pflINICA 11 DECEMBRE 1883
Administraţia, Calea ^^iotoi'iei T%7r. îtîi.
A-MJiL AL VIII—No. 272
ma»asw am..... «ii mmmn
  ABONAMENTELE
eatt l»r«. Jf an  .  .
   , pe 8 lăut . »» S Inul . itreinlltnte^pe an , .
<0 lei
22 lei 12 lei 60 lei
rutei» i» priimtic l« idminutreţie.
'apltali 10 bani nnniftrn «stricte 15 bani nnm&rn
tor: M PALEOLOUU
TIMPUL
         REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Kr. 2.
    ANUN] UKI şi INSRK'P)
    (.inia fî<f iitor? p«tit iV.
    VcUme piijjf. III .        .1 5>
      a » II . .              , 2 50     ,
    l>-Hiiţiir»U ji inserţiile ae primesc î*ueuA*eţiî t |a Administraţia ziaralnf ii Vlena, la biaronrile «le annuţnri IîeiurU Jichaiek, W ol la, ile 12;—A. Uppelik, 8fcnbfi>-itoio 2;—l*arUt C. Adam, rue Cl^menc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51.
                                                                                                                                                                                                                                                                                         ru1 francai?. dd *p primei n?i mp rimate <te ard.
                                                                                                                                                                                                                                                              SUMABIU
ii) ta politici.
Î telegrafice, ici. Cor. sirilo sub roşii, lin striis&tate. ijentea’u Mitropolii.
' lila PontoUe la Stambul. dloiiul sanitar, iii ferate < ta trib.
>1 «aţi din ţara.
                                                                                                                                  M Sri in justiţie. diT0r9e.
  |irl. teatrale, ptiţi.
                                                                                                                                   |;ea jtiinţifisi.
îiiresii, 10 Decembre 1883
    âim cu ficţiuni constituţionale. NdMucurăm, pe hârtie, de toate li->eitile, chiar şi de acelea pe cari lajni mari şi imbătrănite in civili-vene stau la indoială daca trehuc iăî* inscrie or nu in legile lor.
      privim ănsă realitatea lucruri-oaconstatăm cu o adăncă intristare, îâŞoate aceste libertăţi sunt curate minuni.
    na din ficţiunile constituţionale zes şi independenţa magistraturei. _Cţ el inţelege guvernul să respecte 4&c stă independenţă, o dovedesc cu pi os numirile, permutările, destituiri de tot felul pe cari le face pe fieiare zi in personalul judiciar. Orice! unbră de rezistenţă este sfără-i, ori-ce veleitate de neatărnare uşită de voinţa omnipotentă a rii executive. Arbitrarul miniş-r face concurenţă arbitrarului ecţilor; şi unii şi alţii s’au luat itrecere spre a vedea care va i să comită mai multe ilegalităţi 3, sfideze mai pe faţă opiniunea ică.
    ţeastă ingenunchiare odioasă şi matică a justiţiei, numită in de-re a treia putere in Stat, se ur-ză de aproape^opt ani, fără ca ştiinţa indignată a naţiunii să se •lte şi să ceară curmarea răului, fost, cu toate acestea, un timp ct 1 o seamă de tineri au găsit de inţă să protesteze cu sgomot in ra guvernului conservator pentru o pretinse acte de ingerinţă in a-D'i cari erau departe de-a avea itatea scandalurilor la cari zilnic lăm. Unde le este indignarea de rţ ? Ce au devenit sentimentele iToase de cari erau Însufleţiţi a-?i ?
    lulţi din ei au intrat iu pâinea ului şi, căpătuiţi, satisfăcuţi, fe ti, privesc cu nepăsare la orgiile erii executive, fără ca să li se *unte sprânceana de ceea ce văd să le iasă un murmur; de pro-ire din piept de ceea ce aud. Pro-saţiunea lor de atunci fusese un oc ingenios de-a se recomanda ernului, şi nimic mai mult.
    )aca reamintim faptul, o facem o a sili tinerimeajnteligentă ce •edă ţara să lepede odată scep-kmul in care stă învăluită ca inii linţoliu de moarte, să scuture bărbăţie moliciunea ce ’i paraliza braţele şi să se decidă a lua p lte la viaţa publică, căci vremurile
ci
c<
n
le
2*
ai
ai
g'
ti
S
r
' PI
ii
6i
te
t<
ni
sunt grele şi viitorul plin de ameninţătoare negură.
   Guvernul d-lui Brătianu numai la fericire nu ne duce, căci nu e cu putinţă ca fericirea unei naţiuni să resulte din falsificarea tutulor insti-tuţiunilor ei. Toată lumea vede că ţara pradă mediocrităţilor şi politi-cianilor s'a dat. Meritul este inlaturat de pretutindeni, şi demeritul, in cele mai multe caşuri "supritor şi venal, ’i ia locul, fără ruşine, fără sfială, fără temere de nimeni şi de nimic. Prefecţii, aceşti funcţionari superiori de cari depinde soarta districtelor şi, prin urmare, a ţărei, sunt aleşi din tot ce partidul roşu arc mai putred, mai ignorant şi mai compromis. Ne putem lesne face o ideă de ce va să zică administraţiunea şi justiţia pe măna acestor „pasale cu trei tu-iuri“, cum 'i-a desemnat cu atăta fericire onorabilul d. Panu.
   Justiţia in fapt nu mai există. Daca Bucureştii conservă incă oare-care aparenţă de neatărnare, provincia, in schimb, este lăsată in mod absolut la discreţiunea acestor oameni deo-chiaţi şi fără conştiinţă. Un Chiri-ţopolo şi un Anastasiu—căci suntem nevoiţi să le pronunţăm numele, ei fiind prototipurile prefecţilor roşii — ordonă procurorului şi presideiPului de tribunal in acelaşi mod cu i o fac celui din urmă aprod al lor.
   In asemenea condiţiuni, nepări:-nirea justiţiei este o ilusiune şi independenţa magistratului o bătae de joc. Exemplul Strămbeanu, care va rămânea legendar in analele guvernului actual, a dovedit şi celor mai săraci cu duhul la ce nepomenită cutezanţă poate ajunge un ministru faţă cu opiniunea publică, care stă nepăsătoare, şi cu ţara, care ’l sufere in capul ei.
   Un nou exemplu de această cutezanţă este, fără indoială, şi destituirea brutală a presidentului Răi-leanu, de la Bacău. După informa-ţiunile noastre, acest magistrat se bucura de stima şi consideraţiunea tutulor in judeţ. Măsura ce ’l isbeşte nu este de căt o meschină resbunare a familiei Lecca, furioasă in contră’i, fiind că d. Răileanu fusese de opi-niune să se aplice preveniţilor, in procesul d-lui C. Radu, pe lăngă n-mendă, şi inchisoarea corecţională.
   Cum vedem, daca resbunnrea face deliciul zeilor, ea este şi atributul miniştrilor Maiestăţii Sale.
   Nu găsim cuvinte destul de energice spre a protesta in contra unor asemenea incalificabile abusuri de putere.
ŞTIRI TELEGRAFICE
   Roma, 20 decemvrie. — Azi la 11 ore Regele, Regina,, Principele Frederic Wil-helin, Ducele d'Aoste şi Principele de Bade s’afl dus tu d-janeze la Ambasada Germaniei. Erafl acolo cincizeci de invitaţi printre ca 1 »« g*vau Miniştri Man-cini şi Minghetti, demnitarii Cm ţel şi suita Principelui Germaniei, d-1 de Schioezer,
ministru al Prusiei pe lângă Papa, nu figura.
   Principele moştenitor va pleca asta s6ra la iniejui-uopţel spre a se întdree la Berlin; un Ireu special îl va cunduce până la Botzen; va fi condus până la fruntaria italiana de represeutanţil Regelui Humbert.
   Paris, 20 decemvrie.—O depeşa a amiralului Courbet către ministru marini anunţa că a luat in posesiune toate posturile inaintate care apărau Sontay şi ca tre-bue sâ dea asaltul fortâreţi in 5 Decemvrie Pierderile trupelor franceze se urcă la 200 oameni, acele ale inamiculai sunt foarte mari.
   Senatul a votat toate creditele cerute pentru Tonkin şi deja votate de Camera.
   Berlin, 20 decemvrie.—0 depeşă particulara din Petersburg anunţi că împăratul Alexandru III plecănd iu -anie spre a se duce la văuetoare cai s’au speriat şi Ţarul a fost aruncat afară din sanie ; s’a rănit la umărul drept.
   Berlin, 20 decemvrie.—Gazeta Germaniei de Nord declară că principele Bismark e cu totul do acord cu minisiru Puttkamer şi că dupâ, o inţelegere prealabila intre dânşi acesta s’a opus in'VLangtag la propunerea privitoare la stabilirea votului cu scrutin secret in alegerie pentru dieta Prusiei şi in'alegerile comunale. Gazeta adau-ga ca cancelarul s’âr fi declarat chiar partizan al sufragiului universal asemenea pentru acele alegeri, dar cu condiţia ca votul sa aibă loe in buletin deschis.
   Roma, 20 Decemvrie.— In şedinţa Ca. merei, doi tineri lucratori numiţi %Oldrinj şi Rempicei, au aruncat din tribune in sa. la foi imprimate conţinând testamentul "lui Oberdauk şi an strigat in acelaş timp „Tra-ească Oberdank". Au fost arestaţi imediat. Preşediutele Camerei a invitat pe deputaţi a rSmâne liniştiţi in prezenţa unor asemeni demonstrări care turburadiscuţiunile pai-lamentare şi atentează la libertate.
   Roma, 20 Decemvrie.— Regole, r-gina şi principele imperial au făcut după amea-ză o preumblare in tiasura doschisa.
   Generalul Carava, adiutant de câmp general al regelui şi colonelul Cesati vor in-soţi pe principele Germanii pana la fruntaria italiana. Regele şi principii familiei regale ’1 vor însoţi până Ia gara: trupele voiţi fără arme.
   Roma, 21 Decemvrie.— Principele imperial a plecat la 1 ruiezu nopţi, ^dupâ ce 'şi-a luat adio de la regiua la Quirinal. Regele Humbert, ducele d’Aosta şi principele de Bade 1 au insoţit la gară. iu mijlocu unor vii adamari ale ^mulţimi. Regele şi principele imperial s’au imbraţişat de mai multe ori inaiute d’a se despărţi.
   Alteţa Sa imperiala a esprimat de mai multe ori mafia sa satisiacţiune peutru primirea ce i a fost făcută. D Maneini, ministru al afacerilor străine ’i-a zis ea iubirea intregei Italii ’l insoţeşte.
   Eri, principele Frederie-Wilhelm a asistat in cura de un sfert de ora ia şedinţa Camerei deputaţilor; a declarat d-lui Man-cini că m Italia se simte ca la el.
făcut in urma ’doririţei exprimata de M. S. Regele d’a asista la inaugurare.
                                                                                                                              *
   S a numit ea oficeri reerutori membrii in consiliele de revisie pentru formarea contingentului 1884, oficerii al căror nume urmează: La judeţul Teleorman D. maior Dumitrescu Ştefan, din regimentul 11 dorobanţi ; la judeţul Dămboviţa I). maior Di mi trescu Ştefan din regimentul 20 dorobanţi; la judeţul Bacău D. maior Lipan Gheorghe, comandantul batalionului 3 vânători; la judeţul Botoşeani D. maior Ga-leri Alesandru din regimentul 29 dorobanţi. *
   In interesul serviciului , următoarele ; mutări de oficeri superiori s’a făcut pe ziua de 11 Decembre 1883:
   Locotenentul-colonel Rende! Iosef din regimentul 3 călăraşi, in regimentul 6 călăraşi ; Maiorul Persiceanu Constantin din/e-gimentul 6 călăraşi, in regimentul 10 călăraşi Maiorul Iurescu George din regimen tul 19 dorobanţi, Romanaţi. in regimentul 6 linie.
   Colegiul I elei toral pentru senatori de Ia judeţul Ialomiţa este convocat in ziua de 15 Ianuarie 1884, spre a implini, prin noua alegere, vacanţa declarată in Senat in urma încetării din viaţă a D-lui B. Boe-rescu.
                                                                                                                              *
   Colegiu] I electoral pentru deputaţi de la judeţul Argeş este convocat in ziua de 20 Ianuarie 1884, spre a implini, prin noua alegere, vaeauţa declarata iu Adunare in urma numirei D-lui Constantin Ra-coviţă in funcţiune a Statului.
                                                                                                                                                                                           precum şi 'pe care s’a văzut reserva şi tăcerea
   Aceste fapte au iuspăiinăntat pe cetăţenii din Ploeşti, ziarul „Democratul" silit să iasă din ce’şi impusese.
   Vor face ensă ceva "cetăţeuii Plo-eşteni şi mai cu seamă comercianţii ? Suferi vor şi acestea care^le va aduce ruina ?
   Vom vedea.
   Ori şi cum, se pare că cuţitul nu e departe d’a ajunge la os. Şi-atunci, vai acelor cari au adus această tristă stare de lucruri !
CRONICA
   M«rţi dimineaţa, (sfanţul Nico’ae) pecănd vaporul da pasageri Orient ajunse la Giurgiu şi era gata de plecare pentru Turnu. Seveiin, s’a stricat maşina. Pasagerii au ieşit cu toţii la mal.
                                                                                                                              *
   Linia ferata Titu-Tergovişte se va inaugura oficial la 19 decemvrie, iar nu la J0, precum ss anunţase. Aceasta amănare s’a
   Colegiul III electoral pentru deputaţi de la judeţul Iaşi este convocat, in ziua de 20 Ianuarie 1884,ca sa aleagă un deputat la vacanţă declarată in Adunare prin numirea D-lui Stefau Nei in funcţiune a Statului.
   S’a dat exe uatoriele, in virtutea'cărora D. cavaler Alesandru de Suzarra să poată exercita funcţiunile de consul general titular al consu’atului austro ungar din Bucureşti, in locul D-lui Stadler’; D. cavaler Eugenie de Cu zynsci, in funcţiunile de consul gerant al vice-consulatului austro-uugar din Turnu-Severin, in locu D-lui Teodor Neu-inann; şi D. Marcel de Csefi in acelea de vice-consul gerant al vice-consulatului a-ustro-ungar din Ploeşti, in locul D-lui baron Schweiger Durrenstein.
                                                                                                                               *
   D. Constantin Nestor s’a confirmat in postul de ajutor al şefului cancelariei sfintei Mitropolii a Moldovei in locul D-lui G. Pro topopescu, demisionat, şi cucernicul Sa ehelarie Constantin, in postul de archivar in locul D lui C. Nestor, trecut ca ajutor:
                                                                                                         ambii cu incepere de la 15Noembre 1883 *
   D. profesor Constantin Climescu s’a eon lirmat pentru un nou period de Irei am in funcţiunea , de decan al facultăţii de ştiinţe din Iaşi, pentru care a fost reales de consiliul facultăţii.
                     *
   Ieri s’a infaţişat D Curtea eu juraţi procesul intentat de d-nu Marcus contra d-lui Iguatz Lobel pentru calomnie prin presa. Reclamantul era asistat de d-ni avocaţi Stoi-eescu şi Orghidan, iar apărarea a fost susţinuta de d. Maurieiu Levy. După dosba-teri, juraţi au pronunţat un verdict negativ şi curtea a achitat pe inculpat.
  DIN DEALU MITROPOLIEI
  D. TJrseanu Valerian adresează interpelare D-lui mioislru de Externe daca Guvernul ]>re intenţiunea d’a se alia eu acele puteri cari doresc pacea şi dacă crede câ o asemenea alianţa ar fi nemerită pentru a asigura pacea Europei.
  Interpelarea va fl comunicata Guvor-nufiii care va respunde in termenul reglementar.
  D. Fnindzh.
   Patinajul in Cismegiu a iuceput. la 1 d. a. musieă militară.
Mâine
Cor.
                                                                                                                                                         Fericirile sub Roşii
   Consiliul comunal din Ploeşti a votat facerea unui enorm împrumut de doua milioane fi jumetate franci, şi tot de odată, p?ste taxele la mărfurile coloniale şi altele ce a in fiinţai la aprile trecut, se ocupă cu mărirea taxelor de axiie, in fiinţă, cari sunt destul de urcate, cum şi cu crearea altor din nou taxe.
                   (deputat ţeran) presintă o petiţie a mai multor ţerani cari cer pa-mfnt.
   Se votează mai multe credite. Unul de 26.230 fr. pentru poşte şi telegrafuri, altul de 66,761 ministerului de finanţe, altul tot ministerului de Finanţe de 25.000 fr.
   D* Farcaşanu ia euvintul pentru a susţine moţiunea de blam propusă de şeapte deputaţi in şedinţa de alaltâeri contra D-lui ministiu de lucrări publice relativ la linia Valcea-Corabia.
   D. Dimancea ia euvintul pentru a cere respingerea acelei moţiuni care n’ar isbi numai in D. ministru de Lucrări Publice, ci in întregul guvern. Propune numirea unei anchete parlamentare care sa vază la faţa locului unde stau lucrările in ces-tiune.
   D. Eadulescu respinge numirea acelei anchete care este nefolositoare in causa. D. Minissru a iost ;atăt da îndărătnic tu acea lege, ineît nici proiectele preliminare nu le are iuca complecte. O lege votata la 1882 cu atâta entusiasm, care pana azi nu s’a pus iu aplicare ! Aceasta este uşure de constatat fără nevoia iunei anchete. Votul de blam in Ireptaf contra.ministrului de Lucrări Publice nu atrage necesarmente blam contra întregului Guvern.
   Are cea mai mare iu&fre, afecţiune, ad-miraţiune, respect etc. peutiu D. Brătianu, dar nu contra D-sale a indreptat votul de hlam, ci contra eobgului seu D. Dabija.
   Ministru iu - rarilor Publice fiind persona contra legei votate de camere acum doi ani, pena azi incă n'a pus-o in aplicare. Trebuia dar ae chemăm pe acel ministru la cunoştinţa datoriei sale, sa’l stimulăm in grabnica îndeplinire a datoriei sale şi se il iulâturâm de la Guvern d3ca porsista.
   D. Poenaru-Bordea, nu vrea se se dea vot de blam Ministrului. Dac’ar fi vorba d’a-l stimula numai, ar inţelege şi D-sa, dar termenii moţiunei sunt prea tari şi nu este pentru votarea acelei moţiuni, care este un vot de blam deghisat,
   D. Panu. Eu nu deghisez votul de blam.
   D. Pocnaru-Bordea. D-ta D le ai idei preconcepute. Ştim de ce D-ta eşti pentru moţiunea de blam.
   D. Panu. Cer euvintul in cestiune personala.
   D. Poenaru-Bordea termina, rugănd Camera a respinge acea moţiune.
   D. Epurescu cere votarea moţiunei de blam contra ministrului de Lucrări publice care a cutezat a ţine in cartoanele sal9 ne vrSnd s6 aplice o lege votata de corpurile legiuitoare
   Demnitatea Parlameutuliii isniiistru să se retragă.
cere ca tu-el
TIMPUL
    „Ţara Românească nu e săracă de mi-1 dela Song-Ka cu Sontay si cada la Frnţa. niştri“ (Explosie de risete). Vom 'găsi şi I *ar DB^a cu Bac-Nint, la China. Tonkinu alţi gata a lua portofoliul D-lui Dabija.
                                              de vest şi cel de nord să fie neutralizate ...            .          . China renunţa la suveranitatea sa asupra
Mai mulţi onorabili se roşesc şi pun ea- j Auamului.
pu jos de modestie.
    D. Epurescu vorbeşte cu multa indras-nela înfruntând chiar pr.'senţa Primului Ministru care il priveşte cu un surig sardonic.
    D. P. Grădişteanu, avocatul ministerului in camerfl, ia apararea ministrului atacat. Cere răbdare camerei. Mai e inel timp penă la anul. N’a eipirat iucă termenul prevflzut chiar de lege pentru executarea acelei linii.
    D. Rădulescu. Dar beneficiul termenului se perde când cineva cade m deconfitură şi ministrul Dabija e căzut J in deconfitură faţă cu Parlamentul.
    D. Grâdişteanu releveazâ expresiunga, se inceareâ a o şterge, dar e imposibil, cacis’a lipit prea bine şi sâ potriveşte intocmai. In cele din urmă se pune moţiunea de blarn(l) la vot şi resultatut este 19 voturi pentru 01 contra şi 1 abţinere. — Se ştia dinainte. Dar ce vreţi, copii noştri n&sdrâvaui nu vor se işi refuze nimic.
    După interpelări, eacă acum şi moţiune de blam !
    Dar acestea sunt tot atăt de inofensive in mânile lor ca şi jucăriile copiilor, puşti, pistoale, tunuri, care imitează biue pe cele adevărate, cu deosebire numai că nu sunt de loc periculoase. Tragi eu tunul şi face plici.
    Bucuria copiilor, şi siguranţa părin ţi lor.
                              Un ipcelator.
    La Paris se aşteaptă pe fie ce moment ştirea despre luarea oraşului Sontay de cătră trupele franceze.
Dela Pontoise la Stambul
    feerie
authentică (*)
Urmare
IV
Ştiri din Străinătate
Camera croată
    In şedinţa dela 7 dec. a Camerii croate s’a petrecut un scandal, ce intrece chiar şi cea-ce vedem in parlamentul nostru cel roşu. Preşedintele era deja să ridice şedinţa, când deputatul Pilepici intreabâ, dece nu | staţia Câmpina. Dar timpul nu ne cartă şi se dă cetire moţiunii lui in privinţa jură- repiziciunea nu ne-o pei raite, ast-fel că
     Era abia 5 ore de diminiaţâ cănd ma ■ntrat ancă dormind in gara Bucureşti • Directorul căilor ferate Româneşti ,         d-1
Olâneseu, ne aştepta cu dejunul la bufet in foarte uumeroasa şi amabilă societate.
     Găsesc coborându-me pe cheiu pe amicul meu Frdddric Dame, un jurnalist'parisian care s’a aşezat aici insutăndu-se cu ofemee plăcută şi care dirige cu succes o însemnată foae politică, L’Indipendance Eoumaine. El ia parte cu noi la dejun şi ne spune intre 2 pahare de ceaiu şi intre doufi tar bine de icre, că la Sinaia unde o să pe-tiecem in această zi, va avea loc o serba re oficială. Toate autorităţile ţârei, afară de pressâ, au fost invitate la inauguraţia unui palat ce Regele Carol a construit in munţi la 600 metri mai sus^de căt nivelul Dunărei. Edificiul de care se zice minuni, a întrebuinţat mai bine de 10 ani de lucru şi a costat mni bine de 3 milioane de franci. S’a organizat un tren de plăcere care va transporta pe toţi curioşii la Sinaia; cât pentru noi vom fi couduşi fără să schimbam in excelentele vagoane iu care am venit.
   Sinaia care ’şi trage numele de la o monâstire din Sinai, se află la nordul capitalei despre Transilvania. O se trecem cel puţin o oră, pe moşiile unui vechiu amic al meu Gheorghe Bibescu, care nu este numai principe in România, dar ăncâ pe care armata francesâ ’1 comptează in numărul vitejilor sâi. ’L’arn înştiinţat de trecerea noastră şi sper sâ’i strâng mâna la
miratului ce are al d-pune Banul Croaţiei. Preşedintele re-pnnde, că un deputat, a cârtii alegere nu e ânea verificată, nu poate Le- propuneri. Atunci deputatul Star-cevici etrigâ : „Ori că va curge sânge aici, oii ne V'ţi as-ulta ! (Intr ruperi. Sgomot.)
    Pipşedmtele: După regulament, n deputat neverificat poate vota, dar nu să facă moţ uni. (Cont1 azieen).
    Pe când egomotul cre-tea, Pilepici sar şi i-bearâ : A-4a e o vielentare ! Deacea am v nit noi aici? Infamie! Un aş-» preşedin te ! Crede el oare ci suntem tot iloţi aus-tiiaci sau iobagi maghiari ?“
    Toţi din opoziţie se scoală, dau din mâini, bat di ii picioare ca ieşiţi din minţi. Voci S nteţî nişte mişei, trădători! Ve omorâm pe loţi 1
    Ast-fel urmează sgomotu! şi stigătele, până ce obosesc şi răguşesc toţi, după care incep a se imprăştia tot cercetându-se. Studenţii strigă cătră preşedite: „Ştreangul de gat 1“
Franţa şi China
   După cum spune o depeşă din Paris, ministrul preşedinte francez şi marchizul I Ceng au avut o conferinţă la 7 decembre, in care se crede că repr> sentanlul Chim-I a făcut următoare.e propuneri noi :  Delta
trecem ca fulgerul priu toate staţiele drumului. Cu toate aceste am vâzut o bună parte a României : şes şi munte, şi am putut să ne facem o idee despre aceasta bogată şi deosebită ţară. Teritorul ei se potriveşte in întindere cu o treime a Fran-ciei, dar popu'aţia ei nu este mai mare d-cât 5 milioane locuitori. Şesuri'e sale îmbogăţite prin depozitul lăsat de apă, sunt de o fertilitate neseeahile, pământul vegetal ar« dese ori mai mulţi metri de adâncime.
    Din nenorocire pădurile ei au fost distruse, şi urmează ast fel şi acuma alât d« oameni cât şi de dobitoace, şi distrugerea copacilor a produs un regim de apă d- p (>-rabil. Cei cinci sau şease afluenţi ai Dină rei care curg in lungul ţârei nu merit numele de rîuri, afară de Jiul şi Oltul, al căror curs ar putea fi imbunătăţit ; ei sunt torenţi care debord-azâ astăzi şi care vor fi seci mane. - E de ajuns pentru "aceasta o vară fără pbae ca cea din 1883, pentru a seca toată ţara, a nimici toate recoltele şi a pune in lipsă ţoală populaţia rgrane
(*) Vezi No. 242
FOILETON
DOR DE MORŢI
i.
    Ce nenorocire că, dogma transmi-gaţiei sufletelor a mărginit ingenioa-1 sa-i măngăere pentru bieţii muritori la nişte transformări purure espuse
adâncurile Necunoscutului, spre a regăsi o Beatrice şi spre a auzi-o re-ziefind cuvintele Luciei :
   „0 Beatrice ! Tu, oglinda perfecţiunilor Dumnezeului tfiu 1 Dece laşi „tu pe acel care te-a iubit atăt de „mult şi care, odinoarâ, ca să te ur-„meze, a părăsit vulgarele căi ale lu-„mii ? Nu vezi tu că moartea-1 cuprinde in a ei umbră, pe acest flu-„viu neştiut Oceanului ?“
   Nu astfel, insă, a decretat Creatorul. Voinţa lui a fost ca legăturile materiei să fie rupte prin desufleţirea
   vra să zică ţara întreagă. Cestiunea agrarie este âncă foarte arzătoare aice, ca şi In Roma in timpul Gracchilor, dar ea nu poate fi resolvată cu impârţirea pământului; căci pământul nu lipseşte ţăranului; el are mai mult decât poate cultiva. Acea-şi lege care a suprimat servitudinea in 1864, ainzestrat fie-care familie agricolă cu 5 şi jum. hectare, cea ce este da ajuns, şi dacă nu’i ar fi in destul, Statul care stăpâneşte o treime a ţârei, nu s’ar împotrivi pentru a da şi mai mult. Dar capitalul lipseşte ţăranului român, ’i ar trebui bani pentru a cumpăra material de esploataţiune, vite, seminţe bune şi cate o dată pănea familiei sale. Când zic pănea, este o formă de a vorbi, căci aceşti ţărani lucrători ai pământului nu o cunosc decât din reputaţie.
    De la începutul anului şi până la sfârşit eitrăesc cu porumb fiert in apă, cu ceapă şi cu usturoi.
    Când recolta 'i ar lipsi ar deveni sclavi ca in timpul fanarioţilor. Când este in lipsă se duce la vecinul seu, bogatul proprietar şi se împrumută cu câţi-va saci de porumb ca sâ nu piară de foame, işi angagează fără sfiala, singurul lucru ce posedă, munca braţilor sale.
    Anul viitor, in momentul cănd va trebui să are, s6 sape, sau să secere la dânsul creditorul ’I somează sâ’şi ţie invoiala, şi trebue să se esecute, ori cât aceasta Tar costa.
    Acei care tund ast-fel asupra miseriei aproapelui seu se expune la resbunare. Ro mănul este prea blând ca se intreprinză un măcel mare, dar este eăte o dată destul de desperat ca se o intreprinză in detail Serbătorile prea numeroase pe care ortodoxia greacă le tolerează fără temeiu, vin âncă se ingreueze dificultatea traiului.
    Mi se vorbeşte de o sută dou6-zeci şi cinci de zile de serbâtori in fie. care an, fără de Duminici. Preoţii noştri ar fi râu primiţi in cantonul Pontoise dacă ar veni sâ zică cultivatorilor de legumi-' „Din 2 zile lucraţi numai intr’una."
   Aici preotul este puţin ’ considerat, dar este ascultat cn religie. El le impune o dată pe lună aiazma sa şi rugăciuuile sale bogaţilor din oraşe, care nu se uit la 20 lei ca sâ scape de popi.—Dar n’am venit aicea pentru a reforma biserici Orientului.
   Eatâ oraşul Ploeşti cu puţurile sale de petroliu, care dacă ar fi bine esploatate, ar înlocui in curând cărbunii de pământ ingle-zesc pentru luminatul cu gaz şi lemuel-pentru încălzirea maşinelor. Nu departe de acolo, intâlnim un mic lagăr de cavalerie cu corturi aşezaţi in regu Ia, c-u caii legaţi de p,pri, cu oameni in libertate şi cu obicinuitele femei invârtindu-se împrejur.
                                                                                                                                                                                                                                       De la Cămpina intrăm in munţi, calea trece pe lângă un torinte închis mai mult sau mai puţin in enorme stanei de peatrii cate apă nu I« re-p-e-te-zâ tot-dauna. Albia lui este aprnap. s i-u.-i i i aci st nin-ment; ţâranii intră cu căruţ le cu boi ca să strângă peatra câlcarâ pentru alimenta-
rea coptoarelor de var care sâ vâd pe
bele maluri. Muntele este pitoresc in felul lui; in altfel ca Alpii care sunt granitici, sau Pyreneii care sunt călcări, el samână cu A-peuin mai nou, mai puţin detiorat, cu piscuri mai prouuntate şi cu o vegetaţiune mai puternică şi măreaţă.
   Mergem din surprindere in mirare şi din crăpături de apă in prăpăstii, pă iă h satul paradoxal al Sinaei ; zic paradoxal, câcie-de
in fimplarii şi, adese, înjositoare pentru ei, şi cu moartea să dispară urma ur-Line ştie sub ce formă vrednică | melor .........................
ei
,     ...       ,   ..     ,                |------ fiinţei pipăite. Aiurea, o voi !
de milă sau de dispreţ ar fi, după care credeţi ; aiurea va fi adevfira-betrăna religie a lui Budha condem-
Horaţiu,
naţi a deveni pe lume un o Cleopatră, un Napoleon !
   Care, din contra, nu ar fi magnificenţa acelei dogme, dacă ea ar reserva rardor şi sublimelor fiinţe omeneşti o soartă demnă de ele, sub forma unor spirite, precum e un Virgiliu in Infernul lui Dante ! Cine din noi, care a admirat sau a iubit asemene fiinţe
ta transmigraţie. Adăpostul sufletelor va fi in acele locaşuri ale spiritului unde nimic nu e materie, unde nimicim e mort, iu sinul vieţii eterne.
   Cădi rea 1 tnţurilor pământeşti e semnalul desrobirii sufletului nostru şi. din acel moment, tot ce a fost puternic in bine şi iu virtute, tot ce a fost frumos, tot ce a fost vrednic de iubit, ia rangul seu legitim in sferele
alese, s’ar stănjini de a pătrunde in | aleşilor unde fiecare din noi, transpor-
tat pe aripele gândului, regăseşte şi adoreazil tot ce a fost puternic, tot ce a fost frumos, tot ce a fost iubit.
   Ce nume să dăm acelor legături no uf intre vii şi morţi, intre pămfint şi cer; acelor credinţe ades jurate pe pragul mormfintului ; acelor făgăduinţe mân-găetoare pentru cei crezftori şi crediin-cioşi, de o reîntâlnire in locaşul vieţii eterne? Acel drum nu poate fi decăt. dorul 0! nu cate nimeni şi nicăirea definiţia, fie măcar apropiată, a celui termen oare, in deplina-i întindere, nu are valoaree lui decăt in limba noastră. Las filologilor de toate limbile ingrata sarcină de a descoperi echivalentul, precum punea e pane, a acelei simţiri fără margini la sufletul romanului, in care ea naşte şi cu care ea dispare.
   Pentru noi, Romănii, do<ul e ca scăldătorea descântată a poi t .lu;, in care geniul nostru la orele lui de in-spiraro arunca tot ce e mai intim şi mai scump in noi : dragostea, durerea, nădejdea ; căci dorul la noi im-brăţoşează trecutul şi viitorul ; căci acel care, căutând in înălţimile lumi-
sat fără ţărani şi mai lumeţ in aparinţă şi in realitate decăt Bougival sau ebcar Trou-ville. Nu vezi de cât şaleuri, vile şi castelu-ri, toate foarte elegaute, foarte bngato şi de ua gust parisian care re găseşte până şi in regularei grădinelor^şi squarelor.
   Ajungem la .-tuţiuue şi cel âuteiu obiect care loveşte privirea mea este cunoscuta figură a vechiului democrat Rosetti care va râmâne toată viaţa sa disciplu înflăcărat şi iubit a lui Michelet şi a lui Quinet ; vechiul apostol al quartierului Latin, ne imblânzitul luptător al libertaţei atât in patria sa căt şi’n a noastră. In ori ce parte l’a condus soarta, el a jucat cele d’intâi roluri; a ajuns fără voia sa la demnităţi şi la onoruri, sau mai bino demnităţile şi onorurile au isbutit a’i impune. Republican convins şi declarat, el este Pre„ şedinţele Camerei Române, şi Regele Carol are multă şi inaltă stimă pentru ‘el. Mi se asigură că acest fapt n’are nimica de anormal in aceasta tară de libertate şi de sin ceritate esagerate, şi că chiar in casa civilă şi militară a' Regelui, se găseşte un nu-mâr oare care de republican şi acaasta nu impiedicâ ca Regele sâ fie mai puţin bine servit
   Ilustrul Preşedinte avuse bunătate de a-veni inaintea mea ca să mâ conducă la palatul Regal şi se mă facă sâ iau parte, cu toate că nu eram vrednic, la banquetul de gală ce se pregătise.—
   Dar la un Rege, chiar când este in munţi, trebue uâ ţinută de gală pe care nu o luasem in geamantanul meu; i mulţumii, eu toate acestea şi ’l rugai se mă scuze şi astfel ajunsei cu tovarăşii mei la otel unde ne ascepta dejunul. Sunt două oteluri in micul orăşel, unul se dejunâ şi ’n eelalt unde se prînzesce. Unul din ei, cel mai vechiu se vede, aparţine unui vechi servitoru al casei regale. Când concurentul Iui ceru voe sâ deschizâ un altul, autoritatea nu putu să nu respecte drep turi'e celui d'intai şi se făcu acest compromis care ne-arpârea foarte straniu in altă ţară mai puţin nouă.
   România este intr’adever o lume cu totul a'tfel.
   Turcii, cari n’au cucerit-o nici uâ dată, trăgeau un modest tribut şi un însemnat bacşiş. Guvernaţii sau gospodarii creştini, aleşi mai tot deauna dintre Grecii Fanarului, cumpărau până la 6 milioane dreptul de a exp oata ţara, şi este bine inţeles că
0  dată ce erau numiţi, lucrau < a se ’şi scoată banii daţi. Divanul destituia dese ori pe titulari in profitul unui alt mai bogat care oferia mai mult. Turcii aveau aşa de puţină in'-redere in aceşti representanţi ai autoritâţei incât i si iau se 'şi lase pe fiul sau fratele său se stea drept siguranţă in Constantinopoli. Ceea ce nu impiedi'â pe Mihail Sutzu de a rădi-a Stindardul revo-uţiunei; dar avu gr-jea sâ vestească pe fratele său '-are era in Constantinopoli, şi i-are fugi in momentul pe când Ministru şi chiar poliţia cinau la dînsul. Da, aşa, este uă lume deo-ebită, chiar astăzi când cel mai ne-inseranat cetăţean din Bucuresci, vorbeşte ca D-ta şi ca mine, limba fran-eză, şi
1 â invâţâtura este gratuită in toate gradele şi in toate ş -oalele Regatului Nici civi isa ţiunea • ea mai înaintată nici instru ţiunea
ea mai filosofi ă, n’au oprit pe aceşti fini Parisiani de pe malul Dunărei, de uâ prejudecată antisemitică, astfel ca ’şi inehipu esc că totul le este permis in contra Ovreilor. Parlamentul lor a intors la toţi funcţionarii şi pensionarii Statului, datoriile contractate pe veniturile lor, pe simplu cuvânt că aceste imprumuturi nu puteau fi de căt uşurări, fiind contractate cu ovreii.
   Dejunul nostru luat pe veranda otelului este inveselit printr'uâ or hestrâ de ţigani al căruia şef un om mic şi nervos, cu ochi scănteitori, ai ompagneazâ cu uă voce
f
noase steluţa lui iubită, a scris
„Tu care eşti pierduţii iu ueagra veoiuieie, „Stea dulce şi iubita a «ufletului meu,
  „In veci printre steluţe te cati al meu dor1-
tot acela a spus „Dorul Româncei
„De-ar vrea bunul Dumnezou „Să-mi asculte dorul meu. „Do-aş ave un copilaş, „Dragul mamei angeraş."
   Ăngerul perdut şi ăngerul aşteptat' trecutul şi viitorul.
   Chiar iubirea de lumini cereşti — 0 1 cereas«ă chemare 1 — a găsit un graiu de dor in glasul unei copiliţe răpită in floare ;
răguşită şi pătrunzătoare sunetul imn telor.                           m!>tr>k
   Un negustor de covoare n-» aratf I sa; aceste covoare i-u multe feţ.,' , puţin frumoase şi de două ori mai ** de cat covoare’e din Caramania —

tM ţerauce ne propun stofe ^0<
i)T
fă ute de
ele.
Ş>
v atN
   Constat cu groază că culoarea vi# etâ strigătoare dominează.
   Mi se zice insa, pentru a mă â mai muite Doamne din Bucure.,;30' avut generoasa idee de a procura Iu râtoare de la ţară modeluri si a _ sarcina cu de-Ja-erea lucrului lor — » ui;v„ ca cele mai frumoase saluri A chem,re sunt capii de or ,a a unor * care nu s nu nici s ri mei citi de noutăţi din Paris li trimet desfăcute de elevii lui Cabanei Pe când luam cafeoa, un ofiţer ■
Palat veni se ne vestească că rJ Regina doreau sâ ne vază, şi (-â nesS etiqueta, eram aşteptaţi sus la Palat i» J tu mele noastre de voiagiu. Ia acest C ment, ploia, care până atunci ue caiU meninţa, se puse ca înadins a cădea viohnţa. Nici nă birjămu se putu panH disposiţia noastră in acest loc de petreâl Suntem nevoiţi se mergem vr'o 2 h.lol tu pe jos pe_aceste potece muntoase« -m Ploi0 care se îndesa mereu. Este clar J ^ o se ajungem cu totul uzi şi plini djl roiu cu toate umbrelele noastre, dara—I tâ perspectivă nu ne opresce de a pM veseli şi a urma unul după altul pe L‘ te drumuri de capre.
   Intr un quart de oră,'trecem prin r£,l Monas mei Sinaei, nude' Regele ’şi uă instalaţie provisoriel pentru a dirieeH strucţia palatului seu.—Cinei minute}' târziu descoperim d’asupra capetelor nost! profilul elegant şi bizar a unei zidiri 3 n o văzusem nici uă dată dc căt in visuri-1 le noastre sau in poveste incăntătoare. ' Aceasta este un palat—saleu unde L-
j|
i *
            --- ŢV'vrnc luiaauitHUare.
  Aceasia este un palat—saleu unde ar cbeoiogia cea mai ’naintată şi fantasia ca mai modernă, păru a se fi iucat r-n I
„Ades po cănd eram cu tine, „Culcată pe-al tău sin, „Priveam acele focuri line „Din spaţiul senin.
„Steluţă vie ca şi ele „In nostalgia mea din stela, „Simţeam un dor nemărginit „De sbor, de pribegit".
Iiichipuiască-şi cine-va neaumfra-
      moderuâ, păru a se fi jucat c-u lemnul cu marmora, cu sticla şi cu metalurile intre turnuri şi turele care se indrepteus spre cer, se ved strălucind uniforme m. balcoane acoperite.—
   Suflarea uşurâ a vântului ne aduce ciw va e -ouri a unei musici militare, şi’n mii-locul unei viitoare peluze a cărei iarbă va înverzi anul viitor, uă aruncătură de apă aşa de puternică inoăt ar putea se faci se umble o moară, se ardicâ la uâ mâlţime infiorâtoare. Dar nu putem se ne bu-urim mu t de această frumoasă privire, căci trebue să ne ferim de accidentele unui dran uoroios^unde piciorul alunecă la fie-cartşâî Se zice că terenul curţilor este alunccts, nici uâ dată n am vâzui’o mai mult de & acuma. In fine sosim şi un frumos ofiţer (n'am vâzut decăt frumoşi in România) I introduce astfel cum suntem, unii in veston, alţii in redingote, unii cu pălării f pîslă, D. j de Blovitz in bandit calabrez.— Depunând mantalele şi umbrelele noastre intr un autreu splendid, am fi plătit scump cui-va ca se ne curaţe, dar la resboiu fi la resboiu. Nimeni nu păru se bage de seamă că eram acoperiţi de noroiu. — Furăm introduşi cu pompă intr’un salon splendid unde inalţii funcţionari, precum şi toţi Miniştri, afară de Preşedintele Conciliului, de miniştri. D. Brâtianu lip ind pentru causă dip omaticâ, i şi aretau pla ele şi numeroasele lor cordoane. Un Mareşal ne /urma in arc şi ne presintâ unu! după stal oaspeţi or curonaţi.
   Rege'e Carol este un om de staturi mijlocie, de temperament uscat şi nervos, j de infăţişare curat militară. El are 45 ani dar pare mai tânâr de-ăt această vrăsl Vorbesec limba franceză fără acceut, mi se asigură că vorbes e şi scrie tot aşa de bine pe cea română.
   Se zice iui-ă că inima acestui principe*! casii de HobenzoUem sa legat sinceramin-te de ţara sa de adopţiune, şi că esto toi
îllt
h
                                                                                                                                                                                                          .
fele manifestări ale dorului, fie despre cele trecute, fie despre cele viitoare şi hotarele lor vor remanea iu veci neatinse, ca hotarele simţimintelor omeneşti. Intre toate dorul de ţari, dorul de casă, dorul de dragoste, sunt acele care ne mişcă mai ades şi ml puternic. Unul din esemplele cele ruşi demonstrative ale derulai de ţară» fost epidemia de lungoare care, i» campania de la 184o in Dalia, a lovit douh regimente din Ardeni. Acea epidemie a ocasionat atătea perderi prin* fre rangurile lor incăt autorităţile Uf li tare austriaco s’au vfizut in necesitatea dc a repatria cele doufi regimente. Nişte căntece fluerate de niŞ'e ciobani italiani, căntece, reamintin* acele din Ardeal, determinase acel fenomen psichologic. Cine ştie dacă nu atunci a eşit din inima unei calai# murind, acel ţipăt de dor:
v-ts
'v
H
„Ur de e»nd mam eâtinit „Viaţa mi a'a otrăvit,
„Că t&nj&ac in ţări itrâine.
r
hvipul
®r
Hi
le bun patriot in România cum a fost uuiotte in Svedia.
                                                                                                                                                                                                                                                (Va unul).
■ti
ri
   Oordonnl sanitar
   Galaţii “ află că soldaţii trimişi pttniarginca Prutului, ca să facă cor-do sanitar in contra pestei bovine, tJ=c in nişte bordeie miserabile, f;i foc, pe acest timp de iarnă; im-bjuimintea e rea şi li s6 dă hrăni nesuficientă şi nesănătoasă: nuni mămăligă şi peşte sărat in tonalele.
  11 ,
;in această cauză mai mulţi s’au
ăvit.
ugăm pe guvern să aibe puţină * de bieţii soldaţi, de aceşti apă-;ri ai patriei cu a căror bravură lot laudă Roşii.
   Oăile ferate
      direcţiunea generale a căilor ferate căline se numesc
  l. inginer Gheorghiu Ioan, pe zioa de
  INoembre anul curent, stil nou, in func ioa de şef al secţiunei II de intre-njire.
  S inginer Neguri I., pe zioa de 1 Deşi bre anul curent stil nou, in funeţiu-q de asistent tecknie la depositul din B ui eşti.
  !0. Ghigorţ Atanase, mecanic clasa I la cţia generale a cailor ferate romane, se ijjnteazi, pe zioa de 1 Decembre 1883 st nou, in funcţiunea de sub-şef de depo-fr'elasa III la Slatina.
                                                                                                                                                                                          pazeta Tribunalelor * •
  ipmern de punere sub acuzaţie a Curţii din
  flişanl: Rebeliunea ţăranilor din Garceni. Strâ-âarea reşedinţei unei comune.
  ■ Căuşele mici produc adesea efecte mari", te un proverb strein. Următorul fapt do-
• -şte inţelepciunea lui.
   ■i'oDsiliul comunei Gărcenii, din Vasluiu, tru nişte pretinse motive de inlesnire, liârise, la linele anului 1H81, sa strămute [sdinţa comunei din satul Gărcenii in câni Trohani. Aceasta decisiune, aprobaia comitetul permanent, se şi esecută, la Maiu trecut, prin transportarea atat a biberului comunal cat şi a şcoalei in acel un.
   Locuitorii Gărceni insă du fură mulţu-iţi, căci, de o parte Trobanii este un caii neinsemDat, locuit numai decăţi-vare-ii, pe când comuna lor numără mai multe e de familii, de alta mutarea se făcuse furiş, fără ca nimeni sa ’i. inştiinţeze aceasta măsura, care ’i lovea iu intere-e lor. De aceea, intr’o zi, după ce se con-Itarâ impreunâ, vre o şapU-znci aintr’ăn-se deciseră sa mearga la Trohani spre cere esplicaţiuni.
   Ajunşi acolo, ei rugara pe primar sa le ate ordinul de strămutare. Bepresentan-1 comunti insa le respunse că nu voeşte I arate.
   —      Daca ’i aşa, luăm comuna îndărăt ! strigară sătenii
    — Luaţi o ! respunse flegmatic primarul.
   Gărcenii nu rămaseră mult timp po gănduri şi, in eftte-va minute incărcară ar-chiva şi mobilierul, şi so reintoarseră la urma lor.
   A doua zi, ajutorul subprefectului porni ia localitate, „spre a restabili ordinea." Cum ajunse in sat, locuitori se grămădiră impre-jurul lui, declarând că nu dau primăria nici morţi cerendu , cu stăruinţa demisiunea primarului, ca unul care trădase interesele comunale.
   —      A mutat comuna la Trohani, fiind că şedea el acolo ! afirmară căţi-va.
   „Ajutorul" temăndu-se de incurcătură — Doamne fereşte !—caută sa liniş'easeă spiritele spunând tutulor că, luni, are să vie d. subprefect şi d. procuror la faţa locului, spre a face ancheta.
   Şi o sterse la sănătoasa.
   Luni 30 Maiu 1883, inainto de ameazi, d. substitut şi d. procuror sosesc, in ade-ver, in fruntea a şease-zeci dorobanţi şi miliţieni, comandaţi de un sublocotenent. Văzând această impunătoare forţă armată, satul intreg se scoală ca un singur om şi aleargă la primărie.
   înconjurat de ţărani, suprefectul ’i intrea-bâ cu aroganţă ce vor.
   —      Dreptate vrem ! răspund ei intr’un glas.
   —      Dreptate ? na, dreptate ; replică omul stăpânirei, cârpind căte-va palme celor mai isteţi.
   Iu acelaşi timp, căpitanul companiei din acea circuinscripţiune, care venise d'n întâmplare la primărie, văzând pe un n iţian amestecat printre locuitori, il ia Ia batac, zicăndu’i că nu e locul lui acolo.
   Aceste brutalităţi nemeritate esasperează pe săteni şi unul dintr’ănşii apucă de piept pe ofiţer strigăndu i :
   —■ De ce ne baţi, domnule căpitan ? Noi n’am venit aci pe bătae, ci ea să ne inţe-gem ca oamenii !
   Sublocotenentul, văzând învălmăşeala, desface soldaţii in două flancuri şi, nici una nici două, le dă ordin ca, in pas gimnastic, să tragă focuri oarbe şi să dea năvala in mulţime cu baioneta.
   E uşor de închipuit ţipetele de spaima ale femeilor şi ale copiilor văzând pe bar baţii şi pe părinţii lor atacaţi intr’un mod atât do neaşteptat. Parte din ţărani o luară la fuga, parte se armară cu pari de la garduri spre a se apăra, parte cazuri» răniţi.
    Lucrurile se petrecuse cil o astfel de repeziciune, in căt substitutul n'avusese mă car timpul spre a da vre un ordin şi a im-pediea învălmăşeala.
   Oonseeuenţa fu ducerea pe la parchet a şase-spre-zece 6âteni sub iuculpare de re-beliuDC.
   Din fericire pentru ei, spune Dreptul, judecătorul însărcinat cu instruirea afacerei, D. Al. G. Hinna, dete o ordonanţa de ne urmărire, care fu confirmată apoi de camera de punere sub acnsaţiuue.a Curţei de apel din Focşani.
    Şi iată cum căuşele mici produc de multe ori efecte mari.
   Curtea cu juraţi diu Covurluil: Tortur, tâlhării prin violenţă. Condamnare la munca silnică.
    La 7 Decembrie curtea cu juraţi din Galaţi a judecat procesul, in care Nicolae G.
       „Mult mi-e dor, mămucă dor,
       „De cel oodru frăţior „Şi de ităna cea cu oi,
       „Şi de efintec do cimpoiu ! . .
Vorbind de cântece, fie ele cu cu-nte sau nu, ori cine a trăit la ţară trebuit să recunoască in ele graiul irului fie de codru in timpii hoţilor i drumul mare, fie de dragoste, fie i jale sau de atâtea alte simţi minte omnitoare iu popor. Ce sunt doinele aerate din buze sau din frunze, fiue-ite cu fiuerul sau cu cimpoiul, alt-iva de căt espresia vecinicului dor ? Urcăndu-ne la treptele mai inalte e societăţii, dorul nu domneşte cu iai puţină putere in acele spirite, in are cosmopolitismul, cu ale lui fatale Qstrăinări, nu a obliterat simţul 'Satio Românului. Care din noi, la taini ele ore când spiritul nostru se im-imină cu fiinţele iubite; care din oi, atunci, nu s’a simţit transportat contemplaţii nesfârşite, in acele iuriri fericite in care revedeam morţii >nştri iubiţi, sau par’că simţeam su-area celor vii?
   O! la acele ore scumpe chiar durerea are asupra noastră un farmec nespus, şi intreaga noastră fiinţă ascultă cu o sfîntă adoraţie şoapta plină de iubire a unei surori perdute, sau glasul de ertare a unei mame, căreia greşisem cănd era in viaţă. O! mamă dragă ! Revino lângă fiul tău pocăit, şi lacrimile lui vor spăla picioarele tale ; şi, astfel, fericit lăngă senul t6u duios şi indoişat, copilul tău va rescumpSra măcar o mică parte din durerile ce ai suferit pentru el.
   O ! dor scump ! dor sfânt! mai lasă aripele tale bine-fâcCtoare asupra mea şi prelungeşte dulcele-ţi farmec intr'un vis nemărginit!
   (Va urma)         I Alecsandri.
Ciura1 u, D. M Cismaru, Mibail Iordache Ciobotaru şi Teodor Iordache, erau acusaţi pentru ta'hării cu violenţa şi torturi, co-m i se conta lui I < a Vieru şi G. Ridu, din coinuua Cuci, judeţul Covurluiu.
   Curtea a condamnat pe cei d’antăi trei acu-uţi h cate 5 ani de muncă silnica, iar pe al patrulea la 2 ani închisoare co-recţionala.
   Toţi au fost osăndiţi şi la despăgubiri civile de 1000 Iei noi.
   Curtea cu Juraţi diu LIon : Un anarchis do patsprezece ani.
   Curtea cu juraţi din Lion (Franţa; a condamnat, spre a fi inchis pănâ la vârsta de 20 ani intr’o casă de coreeţiune, pe un tânăr anarehist de paisprezece ani, care, inaintoa Tribunalului, adrăsăndu-se judecătorilor, pronunţase cuviutele acestea :
   „Agenţii de poliţie sunt valeţii şi executorii infamei burghezii. Ei arestează pe «copii şi pe femei. Cei ăntăi, trimişi in „case de coreeţiune, învaţă acolo să devină „valeţii burghezilor ; cele d'al douilea, pu-„se’n închisoare, ies d acolo spre e se face „amantele preoţilor."
   Din aceasta, se poate judeca ce frumoasă generaţiuno se pregăteşte pentru viitor in Franţa.
   Curtea cu juraţi diu Prahova: Procesul asasinilor de la Bordeni.
   Dăm aci verdictul curţii cu juraţi de Prahova in ar-e-t pro es mişcător:
   Niculae Ioniţă Buzilă doi ani in Însoare.
   Dinu Niţă Nearşu ze e ani.
   Mihala he Albu, Stoi a Vasile Cocoş, Ioniţă Marin, Grigore Ioniţă Dovleac, Toma Ioan Ivan, Dobre Stoica Giufu, Petre Stan Uţa şi Niţă Ioniţă al Niţei vâduva la opt ani im-hisoare.
   Niţă Ion Cojocarii, Alem Diuescu şi Toader Nicola la opt ani recluziune.
   Ioan Dinu Burtan şi preotul Ioan Petri-ceanu au fost achitaţi.
   Vom pub'ica in numărul viitor - azi lip-sindu-ne spaţiul—o dare de seamă amănunţită, precum şi discursul d-lui C. G. Cos. taforu, unul din advocaţii părţi civile.
                                                   NOUTĂTI DIN TARĂ
   Mişcarea populaţiei oraşului Galaţi de
la 16 noembrie până la 1 decembrie este: naşteri : 77, din care 32 bă»ţi legitimi şi
5  nelegiiimi, 34 fete legitime şi 6 nelegitime ; căsătorii : 10 ; morţi : 50.
   Morţii au fost până la un an, 8 băeţi şi
6  fete: de  la   1—5  ani. 2 bâeţi şi 3 fete ;
de la 5—10   ani, 1 băiat    şi 2 fete; de la
10—20 ani, 3 fete ; de la 20—40 ani, 2 bărbaţi şi    4 femei; de la 40—60       ani, 7
bărbaţi şi    2 femei; de la  60 ani     in sus
6 bărbaţi şi 3 femei. A fost şi un născut mort.
   Născuţii intrec dar cu 27 numărul morţilor.
                                                                                                          Mişcări in justiţie
   Precum am anunţat anei de la venirea noului titular la justiţe, s’au făcut mai multa numiri şi permutări in ramura a-ceas'tă.
   Astfel sunt numiţi şi permutaţi :
   1). C. Dobrotescu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual membru la tribunalul Gorj, jude instructor la acelaşi tribunal D, Al. Crăsnaru, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, membru de şediută la tribunalul Gorj ; D, A-ua tasie Orman, licenţiat in' drept de la facultatea din Bucureşti, sup'eant la tribunalul Dolj ; D. Dim. Lâceanu, actual substitut la tribunalul Văicea, jude la ocolul Dragaşaui; D. G. Vasiliad, licenţiat in drept de la facultatea diu Bucureşti, judecător la oco'ul Chirtes-de-Argeş, in locul D lui C. G. Mumulanu, care trece in posr tul ocupat de D. G. Vasiliad ; D. V. Pre-toiian, substitut la tribunalul Vâlcea ; D. T. O Ianculescu, substitut la tribunalul de ocol Cou<tanţa ; D. Gr. Brăescu, actual judecător de instrucţie la tribunalul Bacău, preşedinte la acelaşi tribunal ; D. D. Tâs-lăoanu, judeclâor de instrucţie la tribunalul Bacău ; D. T. Aronovici. licenţiat in drept de la facultatea diu Iaşi, procuror la tribunalul Dorohoi ; D. D. A. M. Cantaeuzino, licenţiat al taeu'tâţei juridice diu Paris, substitut la tribunalul Botoşaui ; D. V. Ru-sescu. supleant la tribunalul Dămboviţa ; D. Ioan Vrineean, actual supleant la curtea de apel din laşi : membru la a-eeiaşi curte ; D. Dimitria Neagu, doctor in drept de la facultatea din Pisa, supleant la cui tea de apel din Iaşi.
ECOUllI
   La Şirkow in Rusia a fost asasinat ofi-cerul de jandarmi Kosewnikow, iar cadavrul i s’a pus pe şinele drumului de fer, spre a masca omorul. Se credo că omorul s’a comis de către nihilişti.
   Din Paris se anunţă, că incurănd va apare o scriere a cunoscutului general Trochu asupra impresurăru Parisului, ce va conţine importante documente, necunoscute publicului pană acum.
   Victor Ilugo a adresat cătră regina En-gliterii următoarea epistolă; „Regina Angliei şi-a arătat deja mai de multe ori mărinimia sa. Regina Angliei va dărui viaţi lui O’Dounel, condamnat la moarte, primind mulţumirea unanimă şi profunda a lumii civilisate."
   Egiptul n’a scăpat incă de bandele Mah-diului, şi este ameninţat de un nou vrăjmaş. O depeşă din Alexandria spune, că o armată abisiniană inaintează spre ţara Bo-gos, cedată de Abisinia cătră Effipt la 1874.
   Din Adalia se telegrafează dela 2 dec : Din causa unei furtune violente au naufragiat 6 corăb i mari şi 15 mai mici şi toţi oamenii din ele au perit. Pagubele causate aici sunt toarte mari.
   Regele Serbiei a gradat câte-va sute de condamnaţi la muncă silnică, iar altora le-a scăzut pedeapsa.
   Oştirea engleză din Egipt va fi mărită, spre a putea inlocui trupele egiptene, ce pleacă spre Sudan.
FAPT li DIVERSE
   Iar gazul. — In dimineaţa zilei de 8 decemvrie, soţia lui Lazăr Cărcnmaru, din Vadu Bancianu, desp. I-a, Galaţi, voind a pune gaz intr’o lampă şi luănd foc, ’i-au ars hainele de pe ea, rănind-o tot-o-dată la pept. insă fără gravitate.
   Un pungaş. — Individul Alecu Botezi-tu, fiind însărcinat a transportajjeu căruţa un butoiu de nnt-de-lemn de la magasia d-lui Ch. E. Hagi Apostolis, la d. Hara-lambie Macride, in Galaţi, a vândut căruţa cu butoiu cu tot unui evreu H. Fridman şi a dispărut împreună cu banii.
ŞTIRI TETRALE
    Mai ţi Ia 13 decembre, se va da in teatrul Naţional o representaţiune extra-ordi-narâ, organisată de comitetul pentru facerea bustului poetului Bolintineanu, spre a se constitui un fond pentru turnarea in bronz a acestui bust.
    In seara representaţilinii se va presenta publicului bustul lui Bolintineanu iu terra-eoltă.
    Sperăm că publicul Bucureştean se va grăbi să asiste la această representaţiune-
                                                                                                    Partea sciinţilica
                                                                                                Căte-va cuvinte medico-legale asupra morţii prin spanzurare
                                                                                                                 . Chine)
    Deosibirea intre sinucidere şi omucide re.—însemnata, delicata şi dificilă este misiunea medicului expert in caşul: d’a se pronunţa daca moarte.a este prin sinucidere sau omucidere-
    Echymosele şi infiltraţiile de sânge cui-gulat roai mult sau mai puţin profunde in regiunea gâtului, fraeturele osului ioid, a carlilagiior larynxului, luxaţiile sau fractu-rele vertebrale cervicale, sunt semnele cari se pot ţine in comptul probelor de violinţă d’omucidere, dar cum aceste semne s’ob-servâ şi la sinucidere căud s’a spânzurat la o mare innâlţime ’şi-a dat diurnul corpului, să se pună in acest compt numai când profunditatea şi iutinderea lor nu stă in concordanţa cu legătura de spânzurat.
    Extravasări de sânge s’a găsit in pro-funditate, intre muşchi, şi in superficie, şi cu toate acestea era sinucidere.
    Când zicem echymose şi estravasaţiuui de sânge , zicem că lesiunea este făcută p’un individ viu şi mai in tot-d’auna indice şi urmă de violinţă, şi in caşul de spân-zurare. unde echymosa nu resultâ din a plicarea legiturei de spânzurat, aceasta le-siune are o importanţa particulare şi su-pi seazâ violinţă, dă loc sau ne lasă să vedem o strangulare, adică sugrumare omu-
cidâ urmetă sau nu de spănzurarea cadavrului, adică sinucidere simulată.”)
    Intre alte consideraţiuni privitoare la deo-sibirea intre sinucidere .'-şi omucidere sunt: cănd şpănzurarea se complică şi de fenomene de sufocaţiune trebue s’o atribuim unei crime, pentru că ori şi care ar fi forţa şi resoluţiunea omorâtorului, este rar ca să poată surprinde victima aşa de repede şi să moară fără a se apăra, a striga, şi omorătorul trebue să o sufoace (astupănd'o Ia gură).
    Omorătorul când spânzură victima sa, mai intâi o omoară prin alte proceduri şi apoi o spânzură; şi cănd o spânzură nu o face cu o legătură subţire sau slab fixată, fâcăndu-i un nod după găt aşea de solid, ce nu se prea vede la cei sinucişi care este câte-o-datâ aşea de simplu că chiar eu o singura mână ’1 fac. .
    De ordinar fata spânzuraţilor de voe este palida, pe când a celor sugrumaţi (strangulaţi)- mai in tot-d’auna roşie şi cu extra-vasaţiuni de sâDge in ochi. La spânzuraţi căte-o-datâ se găseşte spumă albă sau san-guinolente in larynx trachee, pe când la strangulaţi este iu tot-d'auna.
    In spănzurare plămâni sunt ingorjaţi de sânge păste tot şi mai cu seamă iu părţile interioare; in strangulare rupturi de vesicule superficiale, sufusiuni de sânge, echymose sub pleurale şi pete sub pericar-dice.
    Echymosele sunt excepţionale'Ia spânzuraţi şi frecuente la strangulaţi sau alte vio-linţi sau tracţiuni exersate pe corpul spânzurat.
    Gând găsim spume in organele respiratoare şi cu coloraţia roşie a feţei şi limba scoasă din gură, constitue presumpţiunea morţii prin strangulare.
    Aşe$ dar la un spânzurat voluntar nu găsim nici echymose sub pleurare, nici pe-tă sub pericardice caracteristice sufocaţi-unei, nici emphysema produsă prin ruperea vesiculelor pulmonare superficiale ce s'ob-serv la cei strangulaţi, va găsi in local semnului de Ia gât abia. parcheminat ce presintâ gatul stangulatului”, un semn net, limitat şi mai mult şi mai puţin parche-rainat, estravasări de sânge in ţesutul celular profund al regiunei cervicale.
    După cum este semnul făcut circular şi puţin profund şi incepend adincimea lui de la nod spre ansa; după echymosele pun-tate ale feţei şi regiunei cervicale şi partea superioare a pepfului, ca in strangulare se deosibesce crima; căci semnul in spân-zurare este oblic de dinainte inapoi şi de jos in sus, mai adânc la ansă de cât la nod (când nodul este tăcut la spalej şi mai adânc la nod de cât la ansă (cănd nodul este făcut inainte pe larynx) : şi acele echymose arătate nn exist.
    Alară d’acestea in strangulaţie (omucidâ) in tot-d'auna se găsesc echymose şi infiltraţie de sânge cuagulat, atât la suprafaţă căt şl in adâncimea gâtului şi spumă albă sau sanguinolenta in câilo respiratoare, sufusiuni de sâDge şi focare sau puncte apoplec-tice.la suprafaţă şi iu profuuditatea plămânilor, şi o empbysemă întinsă prin ruptura vesiculelor pulmonare celor mai superficiale, lesiuni ce lipsesc in spânzurare.
   In strangulaţie mai găsim diferite semne contusiuni pe corp resultate din strângerile, loviturile, apăsările făcute de omorător victimei spre a’i paralisa resistenţa.
                                                                                                                    A nu n cî i u
    La magazinul de argintărie, de pe] cala Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preţuri foarte moderate :
    Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave , do dulceaţa, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint.
I Se primesc comande relative la această ramurâ, precum ăncâ a se auri, a se arginta şi a se spâla_ orce obiecte de ntela preţios.
                           M. Miulescu.
nr \/ri\|7A DT casa cu mfll “''he
L/L VlINZ. nilL apartamente strada Seulpturei No. 28.
   Doritorii so vor adresa strada Grozăveşti No. 23. George Petre arojdierul sau la G. Ioniţeseu calea Griviţa No.. 69.
      UN STUDENT
universitar doreşte a da lecţii intr'o familie pe preţ foarte moderat.
   A se adresa la Administraţia acestui ziar.
TMP'UL
MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE SINGER
sont neîntrecute in bunătate şi in capacitatea lor. Ele sunt prevgz'ite cu cele mai nonS peifocţionârj şi aparate precum şi cu un piedestal de călcător inventat din nou la care roata mânuitoare şi călcătorul se mişcă pe vărfu i de otel, care dă ma-şinei un merg aproape fără larmă şl cea mai facilă. — Maşinele de cu?ut originale Sioger sunt cele mai simple, cele mai durabile şi cele maijbune pentru Întrebuinţare in familie precum şi pentru toate «copurile industriale şl de aceea auut cu deoteibre nemerite ca:
CADOU UTIL,
                             PENTRU
  CRĂCIUN
ANUL NOU
Pesta şase milioane maşine originale Singer a, ut in întrebuinţare, numai in anul t'ecut «au vândut 603,292 biKfiţi sau mai mult de răt a tr ia parte din toate m tainele ue cusut produse pe lume.
    La toate eiposiţiile universale ap. ei. la Viena Pana, Filadelfia aceste maşine obţinură cele mai mari distiuctiuni, şi acum in Amsterdam iarăşi eel mal mare premiu Diploma de onoaie.

ir*
        Maşinele de cusut originale Singer se oferă cu arvună mică şi în rate de căte 3 lei noi pe septămănă şi instrucţiune perfectă gratuită la
G. NEIDLINGER: BUCURESCI HOTEL BOULEVARD
SUCURSALA":"Piaţa St. Gheorghe Nr. 81. GALATZ Str. Domnească Nr. 35. CRAIOVA Str. Lipscani Nr. 31. RUSCIUC Knajeskaia uliţa Nr 75
MAQA SXETUXi
                                          DE
s-s-r.'
l'Strul N»[iooal I Bncnreşti
COLONIALE SI DELICATESE
VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL
    Anunţă înaltei noiilimi, şi onor. pullic că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine.
   Anleet tabla de Olaada. Anieet de Bordeaux. Absent de Snls Ananas de laMartiniqae Banane de laTîayona Benedietin-Bltter de Cblna antifebrle. Biter din via Frovidenzei anti Coleric. Chartrenz, alb, galhln, şi Terde de la grand Chartrenz Francla. Carsso de Olanda, alb, verde şl orange sec. de la Timand Foekln Flprnnlnt. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Franeia, Cofnac vlenx, Cognae fln ehampagne. din Cognae. Llqnernrl tot faini de gnstnri de la Mărie Brisard.dln Bordeanx, Renumite Mantiei de flio, Meraschino Ţuică Natnrală Roranri adevărate din Jamalqie. Ananas Arac de Mandarin. Pnneh in Cognae. Bbai» şt hi Kirsek. Şliboviţă da Banat.
                                                                                                TOII 8TREIXE ŞI INDIGK5E.
   Importate de Ia primei* ease din Franţa, Germania, Italia, *        Cngarla, Trantrilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-
b#fH. Itrăgăsani şl de Dealn mare. Preţuri moderate, sarri-•*»* e*nşt» nu.                  Cn stima, D. G. MOCIANU.
MAHE. E MAGASIN
                                                                    E 10DE“
ilL U
IST*
ca
COi

Vt
     Din vnftfu             — jinne recomandăm pentru sesonull
ye Iarnă;                                                   1
■ tit.                     E COCIMEN MOTAGNAK etc. COsfl
|[i>n                      PANTALON HanTH’.NOTTVC'armfjl
            *            PANTALON HAUTE-NOUVEAUT^I
GELETE BROSCHh tu . E. BL A NT nr vrL'DrrAmT ocov/-' I
lrrtT,            , E- BLiM DE VERITABIL SCONG,
IŞOPP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SACOURI DE VENĂTOARE MANTALE DE LIFTICĂ ET IMPERMEABILE.
                                                                                                                               cavalfrul de mode
i
SA RACI A SÂNGELUI
                                                                                   FRIGURI. BOALE NERVOASE
**************** *********

VIN DE BELLINI
   CU QUINQUINA ŞI CQLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, febrifug n, antinervos vin-dsci afecţiunile scrofn'oase, friguri nsvrose, diart crenice, colori palide, neregularităţi a săngelni; ee convine specialmente copiilor, femeilor delicatei* persoanelor in rărită ;i acelor slăbite de boală san de excese
Adh. DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis, 90 Paris fi principalele farmacii din românia şi străinătate A se cere pe etichete Timbral gnTernnlni fran-emnătura J. Fa/ard. Preţul 4 fr
   IPSOS DE CAMPINA
'm *
îi?
FOTOGJ £ AI II
prea interesante şi picante trimese în plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2; Rumpler, Konigsberg, in Prusia, Steind. Querstrase. 3. Cataloage asupra uno lecture picante gratis.
pCKA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA
         •t* •
                                                                                                                                                             TENCUIALA PENTRU CASE7
                                                                                                                                                                    Mare deposit ia D-nii F. lirnireii * C-ie Calea Victoriei 55
    C. G. COSTA-FORU
                                                                             AVOCAT,
       3, Dealu Mitropoliei dimineaţa p&nă Ia 10 ore, seara do la 6 pSnă la 8 ore.


ASTHM'i . CATARRHUL K
                                                                                                                            YlndeosţT prin ŢIGARETELE ESPIC. 2 fr. entia.
                              TUSA^ mocna, srvralgia..
PARIS l Vindere* ra groa :  Jf. JK S X» X C * rue Siint-Lsa*», i
                   A «*»#• tK&a amrui&turA pe fit cart tlpartUL «att» la SuourtK. : Drogheria J. Orw»*. — Ia Jaţi : Fmaaoij» Fraţii Koav*
Forţa bărbătească perdută si slăbită ’ _
                                                                                                                                           IMPOTENTA
     Ajutor sigur î?Prin duşŞcarbongenital se vindecă ori cine (tratament estern) ligur pentru totdauna, adeseori in 31 ore, chiur şi acolo, unde nimic n’a folosit, ,fie şi o impotenţă de mulţi ani. Cura e plăcută, neobservată, vindecarea radicală fără urmări rele. Atestatele unor profesori însemnaţi şi scrieri medicale, recomandaţiuni călduroase medle»[e şi epistole de mulţumire a celor ee s'au vindecat radical sfâtuesc pe ori cine care suferă să ’şi procure Duş-Carbon, ee garantează re-sultate darabile. Complect cu instrucţii 12 franci. Expedierea şi impaetetarea discretă prin posta, in cât nu so află conţinutul. Dc-| pou gcncralftal Duşului-Carbon prio»7. la I. R. Buxbauni, Viena, II Fcrdinands-trasse 25.
JOShPH SANDROVITS
                                              FUOURESCI
16. —CALEA VICTORIEI — 16.
T «.« «•-ah i
a n ■* o "atj v j
                                                                                                                                            Membm a] Academiei de Medicină din Paria,
                                                                                                                                               Medic eu aef ai SplulaloJ fialat-Loala.
    Vindecă neapărat şi radical Afecţiunile rhn. maturrnale, maladiele de pele cele mai vechi, Dam treia, Scrofulele, Ingorgiărele, Ulcerele, Vieîurile tdngdui şi t6te accidentele provenind din maladii contagidse (syphilitice) nuoi seu vechi, ai cari »u rcaistat orcărui alt tratament.
    Orageele depuratlve a le Dr»iui Glbert conţin totocmai aceaşi principii activi ca si Siropul. — Ele fiind fdrte mici so întrebuinţez cu mare Înlesnire şi sunt forte plăcute; convin mai ales lfomnelor, persbnelor cari voyaglază acu ala căror occupatluni le împedică de a mânca acasă, şi acelor can prefer a se ciuta pe ascuns.
    Paris, Pharmaeia BOUTIGSY, DESLAURIERS Succesor
L           SI, m de Cliw. BOE POJSSONNItBE, 2
                                                                                                                                                                                                                                                                               f» »n iote pharmaciele ţi droşucrielt din /umfc
IN RATE LUNARE
IN RATE LUNARE

. v^U(3e Piane şi Pianine din cele mai •■numite fabrici siotem american cu intreagn placă de mettr »c primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se prime c din toate pro-vinriele, la ciunpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d'a-una un bnn acordeur şi facteur de piano.
   Noutăţi musicalo : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fr. Carmen quadtil de Luis Wiest 2 fr. Ce ţi-am făcut eu oare, romanţă pentru '0l't‘ piano 1 fr, Sunt Ţ.gaueă, romanţă pentru voce şi piano, 1 Ir. îîo bani, Maria Mea, Măriei romanţă pentru voce şi piano do Mane Duport 1 fr. 50 b.
                                                                                                                                                          ddaSBM
   P®r«5n#le fttinie de Gatarălâ, OrlpA, Dr«a-•httfc Mută vm ehrMiiM, SUjgere 4e vam, de glt, ao uşurâzâ rapide sau se vindecă întrebuinţând
LEMNE DE STEJAR COSTUME NAŢIONALE
SIROPUL PECTORAL
                                                                                                            PASTA PECTORALĂ
                                                                                                                                  de Vauquelln
   Paris, 31, rue de Clăry, şi In fote (armadele şt drogueriele. — A se ferx de contrafaceri.
"> afa A, Miuls. cu sala 1 hcauului Bosttl.
lucrat traverse, scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se poate preda la T.-Măgurele sau la Corabia in ori căt do mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar.
pentiu bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri 'Narte moderate e d. IIie Jhopol, in gangul din faţă la T entrului Bosse!.
l-ţi