) DOI 15 DECEMBRE 1883 Administraţia, Calea Victoriei Nr. ANUL AL VIII- -No. 275 HS99BP ABONAMENTELE i tmttk l»ra p» ii . . , » pr o lanţ. . . . po 3 Innl. . . lira itr«inlt»te.pe m . . . 40 lai 33 lai 12 lei 00 lei montei» »» priim»«c la iilminiatraţi#. I Capitală 10 bani număra ■ Districte 15 bani număra ilector: M PALE0L0UU i______________________ REDACŢIA, STRAEA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame patf. ii) . . . 1 50 . , II .... 3 50 , lnanţurilA ţi insarţiila se primesc Hacureştl , la Administraţia ziarainl \i Viena, la binronrile de anunţări Deinril Schaiek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8fcnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rae Clâmeno 4 A. Lorett, rae S-tei Anni 51. Scrisorile nefr&ncate ou se primei Manuscrisele ntimprimate se ard. SUMAEIU «■vis a politioă. ari tulegrafiaa. Cor. '.q daalul Mitropolii, m.i din etr»Ln&tate. intrebare d-lui Ministru do justiţie, i'ocumentele iatorioe laseta in pirtsira. i Drama. Iteueul roman. ■apte diversa . ariet&ţi. iloileton — Dor de morţ : I. Aleceandri. bucureşti, 14 Decembre 1883 Guvernul actual nu este satisfăcut’ vede, că opositia constituţională, urma faimoaselor alegeri din ură, s’a retras cu totul din pretinse-Adunări, lăsăndu-i câmpul liber pena incerca in ţara aceasta toate perienţele politice. A fi învins prin corupţiune şi vio-jiiţâ nu este destul; ii rărnăne să jilomnieze şi să denunţe. Tema de predilecţiune a guver-tanţilor, lozinca care s’a dat tutulor izetelor interne şi externe, alimen-5-te din fondurile secrete, este d'a îpresinta Oposiţiunea inăunti u, ca «liamica Tronului, şi in afară, ca ab-Dlut rusofilă şi adversară a politici germane. Ilustrul eacograf al guvernului, D. Sturdza, nu se sfieşte d’a repeta însuşi, in limba germană, pe are sperăm c’o cunoaşte mai bine de »t cea românească, nişte corespon-enţe adresate către Kolnkche Zeitung, »e care la răndul lor scribii de la iGazette de Roumanie“ le traduc intr’o mbă pretindă franţuzească, aber Jles fur mein geld. Să lăsăm d'o cam dată la o parte sestiunea delicată d’a se şti daca o .st-fel de intrebuinţare a fondurilor ecrete, a căror mare parte o plătesc ■i oposanţii, este un ce cuviincios sau iliiar legal. La asta d. Sturdza ne iţa respunde, ca om practic, prin (peposibilitatea de a se controla in-rebuinţarea unor asemenea sume. Insă, ceea ce se poate controla mai lesne, este origina acestor corespondente in cari nu numai se oglindeşte inima curată, spiritul nobil şi cava-.eresc al autorului lor, dar răsar p’aici p'acolo chiar construcţiuni de Ifrase obicinuite in discursurile şi scrierile d'almintrelea puţin variate ale cacografului ministru. Să trecem asupra formelor şi să apucăm cestiuuea in fond. Mai ântăiu de toate trebue să ne Întrebăm ce interes are guvernul a trespăndi cu atâta persistenţă nişte acusaţiuni pe cari el, cel dăntăiu, ie ştie bine că sunt neîntemeiate ? Interesul este vădit. Ne mai avănd nici un sprijin in opinia publică scârbită, neluănd el insuşi la serios adesiunile unanime ale ficţiunilor representative din dealul Mitropoliei şi de la Academie, el simte că terenul îi scapă sub picioare, şi vrea să se rezeme pe două stălpuri mai puternice. Acestea sunt: Tronul şi ingerenţa străină. La Palat era trebuinţă a se repeta pe toate tonurile şi in toate modurile că Oposiţia e antidinastică; ci visează şi doreşte resturnarea actualei stări de lucruri, şi că are nu mai ştim câţi candidaţi imaginari pentru ocuparea tronului, o dată vacant. Sosită insă la acest punct, calomnia devenia ridicolă şi cădea prin insăşi absburditatea ei; căci pretinşii candidaţi la Domnie erau atât de numeroşi şi atât de deosebiţi, incăt era învederat că, daca Oposiţiunea coalisată avea asemenea cugetări, cel d'ăntăi lucru care se impunea unor oameni cu minţile intregi era unitatea de vederi asupra viitorului candidat. Credem dar că aici in ţară asemenea insinuări n’au avut absolut nici un efect şi că mai cu sramă persoana augustă către care erau îndreptate le-a primit de sigur cu un zîmbet de dispreţ. Dinasticismul proaspăt şi de oca-siuno a pamfletarului Baron de Hahn—recte Dimitrie Sturdza — al republicanilor Brătianu şi C. A. Ro-setti; al unui Ion Cămpineanu, omul cu abisul; al unui Candiano-Popescu, presidentul de 2 ore al Republicei de la Ploeştiial unui Dabija, candidat de Dom-de la Mazar-Paşa, nu putea să producă de căt un singur efect asupra Suveranului făcăndn-1 incă mai sceptic asupra lucrurilor şi a oamenilor din această ţară, şi lăţind in ini na lui, încercată, dispreţul pentru Oi e-nire, aşa cum a văzut-o şi a experimentat-o aci. Daca oamenii de mai sus au urmărit acest resultat onest şi patriotic, apoi din nenorocire l’au ajuns poate mai mult de căt se cădea. — Singurul lucru de care ne temem nu este ca Domnitorul să fi crezut un moment in protestaţiunile lor de devotament şi in calomniile lor copilăreşti, ci ca asemenea palinodii să nu ’1 fi făcut, intr’un moment de misantropie, să invăluiască pe toţi Românii in dispreţul pe care unii din ei îl merită cu prisosinţă. Daca aceasta este isbănda lor, apoi este unul din cele mai mari rele care puteau să’l facă acestei ţări. Să spe răm insă că înaltul bun simţ al Re* gelui a ştiut să’l oprească p’acest po vărniş, care ar fi fatal şi Lui şi ţăr pe care o guvernează. Dar daca aceste calomnii n’au ici o trecere pe lângă Acel către are sunt in special indreptate, nu tot aşa se poate intămpla cu organele din străinătate cari, când n’ar fi interesate s’ascunză adevărul, in ceea ce ne priveşte, sunt cu desevăr-şire ignorente de ceea ce se petrece aicea, sau nu sunt luminate de căt după nişte informaţiuni părtinitoare ca acele ale d-lui ministru Sturdza din „Kolnische Zeitung.“ Este de datoria noastră a le lumina, in caşul cănd ele—cum se poate intămpla—ar fi inşelate cu bună credinţă. Partidul conservator nu este, şi nu poate fi, antidinastic. Trecutul, presentul şi grija viitorului său des-mint aceasta temă insană. Divanurile ad-lioc, care rostiră dorinţele ţărilor, Moldova şi Valahia, consultate de Europa, şi cari kotă-râră pentru prima oară,, in cele patru puucturi cunoscute, dorinţa de o dinastie străină in aceste ţări, erau jn imensă majoritate compusă de conservatori. In majoritate erau conservatorii in Camerile cari, in faţa refusului puterilor d’a consimţi la această cerere, proclamară unirea şi aleseră pe Prinţul Cuza, numai ca un fel deinterim pană la realisarea acestei dorinţe. Iu fine, in Camerile alese după sistemul convenţional şi in care elementul marilor proprietari şi conservatorilor era absolut preponderent, necontenit şefii partidului . conservator lăsară să inţeleagâ Prinţului Cuza că nu '1 considerau decăt [ca un loco-ţiitor al Tronului. D'acolo isvorâura intre fostul Domnitor şi acest partid, a căror epiloguri fură lovitura de stat de la 2 Mai şi revoluţiunea de la 11 Februarie. Partidul conservator care lua însemnată parte in această revoluţie şi in guvernul care urma. stărui cu cea mai mare vigoare pentru inde-plinirea programului Divanului ad-hoc şi dejuca toate intrigile cari căutau să tragă un profit personal din acest eveniment politic. Ast-fel d. Ion Brătianu fu in acest scop trimis in misiune pe la Curţile străine şi partidul conservator se expuse la marele pericol ca noul Domnitor să intre in ţară sub auspiciile acestui om de stat; insă preferi toate neajunsurile unei asemenea intămplări pentru a inlătura 'pericolele interne ce se puteau intămpla daca acest revoluţionar de profesiune rămânea in ţară in asemenea momente. Alt personagiu, care, cu ştirea tutulor, făcu cele mai mari intrigi pe lăngă Poarta otomană pentru ca să nu se proclame o Domniă străină,— avănd speranţa d’a fi numit de către Poartă caimacam sau Paşă cu trei tuiuri,—fu insuşi D. Ion Ghica, [şeful mititeluţuluijDartid compus din el insuşi şi d. Dimitrie Sturdza. Acesta este adevărul istoric asupra originei domniei Prinţului Carol in Romănia. Iată pentru trecut. Căt pentru present, se ştie că din 17 ani ai Domniei actuale, .partidul curat conservator a ocupat puterea 5 ani de zile; partidul roşu, poreclit liberal, a fost in două rănduri la minister in timp de mai mult de 9 ani de zile, şi că restul acestui timp a fost ocupat de ministere mixte sau de transiţiune. Daca partidul conservator ar fi fost un partid antidinastic el ar fi putut să se plângă d’această imparţială a puterei care se pare a fi fost cam in detrimentul său. Să nu se zică că Domnitorul, fiind absolut constituţional, urmează indem-nurile corpului electoral. Aceasta este adevărat in teorie Cănd corpul electoral a dat insă in atâtea rănduri probe de o docilitate atăt de mare către puterea efectivă şi actuală, Domnitorul, care in virtutea dreptului său constituţional investeşte cu această putere pe unul sau pe cel’alt partid, exercită—deşi in mod.indirect şi ocult, dar insă absolut preponderent,—cea mai mare in-rîurire asupra mersului general al ţărei. Care a fost atitudinea partidului conservator şi a partidului roşu atăt in opoziţie căt şi la guvern,?in 10 ani, in care partidul conservator a stat depărtat dela direcţiunea afacerilor ? Şi in ţară la noi trebue să înţelegem ce va să zică a sta afară dela direcţiunea afacerilor. Nu este a fi, ca in alte ţări, o minoritate care nu suferă alt neajuns decăt de a nu avea ministerul . Este cu totul alt ceva. Este a nu figura in Cameră şi Senat, sau de loc, sau intr’o minoritate aşa de infimă in cât să serve mai mult de petrecere de căt de preocupare miniştrilor. Este a fi gonit fără milă din toate funcţiunile publice, din toate con siliurile judeţene şi comunale; este a fi persecutat chiar in afacerile salo personale de unii administratori, a căror misiune specială stă in urmărirea şi desfiinţarea Oposiţiunei de prin judeţe. Este a fi lovit in numeroasele afaceri ce fie care Român, intr’un sistem de centralisare absolut, are cu guvernul ; este a nu găsi adăpost nici la umbra Justiţiei, căci cu nişte Tribunale amovibile şi influenţabile, trebue ca cine-va, ori să se expue a perde procesele cele mai drepte, sau a plăti foarte scump protecţiunea vre-unui avocat din partidul ce deţine puterea. Aceasta explică, fără a le justifica, atâtea deserţiuni. Aşa incăt in ţara aceasta, — o spunem pentru străinii cari o ignorează — forţa aparentă a unui partid in oposiţiune nu este câtuşi de puţin in raport cu forţa lui reală. Chiar de s’ar zice — de şi contrariul s’ar putea stabili pănă la un punct oare care — că conservatorii la putere au aplicat pedeapsa talionului adversarilor lor, totuşi nu rămâne mai puţin adevărat că, sub Domnia, Regelui actual, timpul de petrecere al Roşilor la putere in comparaţie cu timpul conservatorilor este ca cifra 10 la 5. Ei bine, in asemenea situaţiune, in care s’ar pricepe din partea conservatorilor chiar acte de disperare, cari au fost manifestaţiunile lor an-tidinastice in comparaţiune cu acelea ale partidului Roşu căt a stat departe dela foloasele Puterei? Putem să punem la pasivul con-servaiorilor căte-va articole mai nervoase de ziare, mai adese ori scrise de tineri fără autoritate pentru a angaja partidul lor ; putem să mai a-dăogăm căte-va poveţe foarte respec-toase in care s’a arătat Domnitorului că indiferenţa, in faţa celor mai mari abusuri chiar mărturisite, nu era poate aşa conform cu teoria constituţională, căci Suveranul ar avea drepturi de care nu usează in destul pentru binele tutulor. S’a mai zis poate că locul răsvră-titorului dela Ploeşti uu era tocmai la uşa camerei domneşti ; şi iată totul. Să observăm că aceste poveţe sunt departe teoreticeşte de a tinde să înjosească Regalitatea sau s’atingă Dinastia. Din contra, partidul conservator este necontenit preocupat de injosirea morală ce oamenii dela putere se încearcă a impune principiului monarhic la noi, şi să silesc, chiar, de a apăra Tronul in contra unor lovituri ,cari, după noi, sunt mult mai grave de căt acelea ce le ar fi putut să le primiască dela nişte conspiraţiuni neputincioase. Pe lăngă aceasta, de căte ori o-casiunea s’a presintat de a înlesni Regelui greaua sarcină de a domni in acestă ţară, sau de a mări drepturile şi splendoarea tronului său, 0-posiţia conservatoare, cu toate loviturile pe care, le-a primit in timp de 10 ani de zile, s’a grăbit a arăta către Tron un devotament neinteresat. Astfel ’nu făcu din chestiunea evreilor şi a tractatului de Berlin ceea ce ar fi putut face o oposiţie mai puţin scrupuloasă; astfel dete guvernului actual, pe care are atâtea motive d’a’l urâ din inimă, avantajul d’a proclama in unanimitate Regalitatea, fiind-că această cestiune era mai cu seamă personală Şefului Statului, fiind vorba de rangul său intre Suverani. De şi Oposiţiunea putea s’aducă o adăvărată lovire şi guvernului şi Regelui, fâcănd ca această proclamaţie să aibe loc numai cu o simplă majoritate, totuşi uitâ şi dreptele sale plângeri şi poate textul literal al constituţiunei pentru a arăta devotamentul său necondiţionat Regelui Carol. Să comparăm acum atitudinea faţă cu Tronul a partidului al cărui D. D. Brătianu şi Rosetti sunt temelia, şi D. Dimitrie Sturza cel mai frumos ornament in timpul relativ scurt in care trebuiră să renunţe, mai mult din greşelele lor, la onorurile şi beneficiile puterei. Lăsând la o parte că meritau puţină atenţiune stilul atăt al ziarelor căt şi al broşurilor lor, cine nu cunoaşte, afară numai de redactorul şef de la K&nische Zeitung, de a cărui candoare germanică prea abuzează D. Sturza, atacurile veninoase şi insinuările perfide ale Românului, grosolanele injurâturi ale Telegrafului, (care, cu o ură de sălbatic nu cruţă nici femee, nici copil), necuviinţele Democratului, p’atunci foia D-lui Candiano-Popescu, asemeneajjale Vocei Olteniei a D-lor Kiţu [ şi Stolojanu şi, ridicăndu-se peste tot acest concert de insulte, caraghioslâcurile insolente ale cunoscutului Orăşauu, medaliatul regimului actual anume pentru spiritualele sale scrieri. ? Dar oare numai aceşti rozători de budget flămânziţi dau acele ţipete pe care necesităţile stomabului puteau să le scuze pănă la oare-care punct? Nu; un om politic avănd situaţiunea, starea şi educaţia D-lui Sturza, nu se sfia a scrie sub pseudonimul transparent al baronului de Hahn in jurnalul die Politik din Pra-aa — a avut tot d’auna slăbiciune pentru gazetele nemţeşti — articole cari trăgeau direct la bara opiniunei pe Domnitor, şi il făcea respunzător de pretinsele crime ale ministerului dea-tunci a cărui principală vină—ni separe—era d’a nu fi gratificat pe D. Sturza cu un portofoliu. Expresiunile de spion prusian, corn- plice in jafurile lui Strusberg, pion al d-lui Bismark, vemutor al drepturilor naţiunei, erau moneda corentă u acestei presse de scandal şi cele mai graţioase şi mai slabe din epitetele ce d. Sturdza şi amicii săi le îndreptau zilnic la adresa Tronului; şi aceşti oameni astă-zi, prefăcăndu-se in calzi dinastici, se indignează de oare care apreciaţiuni respectuoase, deşi mai severe, ce ’şi-a permis pres-sa din oposiţiune in faţa infamiilor ce dânşi şi ai lor sevărşesc de op!; ani de zile. Din resvrătitori şi pamfletari^ publici ei s’au făcut curtisani aşa de susceptibili, iu căt cel maijcuviincios limbagiu—insă liber şi sincer,—supără urechia lor, şi d. Sturdza aleargă roşind şi scandalisat la directorul de la Kolnische, Zeitung şi, as-cunzăndu-şi capul in jiletca naivului său amic, strigă Europei ; „Vezi, a-„ceşti oameni nu iubesc şi nu res-„pectă in destul pe Eegele nostru, „de şi e din viţa de Hohenzollernl“ O schimbare aşa de bruscă şi de complectă dă măsura atăt a sincerităţii indignărilor sale d acuma opt ani, căt şi a lealităţii devotamentului său de astăzi. Să nu insistăm mai mult. v Ori ce om, care mai are o scăntee de demnitate in suflet, va simţi scârba urcăndu-i-se din inimă la buze in faţa unor asemenea specie antropologice. Dar atitudinea dinasticilor de astăzi către Tron, in timpul cănd era in oposiţie, mărginitu-s’a numai la această campanie de insulte ? - Ar fi fost puţin. Vom resuma in scurt, ceea ce'toţi cunoasc in această ţară şi numai redactorul de la Kolnische Zeitung poate ignorează. Evenimentele sunt recente. Chiar represintanţi ai împăratului Germaniei au avut ocasie să le constate nu numai prin simţurile ja-uzului şi vederei, cari, se zice, că pot inşela, dar şi prin cel mai sigur din toate: simţul pipăitului. Imediat după căderea lor dela putere la 1868, şefii partidului roşu, împreună cu prietenul d-lor d. Ion Ghi-ca şi mica sa codiţă, luară o atitudine curat revoluţionară şi toate atacurile lor trecură peste capetele miniştrilor pentru a lovi şi sdruncina Tronul. Alegerile din 1869 in care nici şefii lor nu putură să pătrunzâ in Cameră le arătară căt pot compta pe Naţiune şi popor cănd nu mai sunt la putere spre a’l sfătu prin prefecţi, sub-prefecţi şi jendarmi. D’atunci, a- FOILETON 3 DOR DE MORŢI (Urmare) ,11 Aice Iorgu se opri un minut. Apoi după o căutătură desmerdătoare de un suvenir drăgălaş, el urma: „La săptămâna incepu a se face vorbă de plecare. Din acel moment şi veselia incepu a peri din chiliuţă şi, afară de căpitanul care intreţinea focul sacru, fie-care din noi simţea că e bine să ne strin rem pe-a casă, ca la oarele cănd furtuna ameninţă. „Mai e oare nevoe să-ţi spun ce se petrecea in inima mea, mai ales din momentul acela ? — „Spune, respunsei. Spune, nu te sfii. Un amor ia vârsta voastră 1 Dumnezeule! Ce mister ! Ce putere e in tainica sămânţă aruncată de si- junşi la disperare, ei nu mai avură de cât o carte de jucat: a inspămăn-ta pe Eege sau a’L resturna. Această campanie incepută la 1869, având un triumf trecător la 1871, nu se sfărşi de căt la 1876 prin victoria acestor elemente rele. Epizoadele ei sunt cele următoare: Mai ăntăiu, intinsa 4conspiraţiune din 1870 in care, scomptănd sdro-birea iubitei Germanie de astă-zi prin armele Franciei, şi vînzănd dinainte pielea ursului pomeranian, ci organizară o revoluţiune generală avărul de scop resturnarea slăvitului Eege şi instalarea unei Eegenţe. Eevoluţiunea de la Ploeşti, făcută de un alt dinastic de azi, nu fu decât un episod neînsemnat al acestei conspiraţiuni. Daca conservatorii erau anti-dina-stici, nimic nu era mai lesne atunci de căt să lase să cază această dinastie pe care o susţinură cu chiar pericolul vieţei lor. Această probă de devotament către Tron a amicilor d-lui Sturdza nu fu de ajuns. Şi in 1871 faţă chiar cu Prusia victorioasă şi atot puternică, ei încercară, prin scandalul de a sala Slătineanu, şi printr'o inchi-)uită revoluţiune de stradă incitată şi patronată de minister,— să aducă decarea Eegelui de bunăvoie, comp-tănd—nu fără oare care temeiu—pe desgustul său legitim in urma atâtor mârşave atentate. Ceea ce este mai criminal in tentativa de la 1871, este că dânşi, d’as-tădată infruntând şi insultând cea d'ăntăi putere a lumei, nu puteau să nu ştie că, resturnănd Tronul prin asemenea mijloace, perdeau şi ţara; dar urele şi poftele lor erau mai tare de căt cel mai simplu sentiment de patriotism. In 1870, conservatorii fiind la putere, susţinând Tronul, păreau a se susţine pe sine; in 1871 £ei n’aveau de căt să’l lase să cază fără pericol şi fără respundere pentru ei. Daca printre dânşi ar fi fost ambiţiunile mârşave şi ascunse pe cari d. Sturdza are neruşinarea d’a le imputa astă-zi, nici o dată ocasiuni mai priincioase nu se găsiau, căci regimul de la 1867 şi 1868 le arătase deja ce au s’a-ştepte in caz cănd actualul Domnitor ar fi încredinţat puterea unor miniştri roşi. Daca au lucrat cu zel şi cu stăruinţă, cu riscul celor mai mari (primejdii personale, pentru a scăpa un regim care căţi-va ani mai târziu trebuia să le căză cu atăta greutate pe grumaji, este că in sufletele lor veghiază alt ceva decăt ura ne in inima omului 1 „Pentru intăia şi singura oară in viaţa-mi, urmă Iorgu, simţii minunata incolţire a acelei cereşti săminţe ; urma, insă, timpul durerea imi des-văliră mai târziu nemiloasa rădăcină lăsată de ea in sinul meu. „Socot de prisos să-ţi fac portretul celei ce iubeam. Mulţămeşte-te să-l intrevezi in cursul povestirii mele ; şi dacă accentele mele vor asemăna-o cu plăsmuiri imaginare, nu suride, nu te indoi; crede. Nu ştiu ce piefaceii ieu ăngerii pământeşti cănd ei se urcă la picioarele creatorului; insă, dacă ruşinea *) „acea mai sublimă teamă, după teama de Dumnezeu, precum a zis un mare poet; dacă pudoarea fără uneltire ; dacă nevinovăţia, nu nevinovăţia nesimţirii, dar aceea cu porniri delicate neatinse de gânduri rele, con-stituesc aureola ăngerilor pământeşti, apoi respund câ maica Maria avea deja locul ei însemnat in legiunile *) Ruşinea, cuveut poporal ce însemnează pudoare, TIMPUL sau interesul, şi că atunci ca şi acum ei au crezut soarta acestei ţâri legată de soarta Dinastiei. Dar s’au mulţumit partidul d-lui Sturdza cu aceste două im ercări ne-isbutite? Conspirând la putere in contra naţiunei şi in oposiţie contra Tronului —cum s’a zis—ei aşteptară d’abia 2 ani şi organisară conjuraţia de la Mazar-paşa, care d’astă dată, mai fericită de căt cele două d’ăntăiu, nu atinse scopul pentru care era intr’a-devăr formată (adică resturnarea dinastiei), dar atinse un scop, tot atăt de important pentru unii din membrii sei, intrarea la minister a partidului radical. Nici un mister nu mai există astăzi asupra celor ce s’au vorbit şi s'au tratat la Mazar-paşa. O parte din membri acestei coaliţiuni, cei mai moderaţi intr’adevăr, şi cărora poate se datoreşte că lucrurile n’au mers mai departe, as ăzi, la rândul lor in oposiţiune, au desvelit toată ţesătura acestor faimoase intrigi din care numai unii trebuiau să beneficieze, cum să intămplă in multe asociaţiuni. Se ştie insă in mod netăgăduit că cei mai aprigi adversari ai tronului sunt tocmai actualii săi consilieri. Nimenea nu ignorează nici propunerile infame făcute unor şefi ai armatei cari i-au respins cu indignare, şi cari d’atunci au fost pedepsiţi de virtutea lor, nici candidatura grotescă a Colonelului Dabija la tronul lui Mi-hai şi a lui Ştefan. Se ştie chiar că însuşi d. D. Sturdza căuta să şerpuiască către această inaltă treaptă... Să adaogăm—ce este drept—că indignata opunere a d-lor Kogălniceanu, Vernescu şi Epureanu făcu să cază aceste balamuceşti propuneri. Insă toată atitudinea mazariştilor in genere, afară de mici excepţiuni, a fost curat revoluţionară şi anti-dina-stică. Mai departe pentru a încununa a-această indrăsneaţă atitudine, d. Bră-tianu nu pregeta a trimite Domnitorului printr’un familiar al Palatului aceste formale ameninţări: Domnitorul să schimbe guvernul pentru a cruţa o crimă, ţ6rei.“ Aceste cuvinte istorice echivalează cu obicinuitul: „Punga sau viaţa, care se şopteşte cititorilor, pe la sfinţitul soarelui, prin locuri singuratice. Este permis redactorului de la Kol-nische Zeitung să ignoreze aceste fapte, dar nu este permis corespondentului său din Bucureşti d. D. Sturdza să se facă că nu le ştie, că, precum zice i nalte. „Dacă, insă, graiul ei; dacă naivitatea ideilor ; dacă chiar mişcările ei neisprăvite, ca acele ale copilăriei, mi-ar fi lăsat o umbră de in-doeală asupra seninătăţii sufletului ei, vederea ei neaşteptată, in una din zilele din urmă, ar fi luminat credinţa mea, precum cele intăi raze ale soarelui luminau, atunci, fruntea ei virginală. In acea zi slujitoarea fusese trimisă, de cu noapte, cu cărucioara chiliei, la târg la Neamţ, ca să cumpere deosebite lucruri. In lipsă-i, măicuţa Maria caută de toate, ast-fel că, la răsăritul soarelui eu, care mă şi sculasem, o zării, nu in posomoritul ei vestmânt de călugăriţă, ci in simple şi albe haine de noapte, aşteptând la cişmeaoa din grădină să i se umple două cofiţe ce adusese cu ea. 0 1 apariţie cerească I cănd icoana ta va peri din suvenirul meu, Dumnezeu imi va fi luat minţile. Acum, in dosul perdelei ferestrei, eu contemplam, cu simţirea unei curate adoraţii, drăgălaşa fetiţă cum privia in linişte curgerea apei in Virgiliu : Quorum pars magna fuit. Dânsul era in inţelegere cu acei cari incercară mişcarea de la 1870 şi intră in ministerul de la 1871 care beneficia de această mişcare. Dânsul era ministru in Cabinetul din 1871, cănd represintantul Germaniei, cu ştirea şi complicitatea guvernului, fu lovit şi insultat in sala Slătineanu. Dânsul era, daca nu unul din membrii cei mai importanţi şi cei mai dibaci, dar, de sigur, unul din cei mai violenţi şi cei mai indărjiţi, in coali-ţiunea dela Mazar-paşa. Şi acum omul care are in trecutul sâu aceste pagine cunoscute, care nu-i formează tocmai titluri de devotament nepregetat şi de cavalerească credinţă către Majestatea sa Eegele, vine şi denunţă in gazete germane, pe cari le crede cu trecere la cei puternici de la Berlin, ca antidinastici şi conspiratori iu contra Tronului, pe oameni, cari, cănd au fost la putere ’şi-au atras tocmai ura dumnealui şi a oamenilor săi pentru că au apărat Tronul cu toate forţele lor morale şi intelectuale, cu riscul stărei şi al vieţei lor; oameni cari, in oposiţie, —ceea ce este mult mai meritoriu— au arătat o lealitate, care li se reproşează ca nedibăcie, şi o răbdare, care li se impută ca slăbiciune 1 Nu le mai rămânea acestor oameni de căt a se vedea denunţaţi de fostul conspirator şi pamfletar ca inamici ai Tronului pe care d’atătea ori l’au apărat in contra lui şi a semenilor săi. Iată purtarea partidului Conservator in trecut şi in present, faţă cu dinastia actuală. Credem că este bine să arătăm că, in prevederea viitorului, el nare nici un sistem la o resturnare sau la vre o schimbare a ordinei de lucruri domnitoare. Instituţiunile popoarelor merg i-nainte sau remăn căt va timp staţionare. Arare—-ori, putem zice mai nici o dată—n’am văzut exemple să se întoarcă absolut la trecut. Trecutul la noi este domniele pământene cu sau fără unirea ambelor ţări ; presentul este unirea cu o dinastie străină ; viitorul n’ar putea fi decăt Be-publica. In urma fiinţei pe tron a unui membru dintr’o dinastia, aşa de strălucită ca aceea de Hohenzollern, ce om cu minţile in cap ar putea cugeta la intronarea unui descendent cofiţe. Vederea mea era pironită asupra ochilor ei albaştri ca porum-brela scăpată din umbra nopţii. O ! acei ochi nu-i turburase doruri lumeşti, nu-i atinsese buza omenească, afară de buza mamei. Acei ochi, cănd se ridicau spre ceriul înveselit, pare că preschimbau zimbiri de inţelegere cu zimbiri de fraţi ăngereşti. Chiamă-mă nebun ; dar vezi tu ? 0-chii mi se par a fi ferestrele sufletului: prin ei sufletul nostru citeşte adănc, adânc in lumea din afară ; irm ei lumea citeşte in sufletul nostru... Cofiţele erau acum pline, şi peste dine; căci spuma apa din ele; dar, negreşit, erau şi grele, căci nu fără o mică opintire braţele Măriei le ridicau de la pământ ca să le aducă spre casă. Bobite ast-fel de ele, mânuţele ei nu puteau da in lături o îndărătnică viţă de păr care*i cădea in ochi; şi capul ei mişcăndu-se in dreapta şi'n stânga, se încerca zadarnic de a scăpa de acea mică tirană. Acea luptă copilărească, ada-usă la nevoea cofiţelor, producea in mersul drăgălaşei fetiţe nişte mişcări, j , Jt' nitoare, amestecaţi astăzi in sînni „J Y din numeroasele foaste familii şi coborlţi la starea de ^’ /'L ţiunei, pli particulari. Prima piedică ar fi numărul preu denţilor, nu numai din mai multa? milii, dar chiar din sinul aceleeasj fa milii. Al doilea motiv este : de şiH tre aceşti aspiranţi bănuiţi, segia^ oameni onorabili stimaţi de toate I tidele şi chiar căţi-va învăţaţi şi J teligenţi, nu se află insă nici W care, prin trecutul $ >vJ V (f * r iA iii*- | UII său, prin serv* le aduse ţârei să fiă intr’o situaL ne atăt de excepţională in căt eo» curenţii lui să se lepede de pretl ţi uni rivale. Mai vine şi chestiunea Ţnsemnai; a rivalităţii intre Valachi şi Moldoveui cari ne mai având nici un motiv l a fi faţă cu un Eege dintr’o ilustu familie străină, ar renaşte cu toati violenţa in faţa unor candidaţi in. digeni. Pe lăngă Tron s’ar periclita chiar unirea ambelor principate. Trecutul dar fiind mort şi absj ingropat cu bunul şi cu răul k lupta rămâne intre present caretă monarhia constituţională şi intre vii. tor, care n’ar putea fi decăt Eepa. |: blica Romană. I ■ i, Este evident că problema fiind pusă astfel şi neputănd fi pusă altmintrelea, partidul Conservator nu poate fi decăt monarhic, şi prin urmare dinastic şi numai partidul domnilor Eo-setti şi Brătianu, cari nici o dată nj ş’au ascuns simpatiele lor pentn sistemul republican, are interes sau a resturna in mod violent Dinastia actuală, sau—ceea ce e mai sigur s mai dibaciu—a o iujosi şi desconsidera aşa incăt s’o nimicească in fapt inainte de a o desfiinţa in drept. ■ Este dar o absurditate din paria d-lui Sturdza, daca nu o perfidie, dt a represinta ca inamici ai dinastiei pe fireştii săi apărători, şi a lua de confident despre temerile sale inchi-puite pe amicul său de la Kolnischt Zeitung. Vom continua intr’un viitor articol cu examinarea şi a părerei celeil alte privitoare la politica externă a Opo* siţiunei, tot aşa de intemeiată ca cea d’ăntăiu, şi vom strivi, sperăm, cu desăvârşire calomniile acelui agent de poliţie internaţională. Ministrul afacerilor străine caută, se vede, menţinerea sa la afaceri prii exerciţiul unei meserii ce in de obşte se părăseşte unor agenţi infimi şi ► nonimi, dar pe care domnu D. Sturdza n’a crezut-o mai pre jos de talentul şi caracterul său. u.: t'i ') fin unii |Ş I-iiiiw j* n rUe. Vt ■ li- căre denunţau formele ei fecioreşti. Cămaşa ei se deschisese, atunci. 1» pept şi zării... 0 clipă a ţinut ace» destăinuire smulsă raiului: o neînvinsă imboldire a naturei, aprinse in ochi-mi nişte văpăi care-mi turbura] vederile şi auzii numai pe Maria zicând vesel surorei sale: — Scoală-te leneşo, că a tocat d«' utrenie. Aici Iorgu se opri, şi emoţionat de acel scump suvenir, imi zise : „Zimbetul tău imi arată gândire» ta. Eram de pe atunci fnebun, spune drept? — „Drept, respunsei indată; erai nebun. Insă, nu te lepăda de un »• semene păcat. Puţin, in lumea aceasta—nici nu mai pomenesc de Domnii esprits forts — s’au bucurat de simţiri ca ale tale. Şi priveşte dacă am ascultat cum merita drăgălaş» imagine a drăgălaşei măicuţe: Maria era ângerul virginităţii şi tu ai devenit nebun de ea. Aşa e ? „Aşa. Insă, poate nu-ţi dai bine sama de natura simţirilor mele pentru Maria. Vei vedea, in urmă, cum am iubit-o; dar, ca să pricepi dr»" s I TIMPUL ŞTIRI TELEGRAFICE astantinopole, 24 Decembre.—Numâ-utimelor incendiului şcolei israelile din ir sâ urci la doue*4eci, din caii 19 | şi o institutrice. 25 Decembre.— Principele Canta-u| , general rus, e numit miiiitru de res-ie||i Bulgaria. ia, 25 Decembre.— Carantina in mir ile italiene pentru proveninţele din e redusa la 10 zile ; carantina pen-ri iroveoiuţele din porturile neegiptene ale ,n nlui de Suez şi a miri Roşie e redusa I; a tei zile; observaţiuuea pentru proveni le din Malta, din Cipru, din Smirna a |2 5°/0 » Municipale .... 821/, 83- IU fr. , Casei Pensiunilor 3OO 1. 228--- 232--- 5% ScriBnri funciare rurale. . . 9081, 91 ’/. 7°/0 , rurale..... 103--- 104- S°/o Scrisuri funciare urdane . . ®6’la 87i/4 6*10 > » » 98- 99- 7°lo » * > IO21/4 103- Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 31- 33 --- AcţiI Băuceî Naţion. Româneai) 1. 1325 1335- » > Soc. cred. mob. rom 250 1. l8t)- 19i --- > , Rom. de construcţii 500 1, 233--- 236--- > , de Asig. Dacia-Tom. 300 1. . 4i0--- 4i4--- , , , Naţionale 200 1. 248- 252- Diverse Aur conlra argint ..... 3 85 4 1le » » B.lcte do llvnque . . )3 86 4 i/s Fiorini valore anstriacu . . . 2 8 2.10 Marc! germane....... I 1.25 Bancnote francese...... 99 100’/ nr \/r\i7ADr p® pr®turil® foart UL VLINZ.rtnL eftine doue locuir virane, unul situat^in strada Râdulescu No 6, având 8 şi jum. stânjeni faţa şi 181un-gimeajşi altul in strada Laboratoriu No. 5 având 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. lungimea: Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. COSTUME NAŢIONALE penti u bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turceacă, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Il4e lliopol, in gangul din faţă sala Teatrului Bossel. XicJc***Jc*iMcjckx.Jch*******ck****- IPSOS DE CAMPINA | t -- CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASĂ | ^ MAI SOLIDĂ ŞI MAI EFTINĂ l * TENCUIALĂ PENTRU CASE | £ * X X x x 5 * Mpapiiîi^ i~p* n . ălire depoait U D-nii F. Bruiissi & C-ie :r -- : "... Calea Victoriei 55 Două-deci de anni de isbânda martu-resc de efficacitatea acestui puternic derivaţif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bolelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor | de sele),etc.— PARIS, 3i, Rue de Seine. — Cutia, 1 Ir. 50, in tote pharmaciele. A exige numele Iul IH.IASI. MAGASIN fondai m 1879 nVEJLO--A.SinSTTJ DE I a-a-vi» ufl Tatrul National Bucureşti Ooulele Stomacului DIQEST1CN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE A. T KR® O > (Jn Blsmutb şi Magneslă Diplomă de merit la expoii(ia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacide 5 digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, versăi urile dări afară, colice; ele regulariseaaă funciinnile stomacului şi a intestinelor. Adh.DETHAN, farmac-Fob St-Denit.90,Pi.r şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi eemnătura J. FAYARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C 1 ■■-fcxa «■*■»- COLONIALE SI DELICATESE D. G. nun VIS-A-VIS DE THE ATEUL NAŢIONAL Jnunfă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snis Ananas de la Martinique. Banane de Ia|Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzel antl Colerie. Chartrenz, alb, galbin, şi Terde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimand Fockin Pipermint, verde, galben, şl alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin ehampagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gnstnri de la Mărie Brlsard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hlo, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamalqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. TENURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espngne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştC •>«. Ou gtimft, D. G. MOCLANU. *3j I MARELE MAGASIN „Li CAVALERUL D CM O O ca > o o C_3 wn* ’to a> co e« •o ca $_ Zn CM o o ro 00 ert- 00 Cl CO Ln CD_ 00 “J w • sUJ M • C7> O r-> o < 00 O o ■ ro l*. ■ .. ■ .4 ll^OfOtA ■» ţiune recomandăm pentru sesonul1 j■de Iarna . MODERNELE PALTONE DE COOIMEN MOTAGNAK etc. COS fjTPEM VESTON FANTA SIF. PANTALON HAUTE-NOUVEAUTE 1GELETE BEOSCHE TE LtJTHE. BLĂNI DE VERITABIL SCONG, |SOPP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SACOURI DE VENĂTOARE MANTALE DE LIFTIOĂ ET IMPERMEABILE. cavalerul de mode Persdnole CA m C O N 09C PILULELE DOCTORULUI DEHAUT _ DIN PARIS _ Inu esita ase purga, atunci cana ele simtacestal Itrebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci del lobosâlă, pentru că, contrariu celor alte purga-1 Vive, acesta nu operâză bine decât cănd este in-| »solit de uă bună mâncare si de beuturiintări-f Itore, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care/ \ alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea[ \ cari ii convin mai bine, dupeoccupatiunile f l sele. Obosâlanurgatiunei lund annulată j' \ prin efTectti 1 Dunei alimentatiuni, Ies-.ne se hotâraşce cineva a repeta^ purgativul ori de căte ori ea te . "" w trebuinţa. " 5r.9i2r.50 APĂ>TONICĂ DICdUEMARE CHIMIST ROUEN (Fkajjcu) Gribaita crtscsrea pJruJui, tmpedeci decoloraţi onc* «i 1 re di Pommada Epidermală ANTIPKLLICULARX Oprise* o&dertt părului. — Distrag* mitrei*. — Aittapfră miiici-rlmsls, « Se fiiue In Uit Cetele cele bun. de Parfumerie. LEMNE DElSTEJAR lucrat traverse, scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se poate preda la T.-Măgurele sau la Corabia in ori căt de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar. INSTITUTU MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, • (LĂNGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotkerapia, 2 Electrizare, 3. Orthopedie, 4. Gimnastica Medicale, 5s Inhalaţii, 6. Masajiti aistematic, 7. Ser-| viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur . . .... ;3.— 1 bae de putina cu şi fărft duşi lei 2,50! 1 n n , n „ n fiment pentru medicamente . . „ 2. — 1 duşa rece sistematica . . „ 1,50 BAI DE ABURI ŞI I)E PUTINA NOTĂ. 1. Băile de abur sunt deschisei 'lin toate zilele de la 7 ore dimineaţa ’pân ■ la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de aburoj Tdată pe sftptfeinănă Vinerea, la 6 ore di-jlmineaţa până la 1 post meridiane. Preţurile a secţia medicala conform" ILl fCţ a C. G. COSTA-FORU AVOCAT, 3, Dcalu Mitropoliei dimineaţa penă in 10 ore, scara de la 6 penă la 8 'ore.________ FERUL BRAVAIS FERUL BRAVA1S Chlorosa Anemia Culori Palide LIPSA DE SÂNGE FERUL BRAVAIS din feragmo*««le oelemal energice de oare cc căto-vu pn ături pe^i ajung pentru a readuce sAmHatea in puţin timp. nu produce nici crampe, nici osteneecr stomacul, nici diaree, nici conslipaţie. ii’ are. nici savoare, nici odoare «i nici ci comunică vinului *au apei, sau or cArm liquid tn care poate fi luat. FERUL BRAVAIS e*te„celritiudinferueiooaae.de oarece «n flacon întreg ţine o luna ai ebiar »e>e septamani, tratamentul costa dar vr 'o câteva centime pe Ji, FERUL BRAVAIS nu negresce nici o data dinţi. l'o pr*«pe.i«* detailai ineaMaea Se-eare FU.oa yl M1m b.jh| 4. lolrebuinlare at arealul peejlaa hra^luaa D“ BRAVAIS nu poate garanta eficacitatea ferului inventat de d-ta de căt cf.r.i ettquetele flaconului poarta eenmatura d-tele imprimata In reju SE VINDE IN FLACOANE. SI JUMĂTĂŢI DE FLACOANE mu Vinerea ea grot . XaUoD BOTJTHON et C*, rue St-Laiare. <0 et « PA! te ||? [nlsHsasHăiEiŢg-s _ : L~ •.aâbi csssgsgi. r , Deposila ll, BUCUHC: i I* •!. -1~~ r. . ; , . ~ "7 KuNVA (rerea. - braila Phaiuucu u. PLTZAU& ROBIBOTVEAUIAFFECTEUR Ac.si Sirop Dapuralif ;i Reromtituant dt un gujl plăout. di uă componllun» .u totul veecul», a foit approbatin 1778 de vechie Soci.uu regală de medicină .1 pr,a uo docrat .iln sonul XIII. Vindeca Iota bălele pricinuite dt viciurile eăngelui Scrofult Picinffin». Eciema. Peoriaait, Herpăe, Lichen. Impatigo, Podagri, Rhumallam! Prin proprtelilile sele «perilive, digestive, diuretice ji sudorifice. tevorittzi deevolla! rea funcţiunilor de nutriliune, imăresce economia )i provoci eapuleiunea elementelor morbide, llâ ete virulente aeu parasitare. ROB BOYVEAU IAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM Acesta este medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphilitice vechi seu rebele ; Ulcera. Tumori, Gomme, Eiostose, precum şi Limphatismul, Sorofu-losa ;i Tuberculos*. La Paris, la J. FERR6, pbarmatijn, 102 rai Richelieu.ii Snt»mf a Ini BOYVEAU LAPFECTEUR EAU ET POUVRES DENTIFRICES de Oi- pierre de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L'OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi eoaferi Medalia de Merii decernat Casei Doctorului PIERRE şi reeorapenia'ee» mal mare obţinută de deutifrices. higţenicâ, infailibila pe; jservativă. Singură vinde* cătoare fără ai ada0ot _________________________________________nimic. Se găsesce in t<4 farmaciile din Univers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. 301. Richelieu, succesor al lui Broni 'a Bucureşti la d. ZURNER farmadst rom» JOSEPH SANDROVITS igsuoujRfisci 16. -CALEA VICTORIEI - 16. IN PATE i UNARE RATE LUNARE Se vinde Piane tfi Pianine din cele mai enumifce fai>tit> 8intern american eu întreaga placă do metal ae primeşte şi piane vechi in schimb, conmndele se prime c diu toate pn>-vinriele, la cumpărarea unui piano se dă, şi una colecţie de. note de piano 30 buc&ţi, se găseşte in tofc-da-una »» bun acordeur şi facteur de piano. Noutăţi rausicalo : Olteanca, onmlril de Lnis W iest 2 fr- farm* qurnirii do Luis Wiest 2 tr. Ce (i-am făcut eu oare, rom >ţă Fectru voce şi |mino 1 fr. Sunt Ţtganeâ. romanţă pentru voce şi piane*. 1 fr. 50 bani, Mana Mea, Măriei romanţă pentru voeo şi piano do Mărie Duport 1 fr. 50 b. 'jtyogiafiti A. Aliult eu sala Ihtairului Boi-stl.