bIINECA 18 DECEMBRE 1883 'Ol Administraţia, O^slea Victoriei Nr. 3U. ABONAMENTELE ¥»U ţar», pe an . . . . , pe 6 Ioni. . , pe 3 Inul. . . streinitate^pe an . . . 40 lei 22 lei 12 le! 60 lei . Antele se jriiniesc la Administraţie. I- Capitală 10 bani numărn In * *.stricte lo bani număr.u Di tor: E. PALEOLO :iU REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. SUMAR1U | ‘ista politică. Li telegrafice. iTiici. Cor. Sile dela Primăria Capitalei. hoţii la Bacău, ertatea intrunirilor sub roşii. i din străinătate. Lfi oficiale. j este Carpaţi. isoarea deschisă adresată d-lui N. Voinov Mila Departamentul dreptăţii. Aniola. •te diverse. ii teatrale TÎetăţi. jcuresii, 17 Decembre 1883 n şirul probelor ce sau adus, de e cei ce susţin că Roşii speculă iai asupra principielor. ca jucă-i la Bursă asupra valorilor, dar intri alt fel ei n'au principie, mai iem una sub ochii lectorilor noştri izi: modul cum regimul Rosetti-.tianu a aplicat şi aplică legea pri-•are jda împroprietărirea insură-4br. Nimeni credem n’a uitat, dintre cei urmează serios cursul afacerilor Mice, că guvernul care s’a ocupat r| mai mult interes de posiţiunea i urâţeilor, a fost guvernul Conser or. Acest guvern a vfizut o disposiţ-iu-dreaptă, neaplicată ăncă, din legea ■aiă de la 1864, şi s’a crezut dator i proceadăja aplicarea ei. baca o lege proclama principiul e-mcipării braţelor muncitorilor de ment, şi împroprietăririi capilor de utilii, raţional era să se dea pă l ut şi celui insurat in anul cănc rea s’a proclamat. Dar, urmănd unui precept înţelept pripeala in nimica nu e bună, gu xnul Conservator a dispus mai ăn-u studiarea cestiunei şi formarea blourilor de însurăţei, pentru casă ştie in urmă cum să se facă legea re a fi ecuitabilă şi bine-făc6toare Era lucrul aproape gata de realisat b guvernul Lascar Catargiu, căuc test guvern fuse obligat a trece pu-irea in măinele coalisaţilor de la Ma-r-Paşa. Ast-fel fu dat regimului roşu a re olva cestiunea, şi el, călăuzit de iu ■’ările deja pregătite, o resolvâ la :ima ocasiune favorabilă. E vorba acum cum se aplică îastă lege de către oamenii pretinş berali ? Rumoarea publică a format ere ■inţa. că înscrierile celor in drept .iu s’au făcut de eăt, sau pe consi i raţiuni personale, sau pe basa mi urilor ce in regimul unoradunătur sîmănde şi ignobili, joacă rolul prin □pal. Dor in fine, odată făcut cum s icut ceea ce s’a făcut, consecuenta ,'gica era de a nu se mai atinge imeni de proprietatea dobândită,Jnici i parte, nici in totul. Principiul respectului proprietăţi e clasează intre acele sacre credinţe e devin cult la oamenii oneşti. Este i impietate a se aduce atingere a :estui principiu, ast fel precum ar l daca cineva ar profana o bi-,e ică. Dar Roşii sunt mai inaintaţi de căt ănă la profanare : ei restoarnă, dc-ămă, distruge, ceea ce pretind a fi clădit numai cu mâna lor, ca ţiganul care ’şi-a măncat biserica. E intr’adevgr monstruos ceea ce ni se relatează că se face cu unii dintre însurăţeii împroprietăriţi. Sub elurite pretexte intre cari acela că improprietăritui n’ar locui chiar in sat, se scot din t 'sinneapămSntu-ui şi pămgntul lor să ia cu hapca e către comună, prin simplă dispo-siţiune administrativă. Caşul acesta este grav. Nusepoa-e nici intr'un chip tăgădui dreptul e absolută proprietate a celui care o are. Tăgăduirea acestui drept trebuia să iea nascere tot intr’un spirit van-dalic, ca acela care domneşte astăzi in ţară. Pe basa cărui principiu de drept s'ar putea aduce asemenea restricţi-uni dreptului de proprietate şi s’ar mne condiţiunea locuirii in permanenţă a locului ce cineva 61 posede, sub pedeapsa că in caşul contrariu va fi deposedat. Daca eşti proprietar, voesce a zice actul de care vorbim, nu poţi con-inua de a te bucura de proprietatea ta, de căt cu condiţiunea, ca să-; ola-că şi regimului a fi tu proprie : : alt-fel te deposedează intr’o clipă i dintr’o trăsătură de condeiu. Vom reveni. i CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICE Paris 27 decemvrie.—Francia va cere Chinei o indemnitate de resbel dacă pre-senţa de soldaţi regulaţi Chinezi plinire inamici care comoat Francia la Tonkin va fi confirmata. Ştirea câ emiterea unui împrumut de stat de 3-50 milioane se va face in curând, e desminţită oficial ; data emiterei nu e iucă cunoscută. Constantinopol, 27 decemvrie. — Pho-tiades bey, guvernatorul Cretei, chemat de Sultanul, e aşteptat in curând la Constantinopol. Vienn, 27 decemvrie,—„Polilische Cor-respondenz anuuţă câ odata după ce a primit ştirea accidentului de vânâtoare al Ţarului, Curtea Austriei a cercetat prin telegraf de sănătatea Majestătei Sile. Ultimele depeşi piimite conţin că starea Ţarului se imbuuatâţeşte in mod vi zibil. Belgrad, 27 decemvrie.— Regele Miian a publicat un manifest către armata, in care mulţumeşte ofiţerilor şi soldaţilor de devotamentul lor şi’i laudă de vitejia şi de perseveranţa lor in îndeplinirea datoriilor către rege şi patrie. Cair, 28 decemvrie.—Un detaşament de 1300 soldaţi egipteni, venind de la Tus-odha, a sosit la Khartum fără a intalni pe inamic. Garnizoana din Khartum, cu acest ajutor, se urcă la 4000 oameni. Noui raporturi primite din Sudan confirmă ştirea ci o parte din armata generalului Hicks n’a fc * distiu-â şi adaogă ca Mahdi, caruia mar -o .1 c Iriburi reluza d’a e supune, are mari greul ,,i spre a urma mersul sâu inainte către Egiptul de sus. Con ilinl general al judeţu'ui Mehedinţi este convocat in sesiune extraordinară pentru zioa de 12 Ianuarie 1884, spre a se ocupa cu mai multe cestiuni. * Comunele Almalâu şi Cazăl-Murat din judeţul Constanţa sunt autorisate a percepe o zecime asupra sumelor anuale cuvenite Statului din râes guvernului, pentru câ a dispus ca furnitura cărămizilor să se facă in regie, după ce a ţinut doue licitaţiuni, ceea ce e contra legii. * Comisiunea însărcinată cu primirea marilor lu rări ale comunei Bucureşti s’a adunat la prin ărie că se di cute raportul d-lui Burkli-Ziegler. Sn zice câ primirea lucrărilor re tifi ârii Dîmboviţ.i se va amâna până la primă-varâ. * Ieri seară pe la ora 7 a trecut prin bariera Nisipului o sanie in care se aflau şase indivizi, care s'au prins cu 16 butoae de spirt, de către agenţi accizelor. * Ioan Zotu din strada Buzeşti No. 84 s’a prins de către un revizor al regiei cu mai mult tutun şi ţigări de contrabandă. 0 explozie s'a intîmplat ieri după prânz in dosul pirotehniei. Mai mulţ> soldaţi voiau să distrugă o cantitate de dinamită ingro-pând-o in pământ. Neprocedând insă cu băgare de seamă, dinamita a fă ut explo-z e, băgând spaima intre locuitorii de prin prejur spărgând mai multe geamuri. Nu sa întâmplat nici o nenorocire. * Aflăm cu părere de râu ca d. G. G. Meitani, distinsul membru al Baroului bu-eurescean si romenta'orul ■ onst t ţiunii Românilor, a eamt bolnav de un junghiu, silit fiind a sta câteva zile in casă. Dsa a recit la Curte. Prietenii s6i ii urează o gr > b ni1 ă însănătoşire, pe care dorim a o înregistra cat de curând. * Pn ednl definitiv, compus din 18 piese pentru zidire* palatului d-justiţie, este expus in sala de bel- arte (Stavropoleos.) Sa'a este de chi-â cu începere de Luni, 19 Decembre.’până ia 10 Ianuarie 1884, de la orele 11 dimineaţa pană la 3 după amiază. * D. vistier al ţerii tromâneşti, G. Locca, călăul dela Ungureni, a destituit zilele trecute pe G. Nege), controlor finanţia, care a fost martor in procesul fiilor şi nepoţilor Le^ca, si cate a mărturisit contra dorinfii iuculpaţ'lor. Aceasta esle— precun se vede —o simpla resbunare. * Gozeta de Bacău a primit multe denunţaţi din partea mai multor comercianţi, prin care arată cum autreprenorii accizelor, comunei Bacău iau_taxe preste „ acele prevăzute in contract. Hoţiile de la Primăria Capitalei Comisiunea parlamentară, însărcinată cu cercetarea administraţiunii comunale, ’şi-a terminat lucrarea, şi Marţi ’şi va depune raportul pe biroul Camerii. 'Românul, organul oficios al guvernului, şi apărătorul pănâ mai ieri a foştilor consilieri disolvaţi, spune că numita comisiune ar fi constatat mari neregularităţi. Noi, şi cu noi toate foile oposiţi-unei, am dat alarmă de mult asupra hoţiilor,—nu neregularitătilor cum zice foaia d-lui C. A. Rosetti—ce se petreceau la Comună de foştii consilieri, membri ai cinstitului partid de la guvern; dar foile ^subvenţionate nu se ruşinau d’a ne arunca in faţă epitete de calomniatori. Acum insă, cănd hoţiile se constată de ai lor chiar, cum rSmăne cu ziselor acelor foi? Cine a minţit, iubiţi confraţi ? Noi, sau voi ? Să judice opiniunea publică, căci voi, întunecaţi de patime, sunteţi cu mintea strimtă. Oposiţiunea nu mai calomniază; ea nu va face d’aci inainte decât să înregistreze hoţiile şi arbitratirăţile voastre, pe cari singuri, in faţa boitului aproape sfîrşit, v'aţi luat grija d’a le pecetlui. Alte hoţii la Bacân La Bucureşti ca la Bacău ; la Bacău ca ia Piteşti; la Piteşti ca la Craiova; la Craiova ca la Giurgiu ; la Giurgiu ca in toate oraşele din ţară sub fericita şi de hun neam ad-ministraţiune a guvernului pretinşilor liberali: boţii — sau neregularităţi daca voiţi — la primării, la comitetele permanente, la Casierii; arbitra-rităţi şi fără de legi din partea prefecţilor, ca la Tulcea, Teleorman, Tecuci şi alte districte din ţară ; călcări de lege, de constituţiune pe la ministere şi de către miniştri; practicarea unui fals constituţionalism;— iată in câteva cuvinte starea ţerii de cătiva lungi ani de zile, decănd această svgnturată Românie are nefericirea să fiă guvernată de Roşii. In adev6r, pare că d. Brătianu, cancelarul de unt proaspăt dela Flo-rica, împreună cu ai s6i, s’au constituit in bandă, in scop numai d’a exploata ţara. Cu căt un prefect comite fără de legi, cu căt un primar ştie să fure mai mult şi mai bine, cu atăt aceste fapte înjositoare sunt in ochii d-sale brevete de capacitate, şi cu atăt i se acordă mai multă putere şi prin urmare mai mare influinţă. Destăinuirile sau denunţările presei oposiţionale contra vre-unui funcţionar, departe de-ai face r8u, servă ca o recomandaţiune mai mult că acel abusiv merită a fi primit in sinul lui Abraham. La Bacău s’au descoperit boţii la Primărie căt şi la Comitetul permanent. In urma cercetării lor decătre un inspector finantiar, cu chiu cu vai, s’au dat judecăţii câţiva diu vinovaţi. D. Verra insă, acel inspector conştiintios, a fost silit să demisioneze. Cei ce’şi fac datoria sunt daţi ANUL AL VIII,—No 278 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Unit 30 Utere petit pag. IT. 40 "ecliaie pag. III . . . ■ 1 30 . , V i II .... 2 so , , U---------- V . itsntnAţy'ţi imerţiile ie primele V*orar»jtI , Administraţia aiarnlnlŢa T7»ma, •* thirsnrile de annnţori Htinrif Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stobet-•teio 2;—Paria, C. Adun, ros Cldmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni SI. Mcriaarlle nefrancate nn se primei ■ annacrlaaie nalmprimate ie ar*. afară ; aşa se face sub liberali (?). D. Verra a făcut un raport asupra hoţiilor constatate ; Pressa a cerut publicarea lui; De atunci au trecut luni de zile; Pentru ce guvernul nu a dat satisfacere opiniunei publice alarmate şi indignate ? De astă dată, Vocea Democratică din Bacău denunţă că s’au mai descoperit altele noui hoţii la Comitet u permanent de acolo, şi cu toate acestea guvernul pare a nu se sinchisi să trimită o anchetă pentru constatarea lor. Ce-i pasă d-lui Brătianu de toate aceste nimicuri ? Puterea să’i fiă nu» - mai asigurată, milionarul [să i se complecteze prin cerşetorie pubbcă, şi, d’aci ’ncolo, piară ţara! Ş’apoi, de ce ne-am mai face sânge r8u 1 Liberalii, roşii fiind, nu mai au ruşine spre a se putea roşi. Numai cetăţenii, simţind cuţitul că ajunge la os, de nu i-ar sili să so ’ngălbenească ! R Libertatea Întrunirilor sub Roşii D-l G. C. Răileanu fost preşedinte la Tribunalul, din Bacău, voind să ţină o conferinţă publică in sala primăriei din Bacău, s’a adresatd-lui primar spre a’i pune la dis-posiţie sala. Mai mult incă, dl. Răileanu a, făcut cerere in scris pentru aceasta. DI Gh. Manoliu, primarele, [ dupe ce promite verbal d-lui Răileanu de a’i da sala- mri adauge că: „trebue să se înţeleagă şi cu d-l prefect..." Se vede că s’a înţeles,, căci, după vr’o două zile, pe cănd deja conferenţiarul scosese anunciurile, d. primar pune resoluţiune pe suplică, că: nu i se poate da sala, căci are să fie^ in sărbători baluri pentru săraci. Mai mulţi cetăţeni, indignaţi de această procedare, au adresat d-lui primar o altă cerere, spune Gazeta de Bacău. Nici după această cerere, in care sunt subsemnaţi proprietari mari, avocaţi, profesori ba chiar doi consilieri comunali, dl primar n’a voit a da sala. Ştiri din Străinătate O telegramă «fin Petersburg confirmă ştirea, câ generalul Cantacuzen a fost chemat la postul de ministru bulgar de resboiu. El a primit un concediu pa timp ilimitat. Citră „Tempa“ se anunţă din Londra : „O mediaţiune engleză intre Franţa şi China va avea loc numffi atunci, când China ar apela la bunele serricieale Angliei. Marchizul Cseng române la Londra pănâ vor sosi noi instrucţiuni din Peking-.14 Ministrul de externe al Italiei a , adresat o circulara cătrâ representantii italieni din 8treinâtate, in care le face cunoscut «copul visitei prinţului imperial german. Deacea nu se va mai face interpelare in Cameră in această privinţă. Senatul francez a fixat apuutamentele TIMPUL I' Arhiepiscopului din Paris la suma de 45,000 franci, cum fusese mai 'nainte şi a restabilit ,n buget stipendiele seminarielor, pe cari le ştersese Camera. Foile radicale franceze"' publică un protest al socialiştilor germani, datat din Dres-1 da, in care se plăng. că socialişti germani n’au fost invitaţi la congresul internaţi-onS! a lucrătorilor, ţinut in Paris. „Bepublique Francaise“ laudă purtarea aoldaţiler franceji, zicând că şi astăzi nu sunt mai inferiori celor de subt imperiu Aceasta au dovedit’o in Tonkin. Numita foae vede in asemenea fapte militare o ga rauţie pentru viitor. Foile franceze nu se inpacâ deloc cu i-dta unei mediaţiuni engleze in diferendul sco-chinez. „Soir“ ca şi „National" spun «i guvernul francez n’a cerut intervenţiu-nea vre unei puteri şi e decisa termina singur inti «prinderea incepută aşa de glorios 4« admiratul Courbet cu trupeie sale. ŞTIRI OFICIALE D. Topalov Ioan s’a destituit, pe zio» de 30 Noembre.1883, din funcţiunea de re-gistrator-archivar ce ocupa la divisia V infanterie. Administratorul clasa I, Aldea Ştefan din regimentul 11 dorobanţi s'a trecut in po-siţie de disponibilitate, pe zioa de 13 Decembre, pentru infirmităţi timpoiaie. bunalului de Bacău, înşirând o de neexactităţi şi chiar de insinuări calomnioase. D. Ernost Sturdza, plăngendu-se de nelegiuirile guvernanţilor, ne roagă să publicăm o scrisoare deschisă ce adresează d-lui N. Voinov, din conţinutul căreia se va convinge ori cine că d-sa poate li Ministru la Departamental Dreptăţei, dar că nici-o-dată nu va fi un adevărat Ministru al Dreptăţei, do oare ce adevărul, care trebue să fie in totdeauna fundamentul Dreptăţei, este necunoscut şi dispreţuit de d-sa. Iată-o : Scrisoare deschisă Adresată d-lui N. Xoinov, ministru la departamentul drept aţei Domnul meu, DE PESTE CARPAŢI Maghiarisarea numelor merge inainte anunţă Gazeta Transilvaniei; insă in anul acesta au intrat mai puţine la ministerul de interne, de cat in anul trecut. In jumătatea ăntăi a anului 1883 s'au resolvat 452 petiţiuni adică cu 97 mai puţin, ea in anul 1882. Intre cei ce au cerut maghiarisarea numelui lor au fost romano-catidici 163, greco-catolici (rudeni) 7, gr.-or. 1, de conf. august. 26, de cea hemt. 7 şi israeliţi 247. Se conitatâ, că intre cei ce ’şi maghiari* senă numele sunt 54.77 procente Evrei, «şea dar mai mult'' decât jumătate. Este dir cu putinţă că pană ce ea va primi propunerea lui Isztoaczy,ca «a 4* trimişi Evreii in PaWuu, să nu mai eiieta num* •naese in Ungaria. Atunci se poate in toarce foaea şi Erraii mrghiarisuţi, concentrând cu încetul toată ţutera» iu mâna lor, vor espedia intr'o zi in P*le-tina pe toţi antisemiţii şi pe aris-tecraţii ungari despoiaţi de averile părinteşti. In şedinţa Camerei de la 8 Decembrie, d. N. Voinov, Ministrul Instruc- In şedinţa Camerei da la 8 ale curentei luni Decembrie, aţi bine-voit. a da parlamentului şi prin urmare ţârei intregi, ex-plicaţiuni justificative, relative la destituirea d-lui Răileanu, din funcţiunea de preşedinte al Tribunalului de Bacau. Dacă v’aţi fi mârgiait iu a imputa d-lui Răileanu, nu doară pentru câ nu aşi fi indrâsnit să rădic glasul contra Ministrului Dreptăţei care a comis o nedreptate, nu doară câ d. Baileanu nu ar merita sub ori ce raport de a fi aparat de ori-cine a avut ocaziunea de a’l cunoaşte şi ca om şi ca magistrat, dar numai pentru câ aşi fi crezut puţin demn pentru d. Răileanu de a nu’i lăsa să se apere singur, atunci când onoarea sa de magistrat ese pusa in dubiu; — fiind inse că in explicaţiunile date parlamentului, d-stră aţi găsit de cuviinţa a amesteca şi numele meu şi ce e mai mult si numele soţiei mele, apoi primiţi, vS rog, domnule Voinov, să v6 declar că tot ce aţi spus in privinţa banilor eliberaţi mie ca mandatar al soţiei mele, de câtrâ d. Baileanu preşedintele Tribunalului de Bacău, sunt nu numai neadevăruri flagrante, dar incă insinuări calomnioase, pentru care dacă nu le veţi proba (şi ve desfid de a le putea proba) am să ve trag pe d-stre minis tru al dreptăţei la bara justiţiei. Dar pana a nu ve trage la bara justiţiei ve trag la bara opiniunei publice, d-le Voinov, pentru ca lumea să ve judece pe d-stră care, ca ministru al justiţiei, v’aţi permis să avansaţi in Parlament fapte nea-deverate, pentru a acoperi adeveratul motiv ea Moldovei a depus suma cerută, insă mult mai târziu de cat adjudecarea, in cât Tribunalul a somat pe Banca a mai depune şi procentele la acea suma a banilor dotaii a defunctei Zoiţa Aslan pe timpul cat a stat la ea ; in fine Banca la 2 No-embrie 1866 depune şi acel procent in su mă de 1001 galbeni. Capitalul dotai al defunctei Zoiţa Aslan, împărţit fiind deja intre erezii săi, râma-nea acum a se mai impărţi şi procentele in suma de 1001 galb. depuşi mai târziu de Bancă; această sumă apoi se impârţeşte intre clironomii Zoiţei Aslan, după cum face dovada referatul membrului Suplinintea Trib. de Bacău din 24 lanuariu 1869, şi jurnalul de distribuire al Tribunalului No. 246 din 25 Ianuarie acelaşi an, pus pe referatul men ţionat (vezi dosarul No. 9245, 65, pagini1 190—191). La această d i« tribu ţiu ne soţi mea, d-şoara Matilda '-lan. acum d-na Sturdza, fiind incă minora nu a luat parte insa prin lucrările menţionate se arată că şi dânsa din acea sumă are a primi o parte de 225 galb. egala cu acea luata de fraţii sfii ca erezi cu toţii a defuncţii lor mume Zoiţ Aslan. — Soţia mea in urmă a neglijat sau poate chiar nici a cunoscut dreptul seu de a primi acel rest din succesiunea mai cei sale, şi poate câ ar fi rCmas aceşti bani uitaţi şi astăzi, dacă uu s'ar fi intâmpht că d. advecat Georgescu, pe care d-trâ d. Voinov il numiţr in explicaţ;unile date in Camerâ, să fi venit la Bacău, şi să fi dat Tribunalului un tablou coprinzetor de sumele uitate la casa de depuneri din diferi* te timpuri şi aparţinend la diferite persoane. Acest d. Georgercu au cercetat in Bacău care suut erezii delunctei Joiţa Asin, aceste cercetări aflăndu-le eu ; aflând totodată ca d. Geogescu se înţelesese cu un d. advocat de aicea că dacă vor descoperi persoana câ-ria i se cuvine acel rest de bani de la casa de depuneri se ia d lor 50 la suta oferind restul persoanei in drept, am inceput a face eu insumi cercetări in dosarele vechi a Tribunalului.—Pe când făceam acele cercetări mi s a propus indirect de advocatul înţeles cu d Georgescu şi care aflase că soţia mea este persoana in drept de a im-pârţi cu d-sa suma ce se cuvinea soţiei mele. pentru ca să mi se descopere Jsecre* tul; insă eu am refuzat şi secretul acre nu eia altul decât acel mai sus oarat l’am descoperit singur. Apoi la 26 Septemvrie a. c. soţiea mea a adresat cerer# la tribunalul local a i sa elibera banii; asupra acelei cereri Tribunalul in complect însărcinează pe d. membru de şedinţă Aroneanu de a face un raport detailat, şi a relata dacă nu este vre-un fcaz impiedecătoriu.—La 30 Septemvrie (Pag C»re v’a făcut să destituiţi p9 d. Baileanu. Eată istoricul adevărat al banilor ceruţi 300 versa a doss^No.” miţe™)™membTu de soţia mea şi primiţi de la Tribunalul de Aroneanu Bacău. Moşia Oneşti din judeţul Bacau, fosta proprietate a defunctului meu socru Ale-cu Aslan, vinzendu-se la anul 1863 la mezat, şi eumpărăDdu-se de fosta bancă a Moldo- vei, aceasta a fost obligata a depune la Tribu- ţiei, a găsit de . cuviinţă a respunde nalu* (le ^acău o suma de 6480 galb care d-lui Vulturescu, care’l întreba des- I rePrfsj[lta dota defunctei mele soacre Zo-pre motivele destituirer d-lui Răileanu din postul de preşedinte al tri- iţa Aslan, dota ce fusese asigurată cu prioritate in moşia Oneştii (Vezi dosarele Trib. Bacau No. 8977 (61) şi 8873 (65.) presintâ raportul s8u in care se referă la lucrările de distribuire din 1869 care le-mn descris mai sus şi nu arată ?â existe vre-o proprire sau secuestru asupra celor bani şi in fine tot la Septemvrie a. c. Tribunalul in complect de 3 şi anume d. preşedinte Baileanu d. membru suplininte Tu'-buri şi d. Aroneanu incheie jurnalul No 3482. prin care se dispune a se cere baniip de la casa de depuneri şi a se elibera soţie mele.—U 6 Octomvrie a. c. se primeşte la Tribunal mandatul No. 8810 pe numele soţiei mele (Pag. 304 a doss.) şi i se eliberează semuâud de primire iu faţa preşedintelui, a Grefierului şi a altor persoane ce sa intemplat faţa. Apoi la 7 Octomvrie so-(iea inea ’şi primeşte banii de la casieria locala. Am aflat in urmă că d. Georgescu a adresat o scrisoare d-lui preşedinte Baileanu datata 11 Octomvriu din Bucuroşii in care i se spune câ râu a făcut că a eliberat banii soţiei mele, c.ci acei bani se cuvineiu Slatului sau creditorilor lui Alecu Aslan ; am admis ca d. Georgescu se fi fost foarte necăjit că i'a scăpat din mână cele 50 la suta pe caro credea ca are să le încaseze din această afacere, dar nu mă aşteptam| a nici d. preşedinte Baileanu nici Tribunalul se ia iu cousideraţie o asemenea scrisoare care pe lângă ca uu conţinea decât alegavi uni nesusţinute de nici o probă, apoi nu avea caracterul UDei petiţiuni căreia putea sa i se dea curs. Cu toate astea d. preşedinte Baileanu acusatastâzi ca a fost de conivenţa cu mine şi cu soţia mea, depune acea scrisoare Tribunalului (după rniue priu un exces de scrupul) delegi din nou pe d. membru de şedinţa Aroneanu do a studia din nou cauza şi de a face iarâş raport Tribunalului spre a so vedea daca nu cumva s’a comis vre o eroare in eliberarea banilor. — D. membru Aro-nescu refuza atunci de a face un nou raport şi declară iusiuuând in mod calorn uios câ preşedintele a vroit se’mi facă o fa. voare, că de oare ce preşedintele avea cunoştinţa de mai inainte prin scrisoarea d-lui George-cu ca bauii nu trebuia sâ se e. libereze, astăzi nu mai vroeşte a se amesteca in aceasta afacere (toate datele precisate mai sus desmint in mod flagrant pe d. A-roneanu). — In urmă (vezi finele doss. 9245/65) am adresat o pefiţiune Preşedintelui Tribunalului prin care mâ plângeam de insinuările calomnioase a d-lui membru Aroneanu, şi ceream satisfacţiune, declarănd totodată ca dacă s'ar descoperi că s’a făcut vre o eroare sau că a existat vre o poprire sau secuestru, sunt gata a restitui banii spre a nu se aduce paguba nimârui.—Dar această plâDgere de şi comunicată ministeriului cu raport de Preşedintele Bâileanu a rămas fârâ efect, precum şi trebuia sâ rămâie de oare ce se urzea deja destituirea lui Răileanu. (Deschid aici o parintesă, domnule Voinov, pentru a vfi preveni câ am scos copie legalisate de pe toate actele, care le-am anunţat mai sus şi câ dispariţiunea chiar a dosarului intreg s’ar intimpla priu cas fortuit, nu ar mai putea servi nimănui). Aceste zise şi bine stabilite, vfl intreb acum D-le Voinov, cum rămâne cu aserţiunile D-stră din Camera, aserţiuni pe care le desmint toate actele de pe care v’am declarat ca am copii legalisate? — Aţi susţinut ca banii in chestiune provineau din succesiunea lui Alecu Aslan; este neadevăr, căci actele dovedesc câ erau bani de zestre’ a defunctei Zoiţa Aslan, muma soţiei mele — aţi afirmat că aceşti bani erau propiţi de creditori lui Alecu Aslan; este neadevăr, căci nu exista nici o propire sau secuestru asupra acelor bani, şi nici putea să fie, de oare ce aparţineau succesorilor Zoiţei Aslan, care nu au lăsat nici o datorie la moartea sa. — Aţi spus apoi că acei bani se cu- I 5 A k veniau Statului ca un res nul\us. devâr, faptele şi actele o dovedesc, ^ ce soţia mea, persoana in drept’a trăieşte şi ş’an cerut dreptul seu mai adaogat un mare neadevăr, care caracterul unei insinuări calomny^ spunând ca preşedintele Răileanu JE a favorisa pe persoana stăruitoare j[ era prevenit de advocatul Georg** ■ mai înainte ca bană s« cuvin statului tuşi Ta eliberat soţiei mele in mod _ şi tară consimţimentul complectului X naiului ; toate lucrările din dosar ve M eclatanta desminţire. " Ve mtreb apoi Domnule Ministru al (B ţâţei, cum rămâne cu frasele pompoase ij răitoare de la finele discursului d-stre t Camerâ, prin care declaraţi cânuveţil ţine in magistratură de cât oameni jl culaţi şi ale căror conduita publică şi I vata nu va fi dat loc la nici o bănuieli - Ve mai pun? o ultima chestiune : un magistrat care a fost denunţat trului, merita destituirea sau revocarea J şi denunţarea nu era necat colomnie; 1 aţi purificat magistratura până la gradul a putea zice ca un magistrat bănuit! drept sau pe nedrept nu mai e demn f a sta la postul seu, precum o dinioari flf sar condemnase pe femeia lui la moaJ fiind ca fusese bănuita, apoi ce merita 1 ful magistraturii unei ţâri, ce merita W ni>trul Dreptăţii care se coboarâ pânl su face in parlament echoul colomnielor calm mai neruşinate ; Ministrul care de la imţ. ţimea tribunei calcă adevărul in picioare si face din portofoliul său de Ministru o ar" mă cu care improşcă pe cei care nu sunt din tabăra sa? Dacă ar mai fio dreptate in ţara romi. neascâ, d. Voinov, in loc de un Minister* al dreptăţei, aplausele ce aţi cules in urau faimosului dv. descurs, s’ar schimba fluerâturi, iar d-stră in Ioc de banca miniite-rială. aţi ocupa locul pe care cu drept cu-vfint el meritaţi, adecă banca corecţionali. La revedere dar, d-le Voinov, înaintea Tribunalului corecţional. Ernest Sturdza SPANIOLA (NUVELA) (Urmare şi sfirşit) (1) Pe la cinci ceasuri seara, ieşind deli birou, zării intr’un cerCj de praf daurit pomposul echipaj al doctorului, cei doi ar-m&mn^isabelle, pe vizitiul mulatru in livrea şi insfiişit pe doctor^ cu ochelarii lui de aur, cu neschimbata-i legatară albă, ea pecetea şi anticele dela lanţul ceasornicului zăngănind pe puternica-i burtă, şi cu lungile Iui favorite in formă de aripi de ţpeş-te, ineadrănd o faţa rotundă, senină ţi măreaţă. Cerui noutăţi despre Spaniolă. Nu o văzuse ancă. Ii parea rău. Tocmt cind primise biletul meu se sui->e in trăsura spre a merge sâ facâ in împrejurimi o vizită foarte grăbita. Acum, era Ia (1) Vezi No. trecut. FOILETON DOR DE MORŢI (Urmare) III Nu apucai să sosesc la Iaşi şi, a-vgnd sub ordinul meu vr’o patruzeci de soldaţi din singurul escadron ce e-sista pe acele timpuri, fui trimis Ia Cotul Ţuţorei, pe Prut, in paza graniţei. O! jalnică mi-a fost viaţa atun-ce! Ziua, cele mai triste presimţiri; noaptea, visurile cele mai negre. Ştiri de Ia Primăvara imi lipseau cu totul. Cănd revenii la Iaşi, dealurile Răpedei erau deja coperite cu omCt, pare că pretutindenca veselia perea din drumul meci. Căpitan al Gheorghiu era in congediu. Cu mari greutăţi căpătaiu, in-sfîtrşit, câteva ronduri do la ruda mea, maica Elisaveta, căreia după numeroase incercâri zadarnice ei tri-mesesem o scrisoare cujjun inadins de credinţă. Din acele rânduri pricepui că, de catva timp, maica era bolnavă şi slăbea vederat; dar, că doctorul nu se arăta îngrijit. Am vrut să plec. Ah' de ce nu fam ascultat acea nţeleaptâ inspiraţie! M’ara stăn-jimt, insă, chiar in interesul maicilor Gheorghiu: ce ar 11 zis lumea de la mona,ştire vezănclu-mg, in mijlocul crnii, fără vr'un motiv riguros la Primăvară? Nicu reveni şi, din cănd in cănd îmi da căte o ştire despre surorile lui. Mana nu mergea bine. 0! Cât eram de munciţi Cum puteam, insă, sa ni6 duc la Primăvara, cănd el. fratele, sta neclintit? Eram acum la sfârşitul lui Aprilie, pe Ia acele zile, cănd „earba şi tlo-iicelele incep a se apleca unele spre altele m o dulce desmierdare“, zis* loigu cu un glas deja ameninţat de Jurcimi;,, eram pe la sfârşitul hii A-pnlie. O mică inspecţie ine depărta, pentm căte-va zile, din oraş. Cănd revenii... Aice Iorgu se opri şi-şi ascunse capul in mâini: auzii suspinun adânci şi crude. Eu, însumi, simţeam, laorămile orbindu-mi vederile; insă imbărbătăndu-mg, spre a îmbărbăta pe Iorgu, sfârşii eu nemiloasa lui I gândire: „Cănd revenişi, Mari a era sus, intre cei aleşi... O singură mişcare de cap afirmativă fu respunsul prietenului meu. Respectai sfâşietoarea lui aducere aminte şi aşteptai să rupă el însuşi tăcerea. Dupe câteva minute el ridică capul şi-mi zise: „Dai, Mar ia mea, părticica mea in această lume, mi-o luase Dumnezeu.., „Plecai la Primăvară şi mersei de-adreptul la maica Elisabeta. Cum o zăiii, me aruncai_in braţele ei şi, după o emoţie in Jacrămi nesfârşite: spune-mi, zisei, spune-mi moartea Măriei. Vreau să aud tot, chiar dacă s a slarâma biata mea inimă. "Poate că astfel Mana va cunoaşte adoraţia ce am avut pentru densa... — „0! acum nu-mi mai remăne nici o nedumerire şi pricep tot, res-punse Elisabeta, Lacrimile tale 'luminează o scumpă taină: Măriuca noastră s’a stins de dorul tău. SCrmana fetiţă! Aice maica Elisabeta se opri inăbuşită şi ea do lacrimi. Apoi cu o espresie de durere alinată, ea adaose: — „Să nu jălim ăngerii. Sfântă in viaţa, Maria noastră a murit sfântă. Fără margini milos cu dgnsa, Dumnezeu i-a ingăduit să guste din fructul păcatului numai acea dulce rouă a dragostei, acea parte care se întoarnă in ceriu curată, precum a venit pe păm6nt. Suspinurile tale imi spun că tu ai iubit pe Maria, precum te-a iubit ea, mititica. Ale ei de pe urmă mişcări.... „Ce mişcări, scumpă măiculiţă, zisei cu răpeziciune Elisabetei ? O ! spune-mi tot, că doar durerea-mi va lua minţile. — „Nu, dragă copile. Nu nebunie, nu moarte după o asemene iubire." Apoi, cu o blândă asprime: Pocăinţă. Şi acum ascultă, daca vrei să ştii tot. După ce voi, Nicu şi tu, aţi plecat dela Primăvară, lucrurile au reluat mersul lor obicinuit. Acum, insă, imi aduc aminte că Maria, odinioară atât de sburdalnică, sta adeseori pe gânduri. Apoi imi mai aduc aminte că evlavia ei luase un caracter estatic. O ! mult se mai ruga la Dumnezeu, mititica ! Trecu toamna: trecu earna şi eată veni primăvara cu flori şi cu păsărele; dar, şi cu acele chemări ascunse, care şi nouS, moarte de viui ne grăesc de lumea străină noug, de iubiri nouă oprite. Cu venirea primăverii, peri şi odihna Măriucăi. Eftimia se in-grijea mult de neastbm părul ei şi cănd o auzea zicend: „Mă duc la Dumbravă in drumul bădiţei, poate or-veni—poate-or veni !„— ea, nu o lăsa inima să o impedice de la acel peregrinaj, care, acum devenise o duioasă nevoe pentru densa. — „Ah ! trecură zile şi săptemăni şi ei tot nu mai veneau ! Nu veneai, Iorgule ! Măriuca perea din picioare; zioa, ea era in aşteptare; noaptea in suspinuri şi ne odihnă. Căzu greu bolnavă, asta era acum vr’o douăze-1 zi de zile.—Doctorul zicea că va trece. Ah! boala c’ era dorul; şi vai! dorul nu eartă! Veni ora supremă.. Măriuca ceru singură luminarea... Apoi ... apoi mai ceru o iconiţă care era h căpătâiul ei... o strinse in mânuşiţa ei de ceară... o sărută... o puse la sinu-şorul ei... resuflâ un nume, un cu-vgnt neinţeles... zimbi ăngeraşul şi... „Aice mintea mea se intunecă...... zice Iorgu şi se opri ca inmărmurit. Nici o lacrămă in ochii Iui. Sunt dureri care sleesc şi lacrimi şi sănge in om, dar care şi sfârimă in taină. Apoi continuă: — „Şi acum, Iorgule, imi zise E- i dilisiţia mea. Sa se duci numai acasă ba) schimbe cămaşa şi’n urmă va veni in) ia la spital Mă duc şi eu tocmai acolo, ii ziseiu; biu aştepta ăst chip, eram oarecum mai sigur că d(crul an sa’şi ţie făgăduinţa lăngă eii-utela obligatoare, un medie dJolomzHte iv şi c ieut. persona i. Deci I • loate dreptate să judice p’aceşti din u.i mai bolnavi de cât pe ceilalţi. ^altminteri, doctorul Manual trecea drj un om demn ; se bucura chiar de oaj care popularitate. Sărmanii coloni erau rude atinşi când vedeau p’acest domn gaj * coborăndu-se din caleaşca i armoria-tăl ie a le da îngrijirile sale ; vorbia tutnr cu bunătate şi cordialitate, ceea ceiata pe oameni; toţi ii purtau recunos-cia chiar şi-atunci când nu vindeca. poseda o ştiinţă reală, la care se alia iţiuâ şarlatanie, datorita de sigur ori-sale. Se născuse la Chili sau in Co-loi ia, in vreuna din acele Gasconii trans-luiflice, patrii ale Îngâmfării aţa lui privată era foarte corectă ; avea ti le domestice, soţ bun, tată bun. In-ivreme, se şoptise că cei doui copii ce nu erau ai lui decât după ce luase turna lor, care ar fi dus, ’nainte de a-â dată, o viaţă cam ciudată, din care fi retras cu o zestre destul de durdu-u ţările cele noui, intre oameni cari b cunosc decât de ieri, nasc calomnii estea. Dar aceea nu mai avea de mult D-na Manuel era o femee nerepro-M a ca maniere, foarte bună, foarte mi-•ă, frecuentănd bisericile ; era de-ajun3 adă cineva spre a fi "sigur ca merita aspectul. vn tr a P4 ce s:a li 3 ne aa cu lo: s’( to spital, afhiu câ starea bolnavei se intipe ; avusese vărsaturi de o natură ne-lirţBitoare. O gâsiiu cu deosebire schimbată, jjoarte greu de recunoscut. Iisese isolatâ intr’o odăiţă luminată di|3ouâ părţi de ;mari ferestre garnisite culerdele de tulpan alb. In această albea-ţâiieşia mai grozav acea ^figură descom-pil marmorată, cu pete verzui; pielea se tr ne pe oase ; ochii infundaţi făceau două cafaţi negre in tundul cărora strâlucia o na slabă. mă recunoscu, şi fără a vorbi, Fimi din pleoape un semn de mulţâmire, ind mă aşezaiu lângă pat, in tă- ia dc TI ru va P« Jmase astfel câteva minute, resuflând cdreutate. Apoi buza-i palidă tremura, şi iată începu a suspina şi pronunţa cu-farâ şir. vorbiiu ; mă’ncercaiu s’o liniştesc ; nu mai auzia : era in delir. Un nume re* neîncetat cu un accent sfâşietor : Carlos ! Carlos 1 arele apunea. Raze de aur şi de ’pur-. , pătrunzând printre perdele, lumina ocli.a şi o făcea să semene cu o cameră ai adă. lirul bolnavei urma, amestecând ţi-p« e, risetele, chiâmările de dragoste, pl satele, blăstemele. Când criza era mai acli, s’auzi paşi in coridor şi o voce pâ riiască ce zicea: - Ei ! ei ! femee dragă ! Nu te obosi as [1 ! Fii liniştita! Iii âeta cu o blândeţă de mamă; acum pe pentru line pocăinţa, dorul; chin dulce şi grozav, caremun-e pe cei ce in adevăr au iubit, acă tu ai iubit pe sfânta noastră, P] - ura te-a iubit ea, sSrmănica, apoi ză-te la Dumnezeu să-ti fie chinul î şi neadormit, că numai aşa mila lu fte va ingădui la oara aleşilor să propii de Maria ta, să o adorezi a te bucuri de zimbetul ei ăngeresc.. •0! lung şi neadormit mi-e dorul... Trebue ca aceasta voce să fi fost inze stratâ cu o putere misterioasă, căci Dolores se linişti, indatâ valul de cuvinte prin farmec. Doctorul era acolo, lângă pat mina, pipăia puDnl, ridica e*p n, care ? s opri ca El evn intreba UI tunci ca printr’un vis, auzirăm ;las nepăsător, zicendu-mi: ^., Domnilor, sosim la Adj ud. îfirşit) J. Alee andri. “ Ge simţi ? Unde te d-cire ? Ea nu răspunse nimic. Obosită, gălâind din fundul orbitelor cârbunoase, ochiul •* forforesceut aţintia p’acest om pe care reflectările soarelui apunăud ăl imbăca iu ro şu dela cap pân’ la picioare. Manuel întreba ceva pe feraeea de serviciu şi intra cu dânsa in vestibul. Ciu data uitătură a Dolorei râmase pironita pe uşă. — Curios lucru, îmi zise doctorul când se ’ntoarse, are toate simptoraele unei otrâ viri... El ! femee dragă, m’auzi? Poţi sâ’mi răspunzi ? Ce-ai măncat azi ? — Poate ca nu înţelege, ziseiu. Vorbeş-te-i spanioleşte. El repeta întrebarea in această limbă in acelaş timp pipai i nou pulsul. Repede Dolores intoarse palmi şi cu amândouă mâinele apuca mâna doctorului. — Ce ? zise el mirat. — Apoi, laând astă mişcare diept o rugăciune, adause cu un ton mai târicel : — Da... da., fii liniştită. Te vom scăpa iţi fâgâduesc. Mai multă linişte ! Lasâ’mi mâna ! Ce farmec venise aşa d’odatâ să lucreze? Murinda îşi recăpătase intreaga cunoştinţă. Ea pronunţă cu o voce foarte clară : — Mai aşteptaţi 1... Mi se pare că’mi face bine când vă ating... Aveţi aerul aşa bun ! Faţa lui Manuel se iuseninâ şi el părăsi măna in cele două labe negre şi slabe cari o strângeau cu putere. — Nu te nelinişti, mai zise el ; sân’aibi frică ! — 0 ! zise ea, să mor nu ’mi-este frică. Ce-i pasă aceluia care moare daca nu mai nădâjdueşte nimic dela viaţă ?... Ceea ce este crud, e să mori când viaţa’ţi surî-de ... bogat, considerat... in desevârşitâ fericire! El vru să’şi tragă măna. — Ancă puţin ! se rugă dânsa. Şi isbucni iudatâ intr’un rîs ciudat. — A ! eşti însurat ! simţ inelul! — Dă’mi pace ! zise doctorul nerăbdător. — Numaide cât!... Priveşti-mă mai bine, mai d’aproape ! Atunci, in ochii medicului ingrijarea aprinse palida-i flacără. El făcu e sforţare spre a scăpa. Dar cele două biaţe descărnate, uscate, ăl atrăgeau cu o forţă neînvinsă, pe cănd de faţa lui din ce in ce mai ingrozitâ se apropia faţa verzuia a spectrului, care ii zise aceste cuvinte eu un accenti sălbatec : —Nu’ţi mai recunoşti vechiele amoruri.... pe frumoasa Dolores ? El rămase ca trăznit, cu pupilele dilatate şi cu pârul sbărlit. — Carlos al meu este resbunat ! Mor mulţămită ! La revedere, Juau Martinez / Capul Spaniolei recăzu pe pernă, gemând. Oboselei a urmat turbarea. Manuel, spumând smuci cu putere braţul său. Sub aceste sforţări, trupul murindei se mişca in toate părţile, ca un lucru neînsufleţit, dar braţul medicului nu se deslâcea din măi-nele ei. O smucire mai violenta deda pe Dolores jos din pat şi Manuel o târâ după dânsul prin odae, hidos de groază, urlând intr’ajutor. Un infirmier alerga la acest sgomot şi isbuti insfirşit a desface aceste legaturi de oţel. Trupul Dolorei căzu cu greutate pe scânduri ; nu mai era de cât un cadavru. Manuel, fără a zice e vorbă, fugise a-farâ. A doua zi dimineaţă, aflai cu spaimă câ şi el murise peste noapte. Iu urma unei telegrame titrate ce am trimis Ia prefectură, cel mai bun medic din Constantina se transporta Ia Bir-Ensa. Con-clusiunile examinării sale fură de o gravitate teribila. Boala de care Dolores şi Manuel pieriră era cholera, a cărei germene nenorocita ăl căpătase probabil in Orient. Arthur Ara. sa, pendinte de comuna Ilârsa, plasa Pot-goria acel judeţ locuitorul Niculae Cernat avea un ginere anume Ni. ulae Parcea u, originar din 'j r nsilvania. amândoi fiind de mai mult t mp m rivalitate. In seara de 7 curent, socru său s’a dus a as i la Niculan Pâiveagu; acesta voind a da afară din casa sa pe socru său. din cauza sfadei ■ e avea intre ei, Niculae Cernat, so ru lui Niculae Pâr eagu, ni i uua nici alta, ’i a vârât m-ţitu in pante e; seara a şi murit in spital. Se zice ■ a asasinii a mai fost osândit in penitenciar o dată sau de două ori. ŞTIRI TEATRALE La teatru Dacia se va da sâmbătă, 17 curent, o reprezentaţie extraordinară in beneficiu d-nei Maria Petrescu. Se va juca pentru iutăia oară piesa Ceorge si Maria sau Onoarea franceză-, iliamă in 5 acte. Teatru Dacia. — Direcţia Grigore A. Mauole.cu, Joi la 22 decembrie 1883 Re-preseutaţiune Extraordinară dată iu Beue-ficiui d-rei Auua Popescu se va juca pentru I-a oară iu această stagiune; Ştrengarii din Paris. Comedie-dramâ in 2 acte de d-nii Bayard şi Vanderburk. Tradusă de M. Pascal j. Spectacolul se va sfârşi cu „piesa nouă:“ Dups Moartea M a ! Comedie originala ntr’un act de d-uu * * tor al gimnaziului din Giurgiu, in edi tura tipografiei N. Miulescu. De venzaro ia librăriile : fraţii Ioa niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ia Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa gini Roman. — Depositnl general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Ca lea Victoriei No. 32. S'a pus sub tipar şi curândva apare: „Higiena poporală1* cu privire la să eanul roman. învăţături practice pentru preoţi, invăţâtori, seminare, şcoale normal şcoale primare superioare şi pentru toţi ceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporulu pe la ţară. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Yuia medic a] bâi or din Mebadia şi profesor de Higiena lae seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor Arad (Ungaria). După 10 Ex. i sa da C&lindarnl Bunului Econom pe anul bisect 1884, întocmit de D. Comşa şi Eu gen Brote, cu mai multe ilustraţiuni intercalate in text. — Preţul 45 cr. sau 1 leu nou. — Sibiiu. YA RIETAŢI O împărăteasă t pografă. — împărăteasa Austriei fiind oprită de doctori de la exerciţiul vânătorii, cu care se indeletnicea prea mult, a stabilit o mica tipografia in castelul Goedce’oe. Li momentele sale de re-paos voeşte să tipărească aci sonetele pe cari insâşi le-a compus. * D- Kammermaun, astronom dela observatorul din Geneva, adresează ziarelor co-mnnicaţiunea următoare asupra uuei comete de curând semnalată. „Cometa Pons se vede acum şi cu ochiul liber. Ea se presintă ca o pată albue, având stâlucirea unei stele de a patra sau a cin-cia mărime, ea se ga-ieşte in linie dreapta cu alfa (Doneb)şi gama Lebedei, foarte a-pr » 1021/, 103--- Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 31- 33 --- AcţiI Băncel Neţion. Komane’250 1. I32S 1335- » > Soc. cred. mob. rom 250 1. 18S--- lirO--- > > Rom. de construcţii 500 1, 230--- z34 --- > > de Aiig. Dacia-Tom. 300 1. 400--- 404- , > > Naţionale 2001. 242--- 246--- Dlverae iur contra argint . . , . . 4 60 4 90 > , Bilete dc Basque . . 4 60 4 90 Fiorini valdre aaitriacu .... 2 S 2.10 Murei germane....... i.25 Bancnote franceBe...... 99i/, iOO'/j Anu ne iu La magazinul de argintărie, de pe cale Moşilor No. 157, se află de vinzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masâ, şi altele de argint. Se primesc comande relative la aceasta ramură, precum ăncâ a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de meta preţios. M. Miulescu. nr \/rM7ADr p® pretur>ie f°art L/L VLIlAnnL eftine două locuri virane, unul situat in strada Râdulescu No 6, având 8 şi jum. stăDjeni faţa şi Î8 lungimea şi altul in strada Laboratoriu No. 5 având 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. • LEMNE DE STEJAR ucrat traverse, scânduri, lemne de ioduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se ioate preda la T.-Măgurele sau la 3orabia in ori cât de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar. C. G. COSTA-FORU AVOCAT, 3, Dealu Mitropoliei dimineaţa până la 10 ore, seara de 6 penă la 8 ore. ■■I!»—'.——■SjŞSg -<* "un student universitar doreşte a da lecţii intr’o familie pe preţ foarte moderat. A se adresa la Administraţia acestui ziar. casa cu mai mult apartamente strad DE VENZARE Sculpturei No. 28. Doritorii se vor adresa strada Grozăveşti No. 23. George Petre arojdierul sau la G-ioniţescu calea Griviţa No. 69. explicarea pactului nost n fundamental din 1 lu'iu 1866 de G. G. MEITANI Preţul unui ex mplar 5 lei; pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei. A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barcianu, direc- COSTUME N\Tlfn\LE pentiu bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie lhopol, in gangul din faţă sala Teatrului Bossel. PRIMi' ASOCIAŢIUNE A TÎMPLARILOR DIN BUCUREŞTI ANUNCIU IMPORTANT Aducem prin aceasta Ia cunoştinţă onor. P. T. Public, că am deschis un mare deposit de mobile in Strada Carol I, No. 20, lucrate de cei mai renumiţi tîmplari din Capitală. Se găseşte in tot dauna un mare deposit de mobile complecte pentru iatacuri, saloane sufragerii etc, se primeşte ori ce comande a-tingătoare de arta tîmplăriei, tapiţeriei, sculpturei şi poleiturei, cu preţuri foarte avantagioase. Asemenea ne angajăm cu aranjarea de hoteluri, cafenele, etc. Suntem convinşi că onor. P. T. Public se va grăbi a profita de a ceastă ooasiune, onorăndu-ne cu vi-sitele d-lor spre a se convinge atât de calitatea mărfurilor căt şi do efti-nâtatea lor. MA! ŞINELE DE CUSE 7T ORIGINALE SINGER sunt nf’intrenita in Imiătate şi in ic'ipacitatra lor KU simt proreeutc ou cale nini nou? perfoeţioiuV'i 'şi spn’ ite precum şi ou un piedestal de călcător inventat din nVu la cr.ro roata mânuitoare şi călcătorul se mişcă pe verfun de oţel, care dă mi-şinei un mers aproape fără larmă şi cea mai facilă. — Maşinelo de cusut original# Siuger sunt cele mai simple, cele mai durabile şi cele mai bune pentru înt- .buinţare in familie precum şi pentru toate scopurile industriale şl de aceea simt cu deoseibre nemerife ca: T B Si J CRĂCIUN ANUL NOTJJ Pesfs şase milioane muşine originale Siuger sunt in întrebuinţare, numai in anul trecut sau vFnrlut 603,202 bu«*ţi s u mai mult de cat a tiuia parte din toate mnşinele de cusut produse pe lume. La toate expoziţiile universale sp. ex. la Viena, Paris, Filadelfia aceste muşine obţinură cele mai tnsri distiucţiuni, şi acum in Amsterdam iarăşi cel mai mare premiu Diplomă de ouoaie. Masinele de cusut originale Singer se oferă cu arvună mică şi în rate de căte 3 lei noi pe septămănă şi instrucţiune perfectă gratuită la G. NEIDLINGER: BUCURESCI HOTEL BOULEVARD SUCURSALA : Piaţa St. Gheorghe Nr. 81. GALATZ Str. Domnească 3. CSAIOVA Str. Lipscani Nr. 31. Conrad Zimmcr, Frankfur pe M. UOCKSTRASSE 32 BIUROU TEHNIC PENTRU INDUSTR1E-EC0N0MIE SPECIALITĂŢI: AŞEZĂMINTE DE CASE REC0RIT0AEE si E AM ICI DE BERE D. R, P. No, 24,412 Cliiar în clime tropicale să se poată fabrica bere ou siguranţă bună şi durabilă cu un capital relativ mic. Maşină pneumatică pentru ori ce climă. Fabrica de bere de sistem propriu (Patenta se aşteaptă) mare economie, Aşedare de vapoare Facerea planurilor, adausuri de cheltueli, furnisarea'aranjameutnlui intreg, etc Informaţii la ori ce întrebări pentru fabrică şi alte industrii. V-^' ‘ • *■'' ' ' C3SI0U ^ FiSTBAmg CăRNEi l «''r.»vfe c*f»« ftk ii»nr put * «jqlmitatmaiRţp—~ rrfl'.mr uns* luan*. ei e M cis intMb-jjresre casei» "sn'fa '■»r».c*uţisr« anuntjw» L . : : V'A ^r«rve cstmiat n wj:r '.9DperiiJ-.i df sud*. pmram a? sap». 3 rrrluli.Bsfir jrea prrftftţ. i: 1 Ljeţ» o ksddlB, patimii* cwdui * VT iTAietil:l. --i DepoiH in bucureşti la Carol Gersabok, succes, lui I. Oiessa Wartanovictz Herzog. Jti X fi ccfcji&j 3cbiCkJt&2clckJc.iciclck. zY ic K t * . ai xv/apfif x * X X t # B B «snMMn VINDECARE REPEDE ŞI RADICALĂ Sifilis, stricturi, boale de piele, du-1 jreri in canalii urinar sau in băşică, ■'poala albăi urmările onaniei, ca : SIS-, biciunea bărbătească, polnţiuui, etc.; vise vindecă cu o m toclă probată in mii de cazuri, fără urmări rele sau -intreruperea ocnpaţiunilor pacientului, radical şi iu-e de nu doctor in medicină şi chir. fost medic in prima , secţie pentru Sifilis şi boale de piele la un spital ciul şi militar. J)r.1 Ign. Englonder î Yiena, Kărntnerstr. 18; prin epis- j rU toi ă cu trimiterea discretă a medica-, . mentelor. I SARAGIA SÂNGELUI FRIGURI BOALE NERVOASE 1 VIN DE BEL UNI CU QUINQUINA ŞI CQLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, fobrifuga, antinervos vindecă afecţiunile scrofu'oase, friguri novrose, diare crenice, colori palide, neregolarităţi a aăngelni; ee convine specialmente copiilor, femeilor delicatei, p rsoanelor in versta şi aerlor slăbite de boală san •ic excese. Adli, DETHAN, farmacist, Feb. St-Denis. 90 Paris fi principalele farmacii din românia şi străinătate A je cere pe etichete Timbrul guvernului fran-emnătura J. Fayard. Preţul 4 fr FOTOGR AFII prea interesante şi picante trimese în plic, plâtindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2; Iiumpler, Konigderg, m Pruda, Steiul. Querătrase. 3. Cataloage asupra uno lectut e picante gratis. JOShPH SANDR0V1TS 16 LTCTrj J:?, esci -CALEA VICTORIEI — 16. IN PATE LUNARE OO 3C* vi -3r^r.»p.; rr rA —' V-Ă^Ţ-s” .^;SJ Miv - IN RATE LUNARE Se vinde Piane si Pianine din cele mai renumite fabrici , 1 sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se prime se din toate provine iele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun accrdeur şi facteur de piano. Noutăţi musicfdo : Olteanca, cuadril de Luis TViest 2 fr. Oameni quadril de Luis \Viest 2 tr. Ce ti-am făcut eu care, romanţă pentru voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano, 1 fr. 50 bani, Marin Mea, Măriei romanţă pentru voce şi piano de Mărie Duport 1 fr. 50 b. J* Soaiele GÂTU31 Y0CI| S! GURI 1 :d:e TfLlCLE T A. îsT, \iU ifJcrrc *n4f 'n, ,rtt .• iHlţlt ['TCOl^Ufi h d-îor sta^l%trAţl uiit&rcţt *pn a x oofcnriiilii, ti »{rinciţr*!el« ftrmarii din franţa »i MtitnftUU. I vicmnltiir» Adli.DETUAN I fcţ franco îl fr A Pers6nele atinse de Gruturaiu, Grrîp&, Dron-chila acuta sau ctironica, §J{jgOPO do voce, Dole do gAi, se uşurezi rapide sau se vindecă întrebuinţând * SIROPUL PECTORAL n B y. K* X PASTA PECTORALA de Vauquelin Paris, 31, rue de Cldry, şi in t<5te farmaciele şl drogueriele. — A se feri de contrafaceri. W* L yvxirvyxx ^ccxsc " ÎSÂNCÂRÎME, MĂTRUTli şi alle ra a Indii ale Petei Cupnlui Căderea Perului Vindecate rapede cu POWlIVlADA DESLAURITmC 3&A.G-A SXTbTTT DE ctrul Naţional Bucursşt' COLONIALE SI DELICATESE a G, UOCIANU VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul ca'sei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeanx. Absent de Suiş Ananas de îa Mart inique. Banane de la'Ilayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb. galbin, şi Yerde de la graiul Chartrenz Francla. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sdc. de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, si alb de ia Get. Freres din Francia, Coguac vienx, Cogiu-c fin champaşne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gosturi de la Ala le Brisard, din Bordeaux, Kenu-mitaMastică de Hio, Maraschino Ţnică Naturală. Romuri rOevfi-rate din Jamaique. Auunas Arac tle Mandariu. Puncb in Cognac. Itlium şi in Kirsch, Şliboviţă de Banat. * j Ţ6slauriers,rki mEciiu-Cliiiuiil, 31, r rle Clcry, ig PAH1S, şi la toţi pharmacisti şi parfumori ■. - A exige pe etjjuc'/ft semnătura Des- 1 •4 iciuriersişi timbrul guvernului frances | ------------------------------- YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, K8pagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştl .^ os. Cu stimă, D. G. MOCLANU. I