WIPKRI 1« DECEMBRE 1883 ABONAMENTELE « tl J»'*' »* »> , p» •> Ioni X tuni. |t!/v|lil'*!rk|H an . i* M 2V i»| lî 9 fii» M iinfcSl* r# j*rjira^sc U Anmimju.raţi* l ?apitală 10 bani nnni&rn ui listricte 15 bani numărn nor: M. PALEOLOGU Administraţia, Calea Victoriei Nr. 82 IIIHI REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. j ANUL AL VIII.—No 27fi ANUNŢURI Şl INSKKTII . - v mi lti*r» IV. 10 ■ .-•ci:;.. . IM) . , ir 60 A:-.ar.uiriie ţi iopertiile se primele !tinnr“ţiti f la iHmini«traţi» i.arnluf li Vloau, ia binronrile i!e aunntnn Eainrii Scnalolc, Wollzeile 12;— A. Oppolik, Stobel-itein 2;—Paria, C. Aflam, rns Uleroeno 4 A. Lorott, roe S-lai Arnii SI. '‘irisurile nefrancate no ne jirlmes 1.1 mii de 3000 . gVI'l < T *« II »:iî. H|* ti â. d ; r • matei 1 î n ii'uli; ii H k , ar li f ,1. U S! ii -a de M i hi i di e ■ie 3. 4 Şi 5 Nu ■eni- brie ; geu il 11 k ar fi in’re n; )'ţi; re-i ut iinn ' t i sub ordi nul lui Aladin pa- şa, se c n ciitr ă la Ml Ibiiis Ş> bătură t pe AL Inii, raŢ,J. 1 ă ăsit de trup. •le sale, a fu* t obng..i a iul oare e la (Jbr id. Cai , 26 De. •embrie.- - Se asigură câ Mahdi, iu capu armatei sale, m rge asupra Kartumului, unde ar putea merge in ze e zile. Mânuirea banilor publici sub Roşii Publicăm aici raportul făcut de eo-misiunea însărcinată cu examinarea socotelelor pe anul 1881—82 a judeţului Vlaşca. Cititorii noştri vor avea astfel o mică destăinuire a celor ce se petrec prin judeţe, şi se vor convinge, ănoă, odată, de spăimăntă-toarea neorânduială şi risipă care domneşte in mânuirea banilor publici sub regimul fericit ai virtuţii. Mandate emise de mai multe ori pentru acelaşi obiect, cheltueii neauto-risate, cheltueii nejustificate, mobile care nu există... de cât in registrele de socoteli, absenţe nenumărate ale membrilor comitetului care nu sunt presenti de căt in momentul d’a ’şi primi sfânta leafă;—nimic nu lipseşte acestui tablou al fericirilor de cari se bucură contribuabilii VÎăs- eeni sub regimul patrioţilor şi liberalilor cari sunt in fruntea judeţului. Ceea ce se petrece acolo se repetă in toată ţara, şi pe toate treptele ierarhiei administrative de ia Dorohoiu la Mehedinţi, de la Carpaţi ia marea Neagră; in comune, in judeţe, in administraţiile centrale vedem că poporul Romăn este impărţit in doue categorii : o turmă de oameni cari muncesc, suferă şi plătesc ; o bandă de patrioţi care ’i mănâncă şi se îngraşă'din sudoarea lor. Quo usque tandem ? Domnule preşedinte, Conform insârcinirei ce ni s'a pus de onor. Consiliu judeţean pentru a cerceta semnele de veniturile şi cheltuelile acestui judeţ pe anul 16’82—88 avem onoare a vg espune aci resultatul cercetărilor noastre. Bugetul general al judeţului votat de consiliu aprobat de M. S. Rege'e pentru anul financiar 1882—83 in sumă totală de lei 625,485 bani 75 la venituri şi Iei 594.080 bani 34 la cheltueii presintâ un escedent de lei 31,405 bani 41, iar budgetul drumul ilor asemenea definitiv pentru acel an in sumă de lei 164,410, bani 64 la venituri şi lei 162,930, bani 4 la partea chal-tuelilor, piesintă asemenea un escedent de lei 1480. De şi in bugetul general s’a introdus oare care modificări in sesiunea anulut 1882 de către consiliu, insă sumele modificate fiind strămutate de la un art. la altul totalul general este remas aeeiaş. Ast-fel intrând in cercetarea condicilor de comptabilitate ţinute de serviciul judeţean, examinând ordonanţarea mandat,lor şi actelor ju-tificative la acele mandate, le am gă'it iu conformitate cu legile şi iu marginile alocuţiunilor bugetare, afară de cele următoare : Două mandate liberate sub acelaş No. 838 umil pentru lei 150 salariul archiva-ru 1 ■ 1 i Comitetului şi a.;tul pentru lei 300 si-iriiul şi diurna Controlorului plăşei Marginea şi Căini c-a pe luna Noembrie. Pentru mandatul No. 348 de iei 50 sfre-sa cancelarii Comitetului pe luna Iulie, nu s’a găsit chitanţa furnizorului. Pentru mandatul No. 750 de lei 50 a-semei ea spe-a cancelarii uu s’a găsit chitanţa. Pentru mandatul \o. 7026 de lei 50 i-dein s e sa cancelarii pe decembrie, de şi s’a gâ-it o chitanţă, iusi nu se specifică in ce lună s a dat furniturile. Cu mandatul No. 268 sa dat lei 50 pentru nişce lucrări efectuate iu plus la localul judeţului peste cele ce erau prevăzute prin contract, fără ca meşterul care a executat acel plus de lucrări să aibă autorisaţie iuscrisă a comitetfilui. Pentru suma de lei 1070 liberată cu mandatele No. 250,285.343 şi 1233 costul mobilierului iufîintat la Tribunal na s’a găsi- ni • i un act justificativ, lipside chiar prima âncheere prin care s’a dispus infi-iiiţ-rei acelui mobilei1 ast-l’el că nu ştie pentru zisa sumă ca anume mobilier sa in-fiiuţat, asemenea şi semnătura titel.irului in registru pentru primirea mandatelor este iu limba ebraică care nu s’a putut citi. Idem pentru mandatul Ne. 1233 de lei 470 cost de mobilier nu s'a găsit autori-saţia iuscrisă ne ştiiudu-se asemenea ce mobilier s’a infiiuţat cu această sumă. Pentru liberarea mandatului No. 1345 de 1-i 379,45 lipseşte incheerea de autorizaţie pentru infiinţarea de mobilier la Pre-fe -tura şi Comitet. Cu mandatul No. 1397 s’a dat lei 20 costul o doug portrete ale AI. M. L. L. pentru Tribunal insă lipseşte dovada de preda-ca acelor portrete la Tribunal. La art. 20 de sub-cap. I § 3 face pentru cumpărătoare de lemne de foc s’a mandat peste prevederile budgetare suma de lei 307. Aci este locul a da Consiliu urmâroarea desluşire : In anul 1881—82 sa cheltuit pentru lemne de foc suma de lei 6927 şi in anul 1882—83 sa cheltuit lei 9267 adică acest din urmă an mai mult lei 2340 ceia ce probează că comitetul permanent n’a fost predominat câtuşi de puţin de spiritul de iconomie. La art. 22 diu buget cu mandatul No. 406 sa liberat D-lui Medic primar lei 110 pentru ducerea D-sale in plasa Glavaciocu spre a da ajutorul medical unor suferinzi, fiind vacant postul de medic la acea plasă şi n’a presentat nici chitanţa diu partea birjarului care la transportat cu toate că după opiniunea noastră această sumă este rău cheltuită de oare co l)-nu Medic primar avea deja diurna D sale prevăzută prin buget. Cu mandatul No. 506 sa liberat asemenea D-lui Medic primar lei 50 pentru mergerea in comunele Negreni şi căşcioarele tot după cuai se zie& mai sus. Prin mandatul 1245 sa liberat lei 100 vaccinatorului Bisanţiu ca acompt pentru vaccinarea de copii, care . sumă urma se i se poprească din cele din taiu liste de vac-cinaţie ce va presenta, acest acompt insă nu i sa mai .poprit, căci căud a presentat listele i sa mandatat suma intreagă remânănd asupră’i acomptul de 109 lei ce i se dase inainte. Pentru mandatul No. 391 do lei 100 liberat vaccinatorului Ţucherman nu sa găsit actele justificative. S’a liberat 70 bani mai mult cu mandatul No. 949 pentru un copil vaccinat, dnpe cum resulta din listele d-puse de vaccina-torul respectiv. Pentru mandatele No 987.988, si 989 in sumă totală de lei 1327-20 coltul vae-cinatului a 1867 copii nu s’a găsit actele justificative insă se constală din lucrări că ele sunt inaintate d-lui Medic primar jspre a le verifica şi d-sa şi până azi nu le a in-napoiat. Cu mandatul No. 1365 sa dat un avans de lei 100 vacinatonilui Theodorescu şi na justificat de căt suma de lei 79, 10 re- măuand restul asuprai. — Asemenea şi cu mandatul No. 402. i sa mai avansat uua sută lei pentru care n’a . presentat nici un act şi ast-fel şi această sumă se află incâ asuprăi. La art. 25 din budget de lei 6000, fond pentru vaccinare de copii, mai fiind dispo-sabilă incă suma de lei 133, 50 sa Jăsat iconomie şi sa ir.andatat pentru vaccinat din fondul extra-ordinar. Pentru mandatul No. 319 de lei 100 salariul moaşi plăşi pe luna Iunie, uu este sub scrisa titulara de primire in registru. Asemenea pentru mandatele No. 810,73 şi 1158 nu sunt sub-scrişi titulari prin registru deprimire. Pentru construcţia grajdului de la Casarma călăraşilor sa liberat lei 160 peste devis pentru lucrări efectuate in plus fără se fie autorisat inscris antreprenorul ca se execute acel plus de lucrări, ceia ce este contra disposiţiunib r art. 16 din condiţinnele cele de lucrări publice Cu mandatul No. 626 şa libera* lei 200 pentru reparaţia localului incliiriat de la d-nu Radu Zaharia pentru iufermeria Regim. 5 de Dorobanţi fără a se produce acte justificative de reparaţiile făcute. Pentru construcţia localului de cartuşerie neeesarie Regimentelor de Dorobanţi şi Călăraşi nu sa găsit Contract iu regula, ci numai « in-clieere a Comitetului şi nici declaraţie din partea antreprenorului că se angajază » •** fectua lucrarea, ne având d»»"**- I11"1 0 Sa" ranţie. Nu exi-'a .•'•( .justificativ p ntiu suina de , X,jt>0 liberată cu mandatul No. 8S8 pen- TIMPUL de la să cu de tru reparaţia Casarmei! Călăraşilor plasa Neajlov. Pintra cumpSrato&rea unei sobe de la Caiarm» Regim. 5 de Dorobanţi nu există autorizaţie inscrisi. Nu exista «^justificativ pentru suma de lai 20O liberat! cu mandatul No. 1412 pentru reparaţia Casarmei Dorobanţilor. Nu aa "giait autorisaţie inscrisi pentru suma de lei 283 liberată cu mandatul No, 1445 pentru reparaţia Casârmei Regim. 10 C&liraşicu ocazia veniri M.S. Regelui. Nu ea găsit incheerea No. 695 prin care aa disposat liberarea salariului .veterinarului pe luna Martie. Nu sa găsit autorisaţie Înscrisă pentru punerea a 84 geamuri la loialul Spitalului pentru care s’a liberat mandatul No. 854 de lei 115 bani 95. Idem pentru aşezatul a două sobe^şi reparatul unei uşi la spital pentru care sa liberat mandatul No. 757 de lei 25, 35. Asemenea sa observat că pentru cea mai mare parte din cheltuelile ce "s’a fâcut pentru iniiinţiri de mobilier, reparaţii etc. sa dat de către Comitet numai autorisaţie verbale eeia ce este eontra’regulamentolor de com-tabilitate. Cu mandatele No. 1298-1803 sa mandatat suma de lei 5132,85 costul masurilor şi greutăţilor zecimale trimise pentru serviciul judeţului. Voind a vedea inventariul de ce anume măsură şi greutăţi s’a primit in schimbul acelei sume ns-am încredinţat câ nu exista un asemenea inventariu. Suntem dar de opiniune a se îndatora Comitetul permanent se formeze ut Inventariu general de to«ta averea mobili şi imobila a judeţului şi in special pentru espusele măsuri şi greutăţi care se giessc depuse intr’una din camarile spitalului fara nici o formă. S a liberat mandatul No. 59 de lei ,24 din fondul exlra-ordiuar pentru mai multe objeete la arest pe cănd in buget era fond anume pentru asemenea objeete. Ou Mandatul No. 90 s’a cheltuit suma de lei 489,10 pentru serbarea zilei de 10 Maia fără ca aceasta cheltuiala fie autorisată prin incheere înscrisa. Peot □ suma de iei 200 liberata Mauda.ul No. 1021, costul materialului vauatoare pentru distrugerea animalelor sălbatice uu s’a gă-it acte justificative. Ou mandatul No. 985 emis pe numele pocitorului oraşului s’a liberat suma de iei 201,83 spre a o înapoi» loc-uito ri’or c« pini-* zeoiiui judeţene ia taxi iijriiţ lor, conform totului eun-uiiului jude-tun. in-a perc«ptorn: n'a ju-iificat câ a înapoia t acel» asrimi contribuabililor. Pentru cheltui!» *am>i d» lei 60 liberata ru mandat No. 1188, na s'a găsit au-torissţi- in ert*». Pentru cti'.tuial» sumei de lei 400 liberata «u tuatidateie N». 1347 si 1348 cos-iu. imprimatului şi broşatului coiecţiunoi de legi şi eguiairente sanitare uu s’a g* rit autori-aţie inscrisi. Cu mandatul No. 1446 s’a liberat hi 8 conul reparatului unei maşiue de numerotat. Voind a vedea ce fel de maşină este a ceasta, ne am incredinţat câ la nu mai ni'ta in cancelarie. La art. 81 şi 85 de la partea cheltueli-lor bjg 'tului se vede trecut fond pentru plata salarieloi controlorilor comunali şi pentru registrele şi imprimatele comunelor. Dh şi la partea veniturilor bugetului se ved acest» cheltueli puse iu sarcina comunelor, insă ne am incredinţat ca ele se fac mai mult din (oudurile judeţului, eâci co-muntls nu sunt executate se acopere datoriei» ce figuieazi asupiă-le pe mai mulţi ani din urma. Pentru mandatul No. 1364 de lei 500 salariul controlorului plăşi M»rgiuea şi Cal-nişera pe luna Martie, nu este semuat titularul prin registru că ’şi-a primit mandatul. Pentru mandatul No. nu a sub-scris titularul registru. Pentru mandatul No. 73 asemenea nu e semnat titularul de primire. Pentru mandatul No. 1158 asemenea nu e semnat titularul. Obsorvând asenrnea şi Registru ţinutjin 1882 de presenţa zilnică a D-lor Membri ai Comitetului la şedinţe s’a văzut ci D-nu Membru Racola a avut in cursul anului 36 absenţe ne motivate. D-na Nedelcovici 6 «i D nu^Discalescn 24 absenţe; asemenea in 11 zile do luci u nu s a ţinut deloc şedinţe, insă pentru aceste absenţe s’a omis mandate de salariu. Cu aceste desluşiri avem onoare a depune D v. sumele de veniturile şi cheltuelile judeţului pe eserciţiul 1882-83 Ssm. I. Perlogeanu. Stanculescu, St. Mihaiu, D. CRONICA La Ateneu, astâseară, d. nuvelă originală. Gr. Sion va citi Şcoala militară, din cauză de nediscipli-nă, a fost consemnata pe timp d o luni. D. inginer V. Stefinescu a fost numit director al liniei ferate Iaşi-Uugheni. De anul nou nu se vor face înaintări in armata. Se zice câ s’au amănat pentru 1 Aprilie 1884. Mai zilele trecute, aceiaşi comisiile admisese trei colegiuri electorale. Acum, numai douS. Deci, azi una, mâine alta. iatâ ce face maturul corp. Dela trei colegiuri la douS, spre a no pomeni, ca mâine, că comisiunea a admis un singur colegiu, sau, cum sar zice, sufrajul universal. De ce nu ? Aceasta nu ne-ar mira. Totuşi ne îndoim că vor fi in stare să ajungă la vre-un resultat şi Henri Martin Şl jo'SV D. Iosef Smeltz s’a confirmat ajutor al primarului din comuna Botoşani, in locul D-lui V. Neculesru, demisionat. * S’a acordat medalia Serviciul credincios clasa I, D lui Dunitrie lonescu, registrator Ia curtea de apel diu Foeşaui, secţia H, » ' pentru servicii extraordinare şi gratuite aduse Statului. * S'a graţiat de pedeapsa inchisorei ce an a mai suferi condemnaţii Aii Riza, zis şi Aii Persian, preotul Dumitru Popescu, Frâ-ţilă Topciu şi Diucâ Cruşoveanu. Sf.Siuod face cunoscut că peotul Ioan Borcea din cătunul Sighia, anexa comunei Cabescii, ju ce ş a deţul Tutova, eparhia Huşilor, cel lepădat sinsrur preoţia şi s’a făcut perceptor comunal, pentru care a fost jude-at şi caterisit canonicesce, din care funcţiune a fost mai târziu depărtat pentru abateri, ^ şi cel ce prin escrocherie a îndrăznit să încerce a se chirotonisi de a duoa oară preot in eparchia Roman, judeţele Tecuciu şi Putna, cerând un alt certificat de la seminar, prin onor. minister de culte; câ numitul ni -i o dată nu mai are drept a spera câpătarea preoţiei, considerându-se ca simplu laic, fără să mai poarte costumu preoţesc. Tribunalul judeţului Putna a in scris pe D. Paul lonescu intre inginerii hotărnici ai acelui judeţ, iu urma examenului ce a de . us conform regulamentului pentru hotărnici. * Id basa lenei din 12 Februarie 1880, urmând ca dela 1 Ianuarie 1884, întrebuinţarea sistemului metri'- de măsuri şi greutăţile vechi nu mai pot fi întrebuinţate in comerciu dela această dată. In consecinţă toţi comercianţii, industriaşii şi agricultorii din România sunt dato-risâ aducă la poliţie cei din comunele urbane, ori la sub-prefe tm ă cei din comunele rurale, până la 1 Ianuarie 1884, măsurile şi greutăţile ve hi cu cari s'au servit până acum; ■ âci in cas contrariu li se vor aplica disposiţiunile art. 20, 21 şi 22 din legea de la 1864. "Romanul primeşte o scrisoare din Paris ; de la cunoscutul tenor român Urio (Mihai sin Mihai). In urma unor friguri tifoide sănătatea ’i a fost cu tot zdruncinată şi s’a văzut nevoit a pâr si teatru. De trei luni uferă de dureri reumatismale care il ţin nemişcat. A vîndut tot ce poseda şi se afla in cea mai tristă situaţiune. Doctorii il sfâtuesc să meargă intr’un loc mai cald, pentru câte va luni; dar lipsa de mijloa e, ne având nici cu ce şi procura hrana de toate zilele il opreşte cl'a pleca. Nenoroeitu face apel la presa română şi la camarazi ;-ei '> artişti, cerând, de este cu putinţă, a se da o re-presentaţiune spre a-i veni in ajutor. Făcând cunos' ut poziţiunea in care -e afla şi cererea ce face, amintim că adresa sa este 11 Avenue Mac-Mahon, Paris. * S’a stabilit uniforma controlorilor in ar -mată. monitorul de azi publică de.retul in astă privinţă. Ni s'a trimis la Redacţie din partea ministerului de finanţe Tabloul general, indicând ' omerţul României cu statele străine in anul 1882. II vom cerceta. * 810 de lei de primire 100 prin Revizuirea Constituţiunii O ceremonie Impozantă s’a (Acut in pa-cinicul oraş Passy. Inmormîntarea unui mare patriot, inmormîntare naţională, cu cheltuiala Statului, cu deputaţiuni ale tutu-lor corpurilor constituite ş’ale tutulor Li— Liga patrioţilor, Liga franceza, Liga naţionala, Liga republicană, Liga in-văţămintului, Cprcul democratic, Cercul cu-getârii-libere, Asociaţia Alsacia-Lorenei, Societatea de instrucţiune, etc. etc. S’au pronunţat şaptesprezece discursuri, şi ce minunate discursuri ! „Henri Martin „era mai mult decât un patriot, el era „incamaţiunra chiar a ideei patriotice ... „In intrevorbirile familiare, era numit „Dumnezeu tatăl. „Contemplar-a monumentelor druidice „in mijlocul landelor tot dauna verzi ii „pusese la inima ferma speranţă a ridicării „patriei.. „D’aci ’nainte, fiecare din noi va vedea „trainicul monument al Istoriei Franţei, „precum vedea el insuşi menhirele (1) dre-„săndu-se intre pământ unde sunt morţii „şi intre cer unde planează taina destinului „omenesc... Sufletul seu a sburat in planeta patrioţilor.. Nu este cu putinţă, nu’i aşa ? d’a visa cineva o apoteosâ mai măreaţă. A! este sigur câ, daca toat.ea acestea sunt adevărate, că daca Henri Martin ţine locul ce-i se asemneazâ in presi democratică şi câ dacă insâşi Liga patrioţilor represintâ cu adevărat Franţa, apoi atunci noi ceşti lalţi conservatorii suntem tară scuză ca n’am asistat la această inmormîntare, şi că membrii Ligei au tot dreptul să ne-o reproşeze. Totul este numai d'a se şti daca aceasta este adevărat. Iu Franţa, nu trebua să se increidâ ci neva totdauna in apareute. Ţara care a fâcut o inmormîntare splendida lui Băran-ger, pentru a lăsa pe Laraartine şi pe Mus-set să moară in miserie, nu trebueşte crezută pe cuvîut. * Dar ce era, in fond, d. Henri Martin ? Nu vorbesc de emul privat. Omul privat era o fiinţă neofensivâ şi bună, iubit do unii, stimat de toţi, care, voind binele cu dragoste, făcea răul cu moartea’n suflet. Găsind mijlocul d'a petrece viaţa cu atei de profesiune şi cu sectari plin de ură, vi-ăud tot. la druizi, la transmigraţiu-nna -mfl-telor şi la lucrurilor, a -.i j.t el, catolic din huş i . sa ceara Iu moartea lui un preot protestant, rla. pe e-T mai puţin protestaut posibil, apropiiudu-se şi mai mult de ideile sale, adică de religi-uuea druidicâ. Nu vorbesc nici de istoric, pe eare’l cunosc foarte puţin, şi pe care nici voi, cititori, nu’l cunoaşteţi mai mult, de oare-ee această istorie este cea mai plictisitoare din lume, şi sunt sigur câ dacă in ziua inmor-mîntarii sale n’ar fi fost decât cititori d ai lui Henri Maitin, nu s’ar fi vezut patruzeci persoane. Nu, vorbesc exclusiv de cetăţean. De un-de-i venia acest supranuu e de patriot, şi mai pre sus de toate ce l-a fâcut să merite presidenţa Ligei ? Iu rezumat, ce a făcut el pentru patrie? Jertfitu-i-a el sângele, cariera, averea, glo ria lui ? Nu, nu’i aşa ? Era un scriitor onest un politician fi-rieit. Avea cel puţin acea preştiinţâ ce s’a admirat cu atâta dreptate la d. Thiers ? Desemnase el naţiunii pericolele ce o ameninţau ? _ Tocmai din potrivă, el totdauna se înşelase. Apaiţinăud unor Havin şi Gueroult, el a fost care, inaintea răsboiului, aplaudase mai mult unitatea italiană şi sare reclamase unitatea germană, şi care, după res-boiu, nu încetase a combate pe conservatori spre a aduce starea de lucruri de care Franţa se plânge astăzi. Dar cel puţin, când a văzut răul, ’opritu-s’a el ? S’a incercat el a lumina pe concetăţenii săi ? Nici gând. Nici o dată n’a avutfranche-ţa patriotică ce au arătat Jules Simon, Tai ne, LittrA Vacherot. | Nici o dată n a înţeles situaţiunea sa din amor pentru patrie. Nu s’a văzut nici un manifest din parte-i, unde să se fi văzut riscata alegerea sa. A ! e sigur că, in ziua când Republica democratică a inceput seria scandalurilor politice şi religioase, daca se vedea Henri Martin suindu-se la tribunăî;şi strigând Concetăţenilor sei : „Pentru Dumnezeu ! opriţi-vă in această cale ! nu tăiaţi ţara in două ! nu creaţi două Francii in ţaţa Prusiei! Mai presus de toate, nu jertfiţi armata, nu-o umiliţi, nu puneţi pe generalii noştri sub ordinii# unui guvernator civil, şi nu isbiţi pe ofiţerii noştri după denunţarea demagogilor...“ Daca se vedea lucrând ast-fel, nu i s’ar fi disputat titlul de mare patriot; dar nici o dată n’a ţinut acest limbagiu, nici o dată nu s’a despărţit de politiciani! El totdauna a vorbit ca cei-lalţi, a votat ca cei lalţi, a persecutat ca şi alţii, a persecutat ea şi alţii, a proscris ca şi alţii, a lănguşit ca şi cei lalţi. Tot-dauna, o repet, cu moartea ’n suflet, deplorând diviziunile noastre, necesităţile dure ale politicei... dar urmând fără grijă mersul său. Aşa câ a fâcut să fiâ numit consilier municipal, primar, deputat, ‘senator. Starea acluala a Fran'ei este produsul voturilor sfie; oribila isolare a ţărei, coali-ţlunea europeană, aventurile coloniale, crisa finanţiarâ—toate acestea vin de la densul şi de la prietenii săi. In ziua morţii sale el lasă Franţa expirând, dar sicriul său este triumfător. Dar, in sfirşit imi veţi zice, de oare-ce Henri Martin n a jertfit patriei nici sângele seu, ni i situaţia sa, nici părerile sale, de unde putea sâ’i vină acest titlu de patriot? Ei bine! din acesta câ, tot făcând un rău cumplit Franţei, acest om excelent repeta etern: Alsaţia, a! lsaţia;scump S:rn-burg! Sărman Metz! scumpă patrie! Jeană d’ Arc! Carnot, Gambetta... şi câ, mai mult, era repub ican. Dacă ar fi fost monarhist, clerical, legenda n’ar fi resistat cinci minute; dar cănd cineva este republican şi când se zice din Alsaţia!SAIsaţia! apoi asta este destul. Pilda lui Henri Martin este cu atât mai bine de semnalat, cu căt, o repet, era un om de bună credinţă şi cu bună voinţă, şi cu căt credea singur a fi un patriot şi câ de ori pe cetăţenii din toată lumea şi opiniune. Şi spre a ajunge la a'est resultat, ti pus in capul asociaţiunei un bătrân neral ca'-e a servit şi respectat toate vernele ţării. Subt el, ca membri principali bii ca Albert de Mun, Hervd, Paul de f sagnac, Weiss, Langlois, Clemenceau, Ciori Hugues.... 1 Ca secretar general, un poet ca Lerj Iede, patriotul din ligă, care ar fi strjM. tut provincicle pentru a croea comitete giouale. Toate acestea fârâ vreo provocare PrusM fara vre’un cuvînt sau gravura contra jj micului triumfător. Iată ce s’ar fi fâcut, nu este aşa? H fiind câ in Franţa politica năvăleşte or ul de, ştiţi ce s’a întâmplat. Liga a devenit un instrument in sei ! ciul unui partid, uu mijloc de dominaţiun. pentru d. Gambetta şi pentru moştenitori, sa Intr’un cuvînt, iD loc d a fi Liga patrjj oţilor, este Liga democraţilor, a gambetiştii,. Odioasă politică ce pătrunde pretutind,.. Intri in Cercurile catolice crezând să , vorbindu se de Dumnezeu, şi găseşti Ioseph de Maistre. Mergi la Cercul Ligei sperând să găsi patria, şi zăreşti Republica. p11 jisr* irJ* „ir# ji«i‘ Te duci in Cercurile militare vroind sî aperi armata, şi descoperi pe Gallife Intri intr’o scoală dorind să te ocupi 1 copilărie, şi zăreşti pe Paul Bert.... Dar nu vom scăpa oare d’aceasta? N ou fiâ nici odată rebgiune fără politică, pali fără politică, Dumnezeu fără politică? I Nu poţi face nici un pas fără a niiB. tălni bestia rău făcătoare ce ne aştept Insfărşit cititorul ştie câ n’am voit, a dom zi după moarte, să atac pe un scrritorcare personal merită stima publică. Cu toate acestea, pentru tinerimea care asistă la aceste lucruri, trebueşte să se protesteze şi să se facă oare cari deosebiri. Dacă lăsăm să se aclameze ast fel bărbaţii cari au fâcut politică şi ăncă cea mai rea. bărbaţii cari s’au bucurat de toate funcţiunile şl de toate onorurile jertfind patria, ce se va zice de aceia cari au jertfit totul acestei patrie? Ce se va zice de soldaţi ca colonelul Le-perche, cari, in loc d a face miserabila tret bă a guvernanţilor noştri, cu moartea in suflet, ’si au stricat cariera şi au murit n nişte patrioţi adevăraţi şi ca nişte oameni de bine, lăsând amintirea lor tutulor Francezilor cari au avut marea fericire şi deosebita onoare să ’i cunoască ? Trebueşte deci să se facă deosebire, cPi altminterii tineri nu vor mai crede in nimie. (Figaro) Saint-Genest. I T‘>e ; I jjUiii^ Ştiri din Streinătate Cliedivul şi MaMiul Comisiunea Senatului a admis dou8 colegiuri electorale, atăt pentru Cameră, căt şi pentru Senat. In colegiul I sunt coprinşi toţi proprietarii de imobile urbane şi rurale c’un venit anual de cel puţin 2000 fr., generali şi coloneii, magiştraţi superiori. In colegiul II in trătoti proprietarii c’un venit mai mic de 2000 fr., ofiţeri, profesori, avocaţi etc. (1) Menliir del» bretonul men hir, piatră. lnngS,) i E nume dat monumentelor antieo numite ano! pietre înalte, de miez de noapte. Acoetea sunt nişte bucăţi «• rerea, câ slăbiciunea şi nepopularitatea Tui Tewfik sunt vătămătoare intereselor ţeriu Corespondentul din Cair al ziarului „Stan- , dard“ a avut o intrevorbire cu un inaM medan fruntaş influent, despre eare scrie I „Acest personaj este unul dintre aceia, cin 1 au subscris Tetfa de excomuuicare contn Mahdiului. L’am întrebat, ce ar face dsrt şi va ocupa Carfl ; EI respuuse : „Aş declara, că am subsciis Tetva numai silit şi aş recunoaşte de Mat' diu pe Mohamed Ahmed.“ — Insă d-ta nu crezi, câ el este adevă-rutul Mahdiu ? — Nu, şi nici el nu a crede, de cum** ştie ceva de ale religiei, căci a studiat m*1 mulţi ani in mo3chea sfântă dela El-Aznit Mâ indoesc chiar, daca el va fi suBţiind * fi Mahdiul. Dar religia noastră ne invajăi că inainte de sosirea ultimului Mahdiu, s vor ivi şapte persoane din diferite părţi al* lumii, pregâtindu’i calea prin propagau® religioasă. Fie-care dintre aceşti şapte purta numele sau de Ahmed, sau de ^ hamed. După a mei părere Mahdiul d® Sudau este al treiha dintre aceşti preu)^’ gători. Senussi a fost cei ăutâiu, Arabi doilea. Adevăratul Mahdiu se va arăta «P01 pe mun'ele Ararat in timpul sfintei pi’oc9‘ siuni sau Towaf.“ r r J-ilt ilii]] : ir iii ial; f ■ iîQ m *. -iu \ x, Resboiul in Aonkin Iu privinţa luptelor de la Sontay, R in „Figaro“ dela 10Dec; Ministrul de marină a primit un rapd complect asupra luptei dela 2 Dee., iu TK TIMPUL e In R-**‘ (iii •niii l Courbet a pus mina pe posiţiu-dijnieului, ridicate in faţa oraşului, pe rî ului. ţ-amenteie ridicate in drum sunt a astfel, ci era prea greu de a se;apro-ble din front. S’ar fi cerut sacrifleie (abile de oameni, vrând cineva si le i «a t. Admiratul preferă si le incon-ţi când un toc foarte viu de arti-repuse contra liniilor dela Can-YoDg i, OoDg, flotila imbarca infanterii de ,i [şi, mergând la deal pe rîu Roşu, e lingă Sontay, de unde era atacată Tile baterielor construite pe mal şi trupele la Phu-Phi, ca la 300 me-iPhu-Tha, unde trupele întâlniră o garnizoanei din Sontay, ce alergase idece debarcarea. soidaţii noştri să ţinură bine in li-lejţaprovisate ce le găsiri io acest punct ţi de focul flotilei, pusuri mana pe retranşamente ridicate dela JPnu- citadeli e e- Buesitt , d ni ui Im «a,- u' ae drumul ce ccuduce dela rJ nviu. Aceasta luptă trupele noastre suferiri erţ’i eimţitoare : 3 oficeri şi 67 soldaţi 170 ucişi ; 10 oficeri şi u.&miţi. Inşi resukatul e P i ,1 ar: es ■ "ai ■ ii re »n ud De foii soldaţi considerabil 0 a oştirii ajunsese sub murii citai e ide era posibil si o atace in punctul ii slab, cici bastioanele aci nu fuse-use in stare de apiraie aşa, ca cele a drumul dela Sontay spre Hanoi, tica intrebuinţati trebuia si reuşească îrile-Negre erau convinse, ci nici ou va putea trece sub focul bateriilor tte pe maluri şi ele nu se aşteptau si aeste dm acea parte. Toate forţele lor iconcentrale dincolo in şes. Aci erau .te trei linii de retranşamente. .miralul jjse mărgini in zina dela 2 a deschide contra acestor linii un foc • viu din tunurile cele mai mari. Nu ; geliutea gândi si ia aceste intiriri cu lof vii. Ele erau apărate de 9000 oa-ustf. Intre aceste trupe sunt şi munteni de o mare intrepiditate. idmiralul reuni atunci consiliul de res-bi şi formă proectul de a simula un atac • ci ra liniilor principale, năvălind cu toată p xea asupa oraşnlui Sontay. a timpul pe când trupele debarcau la i -Tha, sub focul vrăjmaşului, se schim t un foc viu de artilerie ca la o leghe d aci, la resârit de Sontay, intre bateriile n itra şi retranşamentele dela Framg. Asf fjoiaşul era intre cele două corpuri asăl-t|iare. Pe când aci ţinea numai J un foc artilerie, toarte violent, lupta era mare malurile fluviului, unde după o tzi de Datere trupele noastre reuşiră * ocupa 1 sate fortificate, deci toată linia de ba. i ce se intindea dela Phu Phi pe dru 1 de la Sontay spre fluviu. Acest suc a fost posibil numai prin concursul de focul canonierelor. De cu seara focul tunurilor găsite in bă iile inimicului se intoarse contra oraşu-, iar canonierele debarcară artileria, ce t,dusese in vederea unui asediu. In fine oraşul Sontay a fost luat şi tele-iuns admiralului Courbet sună astfel ontay e al nostru. Incinta exterioara st luată cu asalt la 4 Dec. şase ore seara laeul a inceput la 11 ore dimineaţa ; altul a tost dat la cinci ore cu o .bravură ai pre sus de ori ce elogiu de legiunea râinâ şi infanteria de marină. Flotila a concurat la bombardarea cita alei, ce a fost evacuata in timpul nopţii ocupată de noi la 5 Dec, dimineaţa fă lupta. Nu se ştie ancă unde au fugit teagurile-Negre, Annamiţii rebeli şi Chi-Bjii Perderile lor nu pot fi cunoscute, oi am avut ca la 15 morţi, a.ntre cari n singur oficer, 60 răniţi, in tre cari 5 ficeri." eze daca suma prevăzută in budget esi xagerată sau nu. — Şi aşa mai departe. Domnu Costineseu care işi aduce aminte cum in legislatura trecută a făcut să treacă toate budgetele diferitelor ministere intr o singura şedinţă — mi se pare — se in-dign azi, cum ar putea Camera să pearză preţioasele sale momente iu asemenea dis-cuţiuni de o ordine secundară şi mai mult tehnică. Sunt destui financiari acum in onorabilul partid ca ori ce lucrare d aseme- J Bu igetul nea natură să fie scutită de control. D. D. Istrati, Epurescu, Dimancea et tutti quanti ar fi putut in acest timp, per-dut in discut'uni neinţelese de ţifre, să ţie unul din acele faimoase discursuri cari fac | veselia jurnaliştilor. Pentru a nu fi ingraţi inse trehue să mulţumim azi d-lui Pană Buescu care aşa iu treacăt s’a incercat a da un frecuş gu vernului criticând economiile reu înţeles ce se fac in administraţia drumurilor de fer, şi care au drept resultat d’a micşora siguranţa şi d’a expune ast-fel la pericol viaţa călătorilor. Drept exemplu, d. Panâ-Buescu istoriseşte o împrejurare unde ch: ir viaţa domniei—sale a fost pusă in pericol intr’o călătorie pe una din liniile noastre. „Puteam să „mor, domnilor, zice oratorul. — Ne ar fi părut bine, murmură d. Prim-ministru, cu un zîmbet de Canni bal... Ştiţi că intre d. Prim-ministru şi d. Pană-Buescu s'a încins o ură cartaginesă cu ocasia ultimelor evenimente de la Primăria capitalei. Lucrurile vor merge departe, afirmă d. Pana. „Vom face vărsare de sânge contra „poliţiei şi gardei d-voastră electorale." — „Vom da cu tunul in dumneata", n respunde d. Ion Bratianu cu zâmbetul dispreţuitor al a-tot puterniciei. „Sunt ministru de rfisboi 1“ Aceste amenităţi din anticameră sau din bufet se sfârşesc de ordinar in înfocate discuţiuni in sala adunării unde naivul public le poate crede inspirate de focul sa cru al patriotismului, va urma insă do dată cestiune serioasă : Reducţiunea preţurilor tarifului general al drumurilor no-stre de fer. Tariful nostru este cel mai urcat pro ■ cere in timpul acosta cuvântul, pe care 1 r eşedintele nu il mai acordă declarând discuţii |Qea im-liisâ. D. Pană Buescu testea7 .a. „Ave'i respect pentru minoritate! vu-Nu e minoritate in aceasta adunare. Toţi suntem uniţi. Toţi suntem o majoritate. P, ti lă Buescu — Daca e majoritate trebue să lie o mmoiitite. — 1 1 ministru de Interne. G. Kiţv.. Este nu mai o singuritate : dumneata. După acest cinint lăsăm să cază cortina, igetul se şi votase. Un Spectator. Gazeta Tribunalelor Cnrtea ca juraţi de Covurlui: Jafuri şi Torturi. Luni, 12: Decembre, s’a judecat de curtea cu juraţi procesul, in 
st la ministrul de Cult,-Trefort, cerend să li se permită convocarea unui congres, care să pună bazele unei ad-ministraţiuni autonome a bisericei lor, cum au alte confesiuni. Ministrul le-a promis că va face tot ce va putea.
                                                                             PRIMA C. R. PRIV.
                                                                        Societatea de Navigaţiune cu Vapoare pe Dunăre
   Itinerariupentru Vapoarele de postă. Valabil de 16/27 Decemvrie 1883 pănă la alta disposiţiune.
          Plecarea in jos   
dela Orşova Joi 316   p. m. 
Ţ)  Severin Vineri 8  a. m. 
 n      Calafat „ l10 p. m. 
 »        Vidin „ J36 n     
11  Lompalanca. „ 340 n     
      Măgurele „ IO20 V     
     Sistow Săm. 1210 a. m. 
 in Rusciuc „ Ii'50         
deh Rusciuc „ 6       n     
V)  Giurgevo (Smârda) 10 „  
 n  Cernavoda „ 6     p. m. 
   Proectul de lege privitor la căsătoria civilă intre creştini şi ovrei, respins de camera Magnaţilor din Buia pesta (Senat), se va maî lua odată in desbatere in luna Ianuarie şi se speră că atunci va fi adoptat şi de această cameră.
   Din Paris se anunţă, că este krru hotărît, ca trupele franceze să înainteze şi spre Bac-Ninh, de cumva China nu va căuta de bună vae să satisfacă cererile franceze.
                                                       NECROLOGIE
   Se anunţă moartea contelui de Chabrol-Crousol, decanul bibliofililor in Franţa, mort la 9 (21) Decembrie, in vîr-tâ de 85 ani, in castelul seu Molay par Ldtrg jCalvados).
   Cont'-le Chabrol Crousol era unul dintre preşedinţii so ietâţii Bibliofililor, a cărei preşedinte de onoare este ducele d. Aumale.
   Un cântăreţ şi compositor de merit, Dar-'•ier, a murit la Paris, in văr-tâ de 70 ani. Era cunoscut pentru cântecele sale poporare.
   in Brăila Duminica dimin.
   „  Galaţi      „        „
              Plecare in sus dela Galaţi Marţi 9 a. m.
   „  Brăila Marţi  102B   „
   .  Cernavoda   „  543   p m.
   in Giurgevo (Smarda) Mercuri 530 a.m. dela Giurgevo (Smarda) „     10    „
   „  Rusciuc     „11      -
   „  Sistow      „  246   p. m.
   „  Măgurele    „  5'°   „
   „ Lompalanca Joi 6 a. m.
   _  AVidin      „  S*5   „
    „ Calafat „         916  „
   ’ in Severin „       430 p. m.
   dela Severin Vineri 5 a. m.
Orşova    „   ’740   „
înţelege de sine ca Vapoarele d? poştă vor a costa şi 4a acele Staţiuni care nu sunt insemnate in acest ltinernriu.
   (Inspectoratul Agenţilor Dunărei de jos.)
in
Se
                                                                     NOTIŢE HIBLIOGRAEIGE
                                            FAPTE DIVERSE
     A eşit de supt tipar şi se află de viu-zare la librăria Nicolescu, Pasagiul romăn, a opta fasciculă din opera :
33
   Jalnicul frate Constantin Lupescu, are durerea a anuncia pierderea prea iubitului seu frate '
   DIM1TRIE LUPESCU
incetat din vieaţă la 14 Decembre corent şi roagfi pe_ toate rudele, amici şi cunoscuţi sa bine voiască a asista la ceremonia funebră care va avea loc mîine vineri la 16 Decern, corent la ora I p. m. in biserica sfinţilor Apostol' de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban Vouă (Belu)
   Ton aceia cari din; eroare n’au primit invitaţiune, sunt rugaţi a considera aceasta ca invitare.
                                                                     CURSUL.' BUCURESCI
  CASĂ DE SCHIMB
                                                                      TOMA ŢACTU
  No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                   Pe ama de 15 Decembre 1883
   50/o Renta amortisabilît t .       .
   5% Renta Komânli Perpetuă .        .
   6°/0 ObligaţitlnT tl£ stat ....
   6c;o Oblig. Căilor f. Rum. regale. 5°/0.  ,            Muni.ipale ....
   IO fr. ,  Casei t'enafnniinr 3OO 1.
   5°/o Scrisuri fuuciare rurale. . .
   7"/0   , rurale....................
   5°/o Scrisuri funciare nrdane . . 6*10   »       »        »
   7°Io   »       >        »
   Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5).     .
   Acţiî Băncei Naţion. Române‘250 1.
   >      ,  Soc. cred. mob. mm 250 1.
   >      , Rom. de construcţii 500 1,
   >      , de Asig. Dacia-Tom. 300 1.
    >   • ,          , Raţionale 2OO1.
                                                                                                                                         Diverse
  Aur contra argint. . .     ,
    >    » B iete de Banque
                                                                                                                                 Fiorini valăie anstriacu . .
  Mărci germane..............
                                                                                                                                 Bancnote francese ....
   Comp.   Vend. 
   92i/4     93- 
     ;o-  £»03/4 
    yor, v6"/4   
102'/.., 103’ ,  
   ►2 .. •¬      
  22R--- 222     
   0031,    91V- 
  103---    104- 
   86>l2   87i/4 
   98---   99--- 
  IO21/4  103--- 
     31-  33 --- 
    1325   133s- 
  189--- 19i --- 
  233---  236--- 
  4i0---  4i4--- 
  248---    252- 
    3 85   4 4/s 
    3 85   4 i/s 
  2 8       2.10 
   I        i.2o 
   99 -2   L001/ 
                                                • ___________________________;______________________- -

  *Uhu1 din cele mai bune şi mai ntile cadouri pentru crăciun şi auuluou este fără indoialâ o maşină de cusut. Fie-care me-uagerâ care nu e ineâ: in posesiunea unei atare auxiliară silitoare doreşte a aJea" una, fiâ-care soţ practic împlineşte..bucuros o a* semenea dorinţă dacă i se oferă posibilitate a o face intr’un mod facil şi comod. Cele mai bune instrumente iu această specie ' sunt fără indoiala maşinele de cusut origi-l nale Singe’ ; catî deja la toate exposiţiu-’ nile universale anterioare, şi .acum in urmă la Amsterdam au fost iucoronate cu pti-j. mele şi cele inmbune premii da onoare şi cari sunt recunoscute că întrunesc tonte a-vantagiele care se cere de la o maşină de t cusuf excelentă, ele sunt de' o construcţie^^ 6implă şi solidă durabile şi coase corect şi lrumos printr'o manipulatiune facilă.
  ■: Osebit de acestea, cumpărătorului i sa oferă'agreabiiitatea, că şi poate procura aţ1 maşină Cu plăţi septâniănala. Depositul principal al maşineior de cusut originale Siu.r;_* ger i,n acest oraş se află la G. Neidliuger. Hotel Boulevard, unde se găseşte un bo-S gat asortiment de maşinejde cusut cu mâi J cele mai Omple pănă la celfe mai fine penţ^ tru lucrat cu picior, pe caîid' mustrele de cusătură ezpuse acolo, dau * dovadă despre capacitatea lor extraordinară, prin care excelează aceste maşine.
   Arşă de gaz. - Locuitorul Mihalach* Floarea din cătunul Cr ţn, comuna Ciocăneşti judeţul Ilfov, in seara de 6 Decembre voind a pune caz iu lampă, s'a spart lampa in măini Btropiudu’l cu caz şi aprin-g iSdu-i-se cămasea pe dfinSil, l-ajars pe papt, la mâna dreaptă de la umăr pănă la degete, sub bărbie şi ia buză; ast-fel că se află greu boluav şi in neputiuţă de al se tranporta incura unui spital din causa timpului rău. S a iuvitat medicul respectiv a se duce pe dită la localitate spre ai da ajutor medical.
                                                                    STTJIDIIE
                                                                           asupra
  CONSTITUŢIUNEI ROMANILOR
                                                                            sau
                                                                explicarea pactului nostru fundament!-din I luliu 1866 de G. G. MEITANI
  Preţul unui exemplar 5 lei; pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei.
nr \/trM7 A DC" casa cu ma4 Ut. Vt.nZ.nnL apartamente strada
Sculpturei No. 28.
   Doritorii se vor adresa strada Grozăveşti No; 23. George Petre arojdierul sau la G Ioniţescu calea Griviţa No. 69.
 DE VENZARE STS £$
 virane, linul situat in strada Radulescu Nfl 6, având 8 şi juni. stâDjeni faţa şi 18 lungimea şi altul in strada Laboratoriu No. 5 având 40 stânjeni faţa şi 02 şi jum. lungimea : Doritorii se vor traţia acestui ziar.
adresa la admiDis-
  LEMNE DE STEJAR
lucrat traverse, scânduri-, lemne ,r noduri şi or’-co. alt-fel de lu«ru. sc poate preda' la T.-Măgurele-, sau Ia Corabia iu ori -cât -de piari cantităţi^ Doritorii de a . contracta- .^ -.■rncjţ material, pot lua -infor/Wf »:» administraţia ace*-."" z,in
r
MPUL
BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI
SITX7-A-TXXT1TB-A. SXrn^C^-Xt^.
11 Dec. 1882
ACTIV
3 Decembre 188;j 10 Decembre
25442006
24286680
  9339077
  5541117
22139646
11083256
812700
233177
263507
 50675828
149806993
12000000
   288933
86543400
   813193
   594024
49567443
149806993
Casa
(Monedă metalică şi ling
                                                                                                     (Bilete hypoteeare
Efecte de i nea sat
_ , , (Efecte rumâneşti Portofoliu jEfecte 8treine
Impr. garant cu Ffec. do Stal Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil
Mobilier & maşini de imprim Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori
1* M s* 1 V
Capital.
Fond de reservă.
Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori
 34658579  34510394 
 25493415  25500820 
   566289     0018B 
 13608995  13362481 
  3703171   3637074 
 28902990  28587765 
 11999831  11999928 
   514702    514702 
   905268    905268 
   221685    221106 
   208491    212106 
 10262140  10446146 
 26438426  23498508 
   499964    468557 
157983946 15392561b 
 12000000  12000000 
   514702    514702 
 92839800  91330980 
  1123145   1123145 
   692075    722253 
 10262140  10446140 
 40023722  37302331 
   528282    48613( 
157983940 153925681 
% XXXXXXXicickJckyiX -fc XXicicicicfricmckic xY X


g
#
8
X
*
X
5
K
cc
•
o
C-J
o

      Dlu prvpiiă              »<*oiY....fiune recomandăm pentru sesonul
ie Iaral:

                                                                                                            Administi aţiunea: PARIS, S£S, Ijulev. Montmartre.
   GRANDE-GRJLLE.-Afecţiuni limfatice, boia câilorfl mietuitâre umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biiiare.
   HOPITAL.—Afecţiuni ale căilord mistuilOre, greutate ta stomacOa mistuire grea nepoftă dc mâncare gas-tvalgie. uispensie.
   CELESTINS. —Afecţiunile renichi-lord ale beţicel, nisipd, p6Lră, gută, diabelă. alhuminăciă.
   HAUTERIVE — Afecţiunile rint-chtlora, ale beşiccl nisipfl, p£tr&, gută, (liabetă; albuminănă.
   A sd cere nnmele isvorulai pt •* capsulă.
   Deposila Iu BucureecI la DD. War-
tonovitz ţi Herţog.
rjŢiCoearicc rt iu Cm

se;

«I0THES,1
Kk.Jua JvşnewG
UXlC1.'
trm american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi j piane vechi in schimb, comandele se prime ,e din toate pro-|| m iu iele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de ,1 note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano.
      ÎSoutaţi imisicalo : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fi1. Carmen fjuat nţ dc Luis W iest 2 fr. Ce ti-nm făcut eu oare, romanţă pentru ■ţoce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano, 1 eD bani, Mana Mea, Mărie! romanţă pentru voce şi piano de Mane Puport 1 fr. 50 b.
:. k xn ■ i
1%|

MAGASIN
   fondai
                                                                             SXXTTTXj
DE
                                                                                                                                                                   Tţtml Nuţioual Bacurojti
^SToEPoJJţ
COI.OM ALE Pi DLLdCATESE
                                                                           II
DEPOSIT
ResuItA din exp«riem cute în spitalele din Paris, dra, etc,f ci
VIS-A-VIS DE THT.’ATRUL NAŢIONAL
Brageele si Siropul Delirili* I
\f
al COcmnuLUi G BERT
«unt cod mal bun, col mal actif <1 cel mal economlo din depn-fivUveîe cnnoncute,
DrageelOjtiin can*a mlcşo-rtmel lor sunt plftcute M tom-modo da intrabulnţat. Fii caro Dragei face c:.t ni giu-lingurii dn Sirop.
FARMACIELE
âţ 'i r ■          -i
                                                                                                         MODERNELE PALTONE DE OOCIMEN MOTAGNAK etc. COS TL EM VESTON FANTASIE. PANTALON HAUTE-NOUVEATJTE
I" OELKTE BROSCHE TE LUTHE. BLANI DE VERITABIL SCONG, SOPP RUSESC »tc. BLANUTE ET SACOURI DE VÂNĂTOARE, MANTALE DE LlFTiCl ET IMPERMEABILE.
                                                                                                                                      CaYALI RUL de mode
    C. G. C0STA-F0RU
                                                                              AVOCAT,
       3, Dealu Mitropoliei dimineaţa penă la 10 ore, seara de la 6 pthiă la 8 ore.
    Anunţă inrdia nobiUnn. şi onor. public că pe lângă arU-co e.ir, neteran la merwgiut casei, au importai de. la cele mai ounc casc următoarele Beuturi fine.
   Aniset dublu de Olandu. Anlset de Bordcnnx. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de In Ba.vona. Benedlctin-Bitter ca t“î"'1 a,,^*Tebric- Biter din vin Providenţei anti Coleric, nrtienz, alb. galbin, si Verde de la grand Citartreuz Francia. uraso de Olanda, alb, verde şi orange suc. de la Viniand Fockin • ijieî nnnt. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Franein, i       v,enx> Cognae fin chnmpagne, din Cognac. Liquernri
  0   „ gusturi de la IIIarie Brisard, din Bordeaux, Renn-
ftiita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Boniuri adevărate am Jainaique. Ananas Arac de Mandariu. Pnnch ln Cognac. itliam şi ln Kirsch. Şliboviţă de Banat.
                                                                                        VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Kspague, Ungaria, Transilvania. Indigene de Ia Cotnari. Odo-beşti. Drăgăsani şi de Dealu mare. Creţuri moderate, serviciul eonşti ng.                Cu stimă, D. G. MOCIANU.
Tipografia xV. iuute cu •ala Theatrului Boitei.

,nnl