1\.pTOUNK'A fi FEBRUARIE 1883 Ni V < Imiîufttvaţin*, CVileti Victoriei T^t*. 33. ABONAMENTELE n toată ţara, ţie an . . . , pe 6 lini. . . pe 3 lari. . . - Xj streinitate pe an 40 lei 22 lei 12 lei C0 Ici entele ae priimeBC la iiministraţie- ^.Capitală 1„ bani ntunăru ■ ■ • • ban» nuni&ru [ Districte i ă REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Bucureşti, 5 Februarie 1883 Li înbătâ. 20 ianuarie, a fost ziu a rc t\. N, lonescu a ţinut rema r-Lîul discurs, sul) a cărui impresie ■narea a liotftrit a suspenda revi’ a constituţiei pentru alto tirapur •mi bune. "Motivul propunerii de amânare e Istiunea dunăreană, coinplieaţiunile Sfi -ventuale la cari ar putea da uaşte-HQI’e I» >' lonescu nu s’a înşelat fără îndoi dă eănrî a afirmat că, in cazul anor pericole din afară, toată tara e •iu;! Exemple multiple din diferite res-“fmpuri fac de prisos ori-ce dovadă. ilri căt de răi ar fi Românii şi liricât de mult dcavoltarea pripită a Civilizaţiei noastre au fost de natură t a scuti antitezele intre oameni pă-ţa, aproape de ură, atăta moştenire **4 mai rămas de la străbuni : a ţine , ] Pzăşeşte la făşia de pământ pe care le-au lăsat-o şi la neatărnarea noas-II. In această privire suntem chiar - Sparte de-a zice că „in străinătate __I uerii ar fi invăţat patriotismul de [ alţiidin contra putem afirma că Instinctul de-a păstra tara era in tre-1 : ii ut mai puternic de căt astăzi, că istinctul chiar de solidaritate naţională era mai mare, deşi amândouă rau nişte patimi mute ale unui naş, căci nu se aflase limbă şi pană are să le dea expresie. Astăzi din iontra, mulţi pretextează a avea in-tjnctnl acesta, pe cănd in realitate au de căt vorba in gură, fără, corelatul sentimentului. Dar acest motiv admis odată, ni se pare totuşi important a reproduce grij unele pasaje din acel discurs, cari ’ | uaracterisează poziţia politică a ora- Borului ce l a rostit. Intre altoie, d. X. lonescii zice : Vedeţi că nu fac nici lupţi de opoziţi-tne—aş fi in drept s’o fac, dar vedeţi c’am oesarmat—nici luptă de partid : m am degajat de orice legături de partid (aplause) ... eu nu viu in numele unui partid, nici a numele opoziţiunii coalizate, ... daca eu m’am depărtat un moment de dulcii mei amici din oposiţiunea liberală şi de acei din partidul conservator, este că nu am înţeles prin aceasta sa rup relaţiu-| nile patriotice cari trebue să ne lege tot* ^^1 de una, ori-cari ar fi opiniuntlo noastre. Şi •j^fldlvoiu zice ancă un lucru ; ca am fost feri ' rit cănd am reinoit relaţiunile mele cu d prim-ministru şi cu ceilalţi d-ni miniştri Destul pentru a pune in lumină poziţia actuală a onor, orator Dar oratorul merge şi mai de, parte. Eu cred. zice d-sa, că d. prim-inimstru va inţelege eumci s’a finit acum cu influenţele guvernului in alegeri şi astăzi ar putea veni d. prim-ministru să zică : omul cel vechiu se desbraeă de puterea sa in privinţa politicei electorale şi de acum »«■? dcsintercseis la luptele electorale ale partidelor. Să nu compteze nimenea pe vr influenţă administrativă in alegeri pentru succesul candidaturii sale. In adevăr acei eu revizuirea cari au socotit să faci un pact cu primul ministru şi să dobândească in mână un bon de asigurare pentru reuşita lor in alegeri, vor fi cam desperaţi, dar aceasta puţin importă şi eu aş da un sfat primului-niinistru, ca să le declare de pe acum că nu este nici o solidaritate m, tre politica cca mare şi constantă şi ^j|(W tre politică d-lov extvQ-parlamentcra ■...'A ret aţi această virtute şi atunci s’ar l întâmpla ca d-voastre, cari aţi făcut atâtea zile amara d-lui prim-ministru să aveţi in d-sa încrederea pe care-o ani şi eu azi> cumcă se va inspira din solemnitatoa Împrejurărilor şi va zice majorităţii: copiii mei duceţi ve. sburaţi, v'am crescut, v am făcut mari; mergeţi şi singuri iuaintoa a-legelorilor şi rt> alegeţi numai prin influenţa voastră. deprindeţi-vfe de la d. ministru a cere ] libertate, nu cereţi numai caşul să vi'l pue n gură; libertatea T va costa mai puţin, v’o va da cu mai multă bunăvoinţă... şi ni ai guvernamental decât azi, încât acest termou do graţie, această amânare, nu e poate decât un mijloc pentru a ne surprinde intr’un moment dat eu votarea de-a treia oară. Sunt deci p„ leplin justificate temerile cl-lor L. Oatargiu şi general Florescu, cari cer in Senat o formulare mai exactă a acestei amânări şi garanţii îndestule ca ea să nu fie decăt un nou mijloc de amăgire. până azi au purtat numele de politică, am ajuns să vodem sf6şiindu-se ea nişte sdrenţe drepturile şi teritoriul României. rog pe opoziţiuue sa iă act, că col pu- Căci din amăgire in amăgire, cari ţin d. prim-ministru uu a venit să declare că d-sa susţine candidatura oficială se poate in fino să zică că la bătrâneţe nu are alt-ceva mai bun de făcut decât sa lase alegerile libere... cănd d-voastrâ veţi inconjura pe primul ministru şi-i veţi cere ca so facă ca alegerile viitoare să fie libere, eu vfl garau-1 Se crede ca azi, sâmbătă, conferea tez pentru d-sa şi atunci vuţi da esemplu fa ^ Londra ^ va sfăilm ]llCrâri- d-lui Vernescu că precum ştie d. prun-mi- , T , . . . , r. . r ,, le. lot astăzi va examina daca se cu nistru să facă cuceriri afara din ţara' (.■'li . w . . Basarabia!) ştie asemenea să facă cuceriri V111° sa ^ea Austriei Mandat (le 6- inlâtintrul ţerii. xeciltare, in caz cănd România va să ne unim cu toţii, ca să ne ducem stărui să se 'mprotivească. impreună să cerem do la primul-ministru | Primirea propunerii Bariere, in şe- garanţii pentru libere alegeri... Aşa dar d. lonescu crede una şi bună că, dacă am ruga frumos pe d. Brătianu, d-sa ne-ar îngădui alegeri libere. Mai mult, d. lonescu '1 ia pe garanţie. Nu ştim cari sunt dovezile de bună credinţă pe cari ni le-a dat d. Brătianu păn’acum, pentru ca pe sim- dinţe de marţi a eonierenţei, n'ar fi fost de natură a altera tocmai mult liniştea noastră. Din momentul inse ce i se dă o sancţiune, contrarie dreptului ginţilor şi nimicitoare suveranităţii naţionale, lucrurile pot deveni foarte serioase. Un singur lucru credem a ’l putea proroci de mai naiute. Acest ruan- bueura de obţinerea Ini. ŞTIRI TELEGRAFICE plul cuvânt al profesorului de la Iaşi, dat ar putea deveni mult mai fatal să ne lăsăm induşi in eroare de a- Austro-Ungariei decăt României, in ceastă dulce iluziuue. cât foile austriac n’ar aven, după a Ştim un lucru. Daca M. Sa Regele noastră părere, nici uu motiv de-a se ar face o asemenea promisiune so-emnă, precum a binevoit a o face in timpul guvernului Lascar Catar-giu. ţara ar putea fi sigură că influenţa electorală se va ţine cel puţin in margînele cuviinţei. Dar cu cor-1 Londra, 14 fevruarie. Sesiunea ordinari iul electoral, cum la lucrat d. Bră-U Parlamentului Englezesc s’a deschis azi . , oi-vnvlf prin cetirea discursului Tronului, declarând anii de căti-va am încoace, spont K „ . . . , ,. îanu \ r .. că guvernu Eeginei urmeaza a întreţine re- cu alegători roşii fictivi şi cu mij ja^uni ^ amjcjţje şi de buna voinţa cu o acele enorme de influenţă şi presi- toate puterile 6treine şi constatând că li-une de cari dispune, nu 1 putem ere- njştea e azi cu totu restabilită in Egipt, ca de Că s’ar decide la apucături asce- trupele Englezeşti sunt retrase atât de re- «cetice in materie electorală. Asemenea pede, cât o permite un examen înţelept al • i~ i oi;; situatiunei acelei ţâri. Regina zice. „Me asceţi erau m genere barbaţn politici I ^ & ag.gura toate masurile necesare cari nu aveau partid, copiii orfe-ni I spre a menţine ordinea şi respectu obliga-cum i’ar numi Epureanu, oameni ţiunilor internaţionale. Am indoplinit deja cari n aveau a ingl'iji de bună starea promisiunile ce am tăcut Sultanului şi ma-personală a d’alde Oarada şi Costi- rilor puteri, promisiuni consistând in a su-Cine inse s’a însărcinat eu pune apreţierei lor absolvem- 1CR ine, a expus vederile guvernului princiar in ceea ce priveşte cestiunea Dunărei; a zis că. pentru a’şi apăra interesele in această cestiune, Bulgaria se basează pe drepturile ei recunoscute prin tratate internaţionale şi reclama prin urmare partea ei de influenţă asupra deciziunilor cestiunelor care se ating de Dunăre. Pe această bază, guvernu princiar a cerut sa fie admis a lua parte la lucrările Conferinţei şi a trimis spre acest scop un delegat la Londra. Cănd Conferinţa a comunicat guvernului că propunerile Bulgariei trebuie să fie prezentate prin intervenirea Ambasadorului Turciei, guvernu bulgar a protestat indată contra acestei deeiziuni, no primind d’a incredinţa interesele ei acestui mijloc şi ş’a renoit cererea sa de primire, declarănd că, in caz de refuzare, nu va considera deciziunile conlerinţei ca obligatorii pentru Bulgaria. Discursul d-lui StoilofT a fost întrerupt adsea prin aplause unanime ale Camerei care a exprimat aprobarea sa guvernului, pentru conduita lui in acoa-tă cestiune, a-sigurandu-1 de sprijină şi iucederea ei. Constantinopole, 15 fevruarie.—Se asigură că toţi ambasadori sprijină veclamaţi-unile consiliului de administraţie a Bond-holderilor in privinţa votului adunărei provinciale a Rumeliei, micşorând cu 60,000 lire turceşti tributu anual ce trebue să plătească Turciei şi care a fost fixat la 240,000 lire de tratatu din BerJin. Londra, 15 fevruarie.—Banca Engliterei a redus cursu comptuiui seu la 8 şi jumătate la sută. Londra, 16 fevruarie.—Conferinţa va e-xarniua in şedinţa de mâine dacă convine de a da Austriei mandatu d’a executa deciziunile Conferinţei in căzu cănd România va stărui in resistonţa sa. Vieua, 16 fevruarie. —Se telegrafiazâ din Londra că, după infovmaţiunile lui Morning Post, contele Karolyi, ambasadoru Austriei ar fi telegrafiat Mercuri contelui Kaluoky la Viena că Puterile au adoptat proiectil Barrere in şedinţa de Marţi. Conferinţa va termina probabil lucrările sale Sâmbătă şi in aceea’şi zi va avea loc semnătura protocolului de către Reprezentanţii aseapte mari Puteri. D. de Giers a telegrafiat Marţi contelui de Mohrenheim că Rusia consimte la condiţi-uuile de navigare prio braţul Chilia să fie acealaşi ca prin gura de la Sulina. amicale aranjamentele nescu. Line inse « n |n“ilu'N1“‘ U mi.ai. par0a maj Dotriviţe a asigura sta-hvănirea şi milionaiizarea nbsolveii- bijitatea guvernului Chcdivului, iuaintarea ţilor a patru clase primare şi ci* L, fericirea poporului egiptean, precum şi ne a ajuns a atfirna de aceşti oarac- m0nţinei'ea pâcei europene in Orient. Crez regii franci de majordomii D*r. intr’o aprociare dreaptă a ar atei nu mai poate face o asemenea din partea eelor-l’alte târî. r Vnrliinil dosoro conferinţa Dunftroi, Ke II. Urat amt , m ‘ ^ «M* .. MmM mulţimoa do clienţi p© I ® politice 111 C'l K,nr'’11 IT’H IU'l II*' lUtllUlVIViuii 1 1I1LI U dl« U». *“* v --, I acela promisie trician astăzi: uiuhiuico. v ^ 1 pontru a examina măsurile proprii spre care are a o hrăni—intre cari mulţi | Rarant(l phertatea navigaţiunei Dună-liherti literalmente, cari-i lac servicii j.(lj) ear0 e pU8ă supt garanţia puterilor in Cameră şi pressă-’l opresc a face L; faco parte din dreptu internaţional al in- o asemenea promisiune uşoara sau, dac’ar face-o chiar, ’1 opresc de-a o îndeplini. Regele da, d. Brătianu nu. Propunerea in stârşit primită de-a amâna pe clone luni şi jumetate ceşti unea revizuirii, nu ni so Pare “u căt un mijloc de surprindere. Dc ni căiri din ţară n’au resunat cereri " favorul revizuirii: toţi suntem vinşi că propunerile d-lui C. şetti ar face corpul electoral să ne Europei. Paris 15 Fe -ie.—Camera a respins proectu Waddington votat deSenat ; a respins asemenea propunerea comisiunei sale care luase din nou proectu Floquet . dar a adoptat un proect de transacţiune, care va fi probabil primit de Senat in con-A. Ro- Se consideră tot ca probabilă constituirea unui minister Eroycinet. Sofln 15 Fevruarie. — Camera deputaţilor D StoilotV, ministru al afacerilor stre- Incuvcătura supr a venită prin conduita guvernului in afacerea Dunării, şi alte cestiuni principali cari cereau desbateri răpede, ne-a impedicat de a releva criticele ce ne-au atras, din partea orcanelor oficioase, a visul respectuos dat M. Sale Regelui de către Timpul in numele partitului (Conservator, şi de a respunde prompt la dinsele. O laeem astăzi cu atăta mai mare euvCut, că unul diu zisele orgaue caută a ne da şi lecţiu-ni de cuviinţă, ce nu le-am putea primi de la nimeni. Aceasta este La Gazete de Itou-tnanie. foaiă anonimă, dar cu stampila guvernului pe frunte, organ zămislit in cutele budgetului şi destinat a trăi din fondurile ce poartă gloriosul nume de fond al reptilelor. La Gazette de Boumanic ne învaţă pe noi, partitul care a trăit mai mult in gimrul tronului, cum să ne purtăm către tron !—Daca ANULAL VIII.—No. 2« ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem paj. III. 1 20 Reclame pag. III . . -IM) , , II .... 2 50 , ir.anţnrile ji inserţiile m primesc Bncureţtl, la Administraţia aiarulnl la Viena, la binronrile de annnţnri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—i. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Parts, C. Adam, rue Cldmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn gs primei Manuscrisele neimprlmate se ard. nu 9 a văzut incă vre-o jupănea-»ă pretinzend să ţină curs de bună educaţie in salon, apoi, in căt pentru presă, iatil 'una, pe această nobilă Gnzettu. Negreşit nu-i căutăm ei in respunsul nostru, ci firmei sub care vorbesce, guvernului de la care derivă. Ei bine, guvernul Ion Brătianu, această firmă absolută a partitului zis NaţioriaULiberal, el se sburlesce de necuviinţă, el se resimte de atitudinea noastră ingrijată către tron ! Dar aţi uitat d-voastrâ acele diatribe grosolane, acele califica-ţiuni injurioase, de spion prusac de calen al Naţiuni ce le adresaţi direct, Capului Statului, ea partit, şi otrava care o viraţi in sufletul mamei încercate, la per-derea unui dulce copilaş ce era menit să tio. augustă fiică a României ? Se potrivesce oare avisul nostru dat Regelui pe care-1 respectăm, cu ororile de cari abunda Românul din timpii de secetă a partitului Naţ ional-Liberal! O ! căt pentru necuviinţă nu aveţi grijă, d-voastră; nu in partitul Conservator, sau in cele op use sistemului d-voastră, veţi putea găsi imitatori. Representăm cultură, iar uu starea de nomazi ; representăm eivilisaţiunea colonielor romane, iar nu selbătecia liberal-naţională a strămoşilor noştri din timpii de bar-bariă; şi daca nu ne'pluoă şi nu ne merge dupe cum trebue, nu prin trivialităţi şi injurii înţelegem a se interpela Zamolxe, nici asvăr-lind cu petri şi cn ţfirînă la cer! Dar ca partită, avem legătu-rele noastre cu tronul, legăture de respect şi iubire sinceră, Dasată pe încrederea in lealitatea şi bunele intenţiuni pentru ţară ale Suveranului nostru. Suntem prin aceasta, impreună cu toate-celelalte partite, gardianul atât al ţerei căt şi al dinastiei, şi căt pentru noi, cănd vedem că un guvern impiu, neconştiincios, conspirând in contra principiului ce garantează independenţa de guvern a Naţiei, caută să sc lipsească de controlul Naţiei, şi să aducă modificări in Constituţie cari să tăra9că in absolutism pe insuşi Capul Statului, arnăgin-du-1 cu ilusiunea puterii de a face totul in ţară, dupe voinţă; datoria noastră este să-l a visăm la timp, să-l ferim de a aluneca pe panta aceasta, care este aceea a perzării, pentru că ne place stabilitatea şi suntem supuşi fideli ai angajamentului ce ne-am luat d’a contribui, cu partea noastră, la intemeiarea unei dinastii in ţară. Această atitudine o cere atât demnitatea noastră a partidelor căt şi interesul dinastic. Intre Tron şi Naţie cată să existe ne- clintit respectul reciproc, ca nod care să le unească pe veciă ; in-tr alt fel se1 declară starea de rcsbel, din care se ştie că învingătorul pană in cele din urmă este tot Naţia. Nu ameninţăm, precum ni s a zis, prin La Gazelte de lloumanie, taxăndu-ne şi de ridiculi ; dar povăţuim ; consiliăm pe Regele nostru să nu asculte consiliele perfide ale guvernului actual. , Veţi zice insă că, pentru ce facem aceasta pe calea publicităţii?! Hei ! apoi la această tristă necesitate ne-a redus insusi liberal-naţionalul guvern de astăzi. Cine poate să mai vază pe M. Sa Regele, ca representant al 0-posiţiunii, spre a-i aduce la cunoştinţă ranele de cari sufere ţara ! Laţi secuestrat d-voastră pentru ai d-voastră şi nu permiteţi să-l abordeze cineva de căt ca particular, ca simplu individ. Dar noi partidele, şi mai cu seamă acum, noi Oposiţiunea-U-nită, nu suntem individul, unitatea simplă, ci unitatea complexă, acea unitate formată din tot ceea ce simte nu numai durerile impungătoare ale administra-ţiunii actuale, dar incă cugetul guvernului de a copleşi inteligenţa şi independenţa in alegeri şi a face din Constituţie o derî-dere ; unitatea in fine care, de astăzi inainte, in lupta ce a întreprins contra sistemului d-voas-tră, este menită a se confunda intr’un partid Constituţional, ca oposiţiune partidului Absolutist, representat prin d-voastră. Avem dreptul şi ca partid in sine, şi ca Oposiţiune-Unită, să venim inaintea Suveranului, al căruia reazim suntem cu toţii, şi să spunem cuvântul nostru; şi daca ni se neagă dreptul de a-1 spune prin viu graiu, apropiăn-du-ne de M. Sa, cata să-l spunem prin publicitate, de departe. Ştim şi noi că ar fi mai potrivit cu usurile Constituţionali să putem vorbi Capului Statului prin voturi exprimate in corpurile legiuitoare contra ministerului M. Sale. Dar nici e caşul in impregiurările actuale, nici nu e cu putinţă in stadiul in care aţi adus lucrurile. Cănd se pune in cestiune prin-cipiele fundamentali ale Consti-tuţiunii, şi chiar la ori-ce modificare a ei, Domnul sau Regele intră direct in raporturi cu Naţiunea. Prin urmare ca parte importantă din Naţiune, partidele cu Regele direct cată să ne înţelegem. Dar, fără această impregiu-rare excepţionale, mai poate cineva să compteze pe mecanismul parlamentar, cănd corpul politic laţi prefăcut in funcţionali ai Statului, creănd posturi in greutatea contribuabililor şi lu-ănd sub ascultarea Statului diferitele administraţiuni publice, cari aveau o organisaţiune independentă ? Majoritatea de Dimanci, Cos-ţeşţi, Lăţesci, f’-ostinesci, Stolo-jeni, etc., este de faţă spre a îăspunde ca nu, d’o-cam-dată nu mai poate cineva să compteze cu încredere in regimul Parlamentar. Aţi constituit un despotism la spatele Constituţiunii, care este cu atăt mai odios cu căt ar numai aparenţa Controlului, fă ră a fi posibil Controlul, ar numai forma constituţionale, fă ră a avea realitatea, fondul con stituţional. Tată pentru ce ne şi adresăm d’a dreptul la Regele. Maiesta tea Sa treime să cunoască şi să vază ce este in giurul seu; tre-bue să simtă că prin mijloacele întrebuinţate de către acest guvern, s’a scamotat Constituţii! nea şi s’a stricat equilibrul parlamentar. Dar ni s’a mai găsit cusurul, cer-cetănd „Gazetta" opoziţiunea toa tă, că numărul Conservatorilor s a redus la patru sau cinci personalităţi numai, căci alţi mem-bn ai acestui partid l’au părăsit spre apune „cupatriotism“ talentele lor in serviciul ţârei; că partidul Sincer-liberal, ori care i ar fi numeral, n’arc autoritate nici influenţă şi aşa nu este de temut; că al treilea factor al opo-ziţiunii n’ar mai fi de căt d. Ko-galniceanu, care nu ar avea de căt păcate; şi in fine că „Timpul" a făcut ameninţări ridicule cari lovesc in d. Kogălniceanu ca unul ce personifică Statutul din 2 maiu. Ca să relevăm acestea trebue să constatăm mai ăntâiu puţinul respect ce are guvernul de el insuşi, ca şi de inveţământele istoriei. Respectul de sine trebue să lipsească acolo unde se intorc pe dos lucrurile, unde se comptează ca redus un partid, prin faptul că au ieşit dintr’ănsul trei patru Mi.şi-—nu sunt mai mulţi,—nerăbdători sau întrebuinţaţi şi mai cu osebire neconsecuenţi, si au ascultat viersul demoralisator al acestui guvern. Dar căţi generali nu perd armatele in luptă şi cu toate acestea ele merg pănă la triumf ? In cazul pe care-1 citează „La Gazette de Roumanie", perderea im ne cauzează nici măcar un regret, de oare ce acele persoane comptează ca desertori şi acel ce are spiritul deserţiunii este mai vătămător şezănd in corpul din care face parte de căt părăsindu’l, Dar apoi lipsa de autoritate şi de influenţă a Sincer-liberali-lor, păcatele d-lui Kogălniceanu sunt mai mult de căt aserţiuni ne probate, cari se intorc chiar contra guvernului ? Cum ? cu oameni fără valoare, cu oameni incărcaţi de păcate, aţi lucrat cănd i aţi avut asociaţi in politică făcând u-i să crea za in buna-credinţă a d-voastră? încercarea de a împuţina valoarea fie-căreia din grupele unite in Opoziţiune denotă căt este de slab partidul guvernamental. Evidenţa nu se poate nega prin vorbe. Puteţi să ve păunaţi in comptul bugetului Statului, să luaţi in ris a visurile sincere, cu uşurinţa ce n are cumpănă; insă noi cari nu ne-am adresat la guvern, ci la capul guvernului, comptăm pe înalta sa înţelepciune şi suntem siguri că vă desaprobă mai cu seamă persifiagiul cel nesocotit in-dreptat Opoziţiunii. industrii şi domenii s’a votat in dinţa de ieri a Camerii. Se- in Cameră s’a depus un proect de lege ca să se acorde o recompensă naţională d-lui Gr. Scarlat Grădiş-teanu. D. 0. A. Rosetti, printr’o scrisoare ce trimite Românului, ’şi-a dat demisiunea din membru al comuneb D-sa ’şi-a pus totuşi condidatura pentru viitoarea Cameră. Consiliile comunale cele noi nu s’a convocat incă, deşi a expirat termenii de 10 zile pentra facerea contes-taţiunilor. Ceva mai mult, alegerile nici nu s’a confirmat pănă’acum de căt numai cele de la Ploeşti. Se zice că guvernul vrea in adins să tărăgă-iască lucrurile, pentru ca formarea listelor definitive ale alegătorilor pentru Cameră şi Senat să se facă tot de vechile consilii comunale, după cum le-a ticluit deja. Listele elctora-’e inainte de toate. Proiectul de lege pentru desfiinţarea portului franc in Galaţi, Brăila şi ^Constanţa satrauns de urgenţa secţiunilor Adunării deputaţilor. Apele Dunării urmează a se urca. Cheiul portului din Tulcea este ameninţat. * Guvernul a declarat in Senat' că '?1 ro. trage proiectul de lege privitor la modifi-ourea iegoi regiei tutunurilor. Lipovenii din Dobrogea cer inlocuirea impozitului de sănge prin bani. D. Brâtia-nu va supune cererea lor consiliului de miniştri. Dunărea creşte mereu, ast-fel că se aşteaptă întreruperea comunicaţiei intre Brăila şi Bărboşi. Alegerile comunale laBri J r Reproducem mai la vale disc d-lui N. Biaremberg, prin care;! desvoltat interpelarea privitoai -o ingerinţele, făcute cu ocazia ale if lor comunale la Brăila. iii» 9 jifl1 D. N. Biaremberg, D-lor, nu v , spune tot binele ce cuget in unele pi ţe despre d. ministru de interne pers.* au voi face aceasta pentru ca să nu i » tacă şi mie imputarea care s a adresat! de una-zi unuia din colegii noştri din ţn sfiie, zicend că aceste precauţiuni orat _ ascundeau o cursă , ca ereau numai un'Sif D. Felix Piat, după cum află „Curierul financiar- va veni peste puţin in Bucureşti, angajat fiind de guvern pentru a organiza contabilitatea generală a Statului şi a ţine şi căte-va conlerinţe economice financiare. loc dibaci de a masca nişte cugetări!* cunse, intenţiunea că menagiând pe uncj, a lovi mai tare in cel-alt sau in il»r ceialţitU D. Jooris, ministru reşedinţe al Belgiei la Bucureşti, a fost desărcinat, după cererea sa, de această misiune. CRONICA Monitorul de ieri a publicat următoarea lege : Tabela litera A, ataşată la legea asupra organisărrei comandamentelor armatei, se modifică după cum se specifică mai jos : Brigada 5, se compune din regimentul 12 dorobanţi, Ilfov, şi regimentul 28 dorobanţi, Ialomiţa. Divizia IV are reşedinţa la Târgo-vişte. Brigada 8 se compune din regimentul 7 dorobanţi, Prahova, regimentul 6 dorobanţi, Bucureşti, şi un batalion din judeţul Ilfov. Patru subprefecturi noi se vor mai in fiinţa cu inceperea noului an budgetar , la 1 aprilie viitor. Muzeu de istorie naturală, secţiunea botanicei, este pe cale d’a face o aebiziţiune preţioasă, spune „Gazetta de Roumanie,“ Este vorba de colecţiunea celebrului botanist din Paris, d. Godfroy, compusă din-tr’un ierbar cu 70,000 secţiuni, reprezentând 12,000 de specimene, din Europa, Algeria. Asia mică. Egipt şi Abisinia. A-ceastâ din urmă colecţiune este cea mai frumoasă după aceea a muzeului din Paris. D. dr. Brănză s’a invoit deja pentru cumpărarea ei cu preţ de 6000 lei. voi desmierda dar pe nimeni. Din contra j avea grijă spre a ve da dovada sincer ţei mele ca, după ec voi face parte uuim tâ de laudă, sa ^ lmedlat şi part08 (iJ mai pucin legitimă, daca nu a criticei, C pucin a aprehenziuuilor. Dacă personal tru D. ministru nu am de căt chiar amiciţie, dacă recunosc in d-sa t ui din cei mai demni şi mai valoroşi menhl ai partitei de la putere, este insă^un lui, 1 — şi aceasta dovedesce, o repet, sinciE tatea chiar a laudelor ce i adresez—e zic, un lucru care ’i e comun cu cei-lu j amici ai sei politici, şi care ine pune ni ..Bl * A CORPURILE LEGIUITOARE Camera In şedinţa de ieri s’a făcut mai multe propuneri de diferite naturi, votăndu-se şi căte-va mici proecte de legi defienţâ ţaţa cu d-sa, tendinţa de a nu adubă că partitul s6u poate vre o dau greşi, tendj ţa de a t'ace si treacă amiciţiele şi aimjm tiele politice înaintea chiar a convieţui firi făli si a principiilor, tendinţa de a vedeam ir. Al ? tui fr jd clase ţd ‘ votamentul ia oameni ce-Ya sinonim cu t delitatea la drapel. Aceasta particularitate care este singita sa infirmitate şi care e cu atât mai de i«l îare ca D sa mai mu.t de cât on-care «i^t fiul propriior sale operi şi are o greutim anul personala care i ar permite să fie tot-d’a-B ,.Je na el ensuşi, am fericirea să constat, (" busuri şi de greşeli, n’arn ţinut seamă nn numai de simpatii sau de amiciţii, dar nri f Jjjfe iiStfC BriJada^l 11 re?ed‘nte L Galaţi. Sa ]uat ; -n cJisCuţiune proiec-I tlllar de Jogaturi de sâLg0- Aceasta es i« - Brigada 9 are reşedinţa la Brăila, ş, se tul de lege ^ 'nisarJa mL ° ^ c“re ^ue să mi-o daţi c compune din regimentul 32 dorobanţi, Brâ ila, şi regimentul 8 dorobaDţi, Buzâu. Brigada 10 are şedinţa la Galaţi, cu regimentele 11 Covurluiu şi 12 Tutova. Divizia VI are reşedinţa la Focşani. Brigada 11 are şedinţa la Focşani şi se compune din regimentul 10 dorobanţi, Putna, şi regimentul 9 dorobanţi, Rărnni-cu-Sârat. Btigada 12 are reşedinţa la Bacău şi se compune din regimentul 27 dorobanţi, Bacău, şi regimentul 24 dorobanţi, Tecucuiu. . . ’gamsarea nistemlui lucrărilor publice. Senatul Senatul a lucrat ieri in secţiuni. Criza din Franţa cure trebue toţii şi caro sper ca va da in impregiuri. rea de taciâ slabei mele voci iot credial rapi iiitar ce merită ; şi daca la acele dovezi v'ajţ ’" h fiii i Pentru constatarea şi incasurea la tesa-ur a tuturor sumelor cuvenite Statului din diferitele deposite aflate la casa de depuneri şi consemnaţiuni, şi ale căror acte -e găsesc in archivele tribunalelor sau altor autorităţi, ministerul de finance este auto-risat a cheltui din sumele constatate, până la 10 la suta ca remisă ce se va bonific? persoanelor insârcinate cu această lucrare. Aceasta remisă se va plăti de-o-datâcu in-casarea la tesaur a restului sumelor constatate. Sumele incasate din aceste fonduri se vor inscrie prin compturile eserciţiului in care se vor implini. Şl compune S’a numit in locurile vacante la bursa de comerciu de pe lângă camera de co-merciu a circumscripţiei V, cu reşedinţa in Bucureşti, persoanele acestea : Mijlocitori de schimb d-nii: N. A. Popovici, N. Arghi-rescu, Crist. D. Elefterescu şi I. C. Mărgări tescu. După noul proiect prezentat ieri Camerei, administraţia telegrafeler şi poştelor va depinde de ministerul lucrărilor publice, iar nu de cel de iuterne, ca până acum. I itlormfiţiiiiii Procctul de lege pentru iufiinţarea ministerului de agricultură, comerţ, Recursul făcut de dd. Stoicescu-San-Ma- rin la curtea de Casaţie, s’a primit; procesul s’a hotărât pentru 1 martie viitor aru ce era să se jude-s’a amânat Procesul lui Sfird; ce iori de curtea de Casaţie, pentru zioa de 7 curent. * D-lui T. A. Botez, fost consilier de Curte i s’a acordat o pensiune de 300 lei ’ Crizele din Franţa nu se mai termină. De cănd cu domnia republca-nilor. siatul francez este teatrul unor sbuciumări şi comoţiuni continue, mai mult sau mai puţin violente chiar scandaloase. In consiliul de miniştri dela 1 Februarie ministrul de justiţie a pre-sentat dimisiunea întregului minister, ge crede că Freycinet va noul cabinet. In Cameră legea contra pretendenţilor, votată de Senat, a provocat lară’şi o discuţie violentă şi incidente regretabile. Cassagnac a cerut să interpeleze pe guvern, pentru că ; violat regulele parlament ire. El se miră, cum guvernul mai îndrăzneşte a veni in Cameră după eşecul sufe-* | rit in Senat. (Sgomot in stânga.) Mi-iiistni Deves declară, că guvernu e L dispoziţia Cameri. Aceasta amănă interpelarea pentru o lună de zile! (Sgomot şi protestări in dreapta.) 0 voce : -Aceştia sunt capabili de ori ce laşitate !“ Ministrul Maby întreabă, cine a pronunţat cuvăntul de laşitate şi uerespunzănd nimeni, zice, că acela, care se ascunde, este laşul laşilor Faure respunde, că el a zis acel cu-vănt, pentru că guvernul nu ’şi face datoria. Preşedintele Brisson propune cenzura şi excluderea timporară contra lui Faure. Camera admite mai censura. : â pir i i Yisilie • m cea ta forai * I sal m Şfl «i i nu- pe lună. -r- Comuna urbană Piatra a fost autorizată a contracta un imprumut de 30,000 lei mai trebui una v’o mai dau chiar astâ-z I aia Pitită -prin faptul că amiciţia care o am pentr^ D. Lhiţu, nu m a oprit de a’i faceinterpeş larea de faciâ şi de a denunţa opiniune abusurile electurale ce se comit sub admi nistraţiunea D saie. Am la activul meu ui lucru, — şi aceasta este ceea ce face forţa mea astâ-zi, ceea ce me face ca să fiu in largul meu cu această interpelare, -este că desfid pe ori-care, cu Monitoarele» in mâna, să mi arate că eu m am făcuţii vre o dată, nu zic complice, dar măcar so-H lidar prin tăcerea mea cu falsificarea alegerilor in ţară, fie sub ori-ce regim, sub ori-ce guvern, şi fie acea falsificare opera ori-cârui partid. Onor. D. Fleva zicea mai de unâ-zi de la aceasta tribună că acest merit ’l avem numai noi amândoi, D-sa şi eu, dar că aceasta nu compta, pentru că nu am fost i iţ incă la guvern. Să poate ca guvernul să fie şi el o piatra de incercare şi piatra cea mai decisivă, dar nu admit sa fie siugura; căci daca binele mai adesea cine-va nu ’l poate face de cât la guvern, rfiul ’l poate face ori unde. Nu ameţeşte pe toţi puterea şi o purtare consecinţă şi corectă fia şi ca simplu deputat sau cetăţean este cel mai puţin o presumpţiune, şi dă cui-va toată autoritatea necesară, spre a putea hasarda critici şi emite urări, dar mai ales stig-rnatisa arbitrarul şi minciuna ori unde ele s’ar arfita. Nu mie mi se va putea imputa vre-o dată că am ertat la unii, aceea ce am condamnat la alţii. Cu părere de râu, dar cu convicţiune, viu a pune la pasivul administraţiei actuale, presiunile şi violenţele esercitate cu ocasiunea ultimelor alegeri comunale. (Va urma). ’Wi ALEGERI LIBERE irt Alegerile comunale in judeţe nu au fost ferite pretutindenea de turpitudini ademinătoare. Din târgul Murgeni, jud. Tutova, vin plângeri „Palodei11 că ar fi luat parte la acele alegeri persoane stră- N * * 4 lini, neceţăţeni ; in comu-.jlodesci“ aflăm, că alegerile nu ■iectuat conform legii; cotu-.Miuu prevestite de ziua ale-X ci numai favoriţii „pri-W Şi „consiliarilor; din aceas-jj;j aflăm, că s au făcut con-f timp, pe cănd din nenorocim T8rgul Murgonii bieţii venit prea târziu cucon-< Li timpul de cănd sau ex-,■ Stuorările biuroului, cu timpul v b au efectuat alegerile. V’ liala in poliţia Capitalei unic in felul lui s apetre-h;i acestea in localul poliţiei L \jn sub-oomisar de clasa |t bătut crâncen şi intr'un mod Crnal de către nişte sbiri du-v^jjinul unui alt agent poliţienesc, s’a peti'ecut lucrurile: la venirea la poliţie a d-lui Mibaiu a fost adus şi un oa-Ue mdivid numit Vasile, care ;lCUpă funcţiunea de oficer de "‘«.^^icesta este şeful aşa numi-aie secrete, care este compu-stj \ ru 30 indivizi, figurând in 1 Sergenţilor de oraş, pe cănd litue nu fac de căt un fel de Pspionagiu fără vre-o impor-şi aparţinând clasei celei mai Semnul onorific de aur pentru serviciul militar de 25 aui : Medicului de regiment clasa II, Zisu A-chil, din îegimentul 1 infanterie de linie. I.ocotenentului Godeanu Dimitrie, din regimentul 4 dorobanţi, Argeş. Locotenentului Papozoglu Nicolae, din regimentul 4 infanterie de linie. Administratorului clasa II, Vasilescu Geor-ge, comptabil, din regimentul 5 artilerie. Locotenentului Dobrescu Ştefan, din regimentul 6 de călăraşi. Farmacistului de regiment Mihuileauu Marin, din serviciul spitalului militar central. Administratorului clasa III Vardalah Alexandru, din regimentul 26 dorobanţi, Falciu. S’a primit demisiunea din corpul oficiă-rilor de reserva a locotenentului Roşescu Ioan, din regimentul 4, Argeş, pe zioa 1 Februarie 18«3. Consiliul judeţului llacau este autorisat ca, in actuala sesiunea extra-ordinară, să se ocupe şi cu obiectele următoare: a) Să confirme pe persoanele numite provisoriu de comitetul permanent la şcoala de meserii a judeţului ; b) Să se pronunţe asupra propunerilor consiliului de adminstraţie a şcoalei de meserii, de a se spori salariul magazinerului de la acea şcoala, cum şi de a se veni in ajutorul scoalei cu fonduri de ale judeţului. -’iLj ■ * i “‘fcifctoare, fiind nişte oameni perU rişte pungaşi de prima clasă. Hijîie stăpânul lor, care nu dă ii socoteala de bani destinaţi acest serviciu, este un fel de hiri al cinstitului prefect de — el caută afacerile private e d-lui Radu Mihai căt şi ale 0. Brătianu, el este acel cală sevărşirea caraghiosului a-Hetrar“ umblă şi pe jos şi jra trăsurei alături cu d. Bră-pentru a’l păzi de niscai alţi lori ala Pietrar — Cărlova — aus : sili Ii ; iM®* a\ Viii . rii ■3 r lifrliiciji * r Jiu u zî ; :e s •nj înţelege că prin aceste itnpor-misiuni, Yasilie a dobândit o autoritate şi cea mai mare par-agenţi poliţenesci tremură de I. Se zice, că pană şi Kadu i ale căruia secrete le cunoaşte ite. ile trecute, un subcomisar de de la secţia instalata de de suptul aurei poliţiei, văzând că uni din i|ii lui Yasile işi permit nişte ri din cele mai revoltătoare ie observaţia cuvenită arătăn-jwtcă faptele lor sunt nişte de puşcăriaşi. Atăta trebuia pu-,51» iacului Yasilie. îndată ce află des-aceasta, ia trei din aceşti zbiri ■aii, pofteşte pe subcomisarul in ofîcerului de dej urnă, şi i tra-bataie că i a frânt oasele, bcomisarul, ca un funcţionar t prin decret regal, alergă la iror general, acesta delegă pe ocurorul Culoglu care constată J, insă cănd se infăţişază la po-dă peste d. Radu Mihai, caro .... congediază fără ai da ’a se amesteca in peruelelc fa-i poliţiei sale, căci Yasilie tre-Q.enajat mai mult de căt doe-ne procurori, şi mui mult de ătruze ci de subcomisari, de -ce el ştie mai multe de căt iei alţi. oare ar fi fost pe roşii, dacă rne lucruri s’ar fi petrecu Te un alt guvern ? ? ? Oin Districte O condemnare meritată. — Ni se comunică că Tribunalul de Bacău ji judecat la 28 Ianuarie a. c. un proces corecţional nu de mică importanţă. Inculpatul era un „Osias Zilberhert," din Moineşti, comptabil la casa fraţilor Theiller, care punând o cutie de scrisori la poarta caselor, făcea prin aceasta serviciu cladestin de poştă, (apt pedepsit de art. 86 din legea telegrafo-poş-tala. Faptu fiiind constatat atât din ancheta făcută la faţa locului, cât şi din instrucţia ce s’a făcut la audienţă, tribunalul a condamnat pe Zilberhert la amendă de 500 fr. şi 500 fr. despăgubiri către stat, cu toată apărarea ce şi-â făcut o incuipatu prin distinsul advocat d. Vilner. Statul a îost reprezentat prin d. Gh. Roiu. D. Leon Gher-ghiu, care a ocupat fotoliu ministerului public, a făcut un puternic rechizitor inculpatului, susţinând acuzaţiunea cu mult talent. Alegerea comunală la Petroasa.—In ziua de 20 Ianuarie, spune „Deşteptarea,” cănd a inceput alegerea, vestitu falşificator de monezi N. Moisescu, insoţit de câţi va oameni, merge la primărie, şi fără să aştepte ca primaru să compuie biurou provizoriu, ’i-a forţat o masă, ese atarâ in curtea primării, şi ţâră nici o regulă, com pune biurou fără secretari, incepănd votarea. După terminarea alegerei formează toate actele, pe care se crede că le-a inaintat comitetului, fără a ţine sseamă de primărie. Sintem singuri acum, când s’a ales un consiliu după voinţa acestui onorabil domn că monezile plăsmuite se vor pune din nou iu circulaţie, fără a şe putea descoperi autori. Aviz celor in drept. Semnul onorific acordat dreptul de a purta semnul lc oficiârilor ce urmează : A CTE OFICIALE Guardul de geniu caisa II, Mandăehescu Dimitrie, din serviciul de geniu al diviziei II militară teritorială, in baza esamenului depus, se trece, pe 1 Februarie 1883, in corpul de administrator clasa III, la vacanţa ce este injregimentul 6 linie, ce ajutor comptabil. Licenţiatul in farmacie Engel Ernest este inaintat la gradul de farmacist de batalion in rezervă, stagiar, in serviciul diviziei. II. In locurile vacante de medici de batalion clasa II, s’a numit in funcţiuni de medici auxiliari doctorii in medicină, după cum urmează : La regimentul 8 dorobanţi, pe medicul de regiment clasa I, in rezervă, Constanti-nescu George. La regimentul 9 dorobanţi pe medicul de regiment clasa II, in rezervă, Popescu Niculae. La regimentul 22 dorobanţi, pe medicul de regiment clasa I, in rezervă, Besteley Constantin. La regimentul 24 dorobanţi pe medicul de regiment clasa II, in rezervă, Petraşu Constantin. La regimentul 25 dorobanţi, pe medicul de regiment clasa II, in rezervă, Pende Alexandru. La regimentul 30 dorobanţi, pe medicul de regiment clasa I, in rezervă, Jugureanu ^regimentul 8 iManterie de h^. F _resiment clasa II, m rezeiva, in toii»"- “* - dic al garnisonei Sunna. ECOURI STREINE America Nici America n’a scăpat de inun-daţiuni anul acesta. Maijmari devas-âri au făcut apele in Cincinnati şi jouisville. O mare parte a oraşului din urmă s’a distrus. Staţia de mărfuri s’a surpat şi a îngropat sute de oameni. Afacerile stagnează. Oraşul n’are gas. Boalele se înmulţesc. Conferenţa 0 depeşă din Londra spune, că acolo toţi condamnă purtarea României, care se exclude de bună voe din concertul european. Nu e adevărată ştirea, că o putere va fi însărcinată cu executarea decisiunilor conferinţei. Europa va procede la Bucureşti colectiv şi solidar. Să ne aşteptăm la o clemonstra-ţiune navală ! * • Numai corespondentul din Londra al foaei vieneze „Neue Freie Presse“ arată prea multă bunăvoinţă pentru România ! — Oe minune ? Rusia Din Petersburg vor pleca incurend trimişi speciali spre a invita Curţile europene la încoronarea Ţarului. In timpul acestei serbări Sfântul Sinod va sta întrunit in Moscva. # Din Nizza se anunţă, că situaţia prinţului Gorceakow s’a agravat mult. De mai multe săptămâni n’a mai e-şit din apartamentele sale din „Hotel de la grande Brdtagne.“ Muntenegru După ce a expirat terminul de lo zile, dat Turciei de Muntenegru, fără ca Turcia să fi respuns in mod precis şi lămurit in cestiunea regulări graniţei, guvernul muntenegrean a notificat representantilor puterilor streine din Cetinie, că deoarece Poarta caută numai să trăgănească lucrurile, Muntenegru întrerupe orice negocieri cu Turcia in această afacere şi va ocupa din nou satele Matagus şi Veladnia. ajutoiul de Primar Minciu Dobre care venise iarăşi turmentat şi nu să mai vedo nici un resultat din partea Sf. Sinod, să vede că procesul au remas nulă. Pentru toate acestea vâ rugăm ca să ajungă cestiunea la cuuuoştinţa Înalt Prea Sântului Mitropolit ca să ia o demarşâ cât se poate de urgent pentru anchetarea numitului şi darea in judecată, să pue capăt o dată pentru tot deauna unor asemenea Preoţi desinetici şi desfrânaţi care nu mai ştie ce este cinstea sau ruşinea ; ce morală să mai aibă poporul de la un asemenea om, daca singur pe sine afuriseşte şi se îndrăceşte, dar incolo ce au mai reiaas. Primiţi Domnule Redactor, incredinţarea consideraţiunilor noastre. Ca martori se se cheme in faţa locului d-lor, Deciu Ioan, Deciu C. Dumitrescu, care ştie de faptele numitului. Societatea Corpul didactic Sucietatea Corpului didactic a decis să institue ţinerea de conferinţe publice asupra diferitelor cestiuni de literatură, ştiinţe şi pedagogie. Ele vor fi ţinute in palatele Universtaţii din fevruarie până in luna lui maiu viitor. Sunt dar rugaţi membrii societăţi, publicul in genere, şi tinerimea studioasă a bine-voi să asiste la aceste di-sertaţiuni. Prima conferinţă va avea loc duminecă 6 fevruarie orele 2 p. m. in sala facultăţii de drept. D. B. Boerescu, preşedintele societăţii, va vorbi depre : Şcoala şi inveţători, misiunea lor in stat şi in societate. A doua conferinţă se va ţine de d. B. P. Hăsdâu. Subiectul şi zioa se vor anunţa prin publicitate. Acest medic excelent a reuşit să vindece pe deplin pe cei trei pacienţi. UN PREOT-MODEL Domnule redactor, Sub semnaţii locuitori din comuna Roşu, Plasa Snagovu, Judeţul Ilfov, venim cu onoare şi vâ rugăm să bine voiţi a publica in ziarul d v. cele următoare . Sunt acum trei ani când din nenorocire sau hirotonisit ca Preot unul Mihalache Niculescu, lepădătură de prin capitală. Acest preot de la venirea sa in Comună o duse intro beţie ; insultă şi ameninţă pe oameni, să bate cu dânşii prin cârciumi, se ocupă numai de politică ne vâzăndu’şi de serviciul său bisericesc. Vecernia nau făcut la Biserică de când au venit acolo, căci in loc să se ducă a’şi face datoria ce 1 pliveşte la religiune, dă fuga in bietele cârciumi, joacă cărţi cu care găseşte pe bani; sau bătut cu C Ionescu in cărei urnă, sau bătut cu Sandu Petre la dânsul in cârciumă năvălind la cişmigea să ia paralela din-transa ! Sau bătut cu un d-n. Anton... pentru că’l rămăsese la cărţi cu 30 ruble şi in line nu mai este de spus despre mârşavele sale fapte ce comite. La 8 Noembre 1882 am avut proces cu dânsul la onorabila con-sistorie, căci a fost anchetat pentru ultra-giu, ameninţare şi lovirea cu bastonu in primăria Comuni pe Notaru C. Popescu şi VARIETĂŢI ; O statistică oribilă. — In anul 18b2 au fost in Irlanda 280 de omoruri, comise de oamenii ligei agrarie. Apoi s’au ars 400 locuinţe de ale arendaşilor sau proprietarilor; mii de persoane au ajuns la sapă ae lemn. Poliţia din Dublin nu e in stare să fixeze numârul atentatelor şi jafurilor, căci multe intămplări de acestea n’au venit la auzul poliţiei de oare ce mulţi de frică nu indrâsnesc să denunţe pe criminali. Mai este o statistică interesantă. In anul trecut s'au arestat 1960 indivizi pentru agitaţiuni revoluţionare. Ca la 300 din ei au fost liberaţi după o săptămână, iar alţi 800 au stat inchişi trei şi chiar şase luni. Şai-zeci oameni au fost condamnaţi la moarte, iar alţi au suferit închisoare. Pa-tru-zeci au lost graciaţi, scăpând de moarte. iar 17 au fost executaţi; trei au murit inainte de zioa executărei. Trihine in ceapă. — Medicul Ţarului Alexandru III, doctorul Botkin, profesor de patologie şi terapie in Petersburg, a descoperit un nou părăsit, ce ameninţă sănătatea oamenilor şi care seamănă mult, in privinţa morfologica, cu trihina din carnea de porc (Trichina spiralis). Botkin a fost chemat intr’o casă, unde se bolnăviseră trei persoane ca şi cum ar fi avut tifos. Toţi trei pacienţi s'au simţit râu in acelaşi timp. Patru ore după masă, tata, mama şi fiul lor de 18 aui au inceput să verse, apoj au fost scuturaţi de friguri ca o jumâtate orâ,a-vând tot-odatâ mare sete. Mai târziu li s’a întunecat şi cunoştinţa, ceea ce s’a manifestat prin alucinaţiuni şi delir, in cât sufereau intecmai ca cei apucaţi de tifos. Botkin işi im-hipui că in ecest caz poate să fi fost o intoxicare şi deci işi incepu cercetările chi-mico-microscopice in această direcţiune. Şi intr’adever, atât in materiile vărsate, cât şi in substanţele eliminate din organism pe cale fisiologicâ a observat grămezi de animalcule vii şi moarte, a căror esis-tenţâ a fost cu totul necunoscută până atunci zoologilor şi patologilor. Eruditul profesor boteză aceste animalcule cu numele de „Trihina contorta”, apoi s’a pus să le crească intr’o fluiditate potrivită, făcând cu ele întregi colonii de prăsilâ. Expermintând cu aceste părăsite a constatat, că ori-ce câine, pisică sau iepure, dacă i se introduce o singură părăsită, este cercetat de simtome-le cele mai grave de boală. In privinţa provenienţei acestui animalcul microscopic, Botkin s’a încredinţat, după mai multe cercetări, că aceste părăsite provin din ceapă, din care trec in bucate, unde rnulte din ele rasistă temperaturei celei mai inalte Banca Naţională a României Spre a nu se ivi ne potriviri in privinţa procurelor ce trebuesc date pentru adunarea generală a acţionarilor, ce este a se ţine in zioa de Duminecă 20 Februarie 1883, se publică modelul de procură inserat mai la vale, lăsând facultatea D-lor acţionari să şi Iacă procura in termenii ce vor crede de cuviinţă in de ajuns numai să fie complectă. Articolul 84 dispuind ca procurile trebuesc legalisate in regulă. 0 simplă legalisare a autorităţilor administrative sau comunale suficintă.— Model de procură Subscrisul proprietar a.... acţiuni ale Băncei Naţionale al Romanei, au- torisez prin aceasta pe D.......... se mă represinte in adunarea generală a acţionarilor, convocată pentru zioa de Duminică 20 Februarie 1883, şi a vota pntru mine in materiile ce vor fi a se trata in acea şedinţă. Toţi D-nii acţionari cu titluri nominative sau cu acţiuni depuse pentru a lua parte la adunarea generală şi cari ar voi să aibă desluşiri asupra situaţiunii Băncei şi mersul afacerilor sale, se pot presenta in veri ce zi la administraţiunea centrală a Băncei de la orele 12—2 unde li se vor da toate explieaţiunile. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU i No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 5 februarie 1883. 5olo 5“|n 6»|« 6010 5ojo 10 fr 5olo 7oio 5o[0 6o[0 7o(0 Impr Acjii Renta Amorţi bî bil&. . , Renta Romini Perpetuă , Ubligapuni de stat. . . Oblig. Căilor f- Rom. regale » Monicipale .... . > Casei Pension,lor 300 1 Scrisori funciare rurale. . Scrisuri Rurale. . . Scrisuri fonciare urbane . . cu prime line. (20 1 b.) Băncei Naţionele Române 2501. , Soc. cred. m»b. rom. 5C0 1. > , Rom. de con trucţii 5001. , , de Asig. Dacia-Rom 30" I. > , , , Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . , , Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaca. . Mărci germane............... Bancnote fraucese. . . . Uump. Viind, 92i/t 92»u 91- 918/4 98' h ‘87|8 lOZ'io 103'/, 841/, 85' o 220--- 225- 90>iî 9 0(4 1021/., 103- 876,4 8 81 /, mit 97'/, 1013|4 I02i,, 31- 32- 1260 1270 205--- 210- 518--- 522- 400--- 405- 232- 236--- 1 7|8 1 Vs 211 1 23 99>| 2 l|s 2 ilt 2.12 ta Ananas de la MurtUilque. Banane de la'Uujona Benedictin llitter de ( luna antifebrlc. Uiler din vin î'rnvldeiizei nuti Coleric (har treaz all> gulbin. şl Verde de la graiul tliarl rcuz Franci». Curaao de Olanda, alb. verde şi orange tr, de la Vimand Focka I iperinlnt. verile, «all en,şl aib de la Get Freres din Franci? oşnac vnmx, < ogiiar tiu cliampagne, din Cogitac. Limieruri °u i ” a ! i1! 1111 dela Mărie Hrisard, din llordeaur Itenn-iBita .Maslicft de Hlo, Maraseliino Ţuică Naturală Bonnri mlcvă-late din .lamnlqne.Ananaa Arac de .Mandarin, Poneii Io < ognac Hhuni şi in Klrseh, Şliboviţă de Banat. , , 4 ,VIN HM STRUNE Şl INDIGENE. rase din Franţa, (lermania, ItaUa. anin Indigene de la («finul Odo-n mare. Preţuri moderate nervi Ou «una U ti. MOClANP. Adiniuisliaţiinica: PAÎÎIS 22 bulcv. JlloilÎHIRCH’O. GRAN DE - 61!ILi/K.- Aforţiun! limfatice, bota rAitoru inist.uitore umflarea ficatului ş'a splinei. opstrucţiunT viscerale, calcule biliare. HOPITAL.- - Afecţiuni ale c.Vilorti ittistuitore. gre Uate la stomac,,a mistuire grea. nepoftit dc mincare gas-tralgie, uispensie. CELiESTJNS.—Afecţiunile leuiclu-lord ale beşicel, ni si p ii, netrâ, gută, diabetâ, albuminăciă. HAOTERIVE. - Afecţiunile rim-cliilorfi. ale beşiceî nisipfi. pfctrK, gutS, diabeta; albuminăriâ. A sd cere numele isvomliii pe capsulă. Deposilâ in BucurescI Ia DD. War- Garanţâ îi siţjiit?! dală j] înscris. JŞ I in por ta Ic de Jn primele Espugiii*, Unguri*. Trnnsilvi beşti, Drăgăşnnl şl di> Iţeai ciul conştiincios. ««s. SINCER C§ Ia«ină de rasul new york. t • lui Q. NEIDLINGER, A£ent tonovib. şi HerţO) ener Medalia Soeietăiei Ştiinţelor TntUtstria le d»n Pori*. DESTUI PERU ALBU Melanogen Tind ura cea ni ai bună (W) ^ 'i' DICQUEMARE line, Uiiraist \Bt IIOOEN (Franci» i Pentru a vopsi pp data BHKjB m o te naanmele porul • si barba , fără primeidie VIN ET SIROP DE DUSART CU LACTOPHOSPHAT DE CALCE Experienţele celor mai celebn medici din întregul Univers au resttbili-, * fa Uaciophosphatul de Calce in ziare solubilii, ost.fol , „m el eraistâ *" siropul lai Dusart, este in Uite period,de t,ulei, celma, bun reconstituant al vieţci omeneşti Lu femeile in strei,tale, el înlesneşte dezvoltarea micei rezistente ce v 0ra1 eCI 6 ljrev,,lc WTSÎturile 51 diferitele alte accidente ale sarunei. buca se da natncelor. el inbogSţeşte laptele si face «zi fel coniiaşt sa nu raai siiici'O mei de eolmi mei de uflmare, dentibucr* te emnînf»e,/n-rt'1;nl/HSn'r®cl5n' durrrt'- Or* • onvuHmn. Mat tardiu cănd copilul se aflu pnh'l, limfatic, când carnea lui este mile m ilesciiU, când gnmdele apar in jurul galului «lu, vmn gâsi <\\ hctopbosplmul inent de Cogtu- tuiue negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil de Brfin şi Dr u enorm Asortiment fie Paltoane line şi elegante, de stofe Raliu fr oi onat, Montagnac laine-douee, Aiderdou şi Kllaistic veritabil. Blăni d vage. dc Scoug- Astragan, Biber la gulere şi maniei, Blămiţe scurte ele Va 1 ;d(nane cu diferite Pluşuri peste tot, si la gulere dc mătase. Preţui i tui de convenabilo spre a putea învinge verconctuenţa lealii. LA CAVALERUL DE MODA 2 Strada Solari 2 si coltul Ntr VA AVRA 1.0, OU UN SOADAMLNT nk mai pomenit Din cauză, de sănătate şi a altor interese familiare, m’iim dec desface toate magazinele mele din capitală, bine asortate eu 01 lei do mobile precum şi altele de asemenea natură, toate de fa nele cele mat 110T şi solid lucrate. Rog pe onor. ,P. T. public capitală şi provincie, a mft onora cu vizitele d-lor şi se vor coi: ge că într’adev&r această desfacere este eu un preţ ne mat pon şi favorabilă tutulor. Om stimă, >V. GlAftiBEIU Oalft* i ictzrio) No. 23. Tipografia ÎS. Miulescu, sala ^theatrului Bossel, VICKY 1- ,i-«i—n-iv -ifimni mim 111 nnnimmi