, \WATA 10 DECEMBRE 1883 A(hninistraţia. Calea Vicforiei I\r. 82. W -4t •I ,» i I ABONAMENTELE itl {era, pe au . . pe 6 1dd(. pe 3 Iaci. meinlUte^p» an . ' n '«I ii ». I •M k4’ta politiei. ulţil ) <*' " 7 10 lei 22 lei 12 lei 60 lei Mie ie priimaie la iitminietreţl» ipitală LO bani nuni&rn «tricte 15 bani număra or: M PALEOLOlJU REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. SCMARIU telegrafie». narea eaaei lui Neacşu Marin. Cor. 3t| la Urlaţi. ,, jtj ii in itrainfttate. âtf •cfloiale’ ulm in adiminlatraţie. Kii ri. ologle ; t Cn wa agricol* fi economic*. ti diverse. inŞtJ teatrale. PÎ ta literar*, pl >a ţtiinţlfleft. ^Sil r.rul Revistelor. - iE .taţi. gina in cel ce le-a precedat, şi cil ele 1 Roma; insă ceia ce reese in mod gureşii, 8 Decembre 1883 sita d-lui de Giers la Friedrichs-nU călătoriele prinţului moştenitor 3 Germaniei şi întrevederile lui îgele Spaniei, al Italiei, şi in cele : .iiiormă cu şeful catolicismului la «Rop, ne dau cea mai temeinică do-ra< ca cei cari ţin in măinele lor rîrle şi destinele popoarelor caută „oaf» atăt de neapărată incercatei 3vfpe. Ei vor de astă dată nu nu-pacea materială, liniştea armelor. iaJ incă liniştea morală care re-~suî din împăcarea spiritelor şi as-tăiltărarea agitărilor revoluţionare. . î la 1848 şi pănă astăzi Europa n’a ‘a^î răgaz. Pace serioasă n’a cunos-yctici numai o scurtă suspensiune de un armistiţiu intre două bă-“tftj; şi acea scurtă odihnă nu a ţi-ntmai mult de patru ani in termen dănijloc. După agitaţiunile şi răs-bti:ele civile din 1848 şi 1849, abia Rotite pe la 1850, avem la 1853 r®»)iul Crimeei care se termină prin triatul de la 1856. Trei ani in urmă raielul Italiei la 1859. După trei ani aV revoluţia sângeroasă a Poloniei ini 862 şi campania Slesvig-Holstei-nhi, care are drept episod resbelul a|;ro-german in 1866, terminat prin vroria fulgerătoare de la Sadova şi ppea de la Praga. Din această cam-pîie isvorîse două noui resboae la dianţă fie-care de patru ani. Inul s’a născut dintr'un simţ de rLunare, altul dintr’o legătură de unoştinţă. Resbelul de răsbunare f cel cu Franţa in 1870-1871. Im-j atul Napoleon cere socoteală Ger-i niei, căci nu-i făcuse nici o parte i| colosala împărţire a Europei după anpania de la 1866—şiincercâ(cu <1 succes!) să ia singur ceia ce nu ie deduse de bună voie. Tot după ţ ruani, termen aproape fatal, isbucni 1 ca intre Turcia şi Serbia (1876) : i mată imediat de marele resbel tur-rus in 1877. Acest resbel, permis siei pentru liberarea slavilor in 0-int, era poliţa plătită de Prusia Imnului Rusiei pentru abstenţiunea sa iiicală din 1871. Aşa dară şase sângeroase campanii curs de 30 ani, de la 1848 la 78, umplură de sănge şi de ruine iropa intreagâ, puind la rănd in linie le mai mari puteri ale acestei părţi lumei ce se pretinde civilisată şi leştină. Cugetătorul întristat nu trebue să przâ din vedere că fie-care din aste răsboaie işi i are causa şi ori- par a fi verigele încrucişate a unui lanţ sângeros. Intr'adevăr, d'abia tratatul din Berlin in 1878 lăsă să cază cortina asupra ultimei din aceste său-geroase tragedii , şi profeţii de nenorocire găseau in articolele acestui nefericit tractat cel puţin patru cinci cause de nuoi ineăerări. Nu de astă dată ca in 18^1 învinsul era de temut, căci Turcia a fost prea strivită ca să mai cugete la un zimbet nou al soartei. Nemulţumiţii erau învingătorii din cari nu era unul care să fie satisfăcut de partea sa. Rusia nu-şi îndeplinise programul întreg, Austria luase Bosnia şi Herţegovina, dar privea (se zice) spre Salonic, România căpătase Dobrogea, dar jă-lea Basarabia, Bulgaria vrea peste Balcani să intinză măna Rumeliei, Serbia visase anexiunea Bosniei şi Herţegovinei şi partidul popular nu se măngăia de perderea lor; in fine Grecia, care căpătase Tesalia fără sacrificiu, ar mai fi dorit Epirul. Căte elemente de discordie, căte cause de nuoi şi nesflrşite resbeluri ! Dară ceea ce părea mai ameninţător era ura şi mănia ascunsă ce fierbea in-re două mari şi puternice împărăţii, Rusia şi Germania. Rusia acusa pe Germania că i-ar fi fost adevi ată piedică in mersul seu spre Bosfor pentru liberarea complectă a tutulor naţionalităţilor creştine supus jugului otoman, Germania se sfia de atăta zel neinteresat şi permite a se crede şi a se zice că de aci înainte Rusia are să o intălnească in calea cuceririlor sale ameninţătoare pentru echilibrul lumei. Ast-fel era situaţiunea acum două luni: resbelul părea iminent intre aceşti duoi coloşi, şi fiecare din micii sateliţi care se invăr-tesc împrejurul acestor stele mari işi alese constelaţiunea sa. Cei mai mulţi, ce este drept, se indreptară către Berlin şi merseră să poarte acolo o-magiurile lor pripite, şi asigurările mai mult sau mai puţin sincere de devotament şi concurs. Ceia ce era mai ingrijitor şi făcea să se crează resbelul neinlăturat, este că toţi vorbeau numai de pace, de la marele cancelar de la Varzin pănă la mititelul vizir de la Florica. Insă se ştie că atunci cănd miniştri vorbesc necontenit de pace, resbelul este la uşă. De cănd pacea, din contra, pare asigurată, după visita de la Friedrichs-ruhe, cine ii mai pomeneşte numele ? Această visită pare a fi schimbat intr’adevăr faţa lucrurilor. Suveranii par’că au inţeles că, pe cănd erau să se sfâşie intre dănşi pentru câţiva petice de pămănt, adevăratul vrăj maş al tutulor, şi tot intr’un timp al popoarelor, spiritul anarhist şi revoluţionar, veghia asupra lor şi se gătea neîndoios este că aceste înalte personalităţi politice au simţit că timpul a venit să lase popoarele să resufle niţel ; tot deodată este mai mult de căt. probabil că puterile conservatoare ale Europei au să-şi strângă rândurile d'aci inainte in potriva tendinţelor revoluţionare care se văd pretu-tindinea şi de caro nu este ferită nici o ţară ori căt de puternică se pare. Pacea in afară, prin observare cu bună credinţă a tratatelor actuale, pacea in intru prin infrânarea sectelor res-vrătitoare : iată programul neindoios al monarhielor europeane. Aceste puteri au priceput in fine că nu pot fi pentru conservaţiune şi linişte inăun-tru, pentru agitaţiune şi reooluţiune in afară. Desordinea este contagioasă şi anarhia lipicioasă mai mult de căt ciuma şi holera; căcicarantinele sunt neputincioase in contra lor, astfel că trebuesc stârpite chiar acolo unde se ivesc. Nu credem a ne inşela mult pre-supuind că a trebuit cam aşa să fie tema politică a acestor inalţi convorbitori ; facă cerul ca pentru binele comun ace.-tea să fi fost cugetările lor, şi că mulţumită acestor inalte şi înţelepte vederi sfârşitul acestui secol să fie mai liniştit de căt a fost in-ceputul şi perioada lui de mijloc. ŞTIRI TELEGRAFICE * 17 Londra, 19 Decembre.— Morning Post anunţi ei regimentele engleze care se găsesc acum in Egipt vor fi complectate pini la ţifra de 10,000 oameni şi ci afari de aceasta se pregătesc la intiriri pentru Sudan. Times desminte că guvernu englez are intenţiunea d a trimite intiriri in Egipet, dar mărturiseşte ci regimentele ce se gâ-scsc deja acolo vor fi complectate. Dupi informările lui Standard, Sultanu ar fi refuzat Khedivului autorizarea d'a re cruţa Albanezi pentru ai trimite iu Sudan. Roma 19 Decembre. Principele imperial, primind colonia germana din Roma a zis ca speri ca vizitele sale la Regele Italiei şi la Papa vor avea pentru Germania o influenţa fecunda în bine-faceri. a aduna bucăţile Europei sângeroase şi sfâşiate. Triumfu. săh aproape complect in Franţa, încercările sale in Spania Rusia şi Italia, a pus se vede pe toţi pe gânduri. Domnul de Bismarck care este un adevărat mare om de stat a priceput că inamicii Germaniei şi ai lumei nu erau peste Vistula, precum şi actualul suveran al Rusiei a înţeles că nu la Spirea sau la Bosfor erau aceia cari pregăteau căderea şi ruina împărăţiei Ţarilor. Nu noi profani putem să ştim ce s’a vorbit in aceste întâlniri de la Friedrichsruhe, do la Madrid, de la Paris, 18 decemvrie. — Se răspândeşte zgomotul ci amiralu Courbet ar fi ocupat fortăreţa de la^Son-Tay firi a întâmpina rezistenţă. Se crede că Englitera are a oieri acum mijlocirea sa pentru a regula diteredu fran-co-chinez. înmormântarea istoricului Henri Martin a avut loc azi in mijlocul unei mulţimi considerabile de lume. Delegaţi coloniilor Ro-măne şi Greceşti au adus magnifice coroane. 17 discursuri au fost pronunţate pe mormânt. Agram, 18 decemvrie. — Preşedintele dietei Croaţiei a trebuit să ridice şedinţa in urma unui tumult provocat de deputaţi minorităţi, susţinuţi de studenţi ce se găseau in tribune. Preşedintele şi deputaţi majorităţii au fost insultaţi mojiceşte. Berlin, 18 decemvrie. — Camera deputaţilor Prusiei s’a amânat la 8 Ianuarie st. n. împăratul a dat azi un mare prânz diplomatic ; toţi ambasadori cu soţiele lor si delegaţi miliiari asistau, precum şi corniţele d« Hatzfeld şi maruşalul de Moltke. Be'grud. 18 deeemv ie. — Ştirea dată de ziare asupra pretinsului rezultat al an-heti i fucute de Curtea marţială de la Zait-■car, iaiv ar fi stabilit circumstanţe com promiţătoare pentru d. Persiani, ministru al Rusiei, e cu totul inventată. Prin urmare aceste rezultate nu puteau fi obiectul unei comunicări oficiale către reprezentanţi Ser biei in străinătate, după cum s’a anunţat. Roma, 17 Decemvrie. — Revista trupelor a fost trecută de Regele şi principele imperial al Germaniei, insoţit de dm-ele d Aosta de principele moştenitor al Italici, de d. de Keudell, ambasadoru Germaniei, in costum de ofiţer de cuirasieri şi de toţi delegaţi militari. Regele şi principele au fost primiţi prin strigă ee de „Trăiască Germania, „Trăiască Alianţa1', „Traias a Regele*, „Trăiască prin-punsul d-lui ministru Kiţu iu acea da aface-e şi nu pentru a justifica pe prefectul, care de alt-miutrelea are destule păcate ce apasă pănă şi conştiinţa d-lui loan C. Brătianu pentru el, dar pentru câ din toate aceste acte pare că s ar străvedea şi amestecul alt cui-va in cauză, m'am interesat de afacere, am cercetat cu deamănuntu şi am descoperit lot adevărul aşa cum vi’l esplic mai la valo : Neacşu Marin iu anul 1864 au lost im-propietarit de legea rurală cu pămănt de muncă şi cu loc de casă in comuna Tufeni la No. 203 al tabelei litera A. şi regulat iu planul de delimitarea locurilor, intre locuitori Muiea Ştefânica şi Ivan Briceag. A locuit cu căminul său pe acest pămănt pănă acuma căţi-va ani. când schimbândn-şi me-seriea de agricultor cu aceea de cârciumar 8’a intovârâşit cu un ovrei şi iufiinţănd in comună o fabrică de spirt brut, ’şi-a părăsit domiciliul lui legal, şi s'au mmafc in mod provisoriu cu chilie pe un loc al altui locuitor tot in comuna Tufeni unde 'şi-a şi construit un fel de povarnă pentru facerea spirtului.—Cu modul acesta Neacşu Marin de fapt ş’a părăsit locul in care l-a găsit legea rurală locuind, şi s’a amparat de acela ce luase cu chirie. Mai târziu, adică in anul curent şi dupe ce se desfiinţase tovărăşia intre el şi ovreiu, Neacşu, care se obuiuu-iso diu cauza noei sale meserii cu fel defel de lapte role, se iueărdueşte cu uu fost cumnat al său anume Tache Ştefâuescu care, pentru nenorocirea satelor deprin prejur şi prin ajutorul bine voitor al prefectului Kiiiţescu, se O ANUL AL VIf[-\d.iL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Muia 30 litere petit pag. IV. 40 Aecl&me pag. III . . . 1 50 , , II .... 2 50 . Anunţurile ;i inserţiile ee primeic Hncareştl , lz idministraţia ziarului li Vlona, la binronrile de anunţuri Beinril Schalek, Wollzeile 12;—1. Oppelik, Stubei-etom 2;—Paris, C. idain. rne Cldmenc 4 i. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrunrate nu se primei Mannscrlsele nelmprlm&te se ard numise perceptor fiscal pe acea cireonscripţie şi in sfat cu acesta, prin tot felul de manopere şi de ameninţări, obţine de la trei membri ai consiliului comunal (din care unul rudă cu el) un tel de proces verbal, prin care il autorisa că de oare ce vechia lui casă unde l’a împământenit legea rurala este cam de margine, să construeascâ altă casă pe un loc ce le păruse lor câ nu este al nimănui in apropiere de localul primării şi de povarna ce o avea el deja făcută pe loc strein. Şi cu toată lipsa de lega'itate a unui asemenea act, Neacşiu Marin inc'pe imediat a căra material pe acel loc şi procedează chiar la ridicarea binalei. Iu acest interval, şi mai n’ainte adică ca Neacşiu să ’nceapă lucru, primam şi consiliul acelei comune in majoritate, văzând că Neacşiu atentează să usurpe acel loc pe care voia sa’şi construiască casa, face o ’ncheere prin care anulează inckeerea de mai nainte (şi care erea de drept nulă pe cat nu era subscrisă de cât de trei membri), şi comunicând-o in timp oportun lui Neacşiu il şi invită ea in termen de 10 zile de la data notificării şă’şi ridice materiala după acel loc care nu este al lui şi nu se poate da lui, căci contrariu se va ridica de primărie cu spesele pe compta Iui. — Dar Neacşiu nu voeşte să se supue şi iu strigătele şi ameninţările perceptorului Ştefânescu, in loc să procedeze la ridicarea materialului după loc, procedează la săparea şanţurilor şi la ridicarea temelielor, cu toate câ erea toamnă şi zidăria nu se mai putea ridica; aşea că in zioa 10-a cănd. se împlinise termenul ce’i aeordaso consiliul comunal pentru ridicarea materialului, primarul nu numai câ nu găseşte locui liber, dar chiar vede câ Neacşu incepuse şi continua cu ridicarea zidăriei. — Atunci primaru, in baza dreptului ce are şi a ineheerii consiliului comunal, merge pe loc şi cu oameni plătiţi ridica materialul lui Neacşiu după loc, şi des-fiiuţeazâ acele zidării incepute arbitrariceşte de el, a căror valoare nu se ridică la cifra de 500 lei, fiind fost făcute din cărămidă veche, zidite cu pămănt, şi lucru oamenilor neplitit nici până astazil După ce toate aceste se petrec fârâ amestecul nimănui şi din propriea iniţiativa a primarului şi a consiliului comunal, in-tămplarea făcând ca sa treacă prefectul şi suprefectu prin această comuuâ, s’au comunicat şi lor faptul verbal şi ii tară să aprobe intru nimic faptul propriu zis al dă-rimării, le-au recomandat a nu ingadui nici pe Neacşiu nici pe nimeni ca sâ usurpe locurile altor săteni ce d’ocam data riau mijloace ca sâ şi le ingradească şi sa’şi construiască pe ele. Acum că v'am narat faptele petrecute pas cu pas, ca sa vedeţi de către cine şi cum s’au jucat rolurile in cauza, vă dau pe scurt brografiile acestor martiri improvizaţi adicâ Neacju Marin şi Ta'-he Ştefânescu, supra numit in partea locului Spaima Satelor. Neacşiu Marin in două rinduri au cercat sa’şi pue foc povernii ce o are construita pe loc strein, a cării valoare se urcă maximum la cifra de lei 1000, pe când o asigurase !a societatea Dacia-Românie cu cifra de lei 23000; dar graţie priveghiării cărăulaşilot de noapte şi a sătenilor, planul lui nereuşind, societatea au descoperit infamia şi i-a anulat poliţa de asigurare. Mai târziu crezând câ ne’ngâduirea de a usurpa loc strein, ii vine de la proprietarul moşii D. A. Simu, au cercat sa’i incendieze aria cu lanurile, dar nereuşind _'sa aprinzâ de căt o elae de fan au fost descoperit şi dat in judecata criminala de către care este foarte probabil că s’a şi depui in prevenţie daca nu va 11 r.uşit să scape prin fuga. Este tratat de autorităţi şi de consătenii lui ca gazdă do hoţi din care cauză chiar actualmente i s’a închis cârciuma iu care fa-cea aci in eomuna comerţ de băuturi spătoase. r TIMPUL Este soţ mizerabil şi părinte denaturat caei pârăsinduşi soţiea legitima eu 5 copii pe_drumuri, au trăit in concubinaj cu alta cu care făcând alta serie de copii i au părăsit şi pe aceştia, si actualmente traeşte cu alte douâ femei. Au fost dat judecaţii şi condamnat ca perceptor pentru delictul de percepere ilegala şi delapidare de bani publici. Tache Stefanescu este un fel de logofeţel d'o neauzită perversitate—este supta numit in localitate spaima satelor, agent electoral d9 prima ordine;— au fost dat judecăţii şi condamnat de toate instanţele judecâreşti la un an şi jumătate închisoare pentru că au torturat pe un sătean din comuna Străm beni prin parlirea corpului cu pae ca pe ramatori, prin turnarea de apă liartâ in el cu pălnia, şi prin vîrâturi de ţepi pe subt unghiele mâinilor şi picioarelor; au fost până acum căte-va zile perceptor din care luncţiune s’au destituit pentru diferite abuzuri şi barbarii;—este’actualmente dat judecăţi pentru falş in acte publice, pentru a-busuri de putere şi pentru maltratarea unor vâtâşei cari nu s’au supus să meargă a’i vâna şi aduce peşte din comuna Ghimpe-ţeni. Astfel s’au petrecut faptele la Tufeni, iar nu cum poate in necunoştinţă l-au afirmat. D. Ministru t Kiţu—consiliul oomunal şi Primarul pe^care s-au angajat d. Kiţu a’i da in judecată, Şi-a făcut bine datoria, şi rău se face cănd se străgăneşte funcţionarul care ’şi face datoria— iar valoarea zidului dărâmat este luxos estimat la cifra de le 200. iar nu 10.000 cum au zis d. Kiţu. CRONICA O încercare de spargere s’a întâmplat la Otelul Bulevardului. Un servitor anume Iacob Greif s’a incercat să spargă caseta in care d. Prevost, de la opera italiană, are obicelui a ’şi ţine banii. Din fericire pentru acesta din urmă, furui n’a râuşit. * de drept din Paris, este numit in de director al arestului preventiv din judeţul Covurluiu, in locul d-lui Străjescu revocat. * D. Andrei Brighiu, s’a numit in funciiu-nea de casier general al judeţului Fâlciu, in locul d-lui K. Eali, demisionat. Cor. BĂTĂI LA URLAŢI La Urlaţi, după sacrilegiu, urmează bătăi, zice B. Public. Vandalu Ioan Urlăţeanu, supărat pe locuitori caie au denunţat sacrilegiu, a instigat pe Panaitescu, soţu cucoa-ni Catinchi şi pe fii săi, a bate cumplit pe indrâsneţu denunţător. In adevâr, [Luni 5 curent, Panaitescu, cu un ciomag in mâna, păndi pe unu din denunţători d. Negulescu şi in mijlocu tir-gului ’i dete mai multe lovituri de ciomag pănâ ce’l ameţi. Sărind oameni in ajutor; fiu bătăuşului se repezi asemenea însoţit de un vătâşel, şi bătură cumplit pe Negulescu, după cum porâncise prefectu. Atragem atenţiunea d-lui G. Chiţu, asupra gravelor fapte ce s’au săvârşit şi se săvârşesc la Urlaţi. Ele denotă că, unu prefect, asigurat de inpunitate, ’şi bate joc dn bisericâ, unde intră cu căciula in cap şi indeamnă pe ai săi la bătăi şi schingiuiri. Atragem atenţiunea şi a d lui ministru al justiţiei, atât in privinţa bătăilor din Urlaţi cât şi asupra degradări biserici din Urlaţi, care este un monument, o operă a pictornlui nostru contimporan C. M. Tâ-târescu, monument pus supt ocrotirea art. 206 codu p-nal. Ni se spune că, cu toate denunţările şi cu toate protestările presei, d. prim-procu-ror de Prahova n’a făcut nici un demers. Să fie oare şi d. Ioan Urlăţeanu unu din prefecţi inviolabili ? D. Negulescu, s’a prezentat la redacţiunea Binele Public, Luni la 5 ore seara, bătut cumplit, cu capu spart, plin de sânge'şi cu o mână sdrobitâ. El s’a prezentat asemenea şi doctorului Petrini Paul. i/ i ţâri, iu ce condiţiuni va binevoi d. sa să incurce politica statului, să înjosească Camera comunelor şi să paralizeze partidele politice ale statului. Ar ii timpul, ca bărbaţii noştri politici să ai mesuri contra acestor inteuţiuni, fie aceasta chiar pe socoteala prejudicielor personale, a intereselor de partidă şi a avantajelor politice. Miza e prea mare, de cât să fie tractată cu u-şurinţâ. Unor po’iticiaui de revolver nu e permis a se mai face concesiuni. E iudeşerl să căutăm a ne rescumpâra. o impăeare. Discursurile din Dublin nu mai pot fi seu ■ zate. Nu mai incape indoială, că naţionaliştii irlandeji tind să distrugă uniunea şi să rupă Irlanda de la Anglia. “ Prnsia şi Papa Ne aşteptăm, ca In curând Ţoile italiene şi germane să comenteze mult un articol, apărut in „Moniteur de Bome“ in care se zice: Visita viitorului suveran al Germaniei, la şeful celei mai mari puteri morale in această lume, este un omagiu adus Papalităţii şi o speranţa pentru pacea rebgi-oasâ a Prusiei. Şi Friedric Wilhelm III a visitat odinioară pe Papa Pius VII; din nenorocire Papa Leo XIII nu e destul de liber ca să primească pe prinţul prusian cu pompa, desfăşurată de Pius VII. Prin a-ceastâ visita nu s'a periclitat nici drepturile bisericei, nici autoritatea papală sau spe. ranţele catolicilor pru iani. Puntea, care ar uni Quirinalul cu Vaticanul, nu s’a construit ancă.— Se asigură că această călătorie prin Europa este numai încoronarea alianţei monarhielor europene contra unei democraţii temerare. In această alianţă se dă Papalităţii locul de onoare. Prin ia pare a se inaugura o Eră noauâ, mai liniştită şi mai roditoare. Suntem convinşi, că prinţul, in convorbirea şa cu Papa, se va fi încredinţat, că ar fi a pierde concursul influinţei celei mai mare din lume, dacă s’ar respinge sprijinul moral al bisericei şi al Papalităţii.“ ŞTIRI OFICIALE Portărei din Bucureşti, impreună cu delegaţii din partea tribunalului de comerţ din Bucureşti, au sigilat prăvâliele d-lor Levinson, din strada Gabroveni şi Lipscani, precum şi pe aceia a d-lui Reimer din Calea Victoriei. * Personele însărcinate cu primirea marilor lucrări ale capitalei şi cari sunt d-nii general Fâlcoianu, Toma Filitis, S. Ma-novicl, Mânescu, C. Popescu, G. Cantaeu-zino, Iorceanu, Ar. Pascal, C. Capeleanu şi Zefkide, se va întruni azi la 8 ore sera la primărie spre a se constitui. * Pela sfirşitul lui ianuarie vor apărea douâ cărţi de Parmen S’ylva, pseudonim sub care se ascunde M. S. Regina României. Unul diu volume are ca titlu Meine Buh 1 (Repauzul meu I) şi se tipăreşte la Berlin. * Ni se spune că d. V. Alecsandri, poetul dela Mirceşti, scrie o dramă, intitulata Năvălirea jidovilor. Ea va fi sfârşită cât de curând. * O nouă adunare se va ţine Duminică in localul şcoalei primară dela Cuibul-cu barză pentru a se forma lista candidaţilor viitorului consiliu comunal. * Binele Public spune că se acreditează ştii ea că ministrul instrucţiunii şi consiliul permanent elaborează proecte modificatoare actualei legi a invâţamîntului. Intre altele, ar fi vorba şi d-spre mesuri restrictive in contra stabilităţii şi independenţei corpului didactic. De aceea unirea şi gruparea tutu-lor din ţară e mai neapărată de cât oricând, neştiind la ce se pot aştepta dintr’o zi intr’alta. * Esposiţia de objecte de artă ce era să se instaleze in localul exposiţiei cooperatorilor, se va deşchide in casa d-lui B. Belu diu calea Victorii. * Un ziar nou românesc va apare de la a.,u nou in Budapesta. El cere aplicarea conştiincioasa a legilor, schimbarea legilor apăsătoare şi va cerca o bună inţelegere intre elementul român şi cel maghiar. * D. M. Xenu, s’a confirmat primar c omunei urbane Roşiori-de-Vede, diu juuoţulTeleorman, şi d-nii Guţâ Gheţu şi Matache Urlan, ajutoare primarului. * D. Dimitrie ( uza, absolvent al facultăţei Ştiri din Străinătate Resboiul in Tonkin Cetim in Figaro : După cum am anuuţat deja, guvernul cere un credit de 20 milioane care, cu cele 15 milioane votate deja, dă un total de 85 milioane pentru Tonkin. Şi nici cu asta nu se isprăveşte. Franţa va cheltui cel puţin 50-60 milioane franci spre a protege Aua-mul, care se vede că n’aşteaptă să fie protejat de noi. După ce am intrat iu joc, unde ne vom opri oare ? Nu avem a face aci cu popoare rudimentare, cum sunt Canacii şi Maorii. Anamiţii au o civilisaţie a lor, o viaţă naţională persistentă ... Ei nu pot fi distruşi, ci asimilaţi, adică formându-se la ei un imperiu colonial. Aceasta a voit earc d. Ferry ? Poate va avea curajul să zică, că da, uitănd că Întreprinderile eolonisâtoare sunt luxul unor naţiuni prospere, având un escedent de po-pulaţiune, un prisos de vitalitate si de activitate, ce se poate versa in afară. Din nenorocire acest cas nu e in Franţa din 1883, ce sufere, zeu, de o prea visibi-lâ anemie şi care are trebuinţă in interior de toate forţele sale vii spre a’şi mânţine rangul in Europa. D. Ferry a crezut ca era vorba de o promenadă militară ; că steagurile negre erau nişte personaje de operetă şi că An-namiţii, un popor mic fără importanţa, ar fi incântaţi făcând cunoştinţă cu d. comisar general Harmand. Şi aci tot ignoranţa de geografie şi istorie !... Acum am vrea să dăm înapoi, dar nu putem.... Câte lucruri folositoare şi necesare s’ar fi putut realiza cu milioanele, pe cari le va inghiţi gâtlejul tonchinez !" Hei ! aşa cheltueii de lux işi permit şi alte naţiuni mult mai sărace şi — fără cap! Irlanda şi AngUa Discursul, ţinut de d. Parnel la Dub’in, a pus iu mişcare toată opiniunea publică din Anglia. Iată ce scrie „Times": „Nu s’a aruncat nici odată in faţa unei naţiuni sau a unui guvern o provocare mai neîmpăcată, ca declaraţiunea de resboiu, exprimată de şeful ligei agrarie incontra principielor constituţionale şi contra legăturii Irlandei cu Anglia. D. Parnel a luat aerul unui domn şi stăpânitor, ca să spună aces- Sunt numiţi şi permutaţi : D. Căpitan I. Cristescu, actual director la penitenciarul Mărgineni, director la penitenciarul central din Tul'ea. D. Ştefan Gheorgescu, vechiu funcţionar in administraţie şi finance, in postul de director la penitenciarul Mărgineni. D. Vasile Piersiceanu, vechiu magistrat, in postul de director la penitenciarul Mislea. D. Sterie Dimulescu, vechiu funcţionar, in postul de grefier-comptabil la penitenciarul Mi lea. D. I. Viroşanu, in postul de grefier-com-tabil la penitenciarul Salinele-Muri. Mişcări in administraţie Sunt numiţi şi transferaţi : D. }. Nicolini, fost director de prefac tură, director la prefectura judeţului Covurluiu, in locul d-lui I. Anghelichi, transferat. D. Ioau Christoforeanu, actualul sub-pre fect de la plasa Râmnicu-de-Sus şi plaiul Bâmnicu, judeţul Bămnicu-Sârat, in asemenea calitate la plasa Marginea-de Jos şi Oraşul din acelaşi judeţ, in locul d-lui A Florescu. D. Ioan C. Zamfirescu, actualul director al prefecturei judeţului Râmnicu-de-Sus şi plaiul Râmnicu din acelaşi judeţ, in locul d-lui I. Christoforeanu, permutat. D. I. C. Anghelichi, actualul director de la prefectura judeţului Covurluiu, io asemenea calitate la judeţul Râmnicu-Sârat, in locul d-lui I. C. Zamfirescu, trecut in funcţiunea de sub prefect. EOOTJJE1I Exposiţiunea internaţională din Nisa işi deschide porţile la 12 (24) decembrie viitor. I se prezice un succes fără precedent. Septămâna trecută Anglia a fost bântuită de un uragan grozav, care a causat ma ri stricăciuni şi a făcut să peară mulţi oameni. Corabia „Liverpool" a pierit cu 19 oameni. In portul dela Galiday s’a inecat o barcă de pesi ari cu patru persoane. Păduri întregi au fost sdrobile, culcate la pământ. Din toate părţile vin ştiri triste, mai ales de pre surpări do case, îngropând oameni sub ruinele lor. Fabrica demaşine a lui Borsig din Berlin a făcut pănâ acum patru mii de !ocomoti-ve. La 21 Aug. 1858, când terminase a o mia locomotivă, a dat o serbare grandioasă. Ce avânt a luat. de atunci această ramură de industrie, se vede din împrejurarea. că dela 1858 s'au mai făcut 3000 lo-comotire. Afară d’asta, au mai ieşit din acest colosal atelier şi alte lucrări grandioase, poduri, maşine, ete. In"Irlanda e puţină speranţa că se va re-tabili o linişte definitivă. In comitetul Majo poliţia a descoperit o nouă conspiraţie. S'au trimis agenţi secreţi in Anglia, ia să aresteze persoane bănuite că ar fi comis omoruri agrarie in a^el comitat. Se zice, că autorităţile au informaţiuni importante asupra eonspiraţiuni. Tribunalul marţial din Serbia şi-a terminat lucrarea condamnând la moarte, in lipsă, pe Paşi.-i şi alţi 9 emigranţi de frun te; alţii mai mulţi au fost condamnaţi la 5 până la 15 ani temniţă. Ştirile oficiale din Hue confirmă moartea vio'enţâ â regelui din Annam, dar n’au fost turburări. Legaţiunea franceză nu e a-meninţatâ. Reşedinţele francez din Hue n’a recunoscut pe guvernul cel nou. Necrologie Figaro a anunţat mortea lui Charles-Fran-şois Lenormant, membru al Academii in-scripţiunilor şi literilor unde a urmat d-lui Paulin-Paris, şi profesor de archeologie. D. Franşois Lenormant a încetat din viaţă la 8 Decembre st. n. în casa sa din Paris, strada Chomel, No. 7. Avea patruzeci şi şepte de ani. A publicat numerose opere de sciinţâ şi de archeologie asupra anticei Grecii, Turcii, insulelor Ionice, Syriei şi extremul Orientului. înmormântarea s’a făcut Marţia trecută în biserica Saint-Thomas d’Aquin. Cronica Agricolă şi Economică Mişcarea economic» in Orient.—Importul diferitelor State in Turcia.—Lupta intre puteri pentru preponderinţa in mişcarea economică a Orientului.— Rolul Romănioi in această mişcare.— Starea semănăturilor.— —Vom incepe Cronica noastră printr’o cestiune care, de şi nu este de domen curat agricol, insă prin natura sa economică stă in strînsă legătură cu interese'e noastre economi e in general şi agricom in special. Afară de a easta credem că astă zi când suntem in preziua expirării convenţiunilor noastre comercia'e cu unele din Statele Europei este bine să fim in curent cu tot ce se vorbeşte şi se scrie in această direcţiune Miş area economică a diferitelor Staturi europene este strânsă, ori-ce s’ar zice, cu miş area politică. Oamen i de stat făcând politică caută a face, pre cât le permit Împrejurările, şi economie naţională. Se intâm-plâ chiar ca sub pretext de tratative politice propriu zise, să se urmărească cestiuni economice. Ast-fel fiind, noi cari de abia ne indrum pe calea Economiei naţionale ale cărora interese au cam fost lăsate in voia întâmplării, caută ca de acum inainte să urmărim cu toată ingrijirea mişcarea economică a Europei. Toate Statele cari urmăresc infiinţarea şi consolidarea unei industrii naţionale, la inceput caută ca prin tarife protectoare să asigureze producţiunea naţională contra concurenţei streine. Mai târziu, când industria s’a intemeiat; şi cănd produce mai mult de cât cer trebuinţele locale, le caută prin toate mijloacele a se des hide pieţele streine productelor naţionale. De aci tratate de comerciu; convenţiuni comerciale al cărora scop este de a creea condiţiuni cât mai favorabile producţiunii indigene. Astăzi, mai toate Staturile europene caută a’şi asigura clientela Orientului. Oameni de Stat engleji cei mai practici cei cari ’şi înţeleg mai bine interesele, au asigurat de mult posiţiunea industriei englese in Orient. S'au mai incercat şi alte State să dispute-ze târgurile Orientului industriei britanice; intre acestea vom cita pe Francia. Cu toată lupta guvernului lran-es; cu toată stăruinţa prevăzătorului şi patriotului imperatore Na-polion III; cu toată inrîurirea legitimă la care avea şi are dreptu politica francesâ in afacerile orientale, totuşi Anglia exportă astăzi in Orient aproape de patru ori mai mult de cât Francia. Faţă cu foloasele ce trage Anglia diu re-laţiunile sale cu Orientul, alte Staturi, precum sunt Austria, Germania şi Ru-ia, a căror industrie a făcut progrese insemnate şi simte nevoe de cea mai mare exportaţi-une, au căutat şi caută a se introduce in Orient şi, dacă se poate, a suplanta industria ţârilor apusene cu a lor proprie. As-piraţiunea este legitimă şi dovedesce inţe-lepciunea şi patriotismul oamenilor de Stat cari conduc afacerile acestor ţâri. Austria şi Rusia mai cu seamă, faptul este cunos-i ut, lucrează de vecuri pentru a ’şi asigura in Orient preponderinţa politică. Acum, in cei din urmă ani, pe lângă politici a intervenit interesele '•i'onomico; de desfăşurare de a tivitate nepomenita • a dobândi ânteietateu iu mişcarea . Uri**1 1 ’ că a Orientului. Bărbaţi de’Stat austriaci, °s foarte mm ui a aduce foloase patriei, fără a face-™ rifif.it dAnJn’ni J .. iuta u iaC6îtin. sacrificii, dându’şi seama de dificultăţii, intălnesce lupta pentru a dobândi wtf ne escepţionalâ in afacerile economic^ Orientului, au căutat, după cât tk . - * $6 se uni cu Germania, pentru a put^r^ pept mai cu tărie. Ast-fel se poate"*! stăruinţa ce pun unii dintre austriaci tru unirea vamală a celor două impejtt In cei din uimâ ani, cu toate stărui depuse de Austria şi Germania, ' ' raverile lor cu Orientul sunt foarte i»ui In adevăr iată care este valoarea mrirfdU Ht importante in Turcia de către State : urmau»,, -M U Ji.fc I- Englitera..............48,3 1 Francia..................14^ Germania................ 7,5 Austro-Ungaria .... 6,8 Rusia...........y . . 6,4 Cu alte cuvinte jumătate din producte, importante se aduc din Englitera; Austro-Ungariei şi Germaniei este cJl . a Rusiei. Această posiţiune de inferiori;,1 a două ţeri industriale; avântul ce ia b[ portaţiunea rusească in Orient, nu pute* nu insufle ingrijire oamenilor de Stat ustriaci şi germani. Acei cari urmară mişcarea economică a Europei ştiu ruinţă a depus şi depun cele două t.-j pentru a face să crească importaţiunila ia Orient. De astâ-datâ scopul unei uniuni,,, male intre Germania şi Austro-UngariaJ* re că urmăreşte să înlocuiască in parte im-portaţiunile ţârilor apusene şi in specialfc Angliei. Desvoltarea relaţiunilor comerciale ale Rusiei cu Orientul incâ le ingrijeşte. Sunt căţi-va ani de când agenţii de comerciu ruşi cutreieră statele din peninsula balcanică cu scop de a întemeia relaţiuni dect-merciu cu dânsele. După cât suntem in. formaţi aceste demersuri au reuşit in parte. Inrebarea care trebue Bă ’şi pună Românii este: care este rolul nostru in această luptă de interese, de supremaţie in miş carea economică ? Cestiunea însemnaţi ;i care merită toată atenţiunea din partefc celora cari sunt insârr aţi cu condutro afacerilor noastre economice. Nu poatat vorba de a concura cu eine-va pe terenel|j exportaţiunii, de oare-ce din nefericire nV vem ce exporta ca fabricate industriali. Cestiunea este de a ne asigura prin legi? tarife o situaţiune economică favorita desvoltării industriei naţionale. Nu este voi-ba de a se adopta un regim economic prohibiţi y, ci de a ocroti prin tarife protectoare născânda noastră industrie. Cei cu li-berul-schimb vor surâde cum surâde toţi pedanţii cari nu vor să auzâ şi să vază di cât aceia ce susţin ei. Ţara insă, care n« poate să fie condamnată la starea de colonie exploatabilă de către cei ce ştiu săra-pă mai mult, ţara, zicem, are drept si ceară celor ce o conduc că să ’i creett posiţiune economică conformă cu interesei* i sale. Facă se in cărţi*ori-câtă economie cosmopolită ; in administraţiune economic4 insă n’avem dreptul a jertfi interesele ţârei teoriilor. Cum am repeţit in atât-a rânduri,, nu admitem ca România să devie o ţod unde să se spermenteze teoriile cosmopolit*. Ţara aceasta, ca toate ţârile din ambele *1 misfere, trebue să aibă o politică economică in armonie cu interesele sale preseut* şi viitoare. Nu poate România să fac» cepţiune intre toate neamurile pământului, numai ca să facă după placul economiştii ortodocşi sau al diletanţilor in cele economice. Diletantele crede că numai in cart' este mântuirea; că in afară de cel» 9 prinse in scrisele lui Garuier, după car»1 invâţat la şcoală, nu poate fi scăpare. Preste puţin timp Corpuri legiuitoare;? guvern âu sa fie chemate să se rostea®* că in privinţa convenţiunilor comerciale. ^ am croit vre-un plan economic ? Culesu-a# fapte care să permită a lupta cu cei ** vom avea să tratam? Ce a fost, a fosE nu mai este timp să ne sfădim asupra convenţiunilor comerciale lucrătoare astă-»1 ştim cu toţii ce le datorim. Să căutăm 4 fi de astă dată mai pregătiţi. Pentru acest sfârşit am cere, intre alţele, ministerelor competinte să grăbească a publica in f®" mâneşte tarifele vamale ale tutulor Staturilor din Europa şi pe acelea ale Staturilor* Unite ale Americei. Lucrarea este nşioai* nu cere de cât bună voinţă. Având tarifeţ le lumei intregi in mână, legiuitorii noş»1 se voi lumina, şi vor putea decide ce avem să urmăm in politica noastră econO*, mică. sa; l* L M - ■ gggggB ifstiunea fiind de o importanţii considerai^ sperăm ca şi presa va incepe a o st{* după cum merită, pentru ca opinia pillîă să fie luminată. Seceta a urmat mai in jumătate ţara pjj. pe la zece noombre, cănd a dat o p irâ bună. Târziu a venit ploaia ; cu 'acestea va face bine daca n’ar inghie-ţd t timpuriu. «uitatele secetei sunt foarte vătămate pentru mulţi cultivatori. Grâul semeni oa uscătură a râsarit puţin şi foarte ni irivit; altul a stat ca in magazie. Şoa-rc şi furnicile au strins pe intrecute senii fi din pâment. In unele localităţi ţera-nil'u strâns băniţi de grâu din muşu-rclUe şoarecilor dn câmp. Pe alocurea se-mliturile au fost compromise in atât că a.» ultorii s’au vezut nevoiţi sa intoarcă ■,{j»amna a fost atat de bună şi caldă*in cătinii pomi au iufiorit, altora le-a dat iriza din nou. Cu o asemenea temperatu- Îa fi fost şi umezeala, semănăturile de ina erau să fie dintre cele mai fru-te. sceta a impedicat şi plantaţiunile de mă ; nimeni n'a pntut sădi pomi, câc s au putut face nici gropile.—Econom FAPTE DIVERSE inucldere. — In zioa de 24 Noembre tiuit, căpitanul de la bariera Bocoveţu, juri il Dolj, anume Vasile Dimitrescu, s'a si-is in cancelaria baiierei cu un revol-Causele sinuciderei sale au rămas ne-cioscute. i i-Jrmările beţiei. — In noaptea de 27 ifsmbre trecut, locuitorul Niţâ Troşu din îuna Gura-Şuţi, judeţul Dâmboviţa, ve u beat şi certându-se cu soţia sa Maria, atflampa aprinsă şi a aruncat’o in capu srei, care s’a ars din brău’pănâ la'creş-astfel ca ea este in perieol. «toarte grabnică.—In ziua de 3 De-abre, pe la orele 4 p. m. evreul Gherş botaru din Gâieeana, judeţul Tecuciu, lăndu-se in tărguşorul Podul-Tur. ului, |f-tru a se scălda la feredeul evreesc, in ninute a incetat diu viaţă. ŞTIRI TEATRALE :La Teatrul Naţional se va pune in stu-comedia antica Fontăna Brandusiei de Alecsandri. Ea se va represinta pe la ju tatea lunei februarie 1884. Mai ţi la 13 decembre, se va da in tea- 1 Naţional o representaţiune extra-ordi-ra, organisatâ de comitetul pentru facerea tului poetului Bolintineanu, spre a se ustitui un fond pentru turnarea in bronz acestui bust. In seara representaţiunii se va presenta (blicului bustul lui Bolintineanu in terra-tta. Speram că publicul Bucureştean se va âbi să asist* la această representaţiune. PARTEA LITERARĂ I. Sus pe falnicii Carpaţi, Cari unesc pe fraţi 'cu fraţi, Din vechimea depărtata, Unde’n Peleş se arată Zânele cântând cu dor In concert cu sora lor, Cu Elisa, dulcea Zâna, A Românilor reginâ, Se rădica majestos Un castel misterios. n. Când castelul s‘a gâtit, Vestean lume s'a lăţit’: „Că palatu’i o minune, „Cum puţine sunt in lume, „Ca Carpaţii ingâmfaţi „Azi sub el stau tupilaţi ; „Numai singur, singurel, „Sti Buetgiul lingă el „Şi’i vorbeşte ue'ncetat „De Românul împilat. III. „Ca palatu’i fermecat „Chiar de când s’a rădicat .Este sigur; căci acol ,.La pus Regele Carol „Numai spre a plănui, „Cum sâ'şi poată desrobi „Zeii antici din Carpaţi, „Ai Românilor Penaţi.... „Şi-apoi nu'i Regina oare „însăşi o fermecătoare?!**.. IY. Asta veste s’a lăţit La apus şi răsărit.... Si-au venit din depărtare, De la ceea-l’altâ mare, Principi, oameni invăţaţi, La minunea din Carpaţi.... Au venit ca sâ o vadă, Ş’ apoi ochilor să creadă; Iar Romanii intr’un dor Văd in ea un viitor.... V. Mulţi erau aci ntruniţi, Şi tot oameni renumiţi: Mulţi din cei tăcuţi Angleji, Şi vorbariţii Franceji, Şi Germani din cei isteţi, In resbel aşa sumeţi, Câţi-va Unguri ingă i.faţi Şi de urâ’nveninaţi, Cu Români de ei huliţi, Dar in lupte oţeliţi.... VI. In tăcerea ce domnia, Ici-colo se auzia Câte-o şoaptă sfiicioasa : „Câ Regina e frumoasă, „Ba câ’i mare scriitoare, Ba ca ea-i fer ii ecătoare. „Cine ştie ce ţesea „Când cu zânele şoptea ? !... „O 1 Carol e de temut; „Noi la Plevna L’am văzut* 1 **.... VII Iar cu toţii amuţiră, Când de-o dată s’auziră Trăsnete nepomer te Şi de fulgere nsoţite Ce simţirile’ţi sdrobiau, Şi vederile'ţi râpiau .... „Ce sa fie ?“ se’ntrebarâ — Şi unu l’altul se uitarâ, Când familia Regală Apăru in marea sală. VIII. Eulgerele încetară.... Timpul e frumos afară; Dar palatul majestos Este’n intru mai trumos: El e arta, e picătura, Ce întrece chiar natura. . .. Toţi privindu’l stau uimiţi Şi declară fericiţi Pe acei ce-au transformat Un pustiu intr’un palat. IX Când e masă terminata, Limba e mai deslegată.... Un bătrân de ani albit Zise, vesel, dar smerit : „Oare-acest măreţ castel „N’are vr’un defect şi el ?— „Ast castel, unde e pus, „Mi se pare prea expus.... „Şi aşi crede ca’mprejur »Trebuia să aiba-un mur**.... X. Toţi tăcură ca mormântul... Regele luă cuvântul Şi le zise: „Al meu castel „Are ziduri de oţel „Zid este poporul meu „Şi oţel e braţul său ; „De-acest zid se vor infrănge „Ori-ce duşmani m’ar-atinge. .. „Şi sâ ştiţi c’al meu popor „Este-un zid neperitor'*.... * Sa se ştie dar ori unde Unde vestea va pătrunde, Ca Românii toţi iubesc Tronul mândru, românesc, Şi câ tronul şi poporul Sunt uniţi ca dor cu dorul. AL. BADU. Galaţi, 28Noombrio 1883. TI viPUL Partea ştiinţifica Căte-va cuvinte medico-legale asupra morţii prin spănzurare Dacă găsim fracturi ale osului loid, la rynxn'ui, vertebrele luxate, probalibitste d’o-mucidere, fiind-că a trebuit o oarecare forţa pe caro individul singur n’a putut’o întrebuinţa, afară de cnsul cănd s’a spânzurat la o innălţime şi ’şi-a dat drumul cor-puliii. 1 Plămâni şi cordul ne luminează: dacă pe lângă lesiunele caracteristice spănzurări s’a-daugă şi cele ce sunt particulare sufocă-rei, vom conchide câ n'a fost sinucidere şi că spăzurarea a avut loc dupe moarte, şi atunci vom găsi urme de violinţe pe corp pe faţa, găt pept, abdomen, dar nici nu tre-bue ca după aceste simple semne de violenţă sa zicem omucidere, fiind câ s’a văzut caşuri de sinucidere prin spănzurare după ce 'şi-a taiat gatul incomplect. Uă persană ’şi-a tras o lovitură de pistol şi apoi s'a spânzurat; aceata nu este de mirat căci mulţi sinucişi mai nainte d’a se spânzura ’şi dau cu pistolul, cu cuţitul, şi tae gatul incomplect şi dacă văd că nu mor, întrebuinţează alt mijloc s. es. spânzu-rătoarea. Sunt alte semne care probez lupta, re-sistenţa spânzuratului mai nainte d'a fi spânzurat, d a fi omorât. Erori Medicale.— Nu de puţine ori s’a văzut medici experţi, cari puţin preparaţi pentru greaua misiune d’a decidă despre onoarea şi viaţa acelor asupra cărora apasă măna justiţiei, au comis .erori ne ertată nici de sciinţâ, nici de societate. S'a căutat a se lua in consideraţiune cir-cumstările spănzurârei, ceia-ce de multe ori a adus deplorabile şi ireparabile erori pentru medic şi justiţie. Am arătat caşuri in cari sinucisul mai nainte d'a se spânzura ’şi scoate hainele şi le aşază cu multa pre-cauţiuue pe masă. pat sau scaun, pe cănd alţi le aruncă in toate părţile şi deranjeazâ totul in camera. Din aceasta nu putem conchide nimic. S’a văzut’o mulţime de caşuri de morte voluntară (sinucidere) şi care a fost calificată d’omueidere, de violinţă criminala şi prin urmare persoane inocente decapitate sau înfundate^ prin închisoare. Se ponte ca spânzuratul se ridice măna la gât spre a se scăpa şi mai nainie d’a ’şi perde cunoşcinţa şi atunci se poate face semne, eehymose pe pelea gatului prin iufigerea degetelor intre gât şi legătură, dar neputănd’o lua de cat incomplect şi numai pentru puţin timp, moare. Aceasta paiticularitate a făcut pe mulţi medici sa o ia drept semn al omuciderei, ceia-ce nu este. Medicul expert sâ ’şi aducă aminte câ spânzuratul in timpul agoniei are convul-siuni şi care T face 'de dă din picioare, mâini şi chiar tot corpul se bate ast-fel că dacă se găseşte in aproşiere de corpuri solide: zid, scaune, pat, fereastra etc.’şi po-te face uşoare excoriaţiuni pe cari se nu se hasardeze şi sa le ia derept urme de violenţe sau resistenţa. Seninele prin cari învederăm că spăn-(Jurarea s'a făcut in timpul pieţei. Semne posiiive şi precise ale morţei prin spănzurare n’avem şi noi nu putem constata aceasta de cât prin reunirea tutu-lor semnelor, sau prin eliminaţiunea celor-l’alte cause de moarte şi de unde resultă demostraţiunea morţei prin spănzurare. Examinarea semnului de la gat dacă corespunde just cu legătura, in formă, lungime fii lărgime şi când găsim intre-muşchi şi ţesutul celular al gatului eehymose extravarsări şi infiltraţii de singe^ cuagu-lat şi aderent, pe care nici maceraţi, nici prin spălare nu se poate lua, este uu semn că s’a făcut in timpul vieţei, că prin urmare este e sinucidere, căci după moarte sângele este negru şi licuid .' Iată dar câ după acestea putem oare cum afirma câ spâuzurarea s’a făcut pe un viu sau mort, adică câ avem a face cu o sinucidere sau omucidere. Organele genitale mai la toţi spânzuraţii sunt congestionate, turgescente. Am aratat că in larynx, trachea-artera şi bronche se ga-este o spumă albă sau sanguinolente, precum şi o forte conges-tiune pulmonară mai cu seamă la basă (pulmoui sunt roşii inchişi, chiar ’ negri in părţile diclive, coloare datortă stasei sângelui produsa prin legile apăsărei),indicii de oare care importanţă constatând moartea prin spănzurare. Cât despre cerebru am zis câ este cu vasele goale de sânge, dar aceasta numai pe timpul cât ţine spanzurarea, adică cât corpul sta spânzurat, căci dat jos şi intins pe pământ sângele afluiază şi le umple şi găsim atunci o congestiune curată hyposta-ticâ fără merit d’ateuţiune. Avem dar ca semne ale S| ănzurârei semnul de la gât lăsat de legătura de spânzurat, aspectul feţ;i, coloraţia membrelor inferioare; şi ca semne cari ne arată că span-zurâtoarea s’a aplicat pe corpul viu, echy-mosele superficiale sau profunde, extrava-saţiile şi infiltraţiile de sânge cuagulat in ţestul celular sau in grosimea muşchilor gatului; spuma sanguiuolenta in larynx, tra-chee şi bronche şi congestia generala a plămânilor- Suntem dar in posiţiune, ca după unirea acestor semne, sâ afirmăm câ şadavrul este al unei persoane spânzurate şi spânzurate fiind vie, adică al unei persoane moarte prin spănzurare. (Va urma) SUMAUIUL REVISTELOR Economia Rurală, No. 11 : A. dela Mura.—Cronica agricolă şi E-conomicâ.—Mişcarea economică iu Orient.— Importul diferitelor State in Turcia.—Lupta intre puteri pentru preponderinţa in mişcarea economică a Orientului. — Rolul României in această mişcare.—Starea semănăturilor.—Concursul comiţiului agricol al-Ilfovului.—* * # Expoziţia de arte şi industrii de. la Moscva. Industria domestica. — 1. Muciu.—Cultura raţională a pământului faţă cu cu cultura rutinată.—I. Soaec.— Inamicii grânelor.—Ştefan Pop. — Cultura viţei.—Maximiiian PopoOTet. -Arachida.--N. R. Danilescu. —- Exposiţiunea şi concursul de Machine agricole a comiţiului din judeţul Ilfov.— Dr.E Decaisne.—Somnul Plantelor.—C. G. Datculescu.—Văruitul grâului. —* * * Proect de Lege de Poliţie sanitară veterinară.—Silviu.— Bibliografie.—Elemente de agricultura ştiinţifică. — Mtza;. Popo-eîci.—Revista Meteorologică şi Tablou de observaţii pe noembre st. n. Contemporana!, revistă ştiinţifică şi literară, No. 9 : Poeme in proză de Ivan Turghenief (va urma). G. S. — Gateala (urmare). Sofiea Nădejde.—Domnului Ioan Nădejde Redactorul „Contemporanului.“ Dr. L. C. Gozmo-, vici.— Note la răvaşul d-lui Cozmovici. 1. Nădejde.-—Elemente de Geologie (criticăj (va urma)./. Nădejde.—Hamalul in gazda, (Anecdotă populară.) 1. Nădejde.— Despre strigoi şi strige strigoaice. T. D. Speranţă. —Ieste oare spirit ca ceva deosebit de materie ? I. Nădejde.—Felurimi. T. V. VARIET 4.ŢI Un vapor de hârtie comunică pe lacul Antario iu America de nord. Luntrea are o lungime d 35 şi o lăţime de 5 urme cu încăperi pentru 10 persoane şi e adjustat din hârtie celuloasă. Vaporul este mânat de 2 şurube mişcate de o maşină cărei ’i dau o iuţeală foarte maie ; laturile de hârtie cari inoată in şi pe apă sunt inţepenite de coastele de fer a navei. Bordul este poleit şi foarte uşor d • curăţit. Din causâ ca luntrea este foarte uşoaiâ, ea poate să poarte cu mult mai mare povară ca luntrea de metal şi de lemn. AntSiuI drum de fler in China. — In fine guvernul chinez s’a otarît, după cum anunţa ziarul „North China(Herald,“ se permită construirea unei căi ferate in imperiul seu,, ear concesiunea in această privinţă s'a dat unui nepot al impftratului Kuauy-Su, piincipele Şun. Această linie ferata va merge dela Peking in districtele de vest, unde se află cărbuni de piatră şi ast-fel va procura capitalei, care se află intr’un loc jjL dwt°a uu a,t e*oradnt spre a se putea încălzi. BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI In conformitate cu art. 45 alin. II din Statute, combinat cu art. 44, consiliul generale a decis a se plăti detentorilor de acţiuni, cu incepere de la 10/22 decembre 1883, la banca centrală şi in sucursale, pentru fiecare acţiune un acont de treizeci lei din dividendul cuvenit pe anul 1883. Detentorii de acţiuni la purtăror vor trebui să presenteze detaşat cuponul 4 Însoţit de un borderou după modelul ce se va da de bancă, iar cei de acţiuni nominative vor subscrie chitauţele ce li se vor presenta do administraţiunea centrală a băncei. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN- Droc-Barciauu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Afiulescu. De vSnzare la librăriile : fraţii Ioa niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-i. Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuoiscu, Calea Victoriei No. 32. Calendarul trebuincios pe anul 1884; Li brâria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 lei Un pericol naţional de dr. I. C. Drâgescu. Ploeşti, tipografia Progresul. Cimpoiul ziar ilustrat, sfiptămânal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală** eu privire la săteanul romăn. Inveţâturi practice pentru preoţi, inveţâtori, seminare, şcoale normal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Yuia medic al băilor din Mebadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i sâ dă A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şi C-Strada Şelari No. 18—20, strada Lipse No. 27 urmttorele'calendare pentru a 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat român. mândouâ în ediţiunl de lues, ilustrate cu cele maî frumose gravuri, între care Statui lui Ştefan cel mare, Castelul, Beleşului, Sa naia, efc., şi continâiid mal multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popescu. Preţul fie-cărui esemplar 1 leu şi 50 b Calendarul portativ, indispensabil jude cătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american de efeuiltat,, 366 date istorice, adrese, notiţe, etc. d pu în perete. Preţul ediţiuneî ordinare 1 lefi şi 50 b de lues 3 lei. De vemjare la tote librăriile din ţară CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada LipscaHi. No. 60. Pe diua de 9 Decembre 1883 Comp. Vend. 5° 0 Renta amortisabilil . . . 92- 92i|, 50/o Renta Români Perpetui . . >0 9°3/* 5°/0 Obligaţiuni de stat .... 961/, 6°/0 Oblig. Căilor f. Rum. regale. 102l/2 103'/. 5°/0 » Municipale .... 821/2 83- 10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO 1: 228- 232- 5% Scrisuri funciare rurale. , . 9031, 9l'/n 7o/q , rurale ..... 1021/a 1031/ 5°/0 Scriaurî funciare urdane . . •Vi 87i/( 6*io » > » 98 - 99- 7°[o » » » 102--- 103- Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 32- 34 - Acţit Băncei Naţion. Române 25O 1. 1325 l33s --- • » » Soc. Cred. mob. rom 250 1. iq5--- 197--- > » Rom. de construcţii 500 1, 228- 232- , „de Asig. Dacia-Tom. 300 1. 406--- 410- „ „ „ Naţionale 200 1. 240--- 250- ' Diverse Aur couira a gint...... 3 60 3 85 » » '3 1».te de Banqoe - 3 60 3 85 Fiorini vaiere austriaca . . . 2 9 2,11 Ilird germano....... 1 23 r.25--- Bancnote franceBe...... 991/v lOO'h de venzare Sire: ş virane, unul situat in strada Râdulescu No 6, avend 8 şi jum. stânjeni faţa şi 18 lungimea şi altul in strada Laboratorul No. 5 având 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. *io***********x*********^^ ”1X1. >=B IPSOS DE CAMPINA ii . $ * fi X * X # K * i-rjt • ■ • • 4JEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA fHi MAI SOLIDA ŞI MAI SFTINA :T ■v* • . 'tencuiala pentru oase îlarr d*po«it I» D-rii F. Brnjuii A C-i» ' Calea Victoriei 5S '7; C. G. COSTA-FORU AVOCAT, 3, Dealu Mitropoliei dimineaţa p8nă la 10 ore, seara de Ia 6 p8nă la 8 ore. FAYARD-BLAYM B fii MALÎARTfl fondat in t$?o MAGASINTTL DE Tetrnl Naponal Bomeşti COLONIALE SI DELICATESE I VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nebilimi, fi onor. public ei pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Biuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aiilget de Bordeanx. Abeent de Sule Ananas de la Martiniqne. Banane de la^Bayona. Benedlctin-BItter de (bina antifebric. Biter din via Proridenzel anti Coleric. Chartreuz. alb. galbln, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la YlmandFockin Pipermint.. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognao vieix, fognar In ehampajme. din Cegnae. Llqnernri tot felrl de gustări de la Mai ie Brisard. din Bordeanx, Renn-mita Mustiră de Hio, Maraschino Ţuicâ Natnrali. Romuri adevărate din Jamalqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnneh in Cognae. Rhnm şi in Kirsck. Şliboviţă de Banat. YINI7RI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Fsimgne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotaari, Oda* beştt. DrAgisani şi de Dealu mare. Preţuri moderata, ecrvl-trini eonati •«#, Cu stimă, D. G. MOCIANC. }£ I MARELE MAGASIN I) LA I A DE 1 j u CM O o co > o C-2 O CJ) in* 00 O c/o cO T3 <0 LO CM O O ţo co 0*> o. 5*3 o o eo Dm piopru» ueaMu ia«h*„«.viune recomandăm pentru sesonul I de Iarnă: MODERNELE PALTON A E C00IMEN MOTAGNAK etc. COS-"TJME •1 ,V PANTALON HAUTE-NOUVEAUTE JGELETE BROSCHE u* . E. BLĂNI DE VERITABIL SCONG IŞOPP RUSESC etc. BLlNUŢE ET SACOURI DE VENĂTOARE. (MANTALE DE LIFT1CĂ ET IMPERMEABILE. cavalerul de mode t contra reumatismelor, c&tarelor, du-rv rerilor, rănilor, bătăturilor 1» pit-iAre arsurilor, etc. Deposit central 1» _Pa-"“■U ris, rue Neave-St -M^rri, 40, şi in *T" toat» larmaciele. BOLF. pe FEFT Astm. Catarii, G-iiturai,Tusa,Oprcslune, Bronehitu, Pleureeic, Ojtiga, Pneumonie, Seuijifir* a» Sânge, tbxiath cv sucea* mu GLOBULELE 0'IEKORAB EaperimenLate In 8pi taluri le din Paris la Helosin# de Eorab firte'fftrt* Acadtmlel de Sclinti. U Doctorul DE KORAB, *6, ro» dl liDorde, PARIS Deposit ut Bueureeci : PharmaeUe Zâroer, HUdArter, Brui a Othh. m.j...» tHESMS tSSâăsr rsemn-i» U ile PerU. OESTUI PERU «LBU Mehtnogen IHHI.N M* »>•< • tal DKtrnh-.l» iM. CAialtt ■HUI |V»***<» P*»iru t «ţii n bU ia t«u seaMW, P*™1 •i MrV. Uri prin« FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lângă ao-liunea antiblenoragioâ de Copa.hu. Ele nu obosesou stomahul şi nu provocă nici liunea antiblenoragioă de Copahu. Ele nu obosesou stomahul _ diaree nici greţâ ; constitaescu medicamentul prin escelentă in tratarea bolelor oontagldse a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curzo-rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonloe şi astringente, este miijilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita intorcerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I C O R I FAVROT Acest sirop este neâpart pentru a vin decacu deseverşire maîadiele pelei şi pen-| tru a sfîrşi do a curiti sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tote accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculâsă tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL.— F» Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In Iassy, Racovits, Konia; Bucuresc'i, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tatu-seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes\ Crajova, F. Pohl, Plojestf, Schuller; Barlad, Brettner, şi in tdte farmaciile. JOSEPH SANDROVITS T=l1T~ CURE SOI 16. —CALEA VICTOEIEI — 16. IN RATE LUNARE IN RATE LUNARE »S<î vinde Piane şi Pianine din cele mai 'cnumite fabrici sii'.tom american cu intreaga placă de metal se primeşte şi pl ine vechi in schimb, comandcle se prime o din toate pro-vinriele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d a-itna un bun acordeur şi factcur de piano. Noutăţi musicalo : Olteanca, cuadril de Luis M iest 2 fr. Carmen quadril de Luis Wiest 2 Ir. Ce ţi-am făcut cu oare, romanţă pentru voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano, 1 fr. 50 bani. Marin Mea, Mărie! romanţă pentru voce şi piano de Mărie Duport 1 fr. 50 b. I e" m j) iâ ■ INTERNATUL DE BĂEŢI AL D-LUI Heliade Radulescu situat tu localitatea cea mal săr,8-tosă; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primesce orl-când elevi Stu" diele se fac după metodele ce\> mal bune şi conform program ‘.or scole-lor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea orî-cine controla pro-sreselo ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. DE VENZARE apartamente strai*' Sculplurei No. 28. Doritorii s« vor adresa strada Grozave*» No. 28. George Petre orojdierul saa la ' Ioniţescu calea Grivi(a No. 69. COSTUME NAŢIONALE pentiu bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea câ. se vinde cu preturi fo.rte moderate de d. Iile lhopol, in gangul din fatA ala Teatrului Bossel. Tijwgiapa A. Miuta.ou tala Iheaitulm Bonei.