i Jeguri u decembre îsss \ ABONAMENTELE trJj i^liniiiis^aţia^Calea 'Victoriei IX»». 32. ANUL AL VIII—No. 274 a e»' _.k ţara, pe an . , pe 6 IduI pe 3 luni. K-miAI»!* pe au . 40 Iei 22 lei 12 lei fi() lei "|l#l ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 40 Reclame pag. III . . . . 1 50 . , II .... 2 50 inj npltală U* bani mimăm i > tricte 15 bani număra irfor; m PALEOLOUU Anunţările ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ilarului U 71ena, la binronrile de annnţnri Heinril Scbalek, IFellzeile 12;—A. Oppelik, StuLeb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne Cltoeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. •ir|or : M PALEI REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. 8erIsorlle n©francate nn se primei Kaiiancrigele neimprimate se ari1884, pe timpul absenţei d-lui prefect Constantin Christodulo Cerchez in congediul ce i s'a acordat. * D. S. E. Cohen, cel cu neplata diferin-ţelor de bursa, a fost ]declarat falit de către tribunalul comercial, 'care a ordonat tot-d’odatâ arestarea lui. * Comisiunea Camerii a propus reducerea seminarelor eparhiale la"patru, din opt câte sunt acuma, având fie-care numeral com-p'ect de 7 clase. Motivul este ca această seminare sa poată fi întreţinute in bune stare. * D. Cogălniceanu a trimis "Camerei o adresă prin care declară câ din motive politice şi personale nu voeşte”sa intre in Adunarea deputaţilor. * Din comuna Doftana, plasa Taslau de Sus, judeţul Ba< au c-u data de 6 Decembre, se scrie Poştei ca de vr-o nouâ sau zece zile variola bântue acea comună. Un'copil ca de 1 '*s ani, şi un om ca de 21 ani au fost victima acestui flagel; cu toate aceste nu se vede urmă de medic 'de plasă prin comună spre ajutor. * Publicul s’a plâns adesea câ scrisorile puse in cutii nu ajung la destinaţie. S’a descoperit acum cauza. Doi fii d’ai lui Israel, Herman Sabetay şi Leopold Solomon, precum şi un sergent de strada, printr’o mucava scoteau scrisorile din cutii, le despoiaţi de conţinut, când se ’ntâmpla să fia ceva înăuntru, şi deslipeau timbrele pe cari apoi le vindeau unui tuntungiu din strada Doamnei. Parchetul cercetează. * In numărul de mâine, vom publica~’_ra-portul comisiunei însărcinată cu examinarea soeotelelor po anul 1881—1882 a judeţului T'Iaşca. Din acel raport pe care’l recomandăm deosebitei atenţiuni a cititorilor—seva vedea spâimăntâtoarea neorânduială şi risipa ce domneşte in mânuirea banilor publici sub regimul fericit al Virtuţii. Armata sub Boşii Din Ştefaneşti judeţul Doroboi se scrie Adevărului că pe toată linia Prutului s’au înşirat un insemnat'numer de soldaţi. Companiele, care se expeduesc rânduri —rânduri din Iaşi, ajung pe Ia sate intr’o stare vrednică de cea mai mare jale. Cu mantaluţi subţiri şi rupte, pe un ger de douâ-spre-zece grade sărmanul soldat nu gaseste, t când soseşte, seara ia sat, nici cuart.ir pregătit, nici moncare; şi de nu s’ar găsi proprietari milostivi, la cari fac apel d-nii ofiţeri, soldatul fără adăpost s’ar preface de multe ori peste noapte in sloi de gbiaţa. In satul Ripicenii, un soldat, de dispeiare, s’a sinucis. Pichetele de-a lungul Prutului nu sunt incă făcute, iar lemnele de încălzit d’abia acum se carâ. Ofiţerii au raportat despre această ticăloasă stare de lucruri, dar ce’i pasă precupeţului de unt proaspăt prefăcut iu mare Spătar! Milionul sa i se strângă, căci Dumnezeu va ingriji de cele-l-alte. Ştiri din Streinătate Francejii in Tonkiu Ştirile diD Armam sunt favorabile Fran cojilor. Trupele franceze au luat forturile dela Sontay şi pană in acest moment poa- te să fi ocupat şi'oraşul.'Cei din Paris sînt pentru a procede energic. In şedinţa senatului, in care s’a discutat asupra creditului cerut de guvern, 9’a pronunţat şi Fre-ycinet pentru politica guvernului, zicând, că trebue sâ fie somata China a ’şi retrage trupele, iar dacă va refuza, sâ i se ia un amanet. Acesta va fi Sontay. Este de remarcat şi asigurarea lui Ferry câ nu vor ajunge lucrurile la un resboiu naval cu China. Intr’adevâr, un asemenea resboiu ar face^mult râu comerţului internaţional. „Newyork Herald" are o depeşă din Hong-kong de la 6 Dec. in care se zice: Cu ocazia sosirii misionarilor americani Henry şi White cu un predicator creştin indigen a domnit ieri in Canton o mare fierbere. Mulţimea a dărâmat mai multe capele, rănind pe mulţi creştini. Predicatorul e greu rănit. Mai târziu a venit un preot romano-catolic cu asistenţi militară. Liniştea se mân-ţine numai prin preseDţa canonierelor şi a trupelor de lângă oraş. Bevoluţionaril irlandeji Aşa numiţii fraţi irlandeji in dinamita au ţinut nu de mult in New-Yorkun „Me-eting al celor Invincibili." Iată ce spune .Daily News" : „O sută cincizeci de fraţi in dinamită au ţinut un meeting, in care şi-au manifestat vederile şi sentimentele lor in privinţa esecutârii la moarte a ucigaşului O’Donnell. Erau adunaţi cei mai răi oameni. S’au adoptat resoluţiuni, condam-nându-se „graba necuviincioasă", cu ' care s’a omorât O’DonnelI şi purtarea judecătorului Denman. S’a d-clarat, ,câ refuzul de graciere este insultă adusă poporului american. O Donovan Rossa şi alţi fraţi de aceştia au ţinut discursuri incendiare teribile. Robert Beisset a zis : „Pentru flecara O’Donnell omorât catâ sâ’şi peardâ viaţa o suta funcţionari britani. Este datoria ori cărui Irlandez, ori unde ar trăi, sâ ucidă pe representanţii Angliei unde’i găseşte. Este o ruşine ca Irlandejii să moară de foame, când ocaua de dinamită costă 62 cente. Cea mai bună tâmle, ce s’ar putea urca la Cer, ar fi fumul Londrei aprinse. Dumnezeu sa bine-cuvinteze pe acei bărbaţi, cari au ucis pe Burke şi Cavendisb. Sa plătim fiecăruia 10,000 dolari, care face sâ pearâ un Carey. Dau 10 dolari pentru un fond, spre a resplati pe acela, care va tri-miie din lumea aceasta pe monstrul cu chipul de om, ce poarta numele judetorului Denman." Şi toţi cei de faţă aplaudau cu frenezie asemenea aiurări! Şi sa te miri, că avem şi noi de aceşti „fraţi in dinamită !" Deosebirea este insă, ca ai noştri işi umplu buzunarele cu aur, in loc de dinamita ! Germania şi Franţa Intr un articol intitulat „Resboiul", in cârd vorbeşte despe un resboiu eventual cu China, „Figaro" ajuuge sa compare oştirea franceză cu cea germană şi zice intre altele : In cele din urmă noi am bate pe China, insa cestiunea superioara şi naţională este dl a se şti dacă prin un asemeuea resboiu inutil nu ne-am imprâstia şi pierde o parte preţioasă din resursele noastre militare, de cari. la un moment dat, am avea mare trebuinţă in continentul nostru ! Guvernanţii noştri se joacă cu focul, fâra să prevadă incendiul. Armata germană şi cea franceză sunt astăzi aproape una ca alta de mari. Fiecare număra 18 corpuri armată activa şi in a doua linie tot atâtea corpuri de armată te ritorialâ. Dar oare aceste oştiri vor romane ele egale când s’ar intâlni faţa n faţă? Nu. Germania nu se teme de nici un atac, căci nare nici un duşmau. Dar Franţa.? Ţi TPUL Un corp de armată fll are imobiliaat in Algeria, al doilea in Tunisia şi împrejurările ar putea-o sili sa intrebuinţeze uu al treilea corp pentru apararea posesiunilor sale din Africa. Când ar isbucni un resboiu cu Germania francejii ar fi siliţi sa imobilizeze doua cor puri de armata la poalele Alpilor şi unul banii contribuabililor. Aceasta stare de lucruri face adese ori a se indoi cineva despre bunătatea sistemului constituţional. Noi unii mărturisim sincer că in special pentru ţara noastră mari ilusii nu ne facem despre el. Tot in această privinţă scrie Co- poate la poalele Pireneilor. Ne-ar remânea respondinţa provincială din Piatra ur- deci 13 corpuri de armata in faţa celor 18 ale Germaniei... Stirpiciunea actualelor canure £.Nu credem sa fi fost alte camere mai neproductive ca cale actuale. Este netăgăduit, ca au fost alese cu atribuţiuni deter minate, acele adiea ale revisiiirei Constituţiei şi legei electorale ; cu toate aceste nu-i mai puţin adevărat că de fapt îndeplinesc şi atribuţiunele unei legislaturi ordinare. Cu privire la scopul special al acestor Camere, care, după Pofta, şi după noi, ar fi trebuit sa fie unicul, pană astăzi nu s’a făcut aproate nimica. încă din Mai, trecut, cănd fusese întrunite pentru primă oara Camerele actuale, ele au ales din sinul lor cate o comi.-iune ca să elaborrze proectul re-visuirei Constituţiei şi legei electorale ; după care lucrare s’au prorogat până la 15 Octombrie. Comisiunele au lucrat căt-va timp in vacanţe şi au publicat un proect de revi-siiire. Acest proeet inse a fost aspru criticat de presa ţârei, şi chiar de organele guvernamentale. Cu deosebire el a displăcut şefului partidului guvernamental d. C. A. Rosetti, promotorul ideei de revisuire, care doreşte nici mai mult nici mai puţin de cât de a se trausforma toate colegiele electorale intr’u-nul singur. S’au mai emis şi alte opiniuni diferite de ale majorităţilor din comisiuni, care de a-semeuea au fost publicate. Proeetele de revisuire propuse din diferite părţi sunt dar foarte numeroase. Starea de confusie in spirite e mare. In tot caşul insă trebue curmată odată a eastâ chestiune, care ţine in frământare ţara de aiata timp. De la 15 Octomvrie, de când sau iutrunit din nou Camerele, au trecut aproape douft luni d« zile. Ei bine, mătoarele: lata doua luni de cănd sunt convocate camerile noastre pentru a discuta revisuirea constituţiei. Ce au facutu in aceste dou6 luni ? Nimic. Ele nu sunt nici măcar la începutul lucrâ-rei, ca să ştie de unde sâ inceapa şi unde să ajungă. Nici un proeet bine determinat, bine chibzuit şi studiat, până acum, nu s'a admis, ba nici s’a luat de bază. Mandatarii işi petrec vremea in lucrări zadarnice. De interesul publie, de afacerile pantru c^ri sunt trimeşi, foarte puţin se îngrijesc, şi ţara cheltueşte la 500 galbeni pe zi pentru desfătarea, ospatarea şi odihni-rea lor. De căt asemenea corpuri legiuitoare, de căt asemenea mandatari fără conştiinţa datoriei, de căt atâţia oani cheltuiţi pentru acest fals constituţionalism, mai bine de o sută de ori, zice numita foae, un guvern absolut, părintesc, drept, econom şi cu durere de inimă pentru binele ţărei. Şi sfîrşeste: lutru câta vreme, colegiile nu vor fi lăsate să-şi a'eagă pe mandatarii lor naturali, pe atâta vreme urmaşii lor vor fi mai nefericiţi. De cât un sistem representativ, leneş nepăsător de nevoile poporului, mai bine un guvern autoritar şi despot, chemând pe fie care cetăţean la lucru şi la îndeplinirea datoriei. lei ministrului Instrui, ..ei pentru ca D. Gheorghe Zoe sâ’şi poată continua studi'le de medicina Ia Viena. Se votează indigenatul d lui Alois Ridel capel-maister de 22 ani in armata Romană dispen<ându-se şi de stagiu. Apoi şedinţa se ridica pentru a se lucra in secţiuni. Un spectator. Dela Pontoise (a Stambul feerie antkentică (*) (Urmare) V DIN DEALU MITROPOLIEI Se citeşte o adresă a d-lui M. Kogălnicea-nu prin care acesta declară ca nu va profita de validarea alegerei sale de deputat acest timp, unit şi cu cel intrebuinţat de | al colegiului I de Botoşani pentru motive coinisiuiiele ad hoc, a fost prea de ajuns politice şi personale. Prin urmare işi da pentru a s»> găsi o soluţiune chestiunei re- demis unea. vi-uir.i. Daca insă, cu toate ca Crmcre'e actuale d au făcut nimica in chesti, revisuirei, dar ar li lucrat im-altea iu mod fructuos ca le-gisfstuiâ ordinara, atunci tot şi-ar mai fi />■ Epurescu exprimă regretele sale şi camera declară vacant colegiul I de Botoşani. D. G'rnătescu anunţa o interpelare d lui1 ministru deJuetiţie relativă la judecătorul de Ocol de la Buchet şi a ajutorului seu cari unor! atenuat vmov ţia lor. Totuşi nici aceasta na fâ'U<. Doue luni de zile mari şi latele au refuzat de a primi recamaţiunea au consumat numai in interpelări şi certe locuitori contra arendaşului moşiei, personale fora nici o utilitate pontru ţară ; j Diferite inedite se votează fără difi ear legile cele mai impozante stau părăsite ! cultate. şi citate. Nici măcar budgetul du s’a votat I j UduI de 50,187 lei in comptul budge-pâna azi. Din când in cănd se vede numai. tu'ui datoriei publice. cate o propunere de pensie viageră sau recom pensa naţionala data ciDe ştie pe la ce favoriţi ai puterei. Stirpiciunea Camerelor actuale întristează foarte mult pe ori ce bun roman, care vede cum să aruncă in vfint Altele de 142,000 lei, şi de 8000 lei pentru diferite ch-ltueli ale ministerului fo-menuriio". Alt credit extra-ordinar de 1225 lei p u-tru ministrul Finanţelor şi unul de 1500 Ceea ce am putut judeca prin noi inşine este că el îndeplineşte cu un adevărat ta lent greaua sarcină de Rege, găsind un cuvînt amabil pentru fie care şi silindu-se de a mulţumi pe toţi. Marele Reporter D 1 de Blowitz pretinde că a fost interogat de Rege cu atâta iscusinţă, incât Carol I i-a extras opinia sa aspura politicei austriaca. Nu voi zice că Regina ne-a plăcut ; s-ceasta ar fi prea puţin: Ea ne-a incăntal pe toţi câţi eram, Francezi, Belgi şi streini. Ea este o inaltă şi frumoasă persoană cu profilul grec, cu ochi frumoşi, cu dinţi stialucitori şi cu o fisionomie nobilă şi graţioasă. Se ştie că este artistă şi erudită in litere şi că a publicat o carte in limba francesă pe care Louis Ulbach i-a corectat probele. Ea a păstrat un gust foarte viu pentru naţia noastră, cu toate că D-l Cămile Bar-rere, Ia conferiuţa de la Londra, a făcut tot pentru a ne strica cu poporul şi cu guvernul României. Regina şi damele sale de onoare, cu care am avut norocirea se me întreţin un moment, purtau costumul naţional, care, după mine, este mai mult grecesc de căt românesc, dar de sigur este antic, căci se compune mai cu seamă de o tunică, de un peplum şi de un vel. Culoarea este tot dauna albă, earâ desenul foarte variat, fâră ca decoraţiunea cea mai bogată sâ schimbe măreaţa simplicitate a motivului. După presentaţiunea făcută, Regele ne invită să visitâra toate apartamentele acestui palat unic in lume, nu numai prin silua-ţiune şi prin stil, dar ca opera unui arhitect curonat. Interiorul şi mobilierul sunt de un gust mai mult original du căt clasic, dar in genere fericit; s’a făcut o adevărata profusiune de lemnărie ; câte va saloane şi nu din cele mai mici, simt sculptate de sus şi până jos ca o mobila din vremea Renaşcerei. Se zice că Regele a pus mâna pe unul din acei artişti modeşti şi desinteresaţi, cari se consacră la lucru in atelierul lor, întocmai ca călugării in raonastirea lor. Nu cunosc mulţi de felul acesta. O altă particularitate a conslrucţiunei este grija ce s’a luat de a se deschide fii iin ipale veJ< ri -n■ i-u .n- ,n i fnmnoa- (1) Vezi No 273 se puucturi, şi sunt multe admirabili. To-renţi, stânei, copaci de 2 sau 3 veacuri, vâlcele unde apa de izvoare limpede întreţine o recoare perpetua, formează o panorama variată, pe care o vedem acum cu înlesnire, căci fie care fereastra este cadrul unui tablou. Gândeam ca nu ne mai remânea alt ceva de făcut de căt de a ne lua zioa bună de la gracioşii noştri oaspeţi, când furăm introduşi intr’un salon tot nşa de mare şi de înalt ca şi o biserică, şi unde furăm invitaţi sâ şedem întocmai ca nişte călugări ;n strane de lemn frumos sculptate. Eram ;n salonul de musicâ. O jună Româncă de bună familie, care a debutat cu succes la opera din Madrid şi care, mi se as gura. este angajată la Nisa, cânta şi Regina o acompagnia la piano. O! venerabila baronâ de Pluskow, mare ’amă de onoare la palatul din Athena sub domnia bietului Othon, ce ar zice umbra ta, dacă ar vedea tratată astfel sacro-sfinta -tiehetă a curţilor? Ţi’ai invăli ţaţa cu solanitate dacă ai auzi pe aceşti mojici aplaudând fără sfială ■ a in ori ce salon, pentru cântecul care este foarte frumos şi pentru acompagnementul care este perfect. Dar o saţi se pară şi mai straniu intrun moment, Regina nu mai este la piano, căci cedase locul unei domnişoare de onoare şi acuma se afla şezfnd intr’un fotoliu şi ascultă. Deodată ea observă că este o pagină de intors şi Ma-jestatea-aa se scoală cu repeziciune şi merge de întoarce cu augustele sale măni pagina in chestiune. Sermană etichetă ! mi se spune ca a primit atingeri şi mai aspre in resbelul Balkanilor, pe cănd Regina era cu ambulanţele şi lega zioa şi noapte sermani soldaţi răniţi care nu fusese nici chiar presentaţi la curte. Micul concert isprăvit, furăm invitaţi se luam ceaiul intr’o sală de mâncare monumentală unde se aprinsese pentru prima oră luminări. Problemul ecleragiului intr’o clădire atât de mare şi de serioasă, nu crez se fie incă definitiv resolvat; dar in-clin a crede că lumina electrică va fi introdusă aici ca şi in toată România.—Regina ne arată un proces-verbal al serbă-rei scris şi ilustrat de ea insăşi pe o coală de hârtie velină in forma şi in gustul manuscriptelor evului de mijloc. Principala faţadă a castelului este eschi-satâ cu vioiciune intr’o singură culoare in-re doue poezii comemorative de 4 versuri, care una este făcuta de D-l Alecsandrii marele poet al României, şi cealaltă de Re gina ea insăşi, care a bine voit a ni le traduce pe amendoue. începuse a se face tărziu când Regele şi Regina ne dară voe se ne luăm zioa bună, d-ipâ ee ne adunară la un loc pe toţi. Toată banda s& repezi pe scara de onoare, unde un lacheu care ne luară fără indoialâ drept uvrierii csstelului, ne opri cu politeţa, Furăm deci conduşi de el insuşi, prin-tr’o mulţime de frumoase mici coridoare, până la o scară de serviciu care ne cobo-riră iu curte drepi sub un zgeab unde ploua ca in Bretania cu toate că libera p lioaiii-1 şi uiubMefo noastre lângă .-cara princirală. A fo-t dwi trebuinţa se ne întoarcem Înapoi, sfi trecem prin mai multe w. de ploae ridicăndu-ne pantalonii şi -■ din acea fisonomie radicală. „Noi fireşte, fuserăm găsduiţi la ; surorile lui Nicu. Căsuţa lor era a-fără din monăstire şi nu lipsea de w-oarecare confort. Crescute bine in familia lor, maicele Gheorghiu fură aşezate la primăvară după ce părinţii lor le înzestrase intr’un chip destul de . cuviincios, ca să poată trăi cu inles-nire. Nu-ţimai vorbesc de ajutoarele ce fratele lor le trimetea necontenit; ! Nicu’şi iubea prea mult surorile. „Fiecare din noi avea odaea sa. Salonul era faimosul ciardac care ini-podobeşte mai toate casele in provincie. Aco'o ne întâlneam toată zioa in tot timpul şederii noastre la Priimâ-vară, care a ţinut două săptămâni i i astfel incăt o comunitate de gândiri, i o familiaritate vecină de afecţiune, nu intărziară de a se intemeia intre noi toţi, graţie mai ales căpitanulu. care, pururea vesel şi indemnător, şti1’ I să alunge, de a doua zi a sosirii noau stre, tot felul de jenă. * „Din nenorocire eu eram preată- J năr şi ca ostaş trăisem prea mult pin-tre bărbaţi ca să mă ti putut disface cu totul de acel simţimănt alăturea cu două femei tinere şi ele,—maica Maria TIMPUL iubti t 7( iu i fiaj ■e n deveDi in ziua furtunei Statele cele oi-tj-eato prin tractatul de la Berlin ? jfi-ănia este decisa să trăiască : ea nu n .Pi. autonomia si. Dur are venit ite iimi aie ; lunlge ul seu de 120 Qj—je, va fi abia iiidestiilâtor pentru a ntJuoe armata. Trebu* cu toate aceste a-nslate şi toate c-lelulte s-rviriuri publice, jiijjri se niulţumesc cu 1,200 lei pe luna, de poliţie din Bucureşti este pla-700 lei ; abia de ajuns pentru a’şi -urja : subprefectii 250: sume puţin silitoare din punctul de vedere al morala» administrative. Iţele mi-a spus mai diuioare ca a adus iniliancia ca să’l consulte pe un fores-erB.stins, şi câ nu va iconomisi nici o ilii pentru a răsădi păduri in ţară. Dar rai minte de a planta un singur copaciu r {Jfcui apăraţi in contra mănilor oame i ssi in contra gutei dobitoacelor copacii reflţi şi care nu cer alt ceva de lt să ajcă ; dar din nenorocire păzitorii de ădi şi păzitorii de câmpuri lipsesc pre-utm* ui.—Cine va trai va vedea ! x apropiam pe Bucureşti, facem puţină oe * şi pe la 10 oare Sara nişte birji des-oJ te inhămate cu 2 cai îndrăciţi ne ,biJi in lungul unei strade nesfârşite, pe miiinile căreia se ved case cu un 6ingur itaj foavte curate şi mai toate noui, până a ; taurantul la modă, unde ni se serveaz-l o lei oisâ cină iu care morunul joacă rolul iraipal. Itdeam câ aşi fi mâncat jcu plăcere i-iroaspete, cu toate câ nu le cunoşteam t de reputaţie. Incăt priveşte cega. aiu este alt ceva decât moruni in vrăs-n8râ, iţi doresc amice cititor se i gătită natural precum ni-a fost gâ -aid fără usturoiu , fără, paprika , fără iniîijn fel de pregătire pe care bucătăria uimească are obiceiu de a o otrăvi, sub at de a o face mai bună. . Campineanu, Ministru agriculturei şi din oamenii cei mai distinşi ai Re ui, presida masa, care fu foarte veselă, ată prin excelente vinuri şi prin nu •ase toaste, pe care mi-aşi face o plâ de a le cita dacă am fi avut cu noi ografi. micul Dame mă conduse la gară după niil nopţei şi adormii cu plăcere ; visai câ|renul care plecase din Paris 24 oare dil» noi tu legat de al nostru, că se dădu sliilul plecărei şi că in o oară şi câteva nrinte ajunse la fruntaria României, şi fiind cin această miraculoasă călătorie, visul şi ct ‘'ealitatea erau tot una, se găsi că visa si tocmai ce se întâmplase, astfel să la 6 fel şi 8 quarturi ne coborărâm la Giurgiu u 2 n avem de cât a trece Dunărea pen ti a intra in Bulgaria la Rusciuc. Finele voiagiului in România Am arătat in unul din numerile noastre, cum judeţul Dorohoi este Lbit de oda ă de pesta-boviuă, variola şi angiuă difterică, şi am cerut celor in drept a lua măsuri. Cn toate acestea, nimeni n’a băgat in seamă aceste bugadele, ba s’a mers până a ne d» şi un comunicat prin care ne aeusa de lip să de patriotism. Se vede câ, după guvernnnti, este lipsă de patriotism când vrei să trâeş’i şi când ceri aţi asigura viaţa........ Astăzi, abia dupâjatâtea luni, s’a luat dis-posiţiuni de a se inchide scoalele. Dar numai atât ? Deşi vocea noastră nu va fi ascultata, cu toate acestea ne facem datoria şi zicem celor iusârcinaţi cu îngrijirea sănâtăţei pu-blicei; luaţi mături energice pentru combaterea flagelului, căci ne vom trezi intr’o zi f&ră poporaţiune. îra Me| cai tă ît i Li C U un 'g* ar m ca st 4 fcnâtatea publică iu Dorohoi. iţim in AdevrSul: • ogina diftericâ, aceastăjteribilâ maladie, linuâ a face numeroase victime. De data cu mai mare furie decât mai ina-: este fără cruţare şi pentru tineri şi (ru bătrâni. implinise 19 ani,—şi de condiţia ŞTIRI OFICIALE Sunt numiţi ; D. I. N. Nicolau, actualul sub-comisar clasa I pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, şef de biurou”in cancelaria acei prefecturi, in locul d-lui Leon Gheorghescu, transferat. D. Spiridon Nicolau, actualul sub-comisar poliţienesc la despărţirea III din oraşul Iaşi, comandant al sergenţilor poliţiei acelui oraş, in locul decedatului Anton Pe-trăchescu. De asemenea, epizootia de pestă-bovina ce bântuia vitele locuitorilor din coturni Zăpodenii din judeţul Vaslui. im-.etănd, măsurile ce au fost lude pentru înlăturarea boalei s’au ridicat, dosfiinţăndu-se asemenea masurile şi din comunele mai jos citate. care conform art. 80 formau zona epizootică in jurul localităţei bântuite. Cu încetarea boalei in această localitate s’a stins epizootia in tot judeţul Vaslui. Acele comune sunt: Eediu, Brodocu, Ckitreşti, Bărzeşti, Fereşti, Telejna, Munteni-de-sus şi Vaslui cu cătunele lor.—„Monitorul" — Ateneul romăn Joi 15 decemvrie. 8 ore seara, d. G. Sion : Va cili o nuvelă originala. Duminică 18 Decemvrie, 2 ore din ei d. G. Yentură : Muzica Arabă in raport eu muzica populară in România. Joui 22 Decemvrie. 8 ore seara, d. Ni-colae lonescu : învăţăminte din istoria Patriei (continuare.) Joi 5 Ianuarie, 8 ore seara, d. Gr. G. locilescu : Isvoarele istoriei Române. mers cutezanţa onorabilei părţi adverse către i lientele meu, aţi vezut că adinea-ori, la bara justiţiei a reclamat in contra jandarmului care a vrut s’o facă să tacă; pe fie-care zi să cearta cu oamenii pe pod, cu vecinii, cu mahalaua intreagâ.... Reclamanta, necăjită: Asemeni minciuni nu sufer, domnule judecător, dela domnul ăsta pe care nu ’l cunosc. Auzi acolo că m’am certat cu mahalaua! Da ce esci Dumneata, ipistat? Judecătorul-, Ve rog să nu mai intrerupeţi. Avocatul, continuând cu aprindere: Sângele cel mai liniştit să ’l fi avut clientele meu in vinele sale şi trebuia să se revolte la un asemenea temperament in grad superlativ ca acela al onorabilei părţi! Reclamanta-, Poftim 1 Judecătoria a condamnat pe D. Drago-mireseu la 10 lei amendă. Cucoana Miţa a eşit furioasă din sală, strigând că are să facă apel şi recurs la ■asaţia. (Dreptul) Gazeta Tribunalelor Mişcări in justiţie Sunt numiţi şi permutaţi: D. Al.Vlâdicescu, licinţiat in drept al facultăţi juridice din Bucureşti, actual supleant la tribunalul Brăila procuror la tribunalul Putna, in locul D-lui N. G. Drăgăneseu, care trece in postul ocuj at de D. I. Vli-dicescu. D. .N S. Baboianu, licenţiat in u.ent de la facultatea din Bucureşti, actual supleant Ia tribunalul de ocol Tulcea, iu aceiaşi calitate la ocolul Mâcin, in locul D-lui Teodor Vasiliu, care trece in postul ocupat de D. N. S. Baboianu. D. Constantin N. Gherasim, licinţiat in drept al facultăţii juridice din Iaşi, substitut la tribunalul Dorohoi. D. D. Ştefânescu, fost ajutor de grefă, ajutor la ocolul Vrancea, judeţul Putna. D. I. M. Câplescu, actual grefier la Tribunalul Prahova, ajutor la ocolul Cricov. D. Emil Andreescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Prahova, grefier la acelaşi tribunal. D. I. Niculescu, portărel la tribunalul Argeş. PESTA-BOVINA Pesta bovină ivind-se in satul Le-uşeni din Basarabia, s’a înfiinţat zonă epizootică in judeţul Fălciu, in dreptul localităţii infectate. Epidemia ce bântuia vitele locuitorilor din cătunul Câineşti jud. Vaslui şi Bivolul jud. Dorohoiu a încetat şi s’a ridicat măsurile ce se luase. bucuros la cetire. Scritori noştri icelor Ghoorghiu. Dar, din neno-Jnu ştiu, poate, că cititorii lor cei mai ire, o mai zic ; căci jena provine (ardenţi, şi trebue de adăugat, cei mai 'indeligenţi pe atunci, erau călugăn- qps din oarecare nevinovăţie, şi ne-ovăţiea devine pururea un pericul {ţitru spiritele iubitoare şi dispus la daţie, precum eram eu... — „Şi precum ai remas, amice, zi-zimbind lui Iorgu, „Nu’i crede, urmă el, cănd iţivoiu ine că de multe ori stăm singur odaea mea ca să nu fiu in tete â 3 cu maica Maria. De la inceput i simţeam uimit in presenţa ei. A-vSrul e că şi ea, fie intămplare, fie stinct, rare ori se oprea singură cu ne. Din parte-mi, insă, nu lipseam ocasie să intălnesc, pe furiş, cănd trga prin curte sau prin grădină Mijind de casă şi de masă, un ca-,ul foarte serios pentru fră,iorul jiitan. Viaţa noastră urma un curs vesel neturburat : visite po la chilii, mai samă la maica Elisaveta, o rudă mea ; femee de o inţelepciune rară şi bunătatea ei ; primblări prin funţii vecini. Sara, cetiri de noutăţi ese şi aduse de noi maicelor, mai i samă Eftemiei care de o natură in leneşă ca şi frate-seu, se dădea ţe fete de boeri. Cătă popularitate le sunt ei datori ! „Grija de casă era in sama măicuţei Maria, care era mai harnică şi totoda ă şi mai sburdalnică : ea le tăcea toate ca intru’un joc. De veselă ce era, cheful tuturor era să o ne câjască cănd comitea vre-o copilărie; o 1 atunci doi trandafiri se iveau uimiţi pe obrajii ei. îmi aduc aminte ca acum : intr’o zi glumele noastre fuseseră atăt de nemiloase, incăt biata copilă, pierzând răbdarea, ne aruncă umiătoar cuvinte cu o pornire de Minervă in mânie : „Iin-moasă voinicie ! Doi arhangheli şi un chip de stariţă pe mine : Frumoasă isbăndă !“ Apoi, rizând, deodată „cu tonul ei viou şi fâcăndu-şi cruce, adaugă Că Zeu 1 Domnul mă er-tel Oamenii iştia mă scot din sfinţenie. „ I. Alexavdii. Să te ferească Dumnezeu, zice un pro verb popular, de durere de măsele, de fum in casă şi de muiere rea. Cocoana Miţa Petreseu adevârată telelei-că de mahala, a pornit judecată corecţio-nalâ in contra D lui Petre Dragomirescu sub cuvânt i ă ar fi fost bătută de acesta. Se pare că intre reclamantă şi inculpat au esistat relaţiuni destul de intime in trecut şi bătaia de care e vorba a rupt firul acestui amor. Ori-cum ar fi, cu toată stăruinţa judecătorului, cocoana Miţa n’a voit să consimţâ la impăcăciune. —Nu poeiu să me impac, Domnule judecător! a strigat densa. Me doare la ficaţi! Nu me iartă Dumnezeu să me impac. căci aici este al treilea clausă penală ! Cu ocasiunea ascultârei martorilor, magistratul intrebend pe o martoră daca scie unde şade inculpatul, reclamanta s’a grăbit să respundă in locu’i: —Unde a ’nţercat dracu copii! Judecătorul, cu severitate: Doamnă, aceste espresiuni nu sunt parlamentare. A-du-ţi a minte că sunteţi in sanctuarul justiţiei.... (Cucoana Miţa respunde printr’un murmur înăbuşit.) Judecătorul, continuând: Ori ce reflecţi-uui şi ori ce observaţiuni să le faceţi inpeto. Avocatul inculpatului-. Domnule judecă tor, ve rog să întrebaţi pe martor cam de ce temperament este reclamanta ? Cocoana Mita: Oiu fi nebună, nu e aşa? — Domnule judecător, D. Dragomirescu şade jos. Judecătorul, către inculpat: Ve rog să staţi in picioare, fiind că reclamanta protestează. Avocatul repetă intrebarea. Martora: De! ce se zic; e cam iute. Cucoana Miţa: Dară D. Petre ? Martora: Şi Dlui e cam iute. Amâudoui sunteţi iuţi. Martora Paulina face următoarea depunere —Matam Beţrec cerut hirtiile dela tomn Tracmirescu. Tomn Tracmiresc spus la matam Betresc: „Esci nebună." Tomn Trae-miresc dat brinciu la matam Betresc şi lovit i-u baston in pelari. Io nu sci alt nimic. Avocatul: Auzit’a martorul daca Mme Petrescu a mai mân- at vre-uâ bâtae de la ci ne-va? Martora: Ausit spus patut parpat sluş-ni • po timneaei. Dupe ce, cu multă greutate, reclamanta se decide să’şi formuleze pretenţiunile sale civile jude ătorul dă cuvântul apărărei. Avocatul: Domnule judecător! sunt in viaţa om- nească momente in cari omul chiar cel mai pacinic.... Hiclamanta: Asta e pove tea vorbei! Judecătorul: Ale rog, co.oanâ, nu intrerupeţi. Avocatul, continuând: Aşa dară, au fost momente, Domnule judecător, dupe cum ve zi eam, cănd cocoana Aliţa a avut afecţiune pentnu clientele meu. Temperameutul seu insă ajungend la gradul superlativ, clientele meu a căutat să scuture jugul cu ca re ’l apăsa onorabila parte adversă..., Reclamanta: Aci o nemerişi 1 Avocatul: Şi ca să vedeţi pană unde a ciumar, ambi din comuna Hirsa, Plas Cricovu-Podgoriu; Pacientul fiind grav rănit a fost a doua zi transportat la Ploeşti, in cura spitalului Boldescu unde a incetat din viaţă. Arşă de gaz.— In ziua de 2 Decembre, femeia locuitorului George Bemu din comun* Podurile, judeţului Dâmboviţa, lăsând singură in casă pe o fică a loru in etate ca de doui ani, la inapoere a gâsit o cu vesmintele de pe dânsa aprinse de la foe din care causâ a doua zi a incetat din viaţă. Glume serioase Se ştie că vizele-repoarte ale medicilor din judeţe, prelucrate in;casuri de crimă, înaintează Consiliului medical superior, şi acesta prin viza sa constată dacă moartea a urmat prin mijloacele date de către a-cusat, dacă e in regulă, ori in caşul cănd nu se uuescecu părerea medicului ce de visu a dresat procesul-verbal, esprimă opiniuDea sa motivată. Iată cese ’ntâmplă zilele trecute înaintea tribunalului de Botoşani: Ioan Vasile loveşte pe Stan Dumitru, fracturăndu’i osul craniului, se diesează un visum-repertum medical şi se trimite in analisa consiliului superior medical. Ac sta eaaminănd’cu de amănuntul raportul supus analisei sale formulează următoarea opiniuue: „Considerând că prin lovitura dată de Stau Dumitru şi fracturarea osului craniului a produs moartea individului Ioan Vasile, etc, etc. Consiliul medicalo pinea-ză că moartea a provenit din causa acestei lovituri, finit pentru care...., etc, etc. Afacerea vine înaintea tribunalului de Botoşani, se face apelul nominal al părţilor, se striga inculpatnl Ioan Vasile şi partea civilă Stan Dumitru; ambii răspund la aceste nume, Care nu fu mirarea întregului auditoriu cănd cetiudu se părerea Consiliului medical superior, acesta declară pe Stan Dumitru, ca mort, îngropat şi de mult in starea de pntrefacţiune, iar el in carne şi oase se presintâ fără secriu, inaintea tribunalului, spre a’şi apăra şi susţine in persoană pretenţiunile sale civile. Istă cum se esplică această: Medicul nostru de plasă constatase in adever lovitură şi fractură causată, opinase că moartea poate să resulte, dar curat cu inteligenţă si bine îngrijit, poate să scape. Consiliul medical, fără a ceti părerea medicului şi nici chiar coprinderea actului puse viza sa, după un formular stereotip, umplăudu-se locurile deşarte cu numele co-prlnse in raportul medical. Apărătorii acusaţilor de multe |ori au ridicat vocea lor contra unor atari acte şi vise, ce vin de la consiliul medical din Bucureşti şi nici nu s’a puiuţ mai bine proba, ca n’astă-dată, ceia ce d’atătea ori s’a repetat inaintea juraţilor, că cei din Bucureşti nici citesc rapoartele medicale, nici emite vr’o părere dar aceste se pun de secretari consiliului medical, dupe formulare sterot'pe. A i-i Consiliului medical superior din Bucureşti. (VocCa Botoşanilor) ŞTIRI TEATRALE La Dacia se va represinta astă seară Marţi: Mutul şi Crimele lui Pipermann. Astă seară Ala. ţi se va da in teatrul Naţional o representaţiune extra-ordi-nara, organisatâ de comitetul pentru facerea bustului poetului Bolintineauu, spre a se constitui un fond pentru turnarea in bronz a acestui bust. In seara representaţiunii se va presenţa publicului bustul Iui Bolintineanu in terra-cottâ. Sperăm că publicul Bueureştean se va grăbi să asiste la această representaţiune. Reamintim că mâine Aliercuri va fi in sala Ateneului concertul d-rei Alarco-vici, fostă elevă a Conservatorului nostru. FAPTE DIVERSE Omor.— In seara de 7 Decembre curent individul Nicolae Cernat, a dat cu cuţitul in ginerile său Nicolae Porcioiu căr- PRIMA C. R. PRIV. Societatea de Navlgaţiune cn Vapoare pe Dunăre Itinerariu pentru Vapoarele de postă. Valabil de la 15/27 Decemvrie 1883 pănâ la alta disposiţiune. Plecarea in joa dela Orşova Joi " 316 p. m. „ Severin Vineri 8 a. m. „ Calafat „ l10 p. m. » Vidin „ l36 * * * „ „ Lompalanca. „ 3t0 „ „ Alâgurele „ IO20 „ „ Sistow Sâm. 1210 a. m. in Rusciuc „ 239 „ del i Rusciuc „6 „ „ Giurgevo (Smărda) 10 „ „ Cernavoda „6 p, m. in Brăila Duminica dimin. „ Galaţi „ . Plecare in sus dela Galaţi Marţi 9 a. m. „ Brăila Marţi IO26 „ „ Cernavoda „ 54S p. m. in Giurgevo (Smărda) Alercuri 530 a.m. dela Giurgevo (Smărda) „ 10 „ „ Rusciuc „ 11 . Sistow „ 246 Măgurele „ 5’° n p. m. n in Lompalanca Joi 6 a. m. Widin „ 846 „ Calafat „ 916 „ Severin „ 430 p. m. dela Severin Vineri 5 a. m. in Orşova „ 740 „ Se înţelege de sine ca Vapoarele de poştă vor a costa şi la acele Staţiuni care nu sunt insemnate in acest Itinerariu. (Inspectoratul Agenţilor Dunărei de jos.) NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de supt tipar şi se află de vin-zare la librăria Nicolescu, Pasagiul romăn, a opta fasciculă din opera: STTJXDIE asupra CONSTITUŢIUNEI ROMANILOR sau explicarea pactului nostru fundamental din 1 luliu 1866 de G. G. MEITANI Preţul uuui exemplar 5 lei; pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU » No. 60. Strada Lipseau!. No. 60. Re diua de 13 Decembre 1883 Comp. Vend. 5° 0 Renta amortisabilă. .... 921U 93- 50,0 Renta Români Perpetuă . . «O- 9O»/» b°/0 Obligaţiuni de stat .... 9bbt t<7- 6°l0 Oblig. Căilor f. Rum. regale. 1031 5°/0 o Municipale .... 821/, 831/4 IO fr. » Casei Pensiunilor 3OO 1. 22R--- 232- 5°/o Scrisuri funciare rurals. . . 90»1, 91'/. 7°/0 » rurale..... 103- 104- 5°/o Scrisuri funciare urdane . . 86'la 87l/4 6*lo » * * 98- 99- 7°lo » > » 102- 103- Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 31- 33 - Ae£iî Băncel Naţion. Romane 25O I. 1325 133$ » , Soc. Cred. mob. rom 250 I. lSq --- 191 --- 9 > Rv>m. de construcţii 5001, 232 - 236--- > , de Asig. Dacia-Tom. 300 1. ■ 408--- 412--- , , , Naţionale 2O01. 248- 252- Diverse Aur conlra a-gint ..... 3 90 4 15 » , B iete de Banqua . • HŞ90 4 i5 Fiorini valdre austriaca . . ■ • 2 8 3.10 i 23 1.25 --- Bancnote francese...... 99!/ţ? 100>/-2, # ******* **** Jcxic ************ * .A nu ii <* i ii La magazinul d* arcuituri-, dn t>« cale Moşilor No. 157, se arta de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, t»ve de dulceuţâ, linguriţe, coşiiicioaru, zarturi, paftale, candele, cădelniţe de argint, sălbi, diademe de cap, tacâmuri de masa, şi al-telo de argint. Se primesc comande relative la aceasti ramuri, precum ancă a se auri, a se ar ginta şi a se spăla'* orc-e obiecte de metu preţios. M. Miulescu. DE VENZARE casa cu mai uiult* apartamente strai Scul pturei No. 28. Dor tor i s V'ir »d'0<* «trad • G'ozave i*l No. 23. (î--j lierul sau la C A . loniţeM.'U calea uri viţa No. 69. — I i! '■ "lemn ti MAGAS1N fondat in 187!» im: a.gka. sinsrxjij DE Ttfrnl Naţional Bncnregti COLONIALE SI DELICATESE D.r i VIS-A-VIS DE THEATKUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi mor. public că pe lăngă arti-ctlele necesari la menagiul casei, au importat de la, cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snis Ananas do Ia Martiniqne. Banane de la[Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Celerie. Chartrenz. alb. galbin, şi Terde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la Timand Fockin Pipermint, verde, galben, şl alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognar fln champagne. din Cognac. Liqueruri tot fslnl de gusturi de la Mai ie Brisard, din Bordeaux, Renumita Masticft de Hio, Mamschino Ţnicft Naturală. Komnri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognae. Khnm şi in Eirsch. Şliboviţă de Banat. TTNURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Fapagite, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşrfl, Prăgăsani şi de Dealn mare. ireţnri moderate, servi-dnl f**sU -w. Cu stimă, I). G. MOCIANU. MARELE MAGASJN ii CAVALERUL DE I0DE" o £ O) CO «5 T3 ca L_ Zn Cvi O 0 ro co e-t- “J CL 01 -on SL o- —i mmm • CT5 O n o < o o bO Din yi«ry. -t 4WWH.I» yiune recomandăm peniru sesonnl do IarnA: MODERNELE PALTON& E COCIMEN MOTAGNAK etc COS--nvv* ' ' * PANTALON HAUTE-NODVEAOTE Cr/LETE BROSCBw u, E. BLANI DE VERITABIL SCONG ŞOPP RUSESC etc. BLĂMJŢE ET SACOURI DE VÎ1N4T04RE MANTALE DE LIFTiCĂ ET IMPERMEABILE. CAVALFBUL de mode CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR RIN BUCUREŞTI Cn începere de la 20 Mala 1883. La plnfŞti, buzău, R-8ăr t, Focşani, Mărăţe^t Baciu, Roman, laşi, Calaţi şi Brăila (treu ai arierat) iO ora ,15 minute saara. -ja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Bnzău, F.-Sârai, Foi şrtni, MÎrăş,şti, Brăila, Galaţi, (tren de pei soanc) 8 orc diminei-p- La Plocfti, Sinaia, brodeai (tren de plăcere) 7 or dimineaţa. La Blorşt', Sinaia Pr-deal (tren acoelerat) şi d-la Ploeşti cn trenol miit la Brizeu, R-Sărat Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m In Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sevarin, Vercii rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenol talger) : orc dim. (tr'iml accelerat) 4 ore 30 m. (trei de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenol folger) 7 ore dim. (treuul de peisoaoe) 0 orc 10 min. d. a tren mixt). 808IREA TRENURILOR Se la Iaşi, Roman, Brăila, Gal.iţi. Bacău, Mărăşeş' R-Sărat, Buzău, I’loeşti (trenul accelerat) ! ore dim- Se la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de por-soane) 4 ore i5 m. d. a. Se la Mărăşcşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Ploeşt (Predeal, Sinaia) 10 ores eara (tren mixt). Se la Predeal, Sinaia, PIceşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. Se la predeal, Sinaia, Ploeşti (trennl aeceler&t) 12 ore 30 min. ameazi. Se laVărciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat 11 ore 2O min i nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgin: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 m n «•— ea nl oj|)nmijt), INTERNATUL DE BĂEŢI AL D-LUI Heliade Radulescu situat în localitatea cea mal săr,8-t6să ; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primesce orî-când elevi Stu‘ diele se fac după metodele ce'o mal uune şi conform program >.or scole-lor publice, unde elevii ace tui institut sunt datori a trece examenele spre a putea orl-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ i'U&'lA i?J TELEGRAF) r SECŢIA MEDICALE fii 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. f Ortbopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiii sistematic, 7. Ser , viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-i t cate. | rjj SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur . . .... 8.— 1 bae de putină ct. şi fără duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşa rece sistematica . . c 1,50 BAI DE ABUR St DE- PUI TINA | NOTÂ. 1. Băile de abur sunt deschise _ in toate zilele de la 7 ore dimineaţa rpân la 7 seara. | 2. Pentru Dame, insă băile de abur o- f’dată pe săptămână Vinerea, la 6 ore di-‘J; •iminenţa păna la 1 post meridiane. jţ I Preţurile a secţia medicala conform;: n D. i reţ a | C. G. COSTA-FORU AVOCAT, 3, Dealn Mitropoliei WWW WWWiJiwi AFFECTIUNILE REUMATISMALE ItULSDIELE REBELE RLE PELEI Ingorgiările, Scrofulele, Viciuvile Sângelui Vindecate sigur si radical cu singurele adăverate ^ Dragee, Sirop Dcpurativa Ioiurate 3 A. le !>•*« GIBBRT ! ]t Sirop Iortnmt* GIBERT aOVnCVT-DVIAMBl 8 r - yifiMi u • p ^ 1 1 1 .. ■{( 1 i'Utf, f% . • ..." o amhfle tejr ţi tmjr vitele lor. DRAGEELE DEPURATIVE IODIIRATE « 0Mun GIBERT J oonţin tntoomal aceasi principii tal Slrqpill — întrebuinţare» |..r ^ eete eommodâ şl jilSeiitâ din tmu micşiuiuioi lur «i convin mai alea Ddm ■•lor, personelor căit vovagiit,..t seu ale căror orcupatiuni le impedicâ de a mAnca acaaâ şi acelor cari pn l,-r a »c căuta pe ascuns. A vedea Notiţa care iusoţesce flă care flacon. A »c pă/i dc nutnrrteelo Contra-j/Cy —faceri şi Iuiitatiiini »i a exige pe /J ( y. ./—/>/ lângă «etnii ture r .1,-1 a tui:, e ___ A,,,//»»,, imnriuiate Iu roşu t î u ■ I •:, ■ 1 (. ; \ <• r -. _. - . A "“7^3 nnlui francez iulpilmat cu ccriiălâ & J alba- ia pe ctii|iictta Invirşului ii.« ___L—L cărui Haeon. * PARIS, 31, RUE DE CLERY sl RUE POiSSONlIlERE, 2 IfînrHUlfhl Boiitlgnu-lhihninrl. DISSI.AVRIIIKs Snrr«»*oi-. Şi tn tiite Phrr.'macielr ,i Dr-gueri, Ir |â«Al ISA AdAAAAA.A r>44 -*v A dă .* A 4 feri de lmllaţmni, ori_ ce itoiIusu similară este uă imitaţiune a forma exl-criore fii .i caiilalea adSfUratului TARI AR INDIEN GRSLL0N F RUC TU LAX ATI Vti ŞI R\ CE ’TORâ Contra CONSTIPAŢIUNEl, HEMORROIDEI.URL CONGES1 lUNEÎ, VENINULUI, L1PSEÎ DE APETIT, 1NDEGEST1UNEI, INDISPOSlţ I Ui ţi GASTRICE Fbrte plăcut la beut, uo prodttcendu nici odata iritaţiuni. - 'ode-pensabilu pentru copii, dame insarcinate, bătrănii şi persbnele (eijănde. A CEHE S' MNATURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GIUL.L.OX. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmaciei*. JOShPH SANDR0VITS TvrCimEtSCI 16. -CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE IN PATE LUNARE vinde I’iane şi Pianine din cele mai i-numitc fabrici siiitnn american cu întreaga placă dc metal rc primeşte şi piane vechi in schimb, comandclc se prime c din toate pro-vnu iele, In cumpărarea unui piano »c dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, sc gaseste in tot-d’a-una uu bun acorleur şi facteur de piano. Noutăţi musioalo : Olteanca, cnadril tio laiis Wirst 2 f1’- Cartw •« quudril do Ltiis \\ iest 2 Ir. Ce (i-nm făcut cu oare, roniniiţă pentru voce şi pi»no 1 fi\ Sun Ţf/tncă. romanţă pentru voco şi piano, 1 fr. i.O bani. Mana Mea, Mărie! romanţă pentru voce şi piano de Mărie Duport 1 fr. 50 b. LEMNE DE STEJAR lucrat traverse, seănduri, lemne do poduri şi ori-eo alt-fel de lucru, se poate preda la T. Măgurele sau Ia Corabia iu ori căt de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea dimineaţa păna In 10 oro, seara do material, pot lua informaţii la ndmi-l.i (i penă la 8 orc. nistratia acestui zinr. COSTUME NAŢIONALE pentiu bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Iile ll.opol, in gangul din faţă sala Toatrului Bossel. Tipografia jS. Altule cu mia lhcaitulm JHtotol,