu deosebire „Monitorul francez." Ioaa Zampelios, dramaturg grec, a scris activitatea şi moartea lui Rigas in drama sa, in versuri, in cinci acte, intitulată „Rigas". La 1840. Poliţia Atenei, după dorinţa legaţiu-nei austriaco, oprise de a se mai represinta acea dramă, pe teatrul de la Atena, Oraşul Icre (Velesteni) face parte astăzi, după ultima rectificare de hotare, din Elada liberă. Zilele trecute uu decret al regelui Ghorghie ordona ca marca oraşului Fere să fie bustul lui Rigas, după statua ce se află in faţa universităţii din Atena. ^ Acest Rigas dar, a lucrat şi o Chartă a Moldovei. Charta sa foarte detailată şi de o mare esactitate, i Citim iu Noua-Revistă: Cum ni se respectă religiurei şi legiJ noastre! Chiar la barbarii din centrul Afri-cei religiunea nu’i mai nesocotită, mai mSl insultată de cât la nei. Pe când Sâmblli a doua capitală pare inveluităflin linţoliu! moi ţii, nefiind in ea nici o activitate, li.-i o mişcare, fiind toate magaziele incluse, Duminica, zi..a pe care religiunea domni-toa:e in ţară pretinde s’o respectăm, vezi toate magaziele deschi-e, in toate părţile mişcare. Ici un zidar, dincolo un teneche-giu, mai departe un dulgher care ’şi cauţi de lucru cu un zel înverşunat. Schimbatu-s a religiunea pentru oraşu nostru ? A devenit oare mozaismu religiunea domnitoare in Iaşi ? Iată iutrebârile ce şi le face ori ce strein care se întâmplă să viziteze oraşul nostru, Sâmbăta sau Duminica. Ce se face cu regulamentul poliţienesc care opreşte de a se deschide magaziile Duminicile şi sărbătorile prevăzute intr'o anumită listă ? Rugăm pe cei in drept a pune odafi un frâu neruşinării streinilor care merg ti . Şhani Ihi p'lşili ' l)e Jlli ifc r. kV. : . n-fe t -tain f W TIMPUL irâznicia până acolo ci ne insulta religiu-a şi ne calcă iu picioare legile chiar a--să la noi. NOUTĂŢI DIN ŢARĂ Angma difterică, acea boala cruda şi lgerătoare ce secera g^neraţiunile tinere, intiuuă a face numeroase victime şi in Jeţul Botoşani Astfel „Tocea Botoşanilor" urneşte scirea. ca in cotunele Măşcâte-ii şi Cosciugenii, maladia iea proporţiuni in-.jitoare. Boala abia intrata in Cos -ingeni, Itr o singura casă au murit 3 copii, iar in Ita 2.— Medicul plaşei, de şi la post. nu in stare a combate râul. Ar trebui reme-i profilartice mai pronunţate din partea itoritaţi:or centrale, deaca acele remedii tr’adevSr sunt cunoscute. Banditul cod&u.— Mai mulţi făcător* * rele, au atacat piiu câletor, pe dru-ul ce duce din- şleahul Suliţei la satele s pe şesul Jijiele, unde vestitul bandit Co-nu 'şi avea . descălicâtoarea şi unde (Acea .vagiele sale. Tăietorul s'apăra cu un revolver şi ho-se refugiară, afară de unul, care, primind i glonte in cap şi in consecinţa rănit de oarte, pretinde că el ar fi fost aticat dei retor. Lucru straniu : Autorităţile nu dau nic i semn de viaţă,ţchiar atunci când e vorc a de viaţa şi averea cetăţenilor. Ca la noi,ţla nimeni! pune Yocoa Botoşa n PESTA BOVINA Faţa cu epizootia de pe ta bovină ce băn-ae vitele locuitorilor din comuna Duda, ideţul Fâ'ciu, s'a infiinţat zona epizootică, 'a comunele ce cad la o distanţă de ) chilometri de loalilatea infectată; şi iimunele ce o compun, sunt următo-.irrle: Duda, Zberoaia, Gura-Bohot'nu, Co^me.-ti, iodo!eni, Ghermănesci, Drânceni, Pâhnesci, ăşesci şi Pogonesci din plasa Podoleni; olhesci, Brâdicesci, Bunesci, Boţesci, Ar lăşeni, Averesci, Gugesci, Tăbâlâesci, Stro ci, Tătărani, Crăsnăşeni, Creţesci, Ivine-■sci, şi Curteni din plasa Crasna; Iepure' Huşi (comuna urbana,) Rusca. Stălines-Şişcani, S-hinpeni. Urlaţi şi Grumezoia in plâşile întrunite Prutu Mijlocu. De alta parte, direcţia serviciului sâni'ar nblică că epizootia de pestă-boviuâ ce 'An tu ia vite'e locuitorilor din câtuna Ghi-ni-Curt din judeţul Dorohoiu, a ineetat. Gazeta Tribunalelor Curtea cu juraţi din Dorohoiu : Incendiator, ondamnare.—Moarte provenita prin lovituri.— Un irbat ce 'şi-a omorât soţia, ş’apoi a strangulat’o. - Bancrutari frauduloşi. — La 2 decembre, s’a judecat acţiunea -ivitoare pe Ioan Vasile a Aniţei, acu-at pentru crima că, cu voinţă, a pus •c la casa locuita a lui George a Muscatei. In urma verdictului afirmativ al eomi-unei juraţilor, eurtei a condemnat pe a-nzat la un an de zile închisoare corecţi-nalâ. * — La 3 Decembre a compărut înaintea urţii cu juraţi Theodor Irimia, acusat ■ ntru crima că, cu voinţă, a lovit pe soţia a Zamfira din care causâ a murit. Juraţii aveau să răspundă la două cesti-i: una, dacă acusatul a lovit cu voinţă o victima ; şi a doua, dacă loviturile au ;.usat moartea. Juraţii, respunzfind afirmativ la prima estiune şi negativ la a doua. Curtea a ondamnat pe acusat la şapte luni inchi-Dare corecţionalâ. * — La 8 decembre s’a judecat acţiunea ivitoare pe Adarn Costea, acusat pentru rima că. cu voinţă, a omorât pe soţia sa tlarghioala Adam Costea, şi in urmă a stran--ilat’o. Numeroase deposiţiuni de marturi a fost îate. Acusarea a adus ca marturi o copilă a şase ani care zicea că ar fi văzut in [imineaţa zilei de 2 August cum acusatul strangulat pe soţia sa. Deposiţiunea a-Estei copile a fost combătută prin aceea a densa afirma intr’un mod inconştient ieruri despre care uu şi putea da nici o Dcotealâ. Acusarea a mai adus ca martor o bft-enâ care afirma că ar fi vPzut cănd acu--itul ducea intr’o şură pe femeia lui ; asu-a acestei deposiţiuni s’a intins foarte mult | ararea arătând pas cu pas contradicţiunile artorei. Apoi lipsa de ori ce constatare medicală care sâ afirme iutr’uu mod cert şi positiv că iu specie era un otnucid. a făcut ca coinisiunea juraţilor să re^puudâ negativ la cesliunea ce i se pn ese. Acusatul deci a tost achitat şi pus imediat in libertate. * La 13 decemvrie s'a judecat acţiunea privitoare pe faliţii B. Vexler, Lopalin şi Sigal inculpaţi pentru bancrută frauduloasă. Tribunului a condamnat pe aceşli cinstiţi negustori la căte 5 ani inchisoare colecţionau şi la 15,000 lei despâguoiri câ-trâ creditorii fraudaţi, anunţa Adevărul. DIN DEALU MITROPOLIEI Azi, şedinţa de la inceput se anunţă ca foarte furtunoasa. E in ce-tie discuţia raportului comisiunei de anchetă parlamentară asnpra gestiunei fostului consiliu comunal al capitalei. Se formează două partide in cameră. Unul represintat prin D. Grâdişteanu, LTr-seanu-Valerian, Dimancea, şi alţii susţin câ acel raport trebue imprimat şi bine studiat de Cameră; cel l’alt. partid nu voeşte sâ se amane discuţiunea prin imprimarea raportului, voeşte discuţiunea fără întârziere, acum înaintea vacanţelor inainte prin, urmare a alegerilor comunale. Aci sta interesul Gestiunii. Şi D. Bibicescu propune chiar Camerei d’a se declara in permanenţă. D. Aga-rici se indignează foarte de această propunere. Nu vede trebuinţa ca Camera săi se declare in permanenţă. Nici un pericol n’ameuinţă statul. AnniM nu e ante por-tas ca se renunţăm la vacanţele sărbătorilor. Suntem şi noi oameni, zice d-sa; ma avem şi alte treburi. Se pune la vot daca trebue ori uu s5 se dea imediat citire raportului, sau daca trebue se se tipărească. 75 voturi sunt pentru citirea imediată, 32 pentru tipărirea raportului. D. Cămpineanu şi Serurie declară că s’au abţinut. Vacarmul ce domneşte in tot timpul acestei discuţiuni este indescriptibil. Nu cred ca in cărcimile 'cele mai sgomotoase scene mai violente se se poată produce. In timp de o jumătate oră este absolut imposibil d a găsi un şir discuţiunei. Apostrofări personale, incriminatiuni violente. Explosiuni de pasiunea cea mai apriga, cuvinte neparlamentare in masă. Se vede câ afacerile Primăriei au pentru mulţi din membri Adunârei un interes cu totul personal. D. Reieşea se sue la tribuna pentru a da citire raportului. D-sa citeşte foarte iute. Nu pot nici măcar lua note de toate abusurile ce acest raport inşiră unul după altul. Totul ce pot d o cam dată arăta cititorilor noştri este că a-rare ori s’a vfi; \ o aglomeraţinne mai mare de ilegalităţi de incurcâturi financiare care mai de ce ■ mai abusivâ. — Fostul Consiliu comun a comis monstruosităţi. Raportul comisiunei de anchetă parlamentară est o comon râ precioasâ de informaţiuni asupra mora-Iitaţei acelor cari erau prepuşi la adminis-4rarea fondurilor comunei. Delapidări peste delapidări, abusuri peste abusuri, iată ce dovedeşte in substanţă acel raport. Lectura se sfirşeşte in aplausele adună reia carirt inâbuşesc oare cari protestări parţiale. D. Dimancea care ca raportul se nu se dea publicităţii, căci pe lSngă fapte el conţine şi comentarii. Deci trebue ca aduna rea se se convingă de sinceritatea sa. (sen saţie). D. P. Buescu merge mai departe; afirmă câ acel raport conţine neadevăruri, dar D-sa e de idee ca tocmai d’aceea trebue publicat, împărţit deputaţilor pentru ca se se poata studia şi discuta mâine. D-sa fâgâdueşte ca va lua cuvăntul pentru a’l combate. D. Epurescu cere ca raportul se se tri-meaţâ secţiunilor. — Nu e nevoe, respunde D. Em. Porum-baru ; a rost elaborat de o comisiune de anchetă parlamentară. Atunci sâ se dea d-lui ministru de interne, adaugă d. Iepurescu, care, cel puţin de astă dată, credem, işi va face datoria. — D. Boldur-Lâţescu cere asemenea ca raportul se se dea autorităţilor corapetinte pentru a cunoaşte abusurile şi a urmări pe culpabili. D. Raportor Robescu zice câ rău d. Di-mancea pretinde câ raportul e parţial. Comi-siunea a lucrat cu concursul luminelor de oameni speciali financiari; ingineri au con- lucrat la acest raport, pe care D sa il afirmă de esact. D. Grădîşteanu susţinu câ raportul nu e i omplei t; nu e de cât o jumătate rt, uu s’a ascultat inculpaţii. D sa zice că cestiunea a'-ea'-ta nu se poate resolva in pripă. O i care ar li votul Camerei, achit tor sau acuzator pentru foşti membri ai Comuni totuşi acest vot n'ar putea fi serios şi matur fiind-că ar fi luat in pripă. Nu ijpr’o singură zi de discuţie se poate resolva. Prin urmare să se imprime raportul, ear comisiunea de anchetă să continue a ’l completa, şi, mai târziu să se ia in discuţie. Până atunci nu -le rămâne pentru a se disculpa membrilor fostului consiliu comunal de cât calea Presei__ aceasta a oincea putere din Stat. —A patra. D. Grăăişteanu. Ba a cincea, fiindcă după mine a 4 este puterea Coroanei. Aceasta este teoria constituţională pe care n'arn a o de volta aci. . D- Grădîşteanu conchide la trecerea pur şi simplu la ordinea zilei. D. N. lonescu zice câ raportul comisiu-nii este infect (ne făcut); m’am exprimat in latineşte fiind ă le latin dans ses expres-sions brave 1’ honnetete. Acel raport schilod, copil monstruos al comisiunei de anchetă la Sp .rta ar fi fost distrus nimicit ca toţi copii schilozi. Deci de ce să’l luam noi in consideraţie? Dacă D. Chiţu, ministrul de interne, crede de cuviinţă a da pe membri fostei comisi-uni parlamentare in judecată, fie. Eu am multă stimă—ori ce s ar zice —pentru D. Chiţu (aplause—rîsete) fiindcă D sa, când e in opoziţie,critică toate actele Guvernului; când e ministru, vine de mărturiseşte şi discută greşelele sale cu noi. Dar dările in judecată ce însemnează? N’am văzut noi un ministru dat de Corpul matur in judecată, care in timp de luni de zi e, a stat astfel fără ca sâ se hotărască nimic despre D sa ? Dar ce facem eu alegătorii ? (aplause) Acei Suverani per excellentiam de cari vor bia d. Grâdişteauu ? O mică parenăesă. Nu ştim de unde d. Grădiştoanu a găsit cinci puteri in Stat. Eu, auzind aceasta, m’am cutremurat. Ce facem atunci eu Montesquieu? Ce facem cu teoria divisiunei puterilor ? Cunosc trei puteri numai: acea ixecutivâ cu capul Statului d’asupra ei, acea legislativă care suntem noi, şi acea judecătorească; altele nu cunosc. Pentru a termina acest incident propui un amendament care sâ zică clar că Adunarea, ne fiind luminată, amână discuţiunea pană când comisiunea işi va termina lucrarea D. Mihăiescu-Porumb ar u formuLaza la tribună această propunere. D. Chiţu o susţine. (Voci, la vot, inchi-derea discuţiei.) Propunerea d-lui Porumbarii se votează. Un Spectator. ŞTIRI TEATRALE Teatru Dacia. — Direcţia Grigore A. Manolescu, Joi la 22 decembrie 1883 re-presentaţiune extraordinară dată iu Beneficiul d-rei Anna Popescu se va juca pentru -a oară in această stagiune: Strengaru din Paris, comedie-dramă in 2 acte de d-nii Bayard şi Vanderburk, tradusă de AL Pas-caly. Spectacolul se va sfârşi cu „piesa nouă:" Dupe Moartea M^a ! Comedie originală intr’un act de d-uu *„* VARIETĂŢI Masinele vorbitoare.— Revista tecnicâ francesă, Geniul civil, aminteşte încercările făcute in toate epocile de către mecanici pentru a imita vocea umană sau acea a animalelor. Ori cât de delicat ar fi, mecanismul vocal este cunoscut, a fost studiat, şi nimic nu dovedeşte că n’ar fi cu putinţă să fie realisat de către nişte mecanici iscusiţi, înzestraţi cu toate mijloacele şciinţei moderne. Cercetarile.de acest geu datează din cea mai adânca auticitate. Capul lui Orfeu, in templul de la Lesbos, spunea oracole ; Gil-berd, care deveni papa Silvestru II, şi după diusul Robert Gros .eto, episcop de Lincoln, onstruiseră capete vorbitoare cu faţa de aramă. Albert cel Mare, ne spune istoria era servit de uu automat de aramă (cu cap d vorbitor de terra cotă; sântul Tho mas d'Aquiu făcu greşeala şciinţifică de a face bucăţi, intr’un acces de indignare, acest capo d’operâ, care i se păru drăcesc. Călugării Bacon şi Bungy, mai puţiu scru- Cât despre fonograf, el nu poate fi cla-i sat printrein strumentole automat'ce, fiind câ acţiunea sea se mărgineşce a înregistra-şi a restitui vocea umană. — V. C. — Psilografla Subsemnatul am onoare a anuncia pe Onor. Public, câ cu ocasiunea serbători-lor priimesc ori şi ce comandă de Psilo-grafie (Scriere măruntă) pentru felieitaţiuni cadouri de ex : Pe un bob de rapiţă scriere până la 86 litere, pe un bob de linte scriere până la 800 litere, pe un bob de grâu scriere [până la 1200 litere, pe "un bob de masere ecriere până la 1500 litere, pe un bob de fasole scriere până la 18,000 litere. Precum şi pe ori şi ce obiect de metal : Pe ceasornice, inele, broşe, braciare, bo-toni, diferite poesii, biografii, foi de zestre, etc. cu preciu de 2 (duoi) santimi litera. O carte de visitâ in P.-ilografie Lei 1. Se execura foarte repede ori şi ce fotografie pe ori şi ce metal precum pe capace de ceasornice, braţare gravată pentru o posâ Lei 20. Mai multe lucrări Psilografice sunt depuse de venzare la D-nu N. I. Costinescu Calea Victoiiei No. 86, unde se şi priimesc comande in toate zilele dela 9—4 seara, sau strada Biserica Eni I Bucureşti. Pentru comandele din districte pe lângă preţul de mai sus se adaugă serviciul postai. Scrierea »e face in tote limbelt din lume. Cu stimă N. Vlădica Psilograf. Macedo-Român. Cruşoveanu. MedalUt. puloşi in materie de magie de căt sântul Thomas d’ Aquin, construise, ne spune Brewster in scrisorile sale intitulate. „Le-tters om natural magie" şi Draper in „In-tellectual Developement of Europa," un cap de aramă, care pronunţa la comanda lor cuvintele _ tempus est, tempus erat, tempus fuit". Nu mai e nevoe de a adăogi câ’n aser-ţiunele autorilor pe cari i'am citat minciunile se amesticâ in tot-d'auna cu positivul intr’o proporţiune greu de determinat ; veutrilochia mai cu seamă a putut să joace un mare rol in resultatele r latate. De aceia trebue sâ avem şi oare-care bâuueli. Dacă tr cem la timpurile moderne şi a-nurne la viacul XVIII, găsim in public un gust foarte viu pentru automaţi, care aminteşte evul mediu ; dar aci faptele sunt mai lesne de constatat: Otrăvire cu p'unib. — Mai deunăzi fu chemat medicul, Dr. Lowy din Wahring, la o familie foarte bogată, după ce mai mulţi medici tractaseră deja, dar in zadar, pe un copil, care suferia de dureri de sto-mach iugrozitoare. El găsi aci un copil de cinci sfptfimăni, caie era toarte slab şi gal» ben la faţă, scârcindu-şi manile şi picioarele, şi ţipând intr’una. Medicul căută se descopere căuşele acestei boale, dar nu găsi nici una, până când in cele din urmă işi arunci ochii asuprâ doicei, care lăpta copilul, şi îndată se lămuii asupra cause boalei. Doica avea un chip foarte frumos, alb şi roşiatic. Medicul işi preumblă un deget pe figura doicei şi’i remasă pe el o porţiune serioasă de un fel de materie grasă de coloarea plumbului. Doica,rdupă cum mârtuiiu singură, se spoia de mai multă vreme pe obraz cu un fel de suliman, care conţinea plumb. Copilului apoi, cu ajutorul medicamentelor, ce i se dederâ, se făcu in curfiud bine ; ear doicei i s’a interzis de a mai folosi asemenea mijloace de frumuseţe. Avis mamelor, la cari nu le plece a’şi alăpta inseie copii lor, ci'i dau pe mână streină, se se ingrijascâ de ei Cutremur. — Din Lissabona se anunţă cu data 11 c : „Ieri dimineaţa s’a simţii aici o sguduire de păment, dar n’a produs mare senzaţie, de oare ce aici se intămplâ adeseori aşa ceva. După două ore urmă un alt cutremur, ce ţinu 12 ceasuri. Fiind însoţit de un sgomot suteran, puse in mişcare pe toţi locuitorii ingioziţi ; mai ales cei din strade ânguste fugeau strigând „Misei icordie !“ Cutremurul n’a causat mari stricăciuni. Acest cutremur s'a simţit in toată ţara. La Setubal locuitorii fugiseră din oraş spre ţermnrii Mării. In 1741 faimoasa raţă a lui Vaneanson excita un adevărat eutusiasm prin modul e de a reproduce stricgtul animalului. Drozpre entă regelui Spaniei o oae care sbieara. un căne care lătra cănd atingeai un paner cu fructe fpus sub paza sea, şi’n fine un negru care spunea ceasurile în limba francesa, Maillardet isbuti sâ constru-eascâ o pasăre care căuta şi a cărei voce artificială poseda un oare-care numfir de note ; el isbuti sâ faci aceasta, utilisând vibraţiunile produse de o puternică insu-flare de aer intr’un tub cu piston. In 1788 Academia de ştiinţe din Peters-burg_ puse la concurs cestiunea imitaţiunii mecanice a vocii umane.’Fisicianul Kratez-stein răspunse la acest apel pubicând numeroase cercetări. El dobândise cele cinci vocale intr un tub. Rempelen simplifică dis-positivul predecesorului seu şi dobândi şi consoanele P şi Z, apoi şi N. şi M. Un alt fisic, M ilis, isbuti să produc toa te vocalele şi consoanele, fie in ordinea lor naturală, fie invers. De atunci nici-un inventaror n’a isbutit sâ reproducă in totul sau in parte vocea umană. -A-VIS Sub-seniiinta Iiima lubrică cu aour de Săpun şi Parfumerie din ivir uieşu are onoare a face cunoscut, înfiinţarea unui deposit, fabrica- O) ei pe Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Kegal. iu care va ţine un 'Ogat şi d'stins asortiment de toate articolele de lux si de toaletă gleze*111 ^ ’lItlimer^ L cele mai renumite fabrici franceze şi en- Asiguiănd set viciu strict, solid şi atent, roaga pe onor. public pen-tiu numeroasă vizitare acestui magasin. Cu deplină stimă „ST'flLLA” D. A. KIBRICK CHIRURGIEN-DEXTISIE S’a mutat Strada Carol No. 20 : alături cu farmacia Kesler (aproape de Calea Victoriei) Bucureşti. Gu6rit Ies dents malades Plombe, arraclie, netoie et redres-se des dents, şans aucune douleur, d’apres Ies meilleurs systemes, fabri-que aussi et pose des dents minera-les exactement pareilles aux dents na-turelles. Mr. Kibrick va, pour tont ce qui concerne sa profession, ou il est demande. Vindică dinţii bomavi, ’i plumbueşte ’i scoate, ’i curăţă şi ’i indreptează fără nici o durere, după cele mai bune sisteme; asemenea fabrică şi pune dinţi minerali cu totul intoemoi celor naturali. D. Kibrick vine ori unde este chemat, pentru tot ce se atinge de profesiunea sa. Consultaţiuni de la 9 — 10 a. m. gratis. Pentru d-nii studenţi şi militari preţurile reduse cu 50°/o D. Kibrick a aranjat casa sa foarte luxos şi dar anunţă că poate primi clientela cea mai deosebită, asi-gurănd’o de serviciu prompt şi mulţumitor. 1 Fabrica de Săpun şi Parfumerie Şoseaua Colentina TIMPUL MARELE MAGASIN „Ii mi DE MODE" CC o CC o «c QQ CC «c oo oo C_3 o C-3 O co 3» co C/0 30 UD D* O 33 O 30 Ou ocasiunea sărbătorilor recomandăm din colosalul transport de haine bărbăteşti ce am priimit: Baltone de Cocimin, Montagnak rus, Eiderdon, etc. Blăni de veritabil Scong, Persian şi gulere Biber, etc.— Blăni de voiaj de veritabil Şopp caucaz. Blănuţe ele vînătore cu oaie Berlineză, eic. — Mantale impermeabile de iarnă. Costume negre, Fracuri, Gherâce de veritabil postav de Sedan. Diferite costume de fantesie Mare colecţiune de pantaloni moderni. Veste Broşate şi Luttre, de mătase 1(171(1* «" =23 RECOMANDAM CA NEMEBITE PENTRU CADOU Mi __ Elegantă colecţiune de Halate şi costume de casa-ncglige. CAVALERUL DE MODE No. 2. Strada Şdari şi Colţu Covaci No. 2. | CuiBHlBmiBBi ASTHMUU CATARRHUL VlndeoaţT prin ŢIGARETELE ESPIC. 2 fr, outlfl, OPRESIIUN1LE, TUBA, EROCNA, NCVRALQIA. PARI» i Vlnlere» «i jroi i jr. KSJPXC, rue galnt.LuaM, 11», A exig» acuta tmnâtură pe fie cart cigareid. Depoiitfl In Euawuct t Drogucria J. Ovesat — In Jaji i FirmacU PfaţH Koftjk. msw. Ckurrnalft, aidafaiQ, Kufoc*tian«â si tdte b6- ____________________________lele organeloru respir»- L____________________________________________ iorie aiuaU rmoecăle pnu l uburile LeTMHWi * fr., | d-rulul CrenJer. Pretai 3 fr., cutia, in Franci*- Iii V iu dec* le ]« momi;-ifi chiaru cu hapuril* J antlneTralţke, ll^ ta Frucia. — L«»»»»*nr (ârmieiitfi-ctumiitfi dl ciut l-mi, M nw da Im Momnmlm, PAHM-D*domI la Boemul: la d. Xtimar, |i la tdu lanucitla- JOSbPH SANDROVITS 16. -CALEA VICTORIEI — 16. IN PATE 1UNARE 30 30 IN RATE LUNARE LC *cC •cC CC I Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici 6iiitrm american cu intreaga placă de metal se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se prime o din toate pro-vinriele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de^ note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Noutăţi musicale : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fr. Carmen quadril de Luis Wiest 2 Ir. Ce jlom făcut eu oare, romanţă pentru voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano, 1 fr. 50 bani, Mar ia Mea, Mărie1 romanţă pentru Voce şi piano de Mărie Duport 1 fr. 50 b. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de supt tipar şi se ană de viu-zare la librăria Nicolescu, Pasagiul romăn a opta fascie lă din opera : STTJJUXS asupra CONSTITUŢIUNEI ROMANILOR expica rea pactului nostru fundamental din 1 luMu 1866 de G. G. MEITANI Preţul unui exemplar 5 lei; pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei. PlLlLKS DE BLAMCARP P »• & I'Iodure ferreux Inal_t6rable *• |t = .Sans odenrTtlsâTeurde fefou diode--~ ACADUVnU DE MEDECtNE Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile «ersfulAae, Gog>, Rachitianm, Anmemie, CaoitltuŞiunile lymphatlee, etc., etc. N. B. — Trebui observat Semnătura nâstră alalura{a act pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. v___________________________y ■ 1 ** - Ne devront elre considere* c*mmc prepares Flpart Autenroue lei flaconsd# ttlules ouipresfmtmnt I un CACHETDAfiGDîTMACTlF.ttrta lapartls InJ^rleure * uaDoucnon.er la Bimaliire ci dessonG._ :---r/r ^-^URARMACIEN^^: hue Eonapa.Tte.40r - k PARIS^ CĂIE FERATE ROMÂNE La La La PLECAREA TRENURILOR PIN BUCUkEŞTI Cu începere tic la 20 Maiu 1883. Plorjti, Doliu, R.Sir.t, Fncjtnt, Miruşeşt. BacAu, {yoaian !a»i, Udaţi şi Brăila (treu ac( crierii) lO ore -<6 uiiniila arar». Plorşti (Sinaia, Brodeai (Butou, K-Sirai. Foc* ştni, M.iriij şti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 orc ilimineoţ», PlOcvti, Sinaia, Predeal (tren de pl&cerc) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Prrdeal (Iren accelerat) şi de la Ploeşti cu trennl mut la BbiGii, R-Sirat, Focşani, Mârfişeşti 5 ore 80 m. d. nj. Piteş’i, Slatina, Craiova, T-8ev«riii, Vflrcio rova 3 ore 15 minut, d. a. (trenul fulger) 0 ore dira. (trennl accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.) Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 nredim (trennl de peraoaue) » ore 10 min. d. o, tren mi>t). SOSIREA TRENURILOR De la laşi, Roman, Brăila, Gal ţi. Baeila, Mărişeş R->4r»t, BmCa, Ploeşti (trenul accelerat) !, ore dim De Ia Galaţi, Brăila, B.iîJu. Ploeşti (trennl de pot-seane) 4 ore t5 m. d. a. De la Hlrlşoşti, Focşani, R-84r«t, BalJOi Ploeşt La L» (Predeal, Sinaia 1 10 or-» eara (tren mut). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. 12 De la predai, Sinaia. Ploejti (trenai iccelerat) orc 30 min. nmeazi. l)e lat'trcioror», T-8rV.rm, Craiota, Slatina, Pi-Lşti I ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min, lear» (trennl accelerat 11 orc 2O min 1 nainte de anietti (tren de perinane) De Ia Giurgiu- 3 ore d. a (trenul fulger) tO nţe dimmeaţ» (tren de persoane) 9 ore 15 m n. la— va ul Mijumiit), ALIMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe do pept. de stomac sau atinse de gălbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilămăneare este Kaca-tiout do Arubrs aliment nutritiv şi reconstitunnt, preparat de D aiigre-nio ‘ din Paris. (A se feri de con-faceri. Deposit in Bonimila Ia princ palele farm n"HTmn I «“turaiiilnl, catnru-RMN I R ini gripei bronchl J l| < fltelor ^i iritaţium-I H lor de pept. pecto- * ****rale roeunosetiie cele Mini eficace de meuici sunt. totdiînna Si ropul şi Fasta de NnftS a lui De lan gr u-uier din I’aris, nu couţinrjiuci opium, nici morfina, nici condeine ponte ti dnt firi frici la copii niinsi de tuse tnngftreasca (a se leii de contra face) Deposit in România la principalele farmacii. A 1111 ii o i 11 La magazimtl de ergintarie, de pe cale Moşilor No. 157, se ada de vânzare cu preturi foarte moderate : Icoane, cruci, tir&ţan, nce de cap, lave •ie dulceaţa, linguriţe, |coşnicioare, znrfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, .albi, diademe de cap, ueAmuri de ma.-a, şi altele de argint. Se primesc comande relative Iu aceasta ramura, precum anca n se auri, n so arginta şi a se spală orce obiecte de meta preţios- M Miuleacn MAGASIN fondat In 1879 SUnTTJXj DE 8-a-via de l'Atml Naţio», Bucureşti COLONIALE SI DELICATESEI a G. IfOCIANl 0 VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bluturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeanx. Absent de Sols Ananas de la linrtinique. Banane de la.Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb. galbin, si Terde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, si alb de ia Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liquerurî tot telpl de gusturi de la Mai ie Brisard, din Bordeanx, Renumita Mastică de Uio, Maraschino Ţuică Naturală. Komnri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espngne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-besti, Drăgăsani şi de Dealn mare. l'reţuri moderate, serviciul conşti ... os. Cu stima, D. G. MOCIANU. 0 ****** IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDĂ ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 PRIMA ASOCIAŢIUNE A TÎMPLARIL OR DIN BUCUREŞTI ANUNC1U IMPORTANT Aducem prin aceasta la cunoştinţă onor. P. T. Public, că am deschis un mare deposit de mobile in Strada Carol I, No. 20, lucrate de cei mai renumiţi tîmplari din Capitală. Se găseşte in tot dauna un mare deposit de mobile comp’cete pentru iatacuri, saloane sufragerii etc, se primeşte ori ce comande a-tingătoarc de arta timplăriei, tapiţeriei, sculpturei şi poieiturei, cu preţuri foarte avautagioase. Asemenea no angajăm cu aranjarea de hoteluri, cafenele, etc. Suntem convinşi că onor. P. T. Public se va grăbi a profita de a-ccastă ocasiune, onorăndu-ne cu vi-sitelc d-lor spre a sc convinge atăt de calitatea mărfurilor cftt şi do efti-nătatca lor. LEMNE DE STEJAR lucrat traverse, scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se poate preda la T. Măgurele sau la Corabia in ori cftt de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea i material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar. C. G. COSTA-FORU AVOCAT, 3, Dealn Mitropoliei dimineaţa penă ia 10 ore, seara do la 6 pBnă la 8 ore, INS1TTUTU MEDICALI BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotlierapia, 2 Electrizare, Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5| St Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7, Ser-I llviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medii leale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur .................. 1 bae de puunâ cu şi fără duşi lei îA 1 » „ , n » » ciment pentru] medicamente . . . . „ 1 duşâ rece sistematică . . „ l,w| BAI DE ABU] ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschis* in toate zilele de la 7 ore dimineaţi păQ. Ia 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur ci dată pe septeinânâ Vinerea, Ia 6 ore di| mineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile a secţia medicala conformi ■prospectului. Direcţii' UN STUDENT universitar doreşte a da lecţii intr < familie pe preţ foarte moderat. A se adresa la Administraţia no? ui ziar. Tipografia zV. Miulescu sala Theatrului Bossel. DE VENZARE anarlamente Stl'a*^ apartamente Sculpturei No. 28, Doritorii se vor adresa strada Grozăv No. 23, George Petre arojdierul sau I» Ioniţescu calea Griviţ» No. *■!».