aţlRŢI 20 DECEMBRE 1883
Administrata, Calea Victoriei Nr. 32.
ANUL AL VIII,—No 279
   ABONAMENTELE
to.Li tlr* *' ?<“ »n . . .
    >    pe 8 lanl. .
    ,    p. 8 Ioni. . .
i #tr«initate|pe >o . . .
10 lei 22 lei 12 lai 60 lei
iiARUle •« priimeer le Idmini.tr.ţle.
Capitală 10 bani nnmărn [Districte 16 bani nnmărn
Ilector: M. PALE0L0GU
4
TIMPUL
         REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Lini» 30 litere petit pag. IV. 40 &eclărue pag. III . . . 1 %0
  »     , II . , . . 2 50
    iBBHţorilf |i inserţiile ie primeie ^Dcuraţtl , la Admini«tr*ţi* aiaruluî U Vleui, 1& biaroarile de annnţnri He.nrif Scbalelc, Wollseile 12;—A. Oppelik, Stuteb-•tein 2;-—Tarla, C. Adun, rae C^noeoc 4 A. Lerett, rae S-tei Aoni 51.
                                                                                                                                                                                             Mcrlsorlle nefmaeate na se pr\m<* XanosorUele n el m primate se arrf.
                                                SUMARIU
   ■Tist» politică.
     ri telegrafice, ionică. Cor.
   | inţa e gata oare ? uspâgubiri de reiboiu •’nigmi
     ri din «train&tate. dftc&ri ia adcainutraţie nu taţi din ţari iţciri in justiţie icuri
   Igard Poe ijserologia rietiţi. formaţiuni, iri teatrale
4 ucuresii, 19 Decembre 1883
  3 datorie de inaltă moralitate pu-b :â ne obligă să revenim asupra brut ii revocări a presidentului tribuna-llii din Bacău.
  Ceea ce se ascunde la spatele acestei dsuri nejustificate p8nă astăzi este ahitrariul cel mai cutezător, este a-şj'virea desăvârşită a magistraturei 6 către puterea executivă. Să nu se iţi că “liberalul* d. Voinov, cu o-diiunea intrebării ce ’i-a făcut d. Vul-sou in privinţa revocării in eesti-nu s’a sfiit să proclame in faţa inii dreptul absolut ce are, ca mi-*ru, de a numi şi de a destitui pe mcători dupe bunul s8u plac. Ace-ij cari, din păcate, ar putea să se ..adaliseze de această nouă teorie fcie n’au de căt să citească desba-fiile de la 8 Deeembrie trecut, şi I vor convinge cu prisos de modul im înţeleg guvernanţii actuali să ppecte independenţa şi drepturile (iei de a treia puteri in Stat. lin asemenea condiţiuni este netă-duit că justiţia, lăsată la discreţiei ministrului, nu mai e a ţ6rei, ci runui partid. .
  Oaşul presidentului de la Băcău es-pe lângă multe altele un nou e-implu de inriuirea făţişă a guver-lui asupra consciinţei judicătoru-, şi de aceea credem necesar să Iruim asupra lui, căci el invede-nză odată mai mult durerosul ade-' t constatat de noi mai sus,
  Se ştie că. abia venit la minster căte-va zile, d. Voinov a revocat n'funcţiune pe d. Răileanu, fără să gândească măcar a motiva această guroasă măsură care sdrobea ca-ra unui tănăr magistrat.
  Cea d’ăntăiu idee venită in mintea ‘Căruia, la auzul acestei destituiri ghisate, a fost neapărat că familia :ca căutase să’şi resbune m contra stului president, pentru că avusese .ragiul, in procesul C. Radu, să nu •culte de poveţele adrainistraţiuuii şi fiă de opinie ase aplica preveniţi-r, pe lăngă amendă, inchisoarea co-cţonalâ.
   Onoarea d-lui Voinev, prin urmare, a angajată ca să desmintâ căt mai i grabă un asemenea vuet, care fă-•a dintr’6n6ul sluga plecată a proletarului de la Ungureni. Explicaţiunea a avut intr’adevfir loc dacalea a probat ceva, a fost numai atitudinea netăgăduită a neo-roşului " a se servi de arma dibace des-isă cu atăta măestrie de Beaumar-lais. Nici un fapt serios n’a[fost ar-îulat ; in schimb insă ministrul a
găsit mijlcul să insinueze pe socoteala acelui judecător o serie de nedemne calomnii.
   Causa aparentă a revocării a fost o liberare de bani ce se pretinde că s'a făcut iu mod neregulat unei doamne Sturza, din Bacău. Ou această ocasiune, titularul justiţiei a spus lucruri neadevărate, de vreme ce soţul acelei doamne afirmă, printr’o scrisoare publică inserată in Românul, că banii in cestiune se cuveniau soţiei sale, ca moştenitoare a reposatei Zoiţa Aslan; că aceşti bani n’au fost nici odată popriţi de cine-va, după cum susţinuse d. Voinov, şi că desfide pe ministru de a putea] dovedi cea mai mică neregularitate in această afacere.
   Scrisoarea D-lui Sturdza am pu-blicat’o in numărul trecut şi din-tr’ănsa, ori-cine a fost in posiţinne să vadă ce valoare poate să aibă explicaţiunile din Cameră.
   UndeTinsă calomnia devine ridicolă, atăt e de odioasă, este cănd ministrul mărturiseşte singur că a căutat să se informeze de trecutul D-lui Răileanu, dupe ce ’l-a revocat..
   Vâzend ci acestei revocări—a zis d. Voinov — ’i se da o interpretare cu totul alta de cat ceea ce a motivat'o in realitate, ani căutat să mi informez despre trecutul D-lui Jlăileanu şi am aflat ca D-sa a început prin a fi profesor la Roman, unde a fost revocat de ministrul instrucţiunii publice pentru oare ■ cari proclamaţiuni făcute in timpul resboiului.
   Va să zică, ântăiu ’l-a pedepsit, şi pe urmă a cugetat să vadă dacă pedeapsa era meritată sau nu!
   Şi ce a descoperit -scrupulosul ministru, care voeşte, aşa zicănd, ca magistratul să nu fie nici măcar bănuit, întocmai ca femeia Oesârului ? —Că d. Răileanu, profesor fiind, a fost revocat pentru proclamaţiuni revoluţionare.
   Mai ăntăiu, faptul revocării este formal desminţit de cel in drept şi, pS-nă la proba contrarie, d. Voinov a rămas şi de astă dată de minciună.
   Al doilea, presupunănd existenţa proclamaţiunilor, de cari e vorba, dovedită, de cănd oare revoluţionarii sunt aşa de rău văzuţi prin sferele guvernamentale ? De la primul ministru al ţărei pănă la adjutantul Maiestăţii Sale nu vedem de căt revoluţionari împrejurul Tronului şi, ce e mai mult, revoluţionari de meserie, mai mult sau mai puţin groteşti, după chipuri şi asemănare.
   Deci, „Proclamaţiunile revoluţionare “ ale d-lui Răileanu, care, ne place să credem că n’au existat de căt in inchipuirea bogată a fostului avocat de Ia Focşani, trebuia să con-stitue un titlu la recunoştinţa partidului roşu, iar nu să serve de pretext unei disgraţie.
   D. Voinov insă nu s’a mărginit aci, şi, uităndu’şi cu desăvărşire demnitatea cu care era investit şi localul’iii care vorbea, a avut tristul curagiu să afirme că d. Răileanu s’ar fi dus in vilegiatură la nişte băi şi că ar fi plecat noaptea de acolo lăsăndu’şi datoriile neplâtite.
   In faţa acestei calomnie ministe-
riale,— căci calomnis o considerăm noi, de vreme ce nu s’a adus nici o probă in sprijinul ei.—nici o voce nu s’a ridicat să protesteze, atăt de tocit pare a fi simţul moral al acelora cari'l ascultau.
   Lăsând la o parte necuviinţa—căci nu voim să intrebuinţăm altă expre-siune—unei acusaţiuni lipsită .de probe, venită aşa de sus, ne întrebăm cu mirare daca, datoria dovedită fiind, d. Răileanu merita atăta severitate ?
   0! făţarnici cari ingbiţiţi cămila şi strecuraţi ţiuţarul ! daţ afară din slujbă pe un biet funcţionar, sub cuvânt că nu ’şi-a plătit o datorie de căţi-va franci, ceea ce, in definitiv, nu era treaba voastră, şi absolviţi un general Slăniceanu pe care ’l-aţi a-cusat tot voi inşi-vă că a dilapidat, (a ministru, banii publici!
   Unde vă este logica ? Pentru ce sunteţi mumă cu cei mari şi ciumă cu cei mici ?
   Ceea ce e mai fenomenal insă, este părerea de rău a ministrului de a nu fi nzat de destituire. Măsura revocării i s’a părut in urmă prea blândă in comparaţiune cu enormitatea crimei comisă de cel vinovat la băi.
   Aşteptăm revelaţiunile promise de d. Răileanu, spre a reveni asupra incidentului.
   Vom vedea atunci la ce se reduc declaraţiunile emfatice ale actualului titular al justiţiei că nu se va găndi nici odată să impieteze asupra con-ciinţei magistraţilor şi că le va respecta hotăririle chiar greşite fiind.
   Ce fel a fost respectată conştiinţa lor pănă acum, sub acest guvern de falsificare şi de minciuni, am vezut’o in deajuns cu ocasiunea scandalului Strămbeanu, de o celebritate atăt de tristă ; ce fel o vor respecta in viitor, avem deja o probă cu revocarea presidentului de la Bacău.
                                                     SI HI TELEGRAFICE
   Pnris 28 Decemvrie.—Ziarul „Paris* a-uunţâ câ o înţelegere definiţi a a fost încheiata între d. Ferd nand de Les-eps şi armatorii englezi în privinţa caualulul de S ,ez. A esta înţelegere ar fi favorabila companiei.
   Circula sgomotul ca Francia va ocupa insula Hai-Nan saii insula Formose dâcaChi-Da st&rueşle in vraşm&şiele eelâ contra expediţiei franceze la Tonkin.
   Consiliul general al Seinei a otcis doriuţa ca puterile publice ale Statului s8 transporte reşedinţa lor în alt oraş de cât Pa-liSil.         .
                                                                                                                      • \
   Hambnrg, 28 decemvrie. — Principele Orlofl, ambasador al Rusiei la Paris, du-cendu-.*e la I’eter-burg, a snsit aici a<fi dimineţi; aplecat pâra la Fridrichsruhe spre a face o visitâ principelui de Bismarck.
   Berlin. 28 decemvrie.—Comtele deLau-nay, ambasador al Italiei, comtele de Be-nomar, ministru al I<paniel şi atjjotantul-de-câmp general baron de Loen atl fost Invitaţi a prâmji a<jl la principele moştenitor.
   Londra, 29 decemvrie.— Se telegrafiazi din Cair ziarului The Times că armata Mah-diulul împărţită in douâ coloane, merge
in acelaşi timp contra Senarului şi Don golei ; odata aceste doufi locuri luate, in-tentiunea Mahdiului e de a ataca Khar tumul.
   Bruxelles. 29 Decemvrie. — Guvernul a oprit importarea şi transitul in Belgia a boilor şi oilor ce vin din Rusia, din Serbia.
   Kong-Kong, 29 Deaemvrie—Lian-Fong. căpetenia Steagurilor-Negre, a fost greu rănit intr’una din luptele care au precedat luarea lui Son-Tay.
   Nu se semnalează nici o mişcare a trupelor franceze de când cu luarea acestei fortăreţe.
   Roma, 29 Decemvrie. — Camera deputaţilor şi Senatul au terminat aşta-zi votarea bugetului ordinar pentru anul 1884.
   Sesiunea extraordinară s’a inchis.
   Parlamentul se va adaus din nou in se* si unea ordinara’la 8 Ianuarie st. nou.
   Marsilia, 29 Decemvrie. — Greva mafioţilor şi fochiştilor continua.
   Petersbnrg, 39 Decemvrie. — Starea împăratului s’a imbunata(it in mod simţitor. Durerile de la umăr au incetat ; somnul revenit.
   Agr am, 29 Decen vrie. — In şedinţa Dietei Croaţii deputaţi vechilor graniţe militare au citit o declaraţie prin care 6şi exprima sentimentele lor de credinţa şi de loialitate nestrămutată către impâratul Franz-Iosif şi cer asimilarea complectă a graniţelor cu Croaţia, preeum şi modificarea legilor desavantagioase graniţelor şi oare s’au făcut fără cooperaţiunea lor.
   „Timpul“ de acum trei zile a publicat următoarea informatiune : Se anunţă din Botoşani sinuciderea d-lui Cananău.
   După nuoi ştiri, aflăm că persoana in cestiune este d. Constantin Cananău, fost senator şi deputat. Ara fi voit să putem a ne indoi despre această dureroasă intgmplare, insă nici o nedomirire nu mai incape. Omul care şi-a terminat viaţa iutr'un mod aşa tragic este d. Constantin Oananău. unul din membri cei mai influenţi, şi cei mai onorabili din partidul conservator al judeţelor Dorolioiu şi Botoşani. Prefect, senator şi deputat incă de sub domnia principelui CJuza domnul Constantin Cananău a lăsat in spiritul tutulor care l’au cunoscut şi preţuit intipărirea unuia din sufletele cele mai nobile care a onorat ţara noastră...
   Sunt cariere mai ilustre, nu este nici una mai onorabilă, mai desin-teresată. Conservator consecinţe, om de principiuri şi de convicţiune, nu s’a despărţit pănă la moarte de drapelul şi de partidul s6u. Expus a indura in oposiţiune toate neajunsurile, nedespărţite in nenorocita noastră ţară de asemenea afitudiuo nşin-oovoiată, el nici o dată n'a profitat cănd conservatorii erau la putere de influenţa care ii dau in partid caracterul şi posiţiunea sa. A fost pentru partidul său un sprijinitor, care nu cerea resplată, şi un amic de-sinteresat. Eată cel mai glorios, cel mai nobil titlu ce se poate recunoaşte unui om politic. Acesta oste mai rar decăt talentele cele mai strălucite.
   Oamenii din toate partidele cari au cunoscut pe acest nobil bărbat, acest adverat om de bine, ii vor aduce această supremă mărturisire in asemenea triste momente.
   Fie ca dănsa să indulcească in ceva durerea unei importante şi stimate familii. Fie ea asemenea e-semple să ridice niţel moralitatea publică atăt de decăzută. Perderea lui C. Cananău este mare pentru ţara noastră, mai cu seamă in această epocă de ruşinoase compromisiuni politice, a căror spectacol ne întristează pe zi ee merge.
                                           CRONICA
    In sala teatrului naţional Joi 29 Decembre 1883, se va da un bal cu tombola de Societatea Revistei „Literatorul.“
    Preţurile biletelor : Loja da Rang I. 50 lei ; Loja Rang II. 30 lei; Loja Rang UI. 20 lei. Biletu de intrare pentru e persoana 5 lei.
    Costumul de preferinţa pentru Doamne va fi cel naţional, iar pentrn domni ţinuta de gala este de rigoare.
                                                                                                                                     *
    La 19 ale curentei, luni, se va judeca, de Curtea de apel din BucurescI, procesul cApitanuluI Gongopolu, al fostului poliţaid al oraşulnl Pioeştl şi al altor acusaţl pentru torturile comise la Bordenl.
                                                                                                                                     *
    Aflăm că ministrul de resbel a dat o circulara consiliilor de revisie din ţâră, învi-tându-le sa recruteze şi pe tinerii cu mici infirmităţi, care, de şi nu pot face serviciu activ în armata, vor fi Insa buni pentru serviciul auxiliar.
                        *
    S a graciat de restul inchisorei soldatul Rusu Vladuţ din batalionul 1 venătoai şi fostul locotenent Arseneseu Mihail.
                        *
    Comunele rurale Cărligii, Girovu şi Talpa din judeţul Neamtu sunt autorisate a percepe diferite taxe şi judeţele Dorohoi şi Tutova sunt autorisate a percepe incă o zecime ju-deţianâ peste oele dnoft existente, in total cate trei zecimi asupra contributiunilor directe către Stat.
                                                                                                                                     *
    Primim următoarele ştiri despre starea sânetăţii iubitului nostru poet Eminescu : Starea pacientului s’a schimbat puţin şi a-ceaita nu spre rtu. După multa insistenta ajunge cineva a'l face să respundă in şir la întrebări, dar această ii oboseşte. Dupe spusele doctorului, nu e nici un semn, din care s'ar p utea conchide la perpetuitatea ţoalei. Chiar in momentul de agitaţiune, bolnavul e prietenos şi amabil. Starea fisicâ este satisfâcetoare.
                                                                                                                                     *
    Ieni 8 a dat un banchet de colonia austriaca din Bucureşti in onoarea d-lui Stadler, con-.sol general al Austro-Ungariei, care părăseşte capitala, numit fiind in altă parte.
                                                                                                                                     *
    întrunii! electorale se ţin pi la obor şi ’n dealul spirei, pe la crucea de piatra şi la cuibu cu barză de citre cele doue tabere din clica roşia, iu vederea viitoarelor alegeri comunale.
                                                                                                                                     *
    Linia Ti tu—Târgovişte 38 va pune mâine in circulaţie. Inaugurarea oficiala se va face dupâ ce aceasta linie nu va mai circula. Aşa a hotărât d.Bratianu, primul ministru.
Se vede treaba ca va fi ştii ud pentru ce.
                        *
    Camera va lua de mâine vacanţe pănă la 10 Tanuarie inclusiv. Până atunci Cameriştii vor avea timp, pe la căminele lor, să cu gete asupra proeetului de revisuireal d-lui
C.  A. Rosetti.
TIMPUL
    Şcoala militară a 'ost iertata de pedeapsa consemnări: prin urinare elevii vor fi liberi de s€: V’iUori. Aceasta pedeapsa se aplicase din prcina unei scrisori anonime, adresată d-lui ministru de reîhoi in contra direcţiunii acelei scoale.
                                                                                                                                •
    Catedra de drept comercial, rămasă va* cântă la facultatea juridica din Bucureşti prin incetarea din viaţă d-lui V. Boerescu, s’a pus la concurs pentru ziua de 1 Octombrie 1834'
    Concursul se va (ine la universitatea din
                                                                                                           Iaşi. Aspiranţii se vor înscrie la minister *
    Navigaţia poştală intre Galaţi şi Turnu-Seve'in urmează incă odată pe săptămână, Intre Galaţi şi Brăila vapoarele circulă incă de două ori pe zi.
                                                                                                                                *
    Comite.ul de iniţiativă pentru ridicarea unui monument poetului A. Depârăţeanu iu oraşul Turnu-Mcgurele va da o reprezentaţie teatrală, cu al căreia vouit să poată i-tiinpina diferitele cheltue.i ce vor necesita lucrările de sculptură.
                                                                                                                                *
    Mercuri 21 corent, se va judeca de către curtea de juraţi din Bucureşti procesul fostului casier Iigveanu al primării din Piteşti, acuzat că a delapidat vre-o 150,000 lei, coiniţeud şi falşuri in acte publce.
    După cum aflăm, postul de şef de servi-‘iu «1 Contenciosului la căile ferate, iernase vacant prin trecerea intr'un at serviciu a dlui C. Romni eanu, va ii ocupat de d. Barbu Paltineanu, fost advocat al Regiei tutunurilor. Acest post a fost pănă acum su-pliuit de d. Chibi :i Rivueanu. Credem că numirea titularului a fost necesitată numai din t onsideraţiuui de economie, căci după noua lege pentru exploatarea Căilor feri,te procesele acestei administraţiuni urmează a se. da cu bucata advocaţilor cari nu sunt permanenţi, ceea ce ar o asioua o cheltuială foarte lonsiderabilă, dar care se poate iulătura prin numirea unui şef de serviciu, care să fie insărcinat cu pledarea proceselor cari pană acum au fost şi îngrijirea advocaţilor angajaţi cu Contract.
    Franţa e gata oare?
    Cetim in „Figaro“ dela 13 Dec.
    Ace la e titlul unei broşure, ce se im-pnişlie in acest moment, tradusă, se zice, din limba germană, cu autorisaţiunea autorului : Un oficer prusian. Acest anonim puţin transparent i’poate ascunde tot aşa bine pe un prinţ german, precum şi pe un simplu ziarist; eu toate astea nu s ar putea pune la îndoială competenţa sa şi dea-eea vom vorbi db el.
    Dupg a noastră părere umilită, o naţiune cere, intr’o campanie prea nenorocită, Şi-a alienat in câteva luni tot trecutul seu de glorie militară, nu e nici o dată destul de gata pentru resboiu; moralmenire şi militarmente. nefericita noastră ţară ^suferă ăui-a de înfrângerile dela 1370—71; dar neputfeud fi vindecată de durerile ei decât p.in victorie, şi nedorind resboiul trebue ca condiţiunile, in cari el a’ar declara din nou, săi reîncălzească patriotismul, entu-fiasmul şi şovinismul. Me servesc din a-dins de acest din urmă cuvCnt, prea calomniat, spre a demonstia tot ce ne lipseşte in acest moment pentru a face resboiu şi tot ce am cuceri, dacă el ni g’ar
                                         FOILETON
  CHARTA MOLDOVEI.
                                                         LUCRATĂ DE RIGAS LA 1797.
    Este o charti, a Moldovei, lucrată de iiigas şi tipărită la Viena, lai797. Înainte de a vorbi de ea, să facem biografia autorului.
    De la 1764 pănă la 1796, trăea in A alachia vestitul Eigas, inainte-mergătorul revoluţiunii greceşti Constantin Btgas Vele stenii sau Ferens, a fost un bărbat erudit. Născut in Te-salia, in oraşul Velesteli (anticul Fe-rrae) la 1753 *1 el incepu să înveţe carte la Veleşteni, ear la 1764 fu trimis la Bucureşti, unde işi urmă studiile in Şcoala domnească. La Bucureşti, Eigas a invBţat, pe lăngă limba Elină şi Eomănească, limbile
   declara pe pe nedrept şi fără pro din parte-ne.
     Că Franţa are sau n'are două armate ; una de primul rang de 1,300,000 oameni, alta de rangul al doileajde 1.200 900; că a ei cavalerie e inferioară, in oameni şi in cai, cavaleriei germane; că puşcajnoastrâ Gras are defecte; că artileria noastră e păcătoasă in mai multe privinţe ; că instrucţiunea noastră e mai mult sau mai puţin bună, lucrul principal este, ca oştirea noastră să fie serios constituită, să nu costa prea mult in timp de pace şi să fie foarte disponibila la caz de trebuinţă.
     Comparaţiunea nu e o raţiune, şi o/ice-rul prusian a scăzut mult preţul criticilor sale insoţindu-le prea des de constatarea superiorităţilor germane.
     Da, negreşit, oştirea germană e superioară armatei franceze. Ea mai ăntăiu are avantajul unui trecut recent de victorie şi de cuceriri ; ea mai are o constituţiuue foarte veche şi aproape nediscutatâ.
     Din contrai la noi totul e p# cale de reconstituire — şi enumerarea metodică, [e-lactâ, ingrijitâ „a tutulor schimbărilor, survenite de la 1871 ineoaci. pe care o face oficeru! german, demonstra că aci e partea noastră cea slabă. Da, dela 1871 ineoaci noi nu ne-am regăsit echilibrul nostru militar. Daca se constată mediocrităţi in manevrele cele mari ale oştirii noastre, autorul chiar represintâ constituţia armatei noastre drept obstacol al progresului. Intr’o frază este mai multă ameninţare decât in cele 136 pagine ale acelui opuscul important : „In capul ministerului de resboiu, care se ocupă de tot ce priveşte oştirea, se găseşte ministrul de resboiul, responsabil in-naintea preş-dintelui şi inaintea Cămărilor. “
     Deci, „politica este amestecată in tot ce priveşte armata;11 in cumpărarea materiei de imbrăcâminte, ca şi in clasarea recrutărilor; in numirile ofieerilorgenerali, caşi in legile de înaintare. Aşa, ce vor radicalii, nu voesc legitimiştii ; ce doreşte centrul, resping extremităţile şi din ac, st antagonism ies legi fără eficacitate şi chiar fără utilitate...
   Dacă de la 1871 ineoaci, |dupâ ce s’au cheltuit aproape „zece miliarde" Franţa n’a reuşit in mod satisfăcător, este că un Lo-ckroy, un Tony Revillon, un Naquet (in România un Serurie, etc.) au mai multă influenţa asupra destine'or armatei noastre, decât un general şi chiar de cât toţi generalii...
                                                                                                Despăgubirile de resboi
   Ni se asigură, zice B| Public, că in anu espirat 1883 guverna imgerial Rus, prin inţelegere cu guvernu regal Român, a Încheiat o convenţiune prin care s’a regulat diferendul esistent intre ambele state, relativ la pagubele rămase neachitate de comisaru lieh’dator, principele M. Obolensky, şi că s’a plătit statului nostru, de imperiu rus, mai multe milioane, ca compensaţiune a tutulor I agnbelor cauzate in ţira Doa-tră de armatele imperiale ruse, in timpu rSsboiului din anu 1877—1878,— confiderându-se a-t-fel stinse pentru tot-d auna toate pretenţiunile de despăgubire.
   Una ca aceasta, de va fi adeverată, am dori să ştim pentru care anume păgubi
Franceză, Italiană şi Germană, Eigas a stat apoi in serviciul mai multor boeri din Bucureşti, fiind mai cursantă secretar al lui Nicolae Basarab Brăncovanul; ear in urmă Domnul Valachiei, Nicolae Mavroeni, 61 luă in serviciul seu ca secretar şi-l,onoră eu increderea .şi cu prietenia sa. Eigas prin inteligenţa şi prin posiţiu-nea sa, făcu cunoştinţă cu mulţi bărbaţi însemnaţi, care conduceau tre-bile Orientului pe acele vremi, intre alţii cu Ali-Paşa şi eu Pasvan-Oglu. Eigas se ocupa necontenit, consultând bibliotecele care a contribuit mult la desvoltarea talentelor sale fireşti; el se perfecţiona in cunoştinţa limbilor Elină, Latină, Franc-ză, Italiană, Germană şi Turcească, scria cu o rară eleganţă greceşte şi franţuzeşte, era poet şi inusieant, insă studii.e sale de predilecţie erau Geografia, Chimia. La 1783, eănd isbuc-ni resboiul dintre Turcia şi Austria, Domnul Valachiei, Nicolae Mavroeni, fu numit şef suprem al tuturor armatelor turceşti din Moldova şi din
    au plătit aceste milioane, pentru acelea cauzate direct statului, sau pentru toate in geuore ?
    Iu interesu adovărului şi pentru înlăturarea incriminaţiuuilor de tot felu care se pot naşte din ignoranţa faptului, rugăm pe guvern : sau a desminţi faptu, sau a publica in extenso convenţiunea încheiată in anul 1831 cu guvernu imperial rus, spre a se cunoaşte anume pagubele a căror lichidare s’a regulat printr'insa, care a fost cuantumu preienţiunelir şi căt s’a plătit.
    Cestiunea fiind foarte gingaşe sub toate punctele de vedere, ne abţinem d’a o trata in fond, mai inainte de a vedea râspunsu guvernului nostru pe care il aşteptăm cu nerăbdare.
    O tăcere din partea guvernului in această privinţă ar proba că faptu este adevărat şi s ar laşa mari bâuueli că intre pagubele achitate, in puterea convenţiuui mai sus citate, figurează şi acelea ale particularilor pe a căror avere, guvernul, intr’un mod arbitrar, s,a făcut st&pîn.
                                                                                                 0 Enigmă
   In şedinţa dela 15 decemvrie a A-dunărei din al Mitropoliei deal, d. doftor Măldărescu, crezSnd de cuviinţă a aduce in desbaterea Camerei o eroare comisă de ziarul Romanul. care a publicat numele d sale sub proectul de lege asupra revisuirci susţinut de d. C. A. Bosetti, a zis următoarele cuvinte :
   Fără a prejudeca valoarea aeettui proiect, şi cu mâhnire că numele meu nu poate figura alăturea cu acela al unora din corifeii (?!), ca să zic aşa, al liberaliamului român, declar uit nu am luat parte a acest proiect, (.iplause.)
Şi, prin urmare, numele meu nu ar putea figura intre acele semnaturi, şi probabil, din eroare, a a trecut. (Xplanşe.)
   Lăsând d’o parte simplicitatea d-lui doftor-deputat că n’a ştiut nici atăta că nu Camerei trebuia d-sa să ceară rectificarea, ci ziarului care a făcut greşala aceasta—daca greşală poate fi—; am dori să ni se spună ee grozăvii zis-a d-sa spre a fi meritat in dou6 rînduri aplausele colegilor s6i ?
   Fost-a luat in zeflemea ?
   Acele aplause pot fi oare socotite ca aprobări că bine a făcut de n’a iscălit proiectul de lege ?
   Sau dovedesc conştiinţa subscriito-rilor de ceea ce au făcut, şi dau măsura priceperei şi maturităţii lor?
   Pentru noi, drept s’o spunem, aceasta este o enigmă pe cari am dori s’o vedem deslegată.
   Ştiri din Străinătate
                                                                                             Conflictul franco-chinez.
   După cum spun loile streine, marchizul Ceng^ s a dus la Folkestone pentru timpul iât şin serbâtorib- Crăciunului. Unul dintre seci ei arii s-i, avend o intn-vedere cu un
V alachia. Acest Domn numi pe Eigas Ispravnic la Oi-a iova. Mavroeni bătu pe Austriaci la Sinaia, *) La 1790, pe cS.nd revoluţiunea franfVeză isbuc-nea, Eigas, pe lăngă funcţiunea sa de secretar al Domnului Nicolae Mavroeni, era şi profesor la şcoala domnească din Bucureşti. Eigas concepuse şi organiza un plan intins de revoluţiune şi de emancipare a Eladei. In acel plan luase parte mai mulţi boeri, episcopi şi comercianţi mari. Eigas sta chiar in relaţii secrete cu vestiţii rebeli Pasvan-Oglu şi Ali-Paşa. care In curs de mai mulţi ani ţinură in eşec armatele turceşti. La 1790, (Iulie), Nicolae Mavroeni Voevodi protectorul şi amicul lui Eigas, fu a-sisinat de Turci, dar Eigas continuă opera 0a revoluţionară, fiind dragoman in curs de mai mulţi ani la consulatul francez din Bucureşti, după cum ne încredinţează Brechet, consulul general francez din Triest, In
    *) Dr, Hoefer, Nouvele Biographie Generale, tom XLII pag, 98—102 Paris 1863.
corespundenf, a declarat: „Resboiul nu e
âm-a deidarat de către guvernul chinez. Reiaţiunilo diplomatice nu sunt întrerupte. Marchizul Cseng s’a retras din Pari-*, insă primul secretar Li-Cking-Men a remas acolo. Marchizul nu poate lua cunoştinţa oficiala de ştirea dată de ziare despre luarea oraşului Sontay de către trupele franceze, şi trebue să aştepte ştiri din Peking, ceea ce durează nane zile. Ultimatul pre-'entat dlui Ferry, in care s’a declarat, ca luarea oraşului Bac-Niuk sau Sontay va fi un ca-sus belii, venise din Peking. Fâra noi insfrucţiuni marchizul nu poate fa-e nimic, nici sa reinceapa negocierile. El face tot ce poate spre a evita resboiul.
   Corespondentul crede, câ China ar fi do rind o intervenţiune europ-ană.
                                                                                                         Afacerea Egiptului.
   Despre profetul din Sudan nu se ştie nici până acum ceva pozitiv. Gazeta ofici alâ din Cair face eunoseut, ca Chedivu a primit doue depeşe, una dela guvernatorul din Berber şi alta dela cel din Dongoia. Prima depeşa spune, ca Hicks-paşa a fost ucis cu 3000 soldaţi egipteni, insă Aladin-paşa cu restul o ştirii se afla intârit la Mel-bars, unda primeşte provisiuni dela triburile amici. Guvernatorul din Dongoia descrie lupte'e trupelor cu profetul şi zice că Egiptenii au fost victorioşi, iar oştirea iutrea-gâ sar fi găsind la Melbars. Mahdiul e-te la El Obeid, părăsit de partizmii sei. Sunt banueli ca a-este depeşe să nu fie a curza, căci Berber şi Dongo'a sunt departe de teatrul resboiului şi nu s’au putut primi acolo alte ştiri, de cât din auzite. E posi ■ bil, şi chiar probabil, ca vre un rest de oştire sa se fie retras intr’o Oaza.
   Iutr acestea „ Times" pledează in favoarea unui protectorat britanie asupra Egiptului Foaea Cetăţii zice, ca aceasta e o da torie clază a Engliterii faţă cu ea insăşi, cu Egiptul şi cu lumea.
   MIŞCĂRI IN ADMINISTRAŢIE
   Sunt transferaţi şi numiţi ;
   D.    Paul Jeou, actualul sub-prefect de la plasa Crasna, judeţul Fâlciu, in asemenea calitate la plasa Mijloeu-Prutu din acelaş judeţ, iu locul d-lui Andreiu ,Bnghiui trecut in alta funcţiune.
   D. N. N. Selimescu, poliţaiu la oraşul Zimnicea, judeţul Teleorman, in locul vacant. ■
   D. Mateiu Ionescu, ajutor la administraţia plaşei Medgidie, judeţul Constanţa, in locul d-lui Carapetru.
   D-nii Ioan Nicolau, N. Manoleseu şi V Gheorghescu, sub-comisari clasa I pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, in locurile vacante.
                                                     NOUTĂŢI DIN ŢARĂ
   M ş.rea populaţiei oraşn'ui Ga’aţi de
la 1—16 Decembre este : naşteri : 74, din care 43 băeţi legitimi şi 2 nelegitimi, 27 fete legitime şi 2 nelegitime ; căsătorii : 9 ; morţi : 53.
   Morţii au fost până la un an, 4 băeţi şi 4 tet9 ; de ,a 1—5 ani, 2 băeţi şi 2 fete ; de la 5—10 ani, 2 băeţi şî 2 fete ; de la 10—50 ani, 1 biet şi 1 tată ; de la 20—40 ani, 11 bărbaţi şi 4 femei; de la 40—00 ani, 12 bărbaţi şi 1 femee ; de la 60 ani in sus, 9 bărbaţi şi 1 femee.j Naşterile intrec dar cu 18 numărul morţilor. Mortalitea e mai frecventa la virstele
raportai seu din 1798 adresat cătră guvernul seu. Lasfirşitul anului 1796, Eigas plecă din Valachia la Vipna, ca să scape de urmăririle agenţilor turceşti, după ce au trăit treizeci şi doi de ani in Valachia şi au visitat de nenumerate ori Moldova, unde işi făcuse mulţi prieteni şi aderenţi. La Viena, Eigas se legă cu toţi compatrioţii sei trăitori in capitala Austriei, şi le destăinui planurile sale despre liberarea Eladei. Toţi se uniră şi se scriseră membri ai Eterici secrete pu-n&ndu-şi averile in serviciul patriei lor. Ramincaţiunile acestei Eterii se Întindeau prin toate ţerile. Eigas călătorise in Moldova şi eănd domnea (1795 —' 1797) Alexandru Calimah \ oevod, al cărui fiu, Scarlat Calimah mai târziu Domn şi el al Moldovei, luase de soţie pe Domniţa Smaranda, fiica Domnului Valachiei Nicolae Ma-vrueni. La Iaşi, la şcoala domnească Eigas a predat, la 1795—1796, Fi* sica şi Chimia. Aprins de focul rovo-luţiuni francase, el imprăştlea prin toate ţările cântecele şipoemile sale J

mature şl in ‘puci.il Ia «eiul barhi^J Boai te organelor respiratoare an .... jB cele oui multe victime.
    O glumă nenorocita. — „Progresii- L Berlad raportează următoru accident :
    In seara zilei de 8 Decemvrie a. c. cuitori Iordachi a Lupului şi Constantjj Cozma din comuna Banca, plasa Tirgu ■ cest judeţ, mergând deosebiţi la pânda^B pădure, spre ucidere de lupi, la locu 9 mit Ulm, Constantin Cozma vezend pe uH dachi a Lupului umblând priu pădure V inceput a urla ca lupii ; atunci întorcând,), se Iordichi a Lupului şi uitandu-se Spr# ‘ocu unde se afla C. Cozma in depsrtj ca de 40 paşi şi crezând câ este lup descărcat puşca şi a lovit pe C. Cozma * ambele picioare. Pacientu s’a transportat 9 cura spitalului.
    Azil petru săraci. - „Curieru B.“ z*, câ loja mesonica din Iaşi a înfiinţat p, str. Veche un azil supt denumirea de jf. silul Filantropia." înfiinţând acest azil |0j^ masonica a voit a imbunâtaţi suferinţei, oamenilor lipsiţi de mijloace şi de locala pentru dormit ; in acest azil sunt primiţi toţi săracii tara escepţiune de religiune, un. de pentru minima sumă de 10 bani uri. mese in schimb un loc de dormit, ^ pahar de ceai de 100 dramuri şi un sfu de pâine. Ae<st azil este făcut cu spesj lojei masonice, pentru a uşura suferi* ţele atâtor sărmani fără mijloace. Mol lieru acestui azil se compune din paturi cu numere, saltele şi perne umplute cn paie, oghialuri etc. Azilul este pus supt privegherea unui intendent fiind ajutat dj către un servitor.
                                                                                                                   Mişcări in Justiţie
   D. G. Belcic, actual judecător al ocolului Meletin, este permutat iu aceeaşi caii. tate la ocolul Botoşani, in locul I) lui At* Gheorghiu, care trece in postul ocupat da D. G. Belcic.
   D. N. A. Berzu, doctor in drept, actual membru la curtea de apel din Iaşi, pror-u-ror-general pe lângă acea curte, in locul D-lui Dumitrie Budişteanu. 1
   D. G. Sişman, doctor in drept de lata cu.tatea din Bruxelles, actual membru lai curtea de apel din Focşani, in aceeaşi calitate la curtea de apel din Iaşi.
   D. Dimitrie Iuraşeu, doctor iu drept de la facultatea din Bruxelles, actual supleant la curtea de apel din Focşani, membru la acea curte.
   D. Anton Suciu, licenţiat in drept de la facultatea din Iaşi, fost preşedinte de tribunal, supleant la curtea de apel din Focşani,
                                                                       ECOURI
  Diu Londra se anunţă, câ Anglia ar fi permis intrări a trupelor otomane in 8udau şi de i Irupde se vor imburca ineurftnd li Stambul.
  Mulţi insurgenţi din Tunizii, fngiţi in Tripolitana, s au dus in Sudan spre a se lupta sub steagurile Mahdiului.
Mareşalul Man.euflel, guvernatorul Ales-
eroice, indemnănd lumea să se scoale contra Turcilor. Din Viena, Eigas ţinea corespondenţe secrete cu meni' brii Eteriei de pretutindene, şi cil autorităţile franceze ale Directoratului; al avea dese corespondenţe cu generalul Republicei franceze, Napoleon Bonaporte, care iutorcSndu-se biruitor diu Italia, 6i scrise, făgăduia-du-i că va elibera Elada. Tot »-tunci, (1797), şi tot in acelaşi scop, Fjanetaki Gligoraki (vulgoDianim-bejj Voevodul Manioţilor trimitea pe fiul s6u la Bonaparte, şi doi trimişi ai lui Napoleon au mers la Cythium şi au inmâuat Voevodului Djanetaki o scrisoare autografă de la Bonaparte, care incepea cu cuvintele : „GcnP ralul şef al Armatei Italiei, cătră şeful Poporului liber al Mainet., • Voevodul Spartei poartă pe trimişii lui Napoleon prin ţara sa, le arată localităţile întărite, potecele şi planul său de acţiune ; aice sosise şi delo-
                                                                                                                   *) LManue, Biographie Uuiversellc, I 1326. Conv. Lit. anul XVII, No. 9, c. 4*
MPl L
ej îe de gând ei dimisioueze şi iu lovii zice ci va veni generalul Werder, jnniilitar la Petersburg. Causa diuiisi-,i i Manteuffel nu se ştie daca e poli-yj ji de alţi natura.
iei'i
1
jtorul guvernului rus anunţi, că sta-Ctâţii Ţarului s’a ameliorat mult, cu «stea Ţarul n'a ieşit anca din palat, tpul boalei Ţirul a primit regulat râie miniştrilor.
  tficpeşa din Paris dela 16 Dec. spune, & | dou6 zile sunt scene turbulente la adj ia ziarului „Cri du Penple”. Aceasta v4 vorbit de corupţia morala a studen-lotiG )eacea mii de studenţi şi de grizete ki| us la redacţie şi au trimis deputaţi* nil «re a cere retractarea crior scrise, nsi redacţia nu e dispusa a satisface ce-ert Se aşteaptă noi scandaluri.
JE D G A R D POE
                                                    MEDIC POET
   tgard Poe, acest poet morbid, acest joi iMtor alucinat, •acest scriitor al ner* ,il|', precum 1 numeşte Ch. Baudela-re nemuritorul sffl traducător; Edgard Po nu este numai romancierul magic, r« :sintantul cel mal ilustru al literaturei 5t lor-Unite. „Acestă Barbarie mare luna tă cu gaz*, dar şi un savaut firiolo-pd| un observator îndemânatic al natu-re imane, sănStosă şi bolnava, un creere, na "u care fenomenele biologice par a nu ti . ut nici un secret.
   im a câştigat ore Poe cunoscinţe me-di e ?
   am acest soiţi de lipemaniac alcoolic, fu nd ne încetat de societatea omenilor, poitre O numia ,o adunătură de misern-tm, şi căutând în rachiâ un refugiu, sad rrj bine un mod de sinucidere, a putut eicţv£ţa şi desfăşura în operele sale o crlgere de fapte sciiţifice atât de intonate pentru timpnl sâîS ?
     Respunsul acestei cestiunl nu prea uşor.
   u am găsit, ca indicaţiune biografică ibilă, de cât marea aptitudine ce Poe ifestase în juneţea sa pentru sciinţele <■. Insă este probabil, că a trebuit I complecteze aceste studii de juneţe,
piu in composiţia atmosf rel: azotul ser-vesce a neutralisa, dacă se p6te numi ast-fel, oxigenul, şi a ’i modera puterea »a comburantă.
   Sfârşitul lumel îl vecjl în Istoria extraordinară de care vorbim, pentru că „o-xygenul, princip de combustiune, şi vehiculul căldurel, este în exces anormal în aer. Oameni simţiră de odată o teribilă sen-saţie de durere, o constrcţiune rigtirdsâ a peptulul şi a plămânilor, o insuportabilă uscăciune a pelel... O extracţiune to-
tală a azotului produse o combustiune iresistibilă, devastătdre, a tot-puternică, imediată. Sângele roşu isbucnea tumultuos în strâmtele sale canaturi. Un delir furios apucă pe toţi omeni şi, cu braţele înţepenite spre cerul ameninţător, ei tre-
murad şi scoteau ţipete, îngrosi t6re.......
Ast-fel se sfârşi tot.*
   Edgard PoS pare une-orl a arăta cu o 6re-care cochetărie adevărata sa erudiţie.
   In Aventura fără sdmăn a unui ore-care Hans P/dai, el desfăşură cunoscinţe mari în astronomie, în fisică şi iu chimie şi descrie cu precisiune acţiunea aerostaţiu-nel asupra organismului De altn.interea este dificil a nu vedea în acestă isterie embryonul romanului sciinţific, exploatat în «jilele nostre cu atâta talent de autoru francei) Jules Verne.
   „Nici unul mal bine de cât Poe, scrie Bandelaire, D’a povestit cu mal multă magie alucinaţia lăsând mal întâifi loc dubi ului, peste puţin convinsă şi raţionată ca o carte; absurdul instalându-se în inte ligenţă şi guvernândo cu o logică înspăimântă-tdre ; isteria usurpând locul voinţei; contradicţia stabilită intre nervi şi spirit; şi omul desacordat până în gradul acela a exprima durerea prin râs.*
    Citiţi, pentru a vg consolida apreciarea, portretul hil Roderick Usher, acel uevro-patu inijestrat de o acuitate morbidă simţurilor, acest alucinat care crede (ceia ce va proba mal târqliu Darwin) sensitivi-tatea vegetalelor, acel nebun hyperesthe-siat, pe care mirosurile ’l sufocă, lumina ’l ameţcsce, sunetele ’1 (jăpăcesct. Să vedeţi observaţiunile lui Poâ asupra lacultăţi combinârel, sad constructivitatea, acestă facultate de ordin inferior, de 6re ce ea apare în nişte fiinţe a cărora inteligenţă este limitrofa de idioţie ; observaţiunele sale asupra limbagiulul nebunilor, ,care, de şi este ineoherent în cuvinte cu tote astea este tot-deuna silabisat.c
    El ne descrie într’un mod şi mal viu alcoolismul şi simptomele sale : văjiitul «-rechelor care precedă forma comatosă beţiei ; limbagiul gutural şi aspru ,per
ntlnum.Isă lucreze cărţi la cari el face u ori aluăiune, dar âncă, să se exerseze ii âmpul atât de fecund al observaţiunel etice.
                                                                                                                                                                                                          )rl cum ar fi, PoS este un profund a (ist şi un doctor erudit. Opul şeii Du-asasinat din strada Morgue este plin
ÎimGnunte technice şl pare să fie scris in om al meseriei; el strălucesce prin-admirabilă logică de deducţiune şi titue un adevgrat model de cercetare •^tico-judiciară.
                                                                                                                                                                                                          J/om găsi în Misterul Maria Boget cătaţi analoge ; starea cadavrului, deposi-
t experţilor, fisiologia atât de delicată orţil prin submersiune, sunt descrise d o mână de maestru; s ar crede, că a ste pagini sunt luate diatr’o carte de •dicinâ legală, Acest tip de exactitudl-3 ştiinţifică se manifestă Mtca dig
   fect, balansat şl modulat, care se observă la adevgratul beţiv în timpul periddelur celei mal intense escitaţiunl.* El cundsce prin experienţă efectele desastrdse ale a-cesteî otrăvi arrjgtore ; el, a căruia răsu-fl.re alcoolică (precum o spune unul din biografi sgl) ar fl luat foc apropiirdu-se de flacărea unei lumânări; probă este a cestă esclamaţie dnrerd ă ce o scdte în Pisica nlgră:     „Răul mg coprindea din
   ce în ce; căci care este răul comparabil cu alcoolul f
     Edgard Poe avea,|după părerea ndstră nu numai cunoştinţe In medicină, dar probabil şi docturl prin trcamicide sale particu'are
                                                                                                                                                                                                        Aciista ne explică multe din alusiunile intime, precum frumAsa istorie pe care _ densul o povesteşte, a celebrului fi-iologist ‘ > şi chirurg Aberueihy : „Odată un bogat, " i fdrte sgârcit, concepu p anul de a sustra
ctiune cu o momâe, unde autorul intra j !uj Abernethy o consultaţie medicală 1 nişte amănunte anatomice (muşchid ; Jn ggţ SCOp e) jncepU cu dân.-ul, în mij nporal, tunică albuginee, os sesambide- j jocu| uaej societăţi, o conversaţie obiş pollicis pedis, abductor, etc.) şi eîFu* ! nujtă, prin care el insinnâ doctorului pro ca să (j'cem a/a, l6te amănuntele ar* \     -u| ’sgg faSj ca ace]a a unul individ i
   aiului âmbalsamârel (procedeurl prin j magjoar. ’ya presupunem , zice sgâr lahalt şi prin sublimatul corrosi .)    | citul, că simptomele sunt cutare şi ca
  In Gonversaţiunea lux Eiros cu Charmion, tare... ne iniţigrjă intr un mod exact de corn-siţia aerului, format de 21 de oxygen de 78 de azot: ne explică într’un mod nţific rolul acestui din urmă corp sim-
ţii Livadei, Aticei, Epirului şi ai etei, şi se puseră la ordinele |iui Dnaparte.*)
La Viena. Eigas infiinţase de ma Jnte o tipogratie grecească, fonda-un jurnal şi tipărise ruai multe rţi greceşti, precum cursul seu de isică populară, tradus şi prelucrat «pă autori Germani şi Francejii iena, 1790, tipogr. Trattner), Noul rwchnrsis, traducere din limba fran-!Ză (Viena 1797), şi Operele sale ■amatice (Viena 1797)- Amicii lui igas, au tipărit la laşi, la 1814, an voi. in 12°.), după moartea sa, ioemele sale Eroice care au aprins «cui revoluţiunii şi au dobândit lui igas in istoria literaturei titlul de yrteu al Greciei moderne (TyrtAe e la Grece moderne). Eigas a com-Şi o Enciclopedie ştiinţifică şi a
   Acum doctore, spunem ce l’al povăţu
să ia ?                              ,
   Ce să ia ? ijice Abernethy; — dar a lua un consilitl, făr? îndoalâ.
                                                                                                       *)E. Yemenia. Sceues et rficits des guerres l’indâpendance. Grece moderne, pag. 13 — 315. Paris 1869.— Le Baron Juche-»au de Saint Denys, Histoire de l'Empire ttomsu, tom. III, pag. 114. Paris 1844.
lucrat şi publicat ia Viena Cluirta Greciei antice modeme pe o scar mare. El a scris şi un tratat taciică militară**) La Viena, Eigas predica pe faţă revoluţiunea coutr Turcilor, crezfcndu-se sigur tria.***)
de
in Aus-
(Va urma)
  Pentru c.i cine-va să fie convins de re alitatea acestorjnfluenţe particulare asupra gemului lui Edgar Poe, este de ajuns a citi acea concepţiune delirantă {întitulată : Adevirul asupra caduluî Valdemar. Este istoria fantast.eă a uuul phthisic magne-tisat. In articulo morlis, şi care, dupS ce trăit şase. şepte luni într’o stare de catalepsie magnetică, să deşteptat de o dată prin fasele obişnuite. Nu numai, câ Valdemar a murit la moment dupe deşteptarea sa, dar ,se perdu de o dată, se făcu fârimiturl, să făcu piftie într’un mod absolut pe pat, în faţa atâtor martori (Jă-cea o masă desgustătore şi aprdpe lichidă, putrefacţie îogrozit6re.“
    Nu vom insista^asupra ideii mal mult^de cât ciudată, emisă în acostă poveste extraordinară, dar vom semnala In amănunte, un adevSr medical absolut mişcător. Citiţi descripţiunca celor din urmă momente a unul fcisic : ,Nu ’1 vgijusem de (Jece d‘le, şi fusel înspăimentat de teribila alteraţiun ce ace<t scurt interval produse asupra
lui... Faţa sa era de culdrea plumbullu
ochi s£î erafi cu ddsăverşire stinşi, şi s e bise în ast-fel de grad, îu cât pelea iuse, crăpată pe umeri obrazului. Expectorata era excesivă, pulsul abia simţitor. El păstra cu t6te acestea, într’un mod fdrte singular, tote forţele spiritului şi o 6re care cantitate de forţe fisice.
    Ascultaţi acum descripţia tehnică, a mlădiei, şi spuneţi-ne cum a făcut poetul american, mal cu sdmă în epocaj^în care scria acele rânduri, ca să adune intr'uu mod atât de conştiinţios amănuntele Iti^ei de formă sc!er6-ă, saQ interstiţială : »Plă-mânul stâng era de optspre-ţlece luul într’o stare mal mult osdsă sad cartiliganosă, şi bine înţeles cu totul incapabilă de ori ce funcţiune vita'ă. Dreptul în regiunea sa superioră^se osificase şi den<ul, de şif nu în totalitate, cel puţin parţial; pe când partea inferioiă nu mal era, de cât o masă de tubercule purulente, pgtrunden-du-se una pealta. Exista mal multe peroraţii profunde, şi, într’un punct 6re care era adherenţă permanentă a părţilor.
    Aceste fenomene ale lobului drept erad într'un mod comparativ, cu o dată recentă. Ossificaţia mersese cu o rapiditate f6rte insolită; cu o lună mal nainte, nu se putea descoperi nicl-un svmptom şi aderenţa nu fusese remarcată, de cât în cele din urmă trei dile. Afâră de phthisie, să bănuia un auevrism al aortei; dar asupra acestui punct phenomenele de ossifacaţiune făcuse să fie imposibil orl-ce diagnostic exact Intr o altă istorie a sa, Poe are în vedere o formă cu lotul diferită a aceiaşi ma ladei^când vorbeşte de Vankirh ftizie în a intat, care suferea de dureri tari în regiunea cordului, respira forte greu, şi avea t6te simptomele asthamulul. (Revel. magn.)
     Prin aceste câte-va citaţiunl nu trebue să se crci.U, că autorul Corbului u’a fost d-i cât un scriitor, (precum sunt mulţi) desfăşurăud cunoştinţe‘technice împrumutate din sorgint- savante. El la-ă totdauna să străbată originalitatea erudiţiunei sale, şi imprimă peste tot ghiara geniului sed. El resumă într’o vorbă efectele psicliice ale opiumului. „Opium învălue t6tă lumea ex-teridrâ de oiutensitate deinteres.“ El observă într'un mod forte fin fisiologia atât de dificilă a visului ,Cănd cinc-va viseejă, <jlce dânsul, şi dacă în visul s20 bănueşte că viseijă, bânuirea nu lipseşte a se confirma şi adormitul, este, ca să <jic aşa, imediat deşteptat,”
     El descrie într’un mod încântător dis-posiţiunil: fisice şi morale ale reîntorceri la sănătate, şi acea veselă întinerire a convalescenţei.” Eram atunci convalescent, şi forţa revenindu'ml md găseam într’una din acele fericite disposiţiunl, cari sunt tocmai contrariul urâtului; disposiţmnl în cari flămânqlirea morală este minunat excitată, în cari spiritul electiisat întrece atât de prodigios puterea sa (jilnică, în cât raţiunea ardinte şi naivă a lui Leib-nitz întrece recea şi moleşită rhetoricâ a lui Gorgias.— A respira numai era o fericite.(E. Poe Omul mulţimei.)
     In Aventurile lut Arthur Gordon Pym, el ue face să atingem cu degetul oribilele torturi ale setei, şi desemneijă într'un mod viu ororile gradate şi progresive ale fonieteî.
     In fine. cunoştea fd.te bine igiena acela Care scria, în Domenul de Arnheim, acestă frasă atât de adeverată; „principala condiţiune de beatitudine este liberul e-serciţiu la aer curat ; sănătatea care se pdte obţine prin alte mijldce abia este demnă de acest nume.«
     Din nenorocire acela care scria astfel aparţinea scdleî aşa de întinsă, video meliora proboque...
     In atare mod comentâqlă Monin pe estra-ordinarul Edgard Pob.
                                                                                                                                                                                                                                               M ra.
     Rrog. Med. Român.
   Volumul sfiu Odes et Poenies apăru îu 1844, şi conţine bucăţi de o inspiraţiune prea personală şi prea înaltă.
   Acest din urmă volum produse o vie im-presiune în lumea literară. La întoreerea sa din o misiune îu Italia, unde fusese trimis de d. de Salvaudy, iu numit în 1847 profesor de literatură franceză la facultatea de litere dinJLyon. Ocupâ acest post pen6 în 1861. La acesta epoca fu revocat în urma unei satire în versuri pe care » publicat’o în Correspondant ,sub titlu: Musele de Stat. După aceia d. Laprade a scos la lumină Boemele evangelice, Simfoniele, şi un volum de studii critice de arta şi morala.
   Ales la 8 februare 1871 în adunarea naţionala, Laprade făcu parte din centrul drept; der sânfitatea sea deja sdruncinatâ nu I per-, mise 80 ia parte activă la lucrările Adunării
   **) Bouillet. Dictionnaire d’liistoire de Geograpliie, p. 1500.
   ***) Le Baron Juchereau de Saint Denys Marechal de Chainp, Ministrre de France •n Grece. Histoire de l'Empire Ottoman,
tom UI. pi$- Hi-
Necrologie
   Poetul Laprade, membru al Academie franceze, a încetat din viaţa în urma unei lungi bole. S'a născut în Lion, în anul 1812, şi se consacră de timpuriu literaturei.
   In 1829 tipări o poema intitulata : Par-umurile M&gdaleneî care îi făcu numele unoscut,
f
INFOItMAŢIUNI
   Procesul torturatorilor de la Bor-deni care era a se judeca azi la Curtea de apel secţia II diu Bucureşti, s’a amănat in urma unei propuneri de martori de către Partea Civilă.
   Din partea (Cranilor s’au prosintat Domnii avocaţi P. Grădişteanu, Dem. Ionescu, Davidescu, Athanasiu şi Di-sescu.
   Din partea inculpaţilor Domnii E. Stanian, şi C. G. Costa-Frou.
   Procesul s’a amăuat pentru 22 februarie.
YARIETAŢI
  Pungaşii şi damele.— Sub acest titlu „Neue treie Presse1' dă un sfat femeilor vienese, şi poate c-ă el n’ar fi r0u de urmat şi la noi. Citatul ziar scrie următoarele: „Ca ori ce oraş mare, are şi Viena o armata de pungai, cari işi exercită meşteşugul lor, şi foarte adese cu succes, sau iu bande bine organisate sau separaţi. Din expunerile statistice a!e poliţei sunt de relevat dog fapte interesante asupra acestei cestiuni: intai ca cu venirea iernei se opres-ce intr’un chip simţitor num6rul pungaşilor, şi al doele câ mai ales femeile sunt acele pe cari le buzunâresc pungaşii. întâiul fapt se explica naturalmente prin a ceea că, de o dată cu venirea iernei, ince' cepe a lipsi şi lucrul. Lipsa şi miseria im-ping astfel pe un[i nenoiociţi, cari poate n’ar fi părăsit calea Ct-a bună, in rânuurile ciminalilur. Dar dacă pungaşii a feg mai ales femeile spre a le posunrâi, apoi causa este, după cum spuno şi raportul poliţie-ne-c, atat moda imbrăiâmintelor cât şi o oare-i are negligenţă ce arată femeile iu pasirarea pungei lor, când merg pe strade. Busunareie exterioare ale paltoanelor, in cari femeile işi pun banii invită intr’un chip formal pe pungaşi să Ie scotocească şi sâ’şi pună la incerearea arta lor de scamatoria. Vrednic de observat e-te ca, diu 50 caşuri de pungaşii ce s’au iutâmp at in a-c-e-ăe din urma timpuri, 42 au fost efectuate fiiud-câ banii se aflau iu posunarele exterioare. Chiar zilele acesie s’a arestat un bâiaj pe când tocmai comitea o asemene pungăşia, şi, inirebat fiind d un funcţionar poliţienesc de ce voia sa fuie, el răspunse cu naivitate. „Uu colţ al punguliţei atârnat asa de frumos afară, iu cât imi veni pofta să in ere dacă aşi putea s’o trag de tot. Dacă Doamnele noast e, caii nu voesc negreşit sâ'şi arunce banii pe drum, ar voi sâ facă mii auevoioast meseria pungaşilor, n'ar avea de cât sâ renunţe la felul lor de busunare.
resentaţiune extraordinară dată in Bee ficiul d-rei Anna Popescu se va juca pentru -a oară in această stagiune: Strengara din Paris, comedie-dramă in 2 acte de d-nii Bayard şi Vanderburk, tradusă de M. Pas-caly.
   Spectacolul se va sfârşi cu „piesa nouă:” Dupe Moartea Mea I Comedie originală intr’un act de d-nu
                                                                                                                             • * *
                                                                      ŞTIRI TEATRALE
                                                                                                                                 Teatru Dacia. — Direcţia Grigore A. Mauolescu Joi la 22 decembrie 1883 re-
   Societatea corpului didactic
   Toţi profesorii din capitală sunt rugaţi a se intruni, Marţi 20 Decembre 8 ore seara, in localul societăţei in casa Filipescu, strada Calvină spre a delibera asupra dărei de seamă a Consiliului, in privinţa aplicărei legei de Ararea şi gradarea remunera* rielor.
       Consiliul de administraţiune.
  D. A. KIBRICK
   CHIRURGIEN-DENTIS1E
  S’a mutat Strada Carol No. 20 : alături cu farmacia Kesler (aproape de Calea Victoriei) Bucureşti.
                                                                         Gudrit Ies dents malades
  Plombe, arracke, netoie et redres-se des dents, sans aucune douleur, d’apres Ies meilleurs systemes, fabri-que aussi et pose des dents minera-les exactement pareilles^aux dents na-turelles. Mr. Kibrick va, pour tout ce qui concerne sa profession, ou il est demande.
  Vindică dinţii bolnavi, ’i plumbueşte ’i scoate, ’i curăţă şi ’i indreptează fără nici o durere, după cele mai bune sisteme; asemenea fabrică şi pune dinţi minerali cu tutui intocmai celor naturali.
  D. Kibrick vine ori unde este chemat, pentru tot ce se atinge de profesiunea sa.
  Consultaţiuni 'de la 9 — 10 a. m. gratis.
  Pentru d-nii studenţi şi militari preţurile reduse cu 50°/o
  D. Kibrick a aranjat casa sa foarte luxos şi dar anunţă că poate primi clientela cea mai deosebită, asi-gurănd’o de serviciu prompt şi mulţumitor.
                                                                      NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
  A eşit de supt tipar şi se află de vîn-zare la librăria Nicolescu, Pasagiul romăn, a opta fasciculă din opera :
                                                                       STTJIDXIE
                                                                              asupra
  CONSTITUŢIUNEI ROMANILOR
                                                                               sau
                                                                  explicarea pactului nostru fundamental din 1 ln'iu 1^66 de G. G. MEITANI
  Preţul unui exemplar 5 lei; pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei.
                                                                   AYIS
  Sub-semnata Prima Fabrică cu abur de Săpun şi Parfumeric din Bucureşti are onoare a face cunoscut, infiinţarea unui deposit, fabricatelor ei pe Calea Victoriei vis-a-vis de Palatul Regal, in care va ţine un bogat şi distins asortiment de toate articolele de lux şi de toaletă precum şi Parfumerii de la cele mni renumite fabrici franceze şi engleze.
  Asigurând serviciu strict, solid şi atent, roaga pe onor. public pentru numeroasă vizitare acestui magasin.
                                                                   Cu deplină stimă
                                                              Fabrica de Săpun şi Parfumerie Şoseaua Colentina
I
,T^PUL
MARELE MAG ASIN

                                                                                                                                                                                                                                                        Singurele capsule de gluten cu copaiu appro-bate de Academia de Meclcina din Paris. —
                                                                                                                                                                                                                                                        JSfu se spury In stotnach, deci, suul în Lot d’aunn bine toiurato al nu prlcluucsc neci ua data rif-
hîeii. înlrcbuintale singure seu cu lnjectiunea Ftaquin, viuduc în forte SCUfl leinp scurgerile crla mai tari pricinuite de
VIS-A-VIS DE THKATRUL NAŢIONAL
  A nu priimi decât FiacOueie cari pdrta, yu învelişul do afara,semna tura iui Ragu/n si Timbru/ olflcial (în albastru) al Guvern ui ui trancea.
I nunţii înaltei nubil im
                                                                                           Deposit: Paris, 18, Faubourg St-Denis la ELMOUZE-ALBESPEYRES
                                                                                             Si lntâte pr i n o J p a 1 el o Pbarmaoli
                                                                                                   UNDE SE POT GĂSI A3SESENKA SI
Întrebuinţate In
SPITALELE MILITARE ALE FRANCIEI
Forţa bărbăteasca perdută şi slăbită
IMPOTENTA
    Ajntor sigur! Prin duş carbongonital se vindecă ori cine (tratament estern) sigur pentru totdauna, adeseori in 24 ore, chiur şi acolo, nnde nimic n’a folosit, [fie şi o impotenţă de mulţi ani. Cura e plăcută, neobservată, vindecarea radicală fără urmări rele. Atestatele unor profesori iusemnaţi şi scrieri medicale, recomandaţiuni călduroase medica[e şi epistole de mulţumire a celor ce s au vindecat radical sfâtuese pe ori cine care suferă să şi procure Duş-Carbon, ce gâranteazâ re-sultate darabile. Comploci cu instrucţii 12 frayici. Eipediarea şi impaetetarea discretă prin postă, in cât nu se află conţinutul. Depou general al Duşului-Carbon privii, la I. E. Buxbaum, Viena, II Ferdinands-tra*8e 25.
   Ou ocasiunea sărbătorilor recomandăm din colosalul transport de haine bărbăteşti ce am priimit: Baltone de Cocimin, Montagnak rus, Eiderdon, etc. Blăni de veritabil Scong, Persian şi gulere Biber, etc.— Blăni de voiaj de veritabil Şopp caucaz. Blănuţe de vînătore cu oaie Berlinezâ, etc. — Mantale impermeabile de iarnă. Costume negre, Fracuri, Gheroce de veritabil postav de Sedan. Diferite costume de fantesie Mare colecţiune de pantaloni moderni. Veste Broşate şi Luttre, de mătase şi lână.
                                                                     K RECOMANDAM CA NEMERITE PENTRU CADOU ■■■ Elegantă colecţiune de Halate şi costume de casa-neglige.
                             cavalerul de mode
                                                                                                                                                          No. 2. Strada Ş?lari şi Colţu Covaci No. 2.
IPSOS DE CAMPINA
REPEDE ŞI RADICALĂ
CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ:
   Sifi is, stricturi, boale de piele, du reri in canalu urinar sau iu băşică poala albăi armările onaniei, ca : Slă biciunea bărbătească, poluţiuui, etc se vindecă cu o metodă probată ir mii da cazuri, fără urmări rele shi
MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ
TENCUIALĂ PENTRU CASE
•Mare deposit la D-nii P. Brnzzesi & C-ie
Calea Victoriei 55
                                                                                                                                                                                                                  Pudră de Orezu specială
Preparată cu Bismuth
                                                                                                                                                                                                             i,es FAY, Parfumoru
5a±ac, 9 — PARIS
                                                                        PRIMA ASOCIAŢIUNE A TÎMPLARILOR DIN BUCUREŞTI
INSTITUTU MEDICAL
                                                                                   BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF)
                                                                                       SECŢIA MEDICALE
1. Hydrotherap;
ANUNCIU IMPORTANT
FOTOGp, A FII
prea interesante şi picante trimese Jîn plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2; Rumpler, Konigsberg, in Prusia, Steind. Querstrase. 3. Cataloage asupra uno lecture picante gratis.
   Aducem prin aceasta la cunoştinţă onor. P. T. Public, că am deschis un mare deposit de mobile in Strada Carol I, No. 20, lucrate de cei mai renumiţi tîmplari din Capitală.
   Se găseşte iji tot dauna un mare deposit de mobile complecte pentru iatacuri, saloane sufragerii etc, se primeşte ori ce comande a-tingătoare de arta tîmplăriei, tapiţeriei, sculpturei şi poleiturei, cu preţuri foarte avantagioase. Asemenea ne angajăm cu aranjarea de bot duri, cafenele, etc.
   Suntem convinşi că onor. P. T. Public se va grăbi a profita de această ocasiune, onorăndu-ne cu vi-, sitele d-lor spre a se convinge atăt de calitatea mărfurilor căt şi d efti-nâtatca lor.
                                               BUOURESCI
16. -CALEA VICTORIEI - 16
   1. Hjdrotherapia, 2 Electrizare, 3. Orthopediej 4. Gimnastică Medicale, 6: Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-j viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale.
                                                                                                    SECŢIA HIGIENICl
   1 Bae abur..................8.-
   1 bae de puuna cu şi fără duşi lei 2,50 1 » „   ,  „ „ ; ciment pentru
   ■. medicamente . . . . „ 2. — 1 duşâ rece sistematică . . „ 1,50
BAI DE ABURi
                                                                                ŞI DE
                                                                             PUTINA
  NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zileie de !a păn i la 7 seara.
Z.1IL-" ULIŢA.
i ore
LEMNE DE STEJAR
lucrat traverse, scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel do lucru, se poate preda Ia T.-Măgurele sau la Corabia in ori căt de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar.
                                                                                                                              A ii u rt c i ii
   Lu magazinul de argintărie, de po cale Moşilor No. 157, n« «da de vănznre eu preturi foarte moderate :
   Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, taie de dulceaţă, linguriţe, Jooşnicionre, zarluri, puttale, candele, cădelniţe de argint, sălbi, diadome de cap, tacâmuri do masă, şi altele de argint.
   Se primesc comande relative la aceasta ramura, precum ăncă a so auri. a se ar-
UN STUDENT
universitar doreşte a da lecţii intr'o familie pe preţ foarte moderat.
   A se adresa la Administraţia acestui ziar.
                                                                                                                                                                                                                        DE VENZARE apartamente str»^
Sculpturei No. 28.
                                                                                                                                                                                                                       Doritorii se vor adresa strada Grozâveşu No. 23. George Petre arojdierul sau la G-
                                                                                                              AVOCAT,
          3, Dcalu Mitropoliei dimineaţa până la 10 ore. seara de ia 6 penă la 8 ore.
M Mini eseu
Ionitescu calea Griviţa No, 69,
hpvgiafui A. Miute: cu HUa lliea'rulut Bostil