W.RŢI 1 3 DECEMBRE 1883 Administraţia, Oalea "V'ietoi’iei Nr. 33. ABONAMENTELE * .. ţara, an ^ » pe 6 IquI p* * 3 inul. I Im »ir*inâUU pc as Al ţi 40 1,1 22 1,1 12 UI 60 lei PU Ui Capitală IU bani nnni&rn irit (stricte 15 bani nam&rn tor: M PALEOLOUU REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. SUMARIU nlxta politiei. ,-JI telegrafice, lieft. Cor. cele. unirea electorala de la Cuibu cu barza, a din străinătate. ■sea cu juraţi de Prahova. i waria d-lui C. O. Costa-Poru. jjlla Pontoise la Stambul. Ipa bovina. 1 ofieia'e. seni roman, le iverse. i teatrale, setaţi. icuresii, 12 Decembre 1883 nrda cetăţenească esto o instituţii ? de caracter democratic, şi de oi ine revoluţionară. a nu poate fi nici intr'un chip un rt rt propriu sistemului conservator, dl l’au primit Conservatorii in com-pfinisul care a urmat după februa-riî .866, voind a da o dovadă pip % de intenţiunile lor sincere de a .ce să-şi găsească intr’&nsul pop ui o garanţie a drepturilor sale crdituţionale, precum se susţinea pe a ici. iăt dar a ţinut puterea partitul servator a respectat această insti-C une, şi s’a silit chiar prin uşoa-_ r ■ modificări ce au adus la legea 1 peetivă a gardei cetăţeneşti, să-i 1 ure organisarea corespunz&toare ■icipiului din care. a decurs ea la )1 in Francia, acela adică de a ncărca şi cu datorii cel ce are duri, intre care prima să fie ap arca cetăţii, la caşuri intSmplătoare. A urmat insă Conservatorilor re-ţ iul actual al Roşiilor. Ei bine, cum s ştiut ei să respecte această insti-t une? Şâ nu mai îi luăm in cercetare pe t fcmul principielor. Principiele au r ă ’nainte de toate drept bază con-ş mţa curată şi pudoarea, două cont uni cari n’au găsit nici un colţi-• in monstrul politic Rosetti-Bră-t iu; dar să vedem aplicarea legii, s modul cum se consideră cetăţea-1 gardist de către acest regim. Despotismul militar s’a introdus in i uinistraţiunea gardei, fără spirit de •ptatc. Bietul cetăţean nu este luat la inacţiune in zilele cănd legea per-ite, ci strapaţat pe la diferitele pai ie şi primiri oficiali, precum vă răm pănâ mai deunăzi; pus apoi ţină şi diferite posturi, la cari nu fost nici o dată luat pe rCnd, ci cu .itirea tutor favoriţilor, in căt prin jdul acesta neroşii ori s'au v6zut laşi să'şi părăsească des interesele intru seryjciul gardei, ori s au v8-rt obligaţi -'să facă sacrificii indoite re a’şi substitui oameni de meserie, t din cârdăşia roşie. Ast-fei s a redus de fapt calitatea i cetăţean liber la condiţiunea de >1 rosetto-brut.an ; ast-fel cetăţeanul-.rdist are in cap incă un asupritor •este prefect, primar, sub-prefect, rceptor in cel ce aplică legea reactivă, şi, pentru ca să nu se pună nenorocita posiţiune, de a i se .uta cearta cu lumânarea, i se pres- juca diferite renghiuri, el se vede silit să dea ascultare la cele ce impun şefii. De aci a resultat transformarea gardei cetăţeneşti in oficină electorală, de aci ducerea la urne pe căprarii şi votarea du pe poruncă. Dupe organisarea această, alegerea iu care o chiămat a-şi da votul gardistul nu a mai fost uti apanagiu individual, ci un privilegiu al puterii. Acum, ori-cănd este cestiune de alegere, garda se consideră un contingent electoral pentru guvern. VCzurăm insă o perturbaţiune in personalul superior al gardei, preme-nirea tutor şefilor, mai cu seamă retragerea comandei de la unii şi chiă-marea altora in capul legiunilor, şi trebue să ne dăm aci seama ce in-semnează aceasta ? Pentru ce această lovitură de Stat in preziua alegerilor ? Ce a fost vinovat bietul Serurie ca şef de legiune, ca să fie inlocuit de un d. Robeseu sau altul şi aşa mai incolo ? Nu sunt oare toţi membrii aceleiaşi familii, fii in dreptate ai şcoalei Ro-setti-Brătianu ? Pentru ce această urgiă cere: că ? Causa este, pre cîit o ştie fie-cine, că s’au despărţit adoratorii d-lor Ro-setti şi Brătianu in douS, că afacerile de la comună fiind acum prea suculente—de milioane e vorba,—in jurul lor s’a format o gaşcă jună, tinere vlăstare sau nouă generaţiune ale vîrtosului 'Romanul, contra gascei bgtrăne, care a apucat mai dinainte şi s'a infipt ia treabă, cea d'ănteiu representată prin o mutră nouă cu numele Bibicescu, şi cea-laltă repre-presintată prin atletul Serurie ; şi in fine că dupe decretele Provedinţei din strada Doamnei cu ale Provedinţei de la Fjorica, poliţia e chiămată să susţină şubredele vlăstare spre a triumfa de polcovnicul Serurie. Deci, prima condiţie de a deveni poliţia tare şi d. Serurie slab era să i se ia comanda, atăt lui căt şi celor-l’alţi şefi de gardă, cari ar fi bănuiţi că vor merge cu densul. Trebue să deplăngem aci cu profundă durere că instituţiunile publice au adjuus şi la batjocura aceasta de a fi luate in răspăr pentru causa nenorocită a diferiţilor ciutaci cari fac cortegiul omnipotentului vizir. Protestăm dar in contra acestei lovituri de Stat produsă cu perturba-ţiunea din gardă. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 22 Decembrie.—O depeşe a amiralului Courbet la Ministru mariuei anuuţa ea trupele francezo ad luat cu asalt ia 16 seara fortificările esteriore cari înconjura Son-Tay şi câ îu (Jiua urmfttore an ocupat fortereţa pe care ina. ’ul o deşertase în timpul noptei. Amiralul Courbet n'a pordut in aceşti afacere de cât 75 6meM; perderile inamicului suDt Jconsiderabile. Hon Kong, 21 Decembre. Circula zgomotul câ franc zi an luat citadela Son-re pedepse disciplinare, sau a i sc|Tay. Marsilia, Decembrie.—O'grevă a fochiş-tilor şi a mateloţilor face serviciul pacheboturilor greu. Petersburg. 21 Decembrie. —Contusiu-nea ce Ţarul şi a făcut la umărul drept la căderea sa din sanie, plecând la vâna-t6re, e durerosâ dar de loc periculdsâ. Berlin, 21 Decembrie.—] „Gazeta Germaniei de Nord“ constata câ informările date de către „l'Oservatore“, după cari in-trevederea Papei cu Principele Imperial a ţinut aprope o oră, sunt singurele adevărate. Pesta, De^embrio— Tribunalul superior a terminat procesul afacere! de la Tisza-Eszlar; hotărârea va fi dată mâine. A gram, 21 Decembrie.—Dieta a ţinut 0 şedinţa secretă pentru a hotăra măsurile de luat contra deputaţilor minorităţi cari an adresat injurii preşedintelui dietei şi colegilor lor de majoritate. Desbaterile an fost vii asupra unei propuneri tinzând a obliga pe deputaţii minorităţei a face o amendă om rabilă ; se cjice că aceslâ propunere face chiar a depinde primirea a-mendel onorabile de 6re-carî condiţiuni. Londra, 22 Decembrie.— Ziaru „Times" speră câ Franţa, stăpână azi pe Son-Tay va primi mijlocirea Engliterei pentru a regula neînţelegerea sa cu China. Roma. 22 Decembrie.— Căpitan Fra-cassa află din isvor foarte autorizat tâ prinţul imperial al Germanii a salutat pe Papa prin aeeste cuvinte : „Fiind oaspe'e rogelui Paliei şi al unei ţări aliată cu a mea, m am folosit cu plăcere de această o-caziune spre a veui să’mi prezint omagiile mele prea sfiinţii voastre." Pesta. 22 Decemvrie.— Curţi, a de casaţie a confirmat hotărârea judecătorilor de prima instanţă in procesu de la Tiza-Ezlar, prin care toţi acusaţi au fost achitaţi. Roma, 22 Decembrie. —Ştirea că d. de Sehioezer, ministrul Prusii pe lânpă vatican, ar fi fost de.orst de către Papa, nu este adevărată. Paris, 22 Decemvrie.—O depeşe a amiralului Courbet spune că perderile oştri sa'e in diferitele lupte ce au precedat luarea fortâreţei Son-Tay se ridică cu totul la 15 morţi şi 240 răniţi. CRONICA S’a acordat sergentului-mu-icant Leopold Muzi din regimentul 13 dorobanţi, laşi, dreptul de a putea medalia Viiutea militară de argint p utru 12 ani de serviciu efectiv iu gradul di sub-oficer, cu o pensiune viagera de lei 300 anu»l. * S’a conferit ordinul Coroana României, in gradele mai jos indicate, oficerilor din batalionul 4 vânători, al căror nume urmează: In gradul de oficer: D-lui maior Petres-cu Ionii, comandantul batalionului. In gradul de cavaler: D-Ior câpitau Bra- ciu Ioau şi Contineann Teodor. * Crucea de cavaler al ordinului Steaoa României cu spade suspendate s’a dat D-lui căpitan-adjuta’ t Vangelt Constantin din batalionul 4 vânători. * Medalia Serviciului credinceos clasa II s'a acordat sub-oficerilor din batalionul 4 vâuâtoii: Sergentul-adjulant Ionc-seu Constantin. Sergeuţiior-mnjori Georgescu Nicolae şi Giur&u Alesaudi'u. Sergenţilor Stăuciuloscu Nicolae, Apostol Grigore, Florescu Nicolae, Vasiltscu George, Encuheen Constantin, Ionescu Constantin, Voiculescu Ioniţâ, Ar-ghir Ioan şi Grigoriu Ştefan. * D- Ioan Costescu, conductor clasa I, s’a numit in serviciul hidraulic al porturilor din judeţul Ialomiţa. * Inspectorii generali ai armatei au terminat tabloul de inaintări in imanterie până la gradul de colonel şiauinceput la tabloul cavaleriei. Pentru gradele inferioare din infanterie s’a admis seriile, anunţă lndtp. Rottmaine, adică toţi aceia care au obţinut note egale vor forma o serie şi vor fi inaintaţi după vechime. * B. Public află câun mic grup de bărbaţi au luat iniţiativa d’a reproduce portretele şi peisagiurile care ar avea legătură eu is toria RomăDiei. Fie-care din aceste bucăţi reproduse nu va costa de cât 25 bani bucata. * Comisiunea însărcinată cu primirea marilor lucrări ale capitalei s’a constituit, a-legănd preşedinte pe d. general Fâlcoianu şi secretari pe d-nii Mănescu şi I. Canta-cuzino. Ţăranii osândiţi pentru «moru do la Bor-deni au făcut recurs in casaţie. * Călugăriţa Zenobia Sandu din mănăstirea Agafton judeţul Botoşani s’a es'-lus din tagma monahala, din cauza fapte'or sale imorale şi chiar criminale. * Un foc a isbucnit sămbătă dimineaţă la Asilul Elena Doamnă, in dormitor, pe cănd fetele erau in sufragerie. Venind imediat ajutoare, focu a fost stins, după ce a ars mai multe paturi şi obiecte. Nu s'a intăm-plat nici-o altă nenorocire. Studiile se vor întrerupe pentru căte-va zile, iu care timp se va da congediu elevelor care au rude in oraş. * „Naţiunea" spune <â alaltă seară trenu ce venea despre Brăila a deraiat in dreptul staţiunii Fâurei. Călătorii ce veneau au fost siliţi a merge vre o 207 stânjini prin zăpadă pănâ la genunchi pentru a putea ajunge la trenu ce ii aştepta de partea cea-faltă a locului unde calea era stricată. Nu ar fi putut oare onor. direcţiune a lua măsuri ea cel puţin să se facă o potecă cât de ingustă? Printre călători se aflau femei şi copii care cam cu greu se pot lupta cu nămeţi de zăpadă. m Se vorbeşte de numirea d-lui S. Theodo-rescu ca prefect la Dămboviţa in locul d-lui Râtescu, demisionat. * Inaugurarea oficială a lini- i ferate Titu-Tirgovişte se va face Duminica viitoare. Va asista şi M. S. Rege'e. * Joui sau Vineri se aşteaptă iu capitală M. M. S. S. Regele şi Regina. # D. Petre Mis-tir va fi numit cu titlu pro-visoriu la catedra de drept internaţional şi natural de la facultatea de drept din Iaşi. * D. David Emanuel a fost însărcinat cu cursul de algebră superioară la facultatea de ştiinţe din Bucureşti. * Fascicola a opta din Studiele asupra constituţiunei Romanilor sau Explicarea pactului nostru fundamental, din 1 Iulin 1866, de G. G. Meitani a apărut. Recomau dăm această meritorie lucrare oamenilor noştri de legi şi studenţilor dala facultatea de drept. — De vânzare la librăria V. Ni-cub scu, Pasajul Român. * In Galaţi cu incepere dela 1 Ianuarie 1884, va apare o revistă purtând titlul Ateneul, sub direcţiunea profesorului Pe-trovanu. * Adevărul este informat că la Iaşi vn îşi in curând la lumină un nou organ cotidian al Oposiţiei-unite. Acest ziar, pr:u !■ gater Io i ANUL AL VIII—No. 27,3 —— ———gşgg» ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 40 aectame pn^’. [11 , . . . 1 50 . , II .... 2 50 » ieBDţtirile ji inserţiile se pricesc Bucureşti , la Administraţia ziarului ii 71eua, la biurourile de anunţuri Heinrit Scbalelc, Wollzeile 12;—A. Oppelilt, Stubcb-stein 2;—Paria, C. Adam, rne CMmenc 4 A. I.orett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate no ge primei Mnnoserlaele nolmprlmate ae ard. sale cu cele-l-alte foi mai mici de prin judeţe, va fi organul central al Oposiţiei-uni-te din toată România de dincolo de MUcov şi să va ocupa cu interesele acestei părţi a României jafuite şi dispreţuite. Subscrierele s’au făcut prin judeţe, capitalul este strâns; prin urmare publicarea doritei foi nu poate intârzia. Numita foae are de gând să publice, odată pe săptămâni, un supliment in limba franţuzească, menit să reproducă in scurt toate minunile sâvărşite in cursul septâmă-nei de către foştii golani de la putere. * D. colonel Boteanu, şeful regimentului al 6-lea de infanterie din garnisoana Galaţi, este permutat in statul major a corpului al IV de Iaşi ; in locul său e permutat d. colonel Teletnan, şeful reg. 11 dorobanţi şi comandantul brigadei a X din Galaţi, iar p d. Teleman il inlocueşte d. colonel Cotruţ şeful reg. 32 dorobanţi şi brigadei a IX Brăila. In postul acestui din urmă e numit, anunţă Posta, d. I.-cornel Şerbânescu, din serviciul ministeriului de resbel, care se crede câ in curănd va fi inaintat la gradul de colonel. * D. mojor A. Singuroff. de la reg. a 5- lea de călăraşi diu garnisoana Galaţi va fi permutat la escadronul de călăraşi al 6- lea din Bacău iu locul d. major Perşi-ceanu. Causa pormutârei acestui din urmă este incidentul întâmplat la Bacau intre dânsul şi dirigintele fabricai de hârtie d. iDginer Radu Porumbaru. « In acest seson de serbăti şi baluri să semnalăm cititoarelor noastre o nouă iuven-ţiuDe care o tă le entusiasmeze. Este vorba de o pilă electrica portativă prin mijlocul câreea vor putea să ilumineze, cn prin farmec, juvaerurile lor. Acest mic aparat, cu totul neofen iv, doamnelor, se poate ascunde in poznnar sau in cuta rochiei. Inovatoiul aoe-ttei aplicaţiuni esto Auguste Leroy din Paris. Inventatorul pilei electrice este d. Por-lier. Cor. Crimele Două crime s’au comi9 la Bordeni. Un oarecare număr de ţărani au asasinat pe proprietarul acestei moşii, d. Scor-ţeaDu. Ţăranii au fost torturaţi de agenţii ad-ministraţiunii. Asasinii d-lui Scorţeanu se văzură condamnaţi la muncă silnică. Când vom afla—intreabă VIndepenilance— că agenţii cari au tortuiat pe ţărani au fost condamnaţi ? Şi ancă, intrebâm: ce pedeapsă este re-servată miniştrilor cari au afirmat in „Monitorul oficial" că ţăranii au fost trataţi de către agenţi, cu cea mai mare blândeţe ? întrunirea electorală dela Cuibu cu Barză Clica roşiâ, impărţitâ in două tabere, se pregâtesce grozav de luptă pentru viitoan 1 ■ alegeţi comunale, iu vederea huzmeturilor dela Primăria noastră. La fie-care trei zile, intruniri publice se ţin prin mahalale, de o parte de către partizanii lui fata Serurie din Dealul Spirei, şi de allâ parte de către aceia ai doctorului Sergiu (rec’e Sarkez) rare, cu ajutorul lui Bolzebuth şi a agai Radu, speră a fi iuviu-gâtor. Ieri ancă, după ainiazi, s’au ţinut două întruniii: una Ia Eadu-Vcdâ şi alta la şcoala de verde No. 4, de la Cuibu cu Rai za. Desvăluirile făcuta tu astă ocasiune de il fit PUL către loştii consilieri nemulţăiniţ.i, demisionaţi, şi de alţii din gaşca liberalilor sunt spâimftntâtoare. Con.-iliul comunal disolvat şi cel dinaintea acestuia n’au dat numai dovuzi de nepricepere, de nepăsare pentru banul public, dar ancă — precum a spus-o (nu vfi miraţi !) chiar agentul electoral al Roşiilor doctorul Rîmuiceanu — şi de rea credinţă. S’a furat la primărie, s’a furat gros de tot. Cele 15 milioane date do cetăţenii Capitalei pentru marile lucrări ce trebuiau să se severşiască, e’au dus de mult, aşa că mai trebuese anca 8 milioane, de cum va vroim ca lucrările să nu rămână balta. I D. C. F. Robescu, membru in comisiu-1 nea de anchetă parlamentară, chemat^ fiind a lua cuvăntul, a declarat că Ccde ce comi-siunea a descoperit, vor ingrozi pe. toată lumea. In curend se va publica un rezumat de cele ce s'au petrecut la Primărie. 4 milioane este datoria flotantă a Primăriei ; 1 Va milion este datoare Primăria roşiilor iu Piaţă peatru mandatele emise dar neplâtite. Istă cum stăm : 15 milioaue.,chc)tuite, 8 milioane se va mai cere, 4 milioane datoria fiolantă, „Citarăm ieri vorba prinţului de Juiuv lle „Esenţa guvernă Şutului chinez este min ciuna.“ Sunt acum patruz ci de ani că s’ă scris această vorbă şi n’a iucetat de a fi adevărată. — Dar oare e trebuinţă să mergem pănă la Peking spre a găsi un guvernă-măut astuţios şi mincinos, şi mandarinii Republicai n’au parvenit oare să reabiliteze subt acest raport globulele cerescului im- periu 1 Va milion'Matorie in Piaţă ; Total 28 milioane şi jumUate pe cari le vor piăi cetăţenii Capitalei, şi din cari jumătate cel puţin se vor găsi piiu pozona rele patrioţilor. Să Ie fiă de bine şi unora şi altora ! Ştiri din Străinătate Resboiul in Africa Pe căt ştim din ştirile de la Constau* nopol sau din Londra, nici Sultanul, nici Anglia nu va interveni contra profetului din Sudan, ci guvernul egiptean va incerca sin gur să srape de acest duşman. Pe de altă parte insă nici Mahdiul se vede că nu a in stare să tragă un profit imediat din victoriile sale de pănă acum. Mai multe tri buri, resboinice şi fidele Chedivului, nu’Uasâ să treacă prin teritoriul lor. înainte de a pleca spre Sudan, Baker-paşa a primit o epistolă din partea Chedi-vumi, care’i scrie, intre altele: TrupeU de cari (iLpuneţi nu sunt suficiente şi prin urmare cată >â procedaţi cu cea mai mare prudenţă. înainte de a incepe operaţiunile militare, e bine să incercaţi prin toate mijloacele pacifice de a ajunge la o inţelegere cu d feritele triburi, precum şi a se aştepta impieunarea jandarmeriei cu trupele de L'gii, comandate de Zehber-piişa. Se şiic, ca mult timp nu s’a putut avea şiin pozuiv. şi deci nu sa crezut iu (o ta'a pitire a oştirii iui Hn k.vpaşa jiu Su dau. Anim o dep-şă din Londra reproduce cele relatate de cat,a un mănător de cămile, care insuşi, a luat parte la expediţie, a fost rănit şi duş ca pr>sonier la El- Ubwd, de unde a fugit. El confirmă ni- micirea oştii ii lui Hi.-ks paşa. Mai multe atacuri ale rebelilor au fost respinse cu succes, până in ziua de 5 Nov., când trupei obo ite şi suferind grozav de sete au fost impiesurate de toate părţile şi au pierit cu totul după o luptă invierşunatâ. Rusia o depeşă din Berlin aduce oarecari a mănunte asupra Accidentului intâmplat împăratului Rusiei. La 7. curent Ţarul a plecat la o veuătoare, iusoţit de doi adjutanţi şi alţi ai mulţi domni. Toţi erau in sânii deschise. Ţarul şedea in sania a doua cu un adjutant. Ajungând aproape de o pădurice, un cal dela sania imperială speri-iudu-se, a sărit la o parte, îesturnând sania. Ţarul a fost târât ca vre o cinci paşi ; apoi a fost ridicat ; deşi el se incerca să liniştească pe cei din prejurul seu, cari erau speriaţi, cu toate astea nu putu ascunde, că simţea dureri mari la umorul drept. a au întors îndată la Gacina, de unde plecaseră. Telegrama din Berlin, adauge, că acolo a produs o rea impresiune Împrejurarea, că n’a sosit ăncă din Petersburg nici o ştire oficială despre acest accident. Deacea bânueşte, că va fi fost vre un atentat, că Ţarul e mai grav rănit, decura se spune, ori că in fine evenimentul in toc cazul e de o natura, ce pune pe gânduri cer-uiri.o Curţii din Ret- r-b irg. se sau Ah! Desbaterile din palatul Bourbon oferă o frumoasă revanşă gazetarilor chineji I şi dacă noi le-am putea ceti comentariele | lor hieroglifice, ne-am simţi fără indoiala foarte umiliţi de judecata lor asupra duplicităţii franceze! In adevăr, toată politica guvernanţilor noştri, înăuntru caşi inafară, nu e-te, de mai mulţijani, de căt un lung şir de di-simulaţiuni, o continuă şi cinică impostură; e d’ajuus cea mai simplă aruncătură de o-chiu, spre a recunoaşte adevărul ultrajul sub vălul iprocriziilor şi minciunilor. Astfel, noi nu suntem in lesboiu cu suveranul Annamului, deşi soldaţii noştri bombardează oraşele lui şi canonierele noastre ii mitraileazâ litoralul. Nu suntem in resboiu cu China (zic miniştri), deşi ii disputăm posiţiunile strategice şi trimitem o escadră şi o armată spre a o constrânge. Nu suntenran resboiu cu Madagscaarul, de şi vasele noastre au acoperit insula cu obu-zuri şi marinarii noştri ocupă Tamatave, luată cu asalt. N’am fost nici odată in resboiu. cu beiul din Tunis, deşi coloanele noastre i-au luat porturile şi capitala, dictându’i in palatul lui un tractat ce faee din el echivalentul unui sub prefect de clasa a trea! Ciudată situaţie şi ciudată politică, ce consistă in a se bate pretutindeni, fără a fi in resboiu nicâiri ! Şi înăuntru nu e oare aceiaşi comedie înşelătoare şi sfruntată ? Nu facem resboiu Sfanţului Scaun, deşi ii săpăm pe faţă Concordatul. Nn facem resboiu cleiului, deşi căutăm sâ’l facem a muri de foame. Nu facem resboiu religioşilor neofensivi, deşi ii gonim. Nu facem resboiu invăţămăntului creştiu, deşi il suprimăm. Nu facem resboiu ciediuţelcr, deşi le sufocăm, Nu se face resboiu magistraturii independente, deşi este masacrată. Nu se face resboiu libertăţii, deşi o sdro-besc faţă cu catolicii şi cu conservatorii ! Acesta e ultimul grad de se milă cineva ra să inşele mult timp eonştiinţa prin artificii atat de grosiere. Scriptura ne zice : „Omnis homo men-dax ;' insă miniştrii noştri justifică prea mult acest cuvânt evangelic ! Ei au minţit in privinţa falşilor Krumiri şi a falzelor steaguri negre* din Tonkin, după cum minţit iu priviuţa bisericii şi a religi-unii !... Tot aşa rniiut şi in atac-rile Chinei ! Dar, ca să te mai aştepţi dela un politician decăzut, caro nu s’a şfiit intr’o zi si glorifice minciuna la tribună şi să o nge in doctrină guvernamentală. Ah! Ferry, încetează de a mai minţi, dacă viei să incetez de a mai scrie!“ Aşa esclamâ »Figaro“ faţă cu oportuniştii din Franţa. Dar noi ce să zicem faţă cu politicianii şi cumularzii din România ? cauţiuni pentru ori re eventuali ate. O companie de dorobanţi sta in permanenţă, in curtea localului şcoalei unde se desfăşură procesul, iar trupele erau consemnate in casarmi. Societatea aleasă din Ploeşti îşi făcuse din sala desbaterilor locul seu de intălnire. S’a admirat curagiul damelor Ploeşteno, care, in îiumgr de 30—40, au asistat neobosite la acest proces care a durat 48 ore, cu strictele intcrvaluri necesarii pentru prăn-zul de seară şi căte-va ore de un repaus indispensabil. început nier-curi dimineaţa, abia pe noapte la 2 juni, s'a ridicat şedinţa in urma audierei martorilor. Preşedintele Curţii D. Eagdat a propus juraţilor da se duce pe la casele lor să se repausezo cftlu va ore, ccrendu-le parola lor de onoare că pu vor comunica cu nimeni. Aceştia insă, dintr’un sentiment căt se poate de lăudabil, au refusat aceasta propunere zicend că, pentru a evita ori co bănuială, preferă să doarmă chiar in sala şedinţei, unde au cerut s8 li se trimeaţă căte-va saltele ca să puc pe scânduri. Această purtare a Domnilor juraţi de Prahova a fost admirată de toată lumea. A doua zi, Joi dimineaţa, la orele 11, s’a redeschis şedinţa şi D. Procuror General a luat cuvîntul. Re-i chisitoriul seu, precis in fapte, de o 1 logică sdrobitoare pentru acusaţie, a susprins inse pe mulţi in conclusiu-nile sale. D. Procuror General a cerut declararea de culpabilitate pentru unii din acusaţi, recomandând insă indulgenţa şi chiar o penalitate uşu-re pentru parte din ei. Partea civilă era represintată prin Domnii avocaţi Bem. Giani, E>». Cu-loglu, R. Stanian şi Const. G. Costa-Furu. D. Giani a luat cel d’ănteiu cuvântul. Emiuentul avocat, cu talentul sSu recunoscut, a disecat intr’un mod complect şi admirabil acea monstruoasă crimă comisă de un sat in-treg sub instigaţiunile a şapte agenţi provocatori cari speculau pe consătenii lor pentru a purta proces contra D-lui Scorţeanu, proprietar din localitate. A reamintit şi demonstrat intr’un , mod palpabil probele culpabilităţi neruşinare şi resultănd din depunerile martorilor că oameni serioşi pot spe- s’a pus pe terenul consideraţiunilor publica Subt titlul garo“: Franţa „Minciuna11 cetim in \.F - Curtea cu Juraţi de Prahova : Asasini de la Bordeni In zilelele de 7 şi 8 curent, curtea cu Juraţi de Prahova a judecat procesul asasinilor lui Ion Scorţeanu. Acusaţii erau in numCr de 15. Martorii chemaţi in causă peste 151), din cari abia 20 au fost ascultaţi, atât ministerul Public căt şi părţile renunţând la cei l’alţi. En public căt se putea mai numeros pentru dimensiunile sălci s’a îmbulzit in timp de dou6 zile şi doue nopţi continue pentru a asista la a ceastă causă care va fi celebră in analele judecătoreşti şi care pasiona tot oraşul. întregul sat Bordeni-Scorţ-mi se transportase cu această oeasiune in Ploeşti. Autorităţile militare luase pre- abia veri nfige morale şi a petruns intenţiunile criminale ale acelor asasini a căror săl-bătăcie a înspăimântat ţara. D. Culoglu a vorbit după D. Giani. Ou o voce plină de emoţiune, Domnia sa a stiginatisat crima şi pe criminali, şi a termint pledoaria d-sale, d’altmintrelea poate prea scurtă, priutr aceasta frasă de sensaţiu-no care a emoţionat Jurul şi asistenţa. „Mor mintul 1 ii Seorţennu „ cu uă pâreche de pantoloni de ceaşi culoare; ei umblă cu mândrie cu pi cerile goale iu pâişurile după ridicarea re co telor.—Aceste intinse şesuri, fără cultură de trifoi sau luzernă, se par a fi fost adius făcute pentru inmulţirea potărni'-tiilor. -O se fim nevoiţi se le căutăm afr-i, când bra ouagiu levastîrpila noi, ceea ce s’a i început, nii se pare, astfel că Ungaria ar uă parte insemuată in impoporarea din nou a lenetoarelor noastre. Unde suntem a.-uma? Nu sciu: uude-va intre Pesta şi Temişoara. Trenul se opres e şi suntem salutaţi de muşi a Ţiganilor. Ca se zicem adeverui, a ceşti briiianţi arţisti nu sunt ţigani de căt ■u numele. T pui lor este unguresc şi costumul lor n’ar face sensâţiune pe piaţa de la Ferte-sous Jouarre. Ţigani, sau nu, sunt îndrăciţi, cânta cu un brio admirabil nu numai melodiile lor naţionale, dar şi muzica Iui Rouget de VIde in onoarea peţi or frauceşi. Ei sunt aplaudaţi li se strigă nu bis, ceea ce ar fi uepo iti os, ca un ordin dat ' feriori, clar un -.nuvent care insem N’am au it nfci iuţeles bine; am li foarte fericiţi se gustăm mai bine ceea ce ne a ţi esecutat. Dar maşina filieră: adio muzică ! Nu, orchestra a sărit iu furgonul cu bagage şi de acolo a venit in sala de mâncare unde du pă ce s’a golit de s aune şi de mese, s’a iu eput de către junii noştri care dantează u amabi ele Arieneze, ilna din cele mai di-avoleas i valsuri a lui Straus.—Această mi-ă petrecere nu se va isprăvi de.-ât la Sze-gedin. Nu este numai muzica caro se introduce u asa t pe la staţii, in Orientul-Esprexs; mai este incă, şi foarte des, gastronomia. Oamenii cărora le pla e bunul traiu, in peosebitele ţeri in care trecem, nu li dis-sla mi sa spus, de a lua trenul pentru 2 .Iau 3 oare, pentru a’şi aminti fineţa bucătăriei franceze şi pentru a gusta viuuiTC ce e bune ale d-lui Nagelmakers. Populaţia stranie caro veni că nc vază trecând, să deosibeşte mereu.— Observăm frumoasele uniforme a militarilor şi a ele a Honvezilor sau a teritorialilor. Vedem in treacăt ua varietate uimitoare de tipuri şi v-ostume, dese ori, admirabili. Ungurii cari sunt stăpâni nu numai iu ţara lor. dar şi in toată Monarohia a ustriacă, nu fa majoritate nicr chiar in Ungaria. Ei impărtese propriul lor teritoriu u milioane de Sîrhi care sunt Slavi şUm milioane de România cari se cobor din soldaţii lui Traian. Oât pentru dmşii, ei sunt Turci, Tur.-i ehreştini, 'furci antonii, i. jualităţile şl defe telo lor, precum şi chiar limba lor, dovedesc această origină, de care. n au a se roşi, căci Turc-ii şi--drrtşii sunt o rasă nobilă şi o naţie falnică. Oraşul Szegedin, a căruia ncnoro-iri a o-motionat lumea întreagă, s'a clădit din nou şi mai frumos, şi mai.regulat şi mai aleş mai confortabil decât a iost vre o dată.—. Bunul traiu esto cea mai mică grijă al ţe-runi’or acestor ţâri, caro duc o viaţă foarte aspră. Oameni, femei, copii trăese afară, la aer, sau când frigul este prea violiute, gră mâdesc iu adevărate găuri de dobitoac-. Ooea ce deosebesce mai ale-f .civili,saţia o rientalâ de a noastră, este lipsa mai totali do capitaluri imobilisate. In suburbiile din jurul Londrei sau a Parisului, proprietatea clădită represintă uă valoare de mai mulţi mi iarzi. Aici, poţi se percurgi o sută kilometri fără se intălnesci case de valoare do 100 mii franci.— Construcţia căilor ferate a fost uă feri cjta derogeţiune la regula generală; şi incă s’ar putea crede că acest fenomen sa produs^ o jumetate do secol prea curând, atât traficul este extraordinar rar, astfel că dese ori percurgeffi 4 sau 5 ore in şir, fără se întâlnim vre un tren. Peisagiul care era intins şi monoton, de viim pitoresc in mCiură ce ne apropiem de Carpaţi. Oa şi Dunărea, cale noastră ’şi are şi ea porţile ei de fer. Nu treci prin ele ori şi căncl fără pericol; torentele nu se stiesc de a răpi balastul, pământul argilos verde al munţilor se coboară şi luuicâ in mari quantităţi pe şine. Un tren a detailat aici septămăna trecută; şi ni se zice că fost cljiar uu om ucis. — Atodem un mare numer de lucrători care lucrează pentru preveni un nou accident. _ Ţtioa de Sîmbâtă se slirsesce iu mijlocul frumoaselor decoruri care sunt nc încetat schimbate. Diu nenorocire noaptea cade ră-pede in Octombrie; ea ne-a -surprins in mijlocul miraculoasc’or locuri dela Her.-u-lesbad, băile lui Hercule, uă staţiune tlier-malâ Romana, reinoită şi decorată de către moderni cu foarte mult gust. Aâeastă lru-nioasâ de oraţiune ar face se moară de necaz pe şeful staţiunei de la Isle-Adam şi chear pe toţi colegii lui de pe linia dela Pon tune la Greii, ori căt de abili artişti şi lini grădinari sunt* dupe cum se ştie — La Orşova unde Kossyth, bătut de Rusia şi Austria, a îngropat tesaurul naţional, adiică coroana,. Sf-lui Ştefan. Acest su- 'a m- venir patriotic şi consacrat priutr’uă capelă pe care nu o vedem, căci a inoplat de «ot şi nu se mai vede nimica, şi astfel ea ofbii, trecem fruntaria Iţomăniei. A fos opri 24 ta trenu vineri si : convenit’la plecare, că ne vom oro iu Bucureşli, pentru a aştep-ordinar care, plecaud din Paris ara, corespunde ca şi al nostru cu vaporujliie la Varna. Dar considerând că oraşul Bucureşti este prea nou, prea civili-sat, preA asemenănd cu Parisul sau Bru-xella pentru a reţinea o zi intreagu călători aşa de grăbiţi ca noi, compania ospitalieră a organisat pentru Duminică o mică partidă de plăcere in depărtare de 4 oare din capitală, 4 oare cu trenul es-pres, este aproximativ distanţa de la Paris la Dieppe. Vezi d'aici, pe burghesul. care pentru a nu’i.fi urât Duminica, merge de ia ol ceaşcă de ceai la gara Wf-tului Lazare, ia baia pe plagea dinaintea Casinului D-Iui Iiias, ascultă concertul pe terasă şi se întoarce pentru a cina la Cafeneaoa Euglesă ? Eatâ planul zilei de la 7 Octombrie, astfe cum a fost arangeat.de spiritul inventiv a D-lui Nagelmackers. Veţi vedea cum a reuşit, mai mult decât speram. (Va urma) FAPTi: DIVERSE Consecinţele beţiei-— Individul numit Filip Caragea, româiiAn, etate de 45 ani, marinar,' e.şind eri' 'beat'. dintr’o cârciumă de pe strada Silistriei ia- Brâila, a ab ne-cat şi căzând s'a lovit.Ja cap aşa de tare c-ă şi indată a murit. Se zice c'ar ii avut rude iu oraşul Turnu-Mâgurele. ŞTIRI TEATRALE Ma.ţi la 13 decembre, se va da in teatrul Naţional o representaţiune extra-ordi-narâ, organişatâ de comif.eţul pentru facerea bustului poetului Bolintineanu, spre a se constitui un fond pentru turnarea in bronz a acestui bust. In seara representaţiunii se va presenta publicului bustul lui Bolintineanu ia terra-cottă. Sperăm că publicul Bueureştean se va grăbi să asiste la această representaţiune. In curând se va repre inta pe s ena; Teatrului Daqia piesa Ştrengarul din . in beneficiul domnişoarei A. Popeffcu. La Dacia se va represinfl. mâine .Marii: Reamintim că Miercuri 14 Decemvrie va fi in sala Ateneului concertul îl-rei Marcovici. fostă elevă a Conservatorului nostru. ’ VARIETĂŢI ŞTIRI Q FICI ALE D.Gr Focşea, I). I- G. Condrea, fost vei ificător in casierie, şi D. Iorgu Nieoliţă, fost controlor judeţian şi sub-piefeet, s’a numit controlori fiscali. —D. Anastase Manuelescu, actual impiegat statistic clasa a If. s’a numit ajutor-.omp-labil in direcţia vămilor, timbrului şi inre-gistrârel in locul D-lui P. Ionescu, demisionat. Ateneul român Joi 15 decemvrie. 8 ore seara, d. G. tiion : O nuvelă originală. ■ ■ Duminică 18 Decemvrie, 2 ore din zid. Venturu . Muzica Arabă in raport cu muzica populară in România. Joui 22 Decemvrie. 8 ore seara, d. Ni-colae ionescu : Iuvâţiiniute din istoria Palici (continuare.) Joi 5 Ianuarie, 8 ore seara, d. Gr. G. locilescu : Isvoarcle istm iei Române. O peşteră, de gheaţă.—O societate de naturalişti a; descoperit anul ^acesta o. peş-teiâ de ghiaţă in pădurea Friedricbitciner, ale cărei urme periseră infr atât in cursul anilor, in căt nau f utut li regăsite de căt numai cu ajutorul unui om care le ştia altă dată. După totite ştirile, ace?‘tă'.peşteră, de , gheaţă trebue privită.ca o mimine a naturii dfe întâiul reng, ca o raritate vrednică ' de Vâzut. Incbipueascâ’şi cişe-va o gaură -colosală intr’O stâncă, cu nişte păreţi drepţi'■ având dimensiunile de 80 metri adâncime, ; 65 suprafaţa intin.derii. Partea de jo--, pe care âmblă omul, este acoperită cu o gheaţă da mii mulţi metri grosime, un fel de stâlpi de ghiaţă cad' vertical in mai multa părţi pe când Ia dreapta doue .cascade mari par fi transformate in gheată. Mai in fund se deschide o gură mare, a cărei adâncime n’a Iost constatată ; intrarea in această gaură este pe jumătate ascunsă de un fel de perdea de ghiaţă. căzând de sus, a cărei margine e acoperită de sute de cue de ghiaţă : o privelişte minunată, care ăucăntă vederea privitetohii. Diu nenorocire peştera este până acum nepracticabilă, câc-i păreţii stâncei sunt atât de drepţi, in căt nu se poate sui cine-va de căt cu un mire pericol. Se zice insă că clubul turiştilor aus-tiiaci cugetă a aşeza o scară practicabilă iu anul viitor, spre a putea pune publicul amator in posiţiune să viziteze această peşteră renumită ptip frumuşeţa şi măreţia sa, şi care se afla numai, la o distanţă de trei oare de Goltschee. Ceea ce s’a admirat mult, printre toate regretele adresate lui Aasile Boerescu, este această modestă şi potrivită dedicaţie , de care uu personagiu iu miniatură, junele advocat Disescu, a insoţit o coroană destinată a fi depus de dâusul pe inormîntul lui Boerescu. V’J Atenţiune şi ţine-ve-ţi bine:. „ C. Disescu... Ji!!. lui V. Boerescu. Cum am zice: Suveranul către prote-giatul sân ! Intr’adevâr aşa şi trebue să fie, că adică, de la întoarcerea in ţară a junelui advocat, Aasile Boerescu a primit dovezi de bunâ-voinţă din parte-i, intr’at-ăta in cât bunul d. Disescu a permis lui Boerescu sâ-1 suplinească la cursul şâu de ia facultatea • de drept. O ! mare om, cum nu te-am sciut păuâ acum ! ca să ne ’nchinâm ţie soarelui uiâu-, dreţei, şi să te cuuoascem pro tine Resări-tul cel de sus !!! (Poporul) UN STUDENT universitar doreşte a da lecţii intr’o familie pe preţ foarte moderat. A se adresa la Administraţia acestui ziar. xrlPUL * INTERNATUL DE BĂEŢI AL D LUI Heliade Radulescu - , .............■■••■r §p£ IPSOS DE CAMPINA SB. ?Mt :: T ^ÎÎCEA MAI BUNA, MAI FEUM0A8A:u; MAI SOLIDA i)l MAI EFTINA • *••• TENCUIALA pentbu case Mii rşi'-L Miri depoul U D-mi F Bnitooi h C-*• C*l«* Victoriei situat în localitatea cea mal săcg-toiă,; îu gradina Heliade, piaţ Moşilor, primesce orl-c&nd elevi Stu] diele se fac după metddele ce'o mal bune şi conform program *:or sc61e-lor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea orl-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-eosâ şi germani sunt obligatorii. I lNSflTUTU MEDICAL BUCUBESCI 6 : strada vestei 6, (LANQA POSTA ŞI TELEGRAF) ■r-': " M Wî? ' “Z*\ | MAflASIN fondat m 1179 IMLĂ. G-.A. SmfTTTXj DE lotrul Na(i(m& Bncureţti COLONIALE SI DELICATESE D. 0. HOCIÂNU VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Oibm'.I înalt oi nobilimiş» onor. public că pe lângă, articolele necesari la menegiul casei, au importat de la cele mai bane case următoarele Băuturi fins. Anisat dnbln dc Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Ssls Ananas de Jn ffartlniqne. Banane de laTîayona Benedietin-Bitter de Cbina antifrbrie. Biter din via ^rovidenxei anti Celerie. Charireaz, alb. g&lbin, ţi Terde de Ii gr and Chartrenz Francla. Curase de Olanda, alb, Terde şi orange sac, de la Vimand Forkin IMpenaint. verde, galben, şi alb de la Get. Frerea din Francla, Cognne vleax, iCegnar fin ehanpagne, din Cognac. Liqnernri tot felt-l de gnstnri de Ia Mărie Brisard, din Bordeaux. Renn-mita Mm;tir* de Ilio, Marasobino Ţnleâ Natnraift Romuri adevt-rute din Jaaealnne. Alun»* Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rlinn» şi hi Klrsrh, SliboviţA de Banat. •si TINUKI STF-KINK ŞI IMUGKNK. Importate de la primi* case din Franţa. Germania, Italia, Kfcţagae, t’agaria. Tranisilvania. Indigene de la Cotnari. Ode-beşM. Brft^riaaei şi de ftealn mare. Preţuri moderate, servi-«dal ommM ea. Cn etimi, D. fl. MOCIANU. MARE. E MAGASJN „LA CAVALERUL DE o ro co cu Q_ CU ‘CO CD CU >1/5 O O o o < Cu O o ro Dffl WfAx.tîune recomandăm pentru şoşonul! de Iarnă: 1 '^OOIMEN MOTAGNAK etc. COS i'riîrp OTne/'J 'n'"" /^^LON HAFTE-NOUVE A UTE OLLETE BROSCHe . E. BLĂNI DE VERITABIL SCONG $0PP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SACOURI DE VENATOARE MANTALE DE LIFTICĂ ET IMPERMEABILE. Cavalerul de mode SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 8 Orthopedie, 4. Gimnastici Medicale, 5 *nhalaţii, 6. Masajin sistematic, 7. Ser iciul la domiciliu, 8. Cousultapi Medi-'eale. v SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur................8.— 1 bae de puuni cg şi firi dnşi lei 2,50i 1 „ „ , . . „ ciment pentru] medicamente ..... 2. — 1 duşi rece sistematici . . .1.50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Biile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pins Ia 7 seara. 2. Pentru Dame, inşi biile de abur o daţi pe siptimini Vinerea, la 6 ore di mineata pini Ia 1 post meridiane. Preturile a secţia medicali conform D.reeţia IAHCĂEIIE, MllRÎT* Şi «fa Bilidfi «li P*W Ctyolra Căderea Părului Vindecate răpede cu POMMADA DESLAURIER8 StsUlirieri.PhfWMn-ChiMi, II, r.fcCUry, FAhU, şi la toţi pharmacisti şi parfnmori ' A exige pe etiquetă semnătura Det-lauriersţi timbrul guzxmului france« | FOTOG11 ^VI^II prea interesante şi picante trimese în plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fi. 4, 3 şi 2; Rumpler, Konigsbe’-g, in Prusia, , Steind. Querstrase. 3. Cataloage asupra uno lecture picante gratis. C. G. C0STA-F0RU . AVOCAT, 3, Dealu Mitropoliei dimineaţa p8nă la 10 ore, seara de la 6 pănă la 8 ore. Forţa bărbătească 1 perdută si slăbită , IMPOTENTA Ajutor sigur I Prin daş'^csrbongenital ie vindeca ori cine (tratament esteru) sigur pentru totdauna, adeseori in SI ore, chiur şi acolo, nnde nimio n'a folosit, .fie şi o impotenţa do mulţi ani. Cura o plăcută, neobservata, vindecarea radicala fara nrm&ri rele. Ateetatele nnor profesori iueomnaţi şi scrieri medioale. recomandaţinni caldnroaso medicaţe il epistole de mulţumire a celor ce »’au vin-docat radieal Bfatueeo pe ori cine care infera ia 'şi procuro Dnş-Carbon, ce garanteaia ro-sultate durabile. Complect cu initruoţii 12 1 franci. Kipediarea şi impactetarea diicreta prin posta, in oat nn ee ada conţinntnl. Depou general al Dusului- Carbon privit, la I. R. Uuxbanm, Viena, ÎI Ferdinande-trasic 25. t IjS PardaeU attnae da Satarali, (Mfi, •ktua Walt mi iknaiM, «—Şl da rmm, BAI* 4* ■*«, a* nşurdii rdpida aau aa vlndaei Intrabuhitdiid SIROPUL PECTORAL CĂILE FERATE ROMÂNE La 1» La La fa L» plecarea trenurilor din bucureşti Cu începere de 1 si 20 Mala 1883. plorşti, fcjuifij, R-Sănt, Focşani, M&rftgeyt. Bacău, Roman, Uşi, t.valftţi ţ\ Brăila (treu ac( c-lerat) IU ore 4b minote sfara. Pioeşti (Sinaia, Predeal (Bazfio, R-Sâraţ, Poc-gini, Mârăj.|ti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Plocfti, Sinaia, Predeal (tren dc plăcere) 7 ore dimioenţa. Hloeţti, Sinaia Predeal ţ'tr^D accelerat) gi de 1q Ploegti cn trenai mixt la Buaâo, R-Sărat, Pucgani, Mărăgegti 5 ore 80 m. d. m Pitegti, Slatina, Craiova, T-Sarerin, VCrcio rova 8 ore 15 minut. d. a. (trenul fnlger) 9 ere dim. (trenai aecel rat) 4 ore 30 m. (tr«a de persoane.) Giurgiu 5 ere 15 min. dim. (trenul falger) 7 ore 0iiu (trenul do penoane) t> orc 10 rain. d. a. tren in: . t) 80SIREA TRENURlf>OR D« la la§i, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăa, Mărăgeş t R-Sărat, Buzâa, Ploegti ('trenai aeo«Lerat) 5 ore dltn- ’)e la G-Liti, Brăila. B.izâu, Ploegti (trenul dc por-•nane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mirăgvgti, Focgani, R-Sărat, Buzău, Ploegt (Predeal, Sinaiai 10 ore« eara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Plovjti (trecui de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Flotgit (‘renul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. D® laVfircioroTa, T.-S'T.rin, Craiova, Slatina, Pi-tcţti ♦ ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. nara (trenul accelerat 11 ore 2O min i. naiote de ameizi (tren de perioane) D® Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tron de persoane) 9 or* 15 min. m— -ea al *i))amixt), A nune iu La magazinul (Iu argintărie, de pe* eai Moşilor No. 157, se aţii de v&uz„.re ** preturi foarte moderate : Icoane, cruci, braţâri, ace de cap, ţ. " | de dulceaţa, linguriţe, coşnicioare, zariL paftale, candele, cădelniţe de argint, ajitj ’ diademe de cap, tacâmuri de masa, jj J tele de argint. ’ ' Se primesc comande relative la acejm , ramura, precum anca a se auri, a se Zf ginta şi a se spalaj orce obiecte de preţios. M. Miulesen. casa cu mai apartamente strada DE VENZARE Sculpturei No. 28. t Doritorii se vor adresa strada Grozirmj No. 23. Georg» Petre arojdierul sau |» q Ionitescu calea Griviţa No. 69. DE VENZARE &.T5S îs virane, unul situat^in strada Raduleseu Sg 6, avend 8 şi juui. stânjeni ţaţa şi ]8 ui gimea^şi altul in strada Laboratoriu No. 5 avfend 40 stânjeni faţ* şi 62 şi juni. luu. gimea!:|Doritorii2se vor adresa la administraţia 'acestui ziar. EHEEB NEVRALBItS Uaurraoit, nlSaralB, safocatiaa.a li LH« bA____________________________lela ergualorfi rMak*. >rie «unu vindecata ţinn I abartt* l iieHliw. 1 ir., . _______ a Pruda. — LeniMor farmadatft culmina de .lua l-ai, M rm* 4* I* Haual*. Pi Uw