7TINERI 9 DECEMBRE 1883 ABONAMENTELE rq te«t& ţara, »n . 40 IM j , » P« 6 Ioni. . . 22 M . . P® 8 luni. . . u ieI autra «kreinttate.pe an ... 60 lei i an*ntel« «» priimeee la Adminiitraţl». Cin Capitală 10 bani număra iun Districte 15 bani număra (Director: M. PALEOLOGU Administraţia, Calea "Victoriei Nr. ‘{îi ANUL AL VIII—No. mo TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII liint» 30 litera pet.ifc pag. IV. 40 Reclame pag. Iii * . . • 1 50 * » II « • • « 2 50 » Ananţurile fi inserţiile se primeic Bncnroştl , la Administraţia ziaraiaT U Vlenn, la binroorile de ananţnri Heiorif Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tnbeb-stoin 2;—Paria, C. Adam, roe Cllmenc 4 A. Lorett, roe S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate oo ae primei Mannacrlaelo noloiprimate se ard. SUMARIU Revista politică, i Ştiri telegrafica. Cronica. Cor. I Vizira, paţale şl softala. Ştiri din străinătate. Unapre-zece cadavre, j Gazeta tribunalelor. | Liceul Sf. Sava. Ştiri oficiale’ Ateneul roman. Noutăţi din ţara. Rolul învăţătorului rural. Fapte diverse Ştiri teatrala. I Parte» ştiinţifica. Varietăţi. Foileton. — Cântăreaţa: Dmrtc. Bucureşti, 8 Decembre 1883 Regimul spune şi cui vrea şi cui imu vrea să’l crează, că. este aprobat Ide naţiune; iar un onorabil contra-dictor al nostru, eşit din rondurile conservatoare, făcu chiar tururi de forţă oratorică, voind a proba că guvernul actual represintă cu fidelitate ţara legală şi că pasul ce-1 făcu 0-,’posiţiunea, retrăgăndu-se din aceste I camere, nu-şi avea fundamentul in-tr’un act de usurpaţiune a puterilor naţiunii, săvărşit de către guvern, ci numai intr’o supărare a Oposiţiunii de caracter necăjicios, că colegiele electorale n’au trimis’o pe dănsa in majoritate, sau măcar in mare minoritate. S a mai obiectat de unii eă opo-I siţiunea lipsise de la datoria ei re-trăgendu-se din Camerele acestea, lucru pentru care opiniunea alegătorilor ar blama-o, şi altele asemenea. Iată insă, ca probă despre contrariu, manifestările reiterate ale tu-tor colegielor ce au dat oposiţiune, cari se abţin cu statornicie, in majoritatea lor respectivă, de a mai exercita dreptul lor electoral, când acesta, prin marafeturile guvernului, a devenit un drept numai ilusoriu in resultatele lui generale. Nu numai odată, sau unul singur din colegiele fidele oposiţiunii, urmară exemplul abstenţiunii, dat de către representanţii lor; dar o făcură toate ori de căte ori fuseră ele chiă-mate a implini o vacanţă. Putem cita, spre a aduce omagie fermetăţii lor, colegiele de Ilfov, Vlaş-ca, Covurfui, Botoşani, Dorohoiul, etc. unde, ori nu se intruniră alegătorii nici intr'atăta număr căt să se poată deschide colegiul, precum fuse la Ilfov, chiar ieri, ori că, daca s’au in-trunit, a fost intr’un număr foarte re-strîns, in căt alegerea a fost numai un simulacru. Asemenea manifestări pacinice şi legale işi au insemnătatea lor in aceea, că nu numai dau o nouă aprobare faptului Oposiţiunii, dar sunt o protestare permanentă contra majorităţilor de Ciocazani, Borşi, Gagioni, Costineşti şi Bibiceşti, cărora li s’au dat rol de representanţi ai naţiei, prin opresiunea guvernamentală asupra conşiiinţei alegătorilor. Se atestă printr’ănsele că daca regimul d-lor Rosefii şi Brătianu tră-esce incă numai prin număr, numai puţin forţa morală îi lipseşte. Elementele sociale sănătoase, cari pe drept cuvănt constitue majoritatea in- teligentă şi infailibilă, l’au părăsit cu aceeaşi scărbâ, cu care simţimăutul public, il abhoră şi’l despreţueşte. Ce ’i-a mai rămas acestui regim este curagiul crimei sale, cu care stărue a se compta ca regim parlamentar. Altminteri el trebue să o vadă şi să o simţă că nu exprimă in ţară nimic alt de căt increderea personală a Regelui, care încredere îl mai mănţine şi-l susţine, pe căt timp naţiunea nu s’a găndit incă a recurge la mijloacele cele mai proprii de a’l curma. Ne mirăm intr’adevăr că acela care este aşezat pe d’asupra tutora, şi care ast-fel ar trebui să vază mai nainte de toţi realitatea oribilă a lucrurilor, se poate amăgi de miragiul prin care primul ministru ii presin-tă in majorităţile actuali voinţa generală a ţărei, aceea care face puterea adevărată a tutor monarchilor. Daca in primul moment, din cau-sa absenţei din ţară a Regelui pe timpul de pregătire a luptei, s’a putut amăgi M. Sa, de a lua drept mo-netă bună majoritatea ecrasartă ce-i presintau d-nii Rosetti şi Brătianu, credem că, in urma demonstraţielor pe cari le fac colegiele electorali, nu mai este permis a necunoaşte realitatea lucrurilor. Regimul domnitor e blamat, prin acest fel de resistenţă, mai aspru de căt cu violenţa. Lui i se zice in mod tacit, dar cu tenacitate fermă: Ai usurpat,—fie-ţi de bine; mergi înainte fără de elementele independente ale societăţii, reziraat numai pe cupiditatea celor ce au ochiul pe bugetul Statului. Măncaţi-1 sănătoşi, rozăndu-i toate oasele, numai băgaţi de seamă, nu cum-va să vă înecaţi cu unul. Noi vă vom observa de o parte şi ne vom resemna să vă alimentăm tot-d’a-una tăgărţa, pe căt vom mai putea-o face. Găt nu, Dumnezeu să aibe milă de voi! Să nu se crează că resistenţă prin abstenţiune este atăt de vrednică de nesocotit, precum o face Regimul. Censecuenţele ei pot fi cu atăt mai teribile cu căt are drept efect fatal rădicarea la mai însemnate propor-ţiuni a abusului de putere şi a risipei de bani publici cu sporul birurilor. Bine ar fi dar ca să o inţeleagă din vreme cel in drept. STiRi TELEGRAFICE Borna, 17 decemvrie.— Principele moştenitor al Germaniei a sosit la 12 ore şi 30. Eegele şi principele imperial s’au sărutat de patru ori cu efuziune. Principele Frideric-Wilhelm a sărutat apoi pe principele moştenitor al Italiei şi pe ducele de Âosta. Eegina aştepta pe principile in sala Su-isilor. Alteţa Sa ’i-a sărutat mâna şi ’i-a oferit omagiele intregei familii imperiale. Chemafi de o mulţime imensă oare se imbulzea pe piaţa Quirinalului, principele imperial şi familia regală au trebuit să iasă in balconul palatului, unde au fost acla- maţi de mulţimea ce mişca pălăriile şi bas. malele. Paris, 18 decemvrie.—Camera deputaţilor a votat cu o majoritate de 132 voturi, prin 312 contra 180, noile credite cerute de guvern pentru expediţia din Tonkin. Iu cursul discuţii, d. Jules Ferry confirmă ştirea asasinări regelui Annamului de către mandarini vrăjmaşi Franţei. Roma, 18 decemvrie.—Principele moştenitor al Germanii a depus ia 11 ore de dimineaţă o coroană magnifică pe mor-mîntul lui Victor Emanuel la Pantbeon. Vizita Alteţi s le imperiale la Papa a avut loc la amiazi. Primirea oficială a in-ceput jos la scara de onoare a Vaticanului, care conduce in apartamentele Papei. Se asigură că principele a stat singur cu Leon XIII in curs de 35 minute. A făcut apoi o vizită Cardinalului Jacobini. La 3 ore vizită incă biserica Sântului-Petre ; de acolo s’a dus drept Ia Quirinal pentru primi'i oficiale. ' După lunga sa intrevedere cu Papa care se asigură că a fost foarte cordială, principele Frideric Wilhelm presentâ persoanele suitei sale la Sfinţia Sa, care găsi pentru fie-care cuvinte foarte amabile ; toţi au fost răpiţi de aleasa sa afabilitate.^ Cercurile bine informate asigură că a-ceastâ vizită la Papa a tost insemnata Şde un caracter de perfectă amabilitate reciprocă, dar lipsită de tot caracterul politic. Vizita principelui la cardiualul Iacobini£a ţinut 15 minute. Londra, 19 Decemcrie. — Guvernul englez se pregăteşte a trămite noi regimente in Egipt, spre a permite trupelor egiptene, puse supt comanda lui Baker-paşa, d'a a-pfra fruntaria Egiptului de sus contra Mah-diului. Roma, 19 Decemvrie. — Eri după a-miazâ, Eegele şi Eegina Italiei, Principele moştenitor al Germaniei şi ducele d’Ao-sta au făcut o preumblare in trăsură descoperită. La ora 7 jum. a ineeput masa de gală, care se compunea de 122 invitaţi. Principele şedea la dreapta Regini Margareta. CRONICA Pe toate tonurile am strigat, vom striga strigăm şi contra cumulului ; cu toate aces tea el progresează. Judecătorul de pace Negoiţescu din coloarea de Roşu, dela 15 nnemvrie trecut s’a numit stenograf şi cu toate acestea continuă şi astăzi in funcţiunea dejudecător. Şi, pentru a indeplini ambele funcţii, unele din procese le amână, iar altele le resolvă pe picior, cu graba ca să poată să se ducă mai repede la Cameră. Pe lângă că este incompatibile aceste funcţii, apoi primeşte şi in contra legei intregi salariile. * Cu oca«ia serbării patronului liceului st. Sava, M. S. Regele a trimis următoarea telegramă d-lui Ananescu, directorul acestui liceu : „Cu o deosebită plăcere am primit urările ce ne exprimaţi nu ocasia a 66-lea aniversare a liceului Sf. Sava. Sper că nu va intârzia prea mult până ce acest vechi u focar de lumină, de unde a eşit un număr aşa de insemnat de fii devotaţi patriei noastre, se va aşeza intr’un moment demu de trecutul său. Fiţi interpretul sentimentelor noastre de vie simpatie către corpul profesoral nCarol“. * Consiliul comunei rurale Tufeni din judeţul Teleorman s’a disvoltat in urma stăruinţelor prefectului Chiritopol. Colegiul II electoral pentru senatori de la judeţul Doroboi este convocat, in ziua de 6 Ianuarie 1884, spre a implini, prin nouă alegere, vacanţa "declarata in Senat, in urma numirei D-lui Matei Ganea in fun-ţiunea de prefect. Colegiul II electoral pentru, deputaţi de la judeţul Tutova este convocat, in ziua de 6 Ianuarie 1884, spre a implini, prin nouă alegere, vacanţa declarată in Adunare, in urma numirei D-lui Lascar Costin in fun-ţiune a Statului. * 45 , total 113 din cari 8 israeliţi. Căuşele deceselor : rubeola 3, scarlatina 8, an-gina dittericâ 4, crup 3, tuse convulsivă 2, febră tifoidă 4 febr. puerperalâ 21, phts. pulm. 12 enterit. diar. 5, pneum. brooch. 15, dyssenterie 1. meningită 6. Etatea deceselor; 0—1 an 35, 1—5 ani 25, 5—20 ani 10, 20—30 ani 9, 30—40 a. 8, 40--60 a. 14. Cor. Vizir, Pasalesi Softale D. Daniil Mihăilescu, actualul copist la divisia contabilitâţeî, s’a numit in postul de ţiilor de registre la acea divisiune, in locul decedatului G.Petrescu. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Ghimpaţi din judeţul Vlaşca. * D. Grigorie Simboteanu, fost prefect, s’a numit in fuDţiunea de administrator al casei de credit agricol din judeţul Mehe dinţi, şi D-nii Sterie Steriea de şi State Cărteauu s'au numit comisari ai guvernului pe lângă aceiaşi casă. & S’a instituit pe lângă ministerul agricultura, industriei, comerţului, şi domeDielor un comitet special pentru privegherea aplicări sistemei metrice de măsuri şi greutăţi care va avea concursul tutulor autorităţilor interesate, şi care ,va propune măsurele cele mai nemerite pentru ca aplicarea să se facă in termenile prevăzute de lege, pregătind şi toate lucrările necesare. D-nii S. P. Eadianu, St. Hepites şiC.A. Orescu se numesc membri ai acestui comitet. * In camera din dealul Mitropoliei se va face ministrului de justiţie o interpelare in privinţa destituirei d lui Răileanu, preşedintele tribunalului din Bacău, care a condamnat pe fii şi nepoţii ministrului de finanţe Lecca, atentatori la viaţa d-lui C. Radu, redactorul Gazetei de 'Qa.cău. * Astă seară, prânz diplomatic la legaţiu-unea Austro-Ungariei. * Dr. Jovitz a fost ales deputat la Dâm-boviţa in locul deinisionatului D. I. Ghica. * Credeau unii că au mâncat lupii iarna. S'au înşelat.' De ieri a ineeput să cadă zapadă şi azi casele, arborii, stradele erau acoperite cu un strat gros de neauâ. Clopoţeii cailor de la sănii lasă să se auzâ veselul lor zăngănit. Zăpada aceasta, precum asigură agricultorii, prieşte cu deosibire câmpului. * A apărut o lucrară originală : Saporofi-te şi Părăsite, de doctorul A. Sarcany, medic de arondismeut la Drăgăeani. Broşura are şi un alias ou 71 figuri.—Preţul unui exemp'ar şapte lei. O vom resfoi spre a ne da părerea asu-pră-i. * „Adev6rul“ spune că la viitoarea alegere de deputat al colegiului I-iu din judeţul Dorohoiu toţi membrii oposiţiunii ău decis a se abţine, aceasta conform decisiunii luată de representanţii intregei opnsiţiuni din ţară, când s’a retras din Parlament. * Numele tinerilor ce urmează a trage sorţul estimp sunt publicate la primărie, unde se poate vedea tabloul in ori-ce zi şi oră de lucru iu cancelaria divisiei I administrative. » Comisiunea interimară a primăriei a adjudecat asupra d-lui Jules Tack, represin-tantul societăţilor de canale din Belgia licitaţi unea pentru aducerea apei in capitală pc preţ de 46 lei 90 b. metru curinte. * Mişcarea poporaţiunii capitalei de la 27 Noerabre pene la 3 Decembre : născuţi legitimi 43 bieţi, 39 fete ; ilegitimi 12 bă ieţi, 12 fete; totalul naşterilor 106, din cari 13 israeliţi. Numfirul deceselor: bărbaţi 68, femei România 'şi-a vărsat generosul său sânge pe cămpiele Bulgariei ca să scape de jugul — d’almintrelea uşor -• al Turciei, pentur a cădea apoi — după căderea Plevnei — sub acela mult mai greu al tiraniei interne. D. Ion Brătianu, vizir fără Sultan, guvernează ţara după bunul său plac, fără controlul de sus, care lipseşte, fără controlul naţiei, pe care l’a falsificat. NicP legile, nici constituţia,! nici representaţiunea Naţională, nici chiar prerogativele Coroanei nu mai respectă ; şi pentru a statornici această stare de lucruri tinde la introduce-rea'inŢrevizuirea constituţiei a sufra-jului universal, mai mult sau mai puţin deguisat, care va iniemeia tirania jpe o aparenţă legală. Acest sistem de guvernare turcesc, pe care il credeam perdut in secolele trecutului, ese azi din ce in ce la lumină şi se intinde pe toată ţara. Districtele sunt lăsate la discreţia prefecţilor sau favoriţilor neoficiali cari s’au prefăcut in paşaie, a căror singură preocupare este favoarea vizirului şi cu care pot arbora devisa „aşa voi, aşa fac“. Vedem prefecţi ca domnii Cbiriţes-cu, Anastasiu şi alţii, fălindu-se pănă intr’atăt cu atol puternicia lor, incăt de fanforonadă fac numiri in slujbe d’adreptul fără a adăsta măcar eşi-rea decretului regal. înainte de?a recomanda măcar numirea la minister, prefectul Chiriţescu primeşte jurămăntul sub-prefecţilor sau poliţailor săi, ii ti imite in exerciţiul funcţiei, şi apoi după căte-va zile crie ministerului cerănd numirea lor. Ast-fel că decretul regal apare 10—15 zile după intrarea numiţilor in funcţie ! Despre valoarea actelor făcute de aceştia in acest restimp nu se ingrijaşte. Cine ar putea cuteza să o conteste ? N’are el oare deplina favoare a Vizirului ? Procurorii şi judecătorii nu ii schimbă după placul său ? S’a intămplat ca ia o asemenea numire, ministerul să trimeaţă statele cu începere de la data decretului. Apoi nu s’a supărat prefectul ? şi a făcut el atăt tapaj incăt s’a rectificat statele din ziua cănd numise el, iar nu din ziua cănd eşise decretul ? Nimeni, după aceasta dovada de a tot puternicie, nu mai poate sta la îndoială in district despre favoarea paşei. Totul i’e permis, totul i se trece, căci are cu dănsul pe Vizirul cel mare, pe Vizirul fără Sultan ! Ţara întreagă se deştepta odinioară la strigătul de spaimă: Vin Turcii ! Sunt la Olteniţa... la Călăraşi, vin spre Bucureşti ! Tot ce era valid lua o armă in mănă şi jos"Vo mai punea pănă ce teritoriul nu era curăţit de vrăjmaşul strămoşesc al ţărei. Azi, cănd ne credem pentru tot d’auna scăpaţi de turci şi dormim pe laurii culeşi de soldaţii noştri pe parapeturile Griviţei, Smărdanului şi Plevnei nu vom trlteâri noi oare la strigătul de odinioară ? Turcii au venit, turcii sunt la putere, un Vizir duce ţara şi paşalele sale o tiranineste. Regele el insuşi e prins in lanţurile lor şi pus sub paza acelui seid credincios care acum căţi-va ani il detrona pe piaţa Ploeştilor, pe iie-oire zi işi vede regalele sale prerogative cotropite. Vechiului parlament Roman sa dat asemănarea şi aspectul adunărei softalelor din Turcia şi Egypet. Si pe căt timp inainte, de şi vasali ai Porţii, dar aveam o politică măndră şi demnă faţă cu streinii, acum că suntem independenţi şi Regat, facem temenele turceşti la toţi cari ne insultă. Daca guvernele trecute ar fi avut indrăsneala a face a_zecea parte din nelegiuirile ce se fac azi, negreşit că Roşii, fiind ei atunci in oposiţie, ar fi resculat oraşele şi ţara şi-ar fi inecat in sânge asemenea aventuri despotice. Din norocire insă, sau nenorocire — nu ştiu cum să zicem, oposiţia de azi este acel partid care pe drapelul seu are mai pre jsusytoate principiul ordină; iar adPnc sădită in inimă oroarea revoluţiunci de stradă. Revoluţionarii de stradă sunt azi la putere şi printr'aceasta ori ce revoluţie e imposibilă. Nu e mai puţin adeverat că precum ei au putut zice — făcSnd a-lusiune la partidul ordinei — că le au mai rSmas a dărâma Plevna internă, tot ast-fel putem şi noi zice că ţara Românească se ştăpăneşte azi de bunul plac al unui vizir cu paşalele, seizii şi softalele sale. C. C.-F. Ştiri din Străinătate ResboiiiI in Tonkin Varbind de situaţia din Torkin, „Figa-io“ scrie intre alte1* „Dacă neliniştea nu e mare in privinţa celor 700 oameni, care păzesc porturile de la Thuanan cu canoni-era „ Vipere",apoi nu e tot aşa cu legaţi unea din Hue. D. de Champeaui n’are cu el de cât lOOosmeni şi o şalupâ-eanonierâ; aceasta e puţin pentru a resista la o întreagă populaţiune. D. Harmand se duce acolo ; el a găşit la Saigon ordinul de a merge la Huj. Va reuşi el oare in această misiune nouă ? Va găsi el oare in succesorul lui Heip-Hoa (otrăvit) un rege accesibil şi dispus a semna un nou tractat? Soarta reservatâ predecesorului seu permite să ne indoim. In timpul acesta d. Tricou, care revenea spre Franţa, a primit avisul la Hongkong de a se duce la Haifong.... In această succesiune de evenimente se poate găsi mâna ce le dirige: forţele ad-miralului Courbet, care dispune de 100,000 trupe de elită, sunt paralisate ; Haidzung o atacat, Haifong Împresurat, Hiep-Hoa (regele) ucis,*Anamul iu revolta şi Tonkinul FOILETON CANTAREATA (Urmare şi şfarşit) Nu ieşise in stradă, şi auzi fereastra da la pod deschizându-se şi glasul llenrietei care’I striga. Ea ameninţa că se va otrăvi de nu se va întoarce. Mitica, mulţumit că a scăpat de acolo, se făcu că n’aude şi merse inainte. El poate că tot ar fi cedat in'cele din urmă, daca orele nu ar li fost prea inaintate-se lurniua de ziuâ— şi daca, in momentul d'a opri o sanie, n’ar li zărit pe Gheorghe ieşind de aeo o şi fâcându-i semn să stea spre a’l lua cu densul. • Să lăsăm pe tineri cari au luat drumul spre locuinţă, ca să ne întoarcem la cunoscutul local Stadt-P est. Cititorul ’şi va fi aducend aminte de sigur că in momentul d’a părăsi localul grupul de patru, adică cele două cântăreţe şi resculat; Ori in cotrote întorci dai de duşmani. Mâna Chinejilor e pretutindeni şi vedem măna marchizului Tseng in a d-Iui Ferry. D'-o parte se negociază, de alta se nr-id. Pericolele se ridică din toate părţile ; le sunt in fie ce oră, iar negocierile s urmează cu o placiditate ce nu e fer le primejdie. Ajutoarele vor pleca; vor «j ui-go ia Tonkin pe la începutul lui lei .arie, luna următoare, Martie, iucepe timpul rău ; căldurile devin nesuferite şi oştirea va fi decimală de condiţiunile detestabile climaterice ale Deltei. Aci e un pericol necunoscut, de o mie de ori mai omoretor decât o armată chineză.* Germania iu Cliina Dacă Francojii ved mâna chineză iu toate evenimentele din Tonkin, apoi mâna germana o iutăluesc pretutindeni, in Spania, in Italia, la Stambul, ba şi in Pe-king. O corespondenţa particulara, adresată din Peking catră „Temps“, aduce informaţiu-ni de natura a nelinişti pe franeeji. E vorba de iufluinţa ce câştigă Germania tot mai mult in China. Corespondentul a asistat la o revista de soldaţi chineji şi a constatat buna lor ţinuta, căci au avut de instructor pe un ofiţer superior german, numit Şnell. Corespondentul nu se indoeşte, ca Germania se ocupă sa câştige in China o situaţie quasi-militară destinată a serm de bază la o politică militară in Orientul ex- i trem. ^“De aci vor naşte multe complicaţiuni periculoase păcii generale. „Fiind preponderantă in China, Germania ar putea, intr’un moment dat, să creeze, fără să o coste nimic, încurcături considerabile Rusiei la nord, Franţei la Sud şi să oblige pe aceste douâ puteri la diversiuni, cari, in certe eventualităţi, vor fi prea nenorocite pentru noi mai ales, dacă trupele chineze nu vor părăsi cu totul Ton-kinul, cea ce ni se pare că devine din zi in zi mai greu. Rusia are un ataşat militar in China ; Germania are mai mulţi. Franţa n’are nici unul. Deci noi mergem orbeşte, fără să ştim unde mergem, pana unde vom ajunge şi pe cine vom intelni la spatele Chinejilor. “ Cliina Corespondentul din Paris al ziarului ..Times" a avut o intrevorbire cu marchizul Tseng, care a zis : China va întrerupe relaţiile oficiale cu Franţa, indatâ ce se va ataca Bac-Ninh sau Sontay. Timp de negociere mai este numai până la sosirea ajutoarelor franceze in Tonkin. Resboiul poate fi evitat, dacă o putero imparţială va face o propunere de compromis, ceace nu pot face direct China sau Franţa, nepermiţându-le demnitatea lor. „Naţional" anunţă : Mandarinii anamiţi au ales un nou rege, obligăndu’l a merge la Bac-Ninh şi a cere protecţia Chinei. China a tocmit „steagurile negre" şi le-a dat un general. „Naţional" combate propunerea din >Ti-mos" in privinţa mediaţiunii Englitciii şi imputa Englejilor, ca ei ar fi causa dificultăţilor Franţei in Tonkin şi că Anglia ar voi sa i se plătească modiaţiunea prin eedaroa insulei Hainan. cei doi tineri, un ofiţer intra tocmai in restaurant, uităndu-se mai ăntâiu la ei cum se aşezau in trăsură. Mai scie ancă cititorul că acestui ofiţer ii promisese Ilenrieta a lua supeul impreunâ, şi cum Henrieta s’a purtat cu densul lăsăndu'l să aştepte. Oscar B... astfel se numia ofiţerul, aflănd ca Henrieta a plecat cu alin, şi spuindu-i-se că era in trăsura care d abia eşise in stradă, se hotărîse pentru moment a o urmări. Viscolul ânsă, neputinţa d'a i putea ajunge pe jos, birje negâsindu-se, şi teama de a deveni.ridicul, ’l făcură a ’şi schimba ideen El se aşeza la o masă, ceru să mărn e şi comanda a i se aduce mai repede vinul. Fiă de frig, fia spre a ‘şi ineca necazul că a fost păcălit, sticla fu golită inainte d’a i se aduce mâncarea. El stete singur până pe la orele 3 din noapte şi in cafenea nu mai erau de cat 5 tiueri cu două din cântăreţe care beau şi căutau. Pe eăt de veseli se păreau ei, pe atât de trist era bietul ofiţer. Unul din societate vâzându-1 singur, îşi permise a 1 invita să ia loc la masă. Ofiţerul nu refuza, mulţimi şi veni să mărească societatea. 1 remea se ’nreise cu totul, aşa că era cu neputinţă cuiva a eşi pe drum; de aceia şi tinerii nu se despărţiră de eăt pe la 0 Unsprezece cadavre Mai multe ziare din Capitală au răspândit zilele tre ute soirea despre descoperirea unor asasinate ce s'ar li comis in comuna Runcu din judeţul Romanaţi de către un individ anume Simoiul, in privinţa casei căruia s’ar li găsit 11 cadavre şi 4.000 napoleoui de aur. Dupe informaţiunhe primite de la d-nii prefecţi de Vălcea şi de Romanaţi, resultă că, fâcăndu-se ancheta cuvenită de către procurorul tribunalului Vâlcea—in circum-scripţiunea căruia cade comuua Stăueşti. unde locuesce atei individ — nu s’a găsit in pivniţa casei de căt două fracturi de oase mici cari s’au şi înaintat in examinarea consiliului medical superior. Ceea-oe a dat uas -ere acestei sciri de sen-saţiune este faptul că de către parchetul tribunalului Vălcea s a descoperit că Ion şi Florea, fii ai lui Ion Simoiul, sunt a‘ei cari acum doi ani, au ucis pe un individ anume Papuc in pădurea Stăueşti, pentru care crimă sunt daţi in judecata curţei cu juraţi. Monitorul Gazeta Tribunalelor Curtea cu juraţi din Cimirlui: Atentat la pudoarea unei copile. Sâmbătă, 3 Decembre, s a judecat de curtea cu juraţi din Covurluiu procesul in care Toma Cernat, de ani 24, roman, era acusat că la 13 Iulie 1883 a comis atentat prin violenţa la pudoarea fetei Ruxandra Istrati Alexandru, de mi 14, din desp. III Galaţi. Ca complice, acusatul avea pe mama vitregă a pacientei, numită Anica Fotescu. După desbateri îndelungate, s’a pronunţat verdictul juraţilor. FI a fost afirmativ şi cu circumstanţe uşurătoare pentru Toma Cernat, şi negativ pentru Anica Fotescu. Curtea a condemnat ps T. Carnaţia ciDci ani inehisoare corecţionalâ, iar pe Anica Fotescu a achitat-o. Curtea de apel din Xecuciu.—Proees de pressă. La 24 uoembre s’a judecat de curtea de apel din Tulcea, procesul tipografului Brâ-nişteanu pentru delictul de calomnie prin pressâ. Curtea l'a condamnat la 500 lei amendă şi in caz de insolvabilitate la trei luni de inehisoare corecţionalâ. Curtea cu juraţi din Ilfov : Procesul Musce-leanu. împuşcarea unui ţeran. Precum am anunţat, ieri a venit inaintea Curţii cu juraţi din Ilfov procesul d-lui Mus-celeanu, arendaşul moşiei Pantelimon, acuzat câ a impuşcat pe un ţeran. Apărarea a fost susţinută de d-nii advo câţi D. Ionescu şi Paladi. Curtea a dat un verdicat negativ, achitând pe acuzat. Liceul Sf. Sava Luni s’a serbat patronul liceului sf. Sava, cu care oeasie d. Ananes-cu, directorul, a rostit următorul discurs : Prea sfinte, Domni Miniştri, Domni şi stimaţi colegi Astăzi serbăm a 66 aniversare a fondării liceului St. Sava. ore, spre a se duce pe la casele lor. A doua zi era sărbătoare, şi ofiţerul nostru n'avea serviciu la cazarmă. Eşind din gangul Hotelului Stadt Pest voise a lua o sanie; se gândi ânsă câ e mai economie şi chiar mai igienic a merge 'pe jos şi dar se îndreptă cu paşi înceţi spre Episcopie. Ajungând in respântia stradei Herăstrăului, dus pe gânduri cum era, apuca spre locuinţa Henrietei, fără a sci (insă unde şeade. Mersese mult p ■ acea stradă, cănd observă că luase altă direcţiune. Pentru că ensă era aproape ziuă, şi fiind câ somn nu-i era, urina inainte calea. Săniile alunecau pe albul linţoliu de zăpadă şi făceau sa se audă veselul zăngănit al clopoţeilor. Lugubrul strigăt ni salipgiilor contrasta cu vesela şi gingaşa voce a tinerelor laptagioaice, şi simigiul, cu plăcinta-i fumegăudă şi cu covrigii calzi in beţele coşului sâu, atrăgea plăpândele fiinţe cari, la înfioratele giamuri do ger, ’l chemau stergându şi ochii de sornu. Toate ace-te tăcură pentru moment multă impresie asupra ofiţerului; ii reaminti» lucruri din copilărie. Astă strbâtoare tradiţionala era alta dată şi cu drept cuvânt sărbătoarea tuturor şcoa-lcler din ţară, căci vechiul colegiu sf. Sava era focarul central de unde se răspândea lumina mântuitoare presto tot orizontul Ro maniei. De cât-e ori vorbim de colegiul Sf. Sava apare şi timbra nemuritorului George La-zâr, primul fondator al Şcoalei românG, a ■ârui statua se Lcraazi acum de un artist, roman ca să fie aşezată in faci» universi-ăţii pendiuta statuai lui Heliade discipolul seu şi in apropiere de locul und3 a fost el dascăl. Cine nu’şi aduce aminte cu regret de acel loc bine ales, tot odată central şi retras, o curte spaţioasă, gradina cu plantaţiu-ni, biseriia in mijloc şi şcoala împrejur, era un adevărat templu al muvelor care inspira şi pe dăscăli şi pe şcolari. Acolo in chiliile întunecate ale sf-lui Sava discipolii lui Lazar, animaţi du focul sacru impreunâ eu legiunile lor au sădit in inimile june sentimente nobile şi amorul patriei. Galeria şcoalei noastre poseda portretele cătorva dintr’euşi precum; G. Lazar, Efrosin Poteca, Petre Poenaru, Simeon Marcovici. Suntem datori sâ aducem mulţumirile noastre D-lui Ministru actual al Instrucţiunii publice care a binevoit a acorda o mică sumă pe fie care an pentru facerea portretelor vechilor profesori ai acestui institut. Aşa anul trecut s’au făcut portretele lui Laurian şi Maiorescu şi anul acesta s’a mai înavuţit colecţiuuea cu portretul lui Heliad şal lui Aristia; ele vor servi la compunerea istoriei colegiului St. Sava. 1) Tot in această Şcoată au invâţat cei mai mulţi bărbaţi eminenţi care au ocupat şi ocupă şi astăzi cele mai inalte funcţiuni in stat, care s’au ilustrat prin fapte şi prin talentele lor au adus serviciuri reale patriei. Domnilor, este cunoscut că in tot d’auna Şcoala a fost nedespărţită de biserică; in-văţatura dată de şcoala se fortifică prin preceptele religioase ale bisericei, aşa că biserica la rindul seu devine o adeveratâ Şcoală; numai invâţâtura basatâ pe religie da roade bune. Aşa găsim la populii cei mai vechi, in India şi in Egipt, la Memfis la Heliopolis, cum preoţi predau ştiinţa in templnri invâluitâ in mistere şi iniţiau pe profani. Aşa şi la noi până azi ţăranul român este obicinuit a vedea şcoala in curtea bisericei sau in vecinătatea ei, iar sfântul al cărui hram serbează biserica este considerat ca patronul şcoalei, şi faptele din viaţa lui servă de normă in conduita şcolarilor. Sâ zicem câteva cuvinte despre viaţa patronului acestui liceu. Sf. Sava a trăit iu Capadoehia pe timpul impăratului Teodosie cel tânâr şi’n tot timpul vieţei sale a săvârşit o mulţime de fapte bune. Din mica sa copilărie s’a dat la viaţa monacalâ; la 8 ani a intrat intr o monâstire ca să inveţe carte; la 18 ani a plecat la Ierusalim unde ş’a concentrat toata activi-tatec sa intelectuală li lucrurile pioase şi ştiute consacrându-se bisericei. Când a ajuns in verstă de 33 âui a e-şit in pustiile Iordanului aproipe de Marea moarta unde a zidit o monâstire ş’a adunat acolo mulţime de călugări ; apoi 1) Deja a început a o eumpnne D-l G. Dem Teodoreucu, unul dintre cei mai distinşi juni profesori ui liceului Sf. Sar». Se hotărâse tocmai a se intoaree, când observă o fereastră întredeschisa la casele ce stau in faţă-i. Curiositatea, aţîţată şi de o luminare ce ardea ăn ă in odae, T împinse a căuta sâ veza ce este. Trecu dar dru mul şi nu cu puţină precauţiune se uita pe giam in intrun. Un ţipet înăbuşit eşi din p eptul seu. Din roşu ce era de viatul aspru şi gerosa 1 iernei, devenise pafid ca un mort. D'abia ţinându-se pe picioare se tirâ păn la portiţă, po care găsind-o inehisă in-cepu a bate int.r’ânsă < u furia unui nebun. Un servitor, cu o blană pe dânsul, şi eu un aer foarte speriat veni sâ des- hidă porta. — Deschide mai repede, dobitocule, ii zise ofiţerul cu uu glas râută ios, dar tremurând. Servitorul, uimit cu desăvârşire, fără a! ii cunoscut, ii deschise portiţa şi l lăsă să intre. înainte d’a fi străbătut strimta ulicioară plină de zăpada, o damă, speriată din somn, eşi in uşa coridorului şi râmase surprinsă de această visitâ neaşteptată şi aşa de matinală. Fără a fi respuns la întrebarea ce i se făcu că ce caută, ofiţerul, saluiând din cap,, se strecura pe lângă dânsa şi intra in casă Cocoana incepu să ţipe, servitorul eşi la poartă să strige gardistul, crezând că au do văzând eă numerul lor creşte a mai . şi alte moEâstiri. El a fost un om blând, înţelept şi tiv, impodobit de toate virtuţile ereştâ s’a ocupat in toata viaţa cu istoria sfinţea I fscripturi, eu scrierile sfintelor Sinoade undând misterile religiei creştine; s’a ;uo(# mult in contra «eticilor sprijinind ortt. doxismul; era respectat in toată PaleaJ ponorul avea ineredere intr’ănsul o | f' A’ t- ca mtfL m Învăţat şi sfanţ; in mai multe rin» a fost trimis ca delegat din partea patr cililor ş a clerului la împăraţii din ConsLţ tiuopol. Tot el a regulat serviciul divin ,. peste an; a compus tipicul bisericesc dM care urmează pana astăzi toate bisericii! orthodoxe. Este de observat că in Palestina s’Jll ruinat toate monâstirile şi n’a remas j, cat una păQâ astăzi. Respectat chiar şi m turci, aceasta e monastirea numita Livra* care a murit Sf. Sava. Juni elevi, inspiraţi-vâ şi trageti inveţH minte din (aptele acestui fericit bărbat can cu drept cuvânt a fost ales patron al şcol lelor, precum a fost ales şi Domnul romiV Matheiu Basarab ca patron al celui d'ii duoilea liceu din Bucureşti. După discursul D-lui director, urmeA disertaţiunea literară a D-lui Bianu, desrl Mitropolitul Dosofteiu, şi in urmă D-l nistru Aurelian respande printr’o alocuţiB bine simţită; completând cele zise de D-l Ananescu, confirmă că intr’adevâr licîil sf. Sava este tulpina sau matca şcoalellr romane; indeamnă pe elevi presenţi să ini-' teze şi să intreacâ chiar pe foşti elevi ai colegiului si. Sava care s’au ilustrat, şi, prin talentele lor, au adus servicii reale patriei. ŞTIRI OFICIALE D. Al. Simionescu, fost verificatori* i sub casier, s’a numit in funcţiunea de re-i rificator clasa I la casieria generala a judeţului Iaşi. D. C. Bălţăţeanu, actual ajutor de sub- prefecturâ, este numit controlor fiscal, ij locul D-lui Zaharia I. Zaharia, trecut jo altă funcţiune. trecut ir ■ ■ Atheneul romăn Conferinţa d-lui V, A. Urechiă: I Franţa şi România in secolul XVIIţ amânată din causa înmormântării lui Y. Boerescu va avea loc Duminică 11 Decembre 2 ore din rit NOUTĂTI DIN TARĂ .?i Duel.—Duminică pe platoul Calica (liM gâ Bărboşi) un duel intre d-nii A. Nicoi-ni şi cap. Pavlov motivat din causa unâj insulte iutîmplate la teatru in seara de -’î Noemvrie. Duelul a fost cu pistolul la distanţă de 30 paşi, cu condiţie de o lovitura. Pistolul dl lui Nieoliui a luat foc fără a lovi pl| adversar, insă al căpitanului Pavlov n’J|j luat foc. Mărturii declarând onoarea satisfăcut»^ diferendul s’a curmat. a face cu uu nebun scăpat din ospiciul M ărcuţa. _ Intrară căte-şi trei in coridor şi cu multa precauţiune incepura a căuta. Asigurau-du-se că in cea d ântâiu odae uu este, voi irâ a trece in cea d'a doua. Agentul iorţii publice luase inainte. El puse mâna pa* clanţă şe dote cu un pas inapoi, şi des chise uşa......Un spectacol sfâşietor se in-1 făţişa atunci ochilor lor. Ofiţerul, pe car? ’l urmâreau şi pe care ’l ţineau drept nei bun, şedea ingenunchiat lângă o femee « zăcea pe covor, şi care nu era de rătllej rieta. Ea işi ţinuse cuvântul dat lui-Mitii* încercase a se otrăvi. La cel d’ănteiu lucru la care se gândii» cu toţi, fu de a se im redinţa dacă mai este in viaţă. Roza desfăcu cu repeziciune corsetul, căci era âncă îmbrăcată, şi lift 4 cu figura plină de speranţă şi cu o voce veŞ®j la zise: „Ea traeşte ancă, căci înima-bate ! ... O ridicară de acolo spre a o aşez»^ |U| patul din odaia lăturaşă, pe când pn*’11* ei se indreptâ spre dulap sâ caute oţet sa eau-de-Cologue spre a o face sâ ’şi reVUI in simţiri erezănd-o leşinată. Deschise du- .r* lapul şi un miros greoiu ii izbi nasm. un pahar plin de chibrituri plămădite. -• otrăvit," zise ea atunci in sine, şi eeru &SMPUL îlial Învăţătorului rural (1) I (Urmare) llolul de moralist ■inetîvitat a invătatorului trebue s& ITita mai mult de cat ori unde, mai in societatea noastră imoralitatea a i culme. Ar fi just şi natural, c' sa fim morali, sa avem adanc sei sufletul nostru principiileadevătulus l .jlui ; dar cu toate acestea e de plana Udem că oamenii • morali tac exeep-J» când imoralii alcatuesc regula. In urle faţa, acela care nu ştie a şicâna, j pe sfoară, a gheşefturi, a vorbi e-J nu este de aplaudat, trece de om (perienţâ şi nepriceput. Sunt puţini |;o restrâns uumarul acelora, care ştiu i|. ii lucrurile după justa lor valoare ai ăi conform cu aceasta dreapta pre- ' Dl sa procedam, ce precauţiuni trebue ,f n ca ?â putem scoate acest verme, \ lecăm aceasta boala, care roade arfei moral ? Nici un mijloc mai just, nici liiicament mai eficace nu putem pune I care, pentru a ajunge scopul sacru noraliza oamenii societăţii actuale, de . jteptăndu-le justa raţiune, facandu-le ic ite principiile virtuţii şi a moralei . i ; priveşte Doua generaţiune, lăstari ai ir ismului pentru care teoriile şi prin-morale n’au nici un resunet, fiind ca II lor incâ nu este apt de a percepe de idealităţi, mai cu osebire când ti la şcoala ; pentru dânşii, zic, vom sâ ne punem pa un târâm cât se mai eficace, câ să ne poată inţele-inţălegându-ne, sa lucreze prin insâşi ile lor forţe la desvoltarea lor mo' J zis mai sus, câ sufletul copilului nuia! tunci se desvoltă pe o cale mai dreap--i Imai uşor, când are lucrul despre care Im teorie in vederea lui : tot aşa tre-urmâm şi in desvoltarea lui mo- care sunt menit a’i sădi primele no-morale, trebue să fiu un adevărat e-ieŞlu de morală in toate purtările mele nsul ; voi căuta ca el singur să facă a*ienţă şi să înţeleagă faptele morale n ele imorale, binele de reu ; in lecţiile -.-xţuirie şi religie avem tărâmul cel mai I * ia şi cu mai multe exemple. Insem-a familiei in educaţiunea morală are ai mare rol ; căci, in cele mai multe calităţile şi defectele, caracterul u-U ndivid, sunt resultatul primelor deprin primelor impresii ce a câştigat in casa pal.ţilor săi ; de aceea vo n căuta a statui mJiată ocazia pe părinţi să nu dee pilde ibitea moralitate copiilor, sâ’i deprindă a vie tot-dea-una adevărul, să pedepsepscă m iuna şi furtul. itoriele şi maniera învăţătorului •cuitorii noştri de la sate, in starea de inioere şi neculturâ in care să află, nu pc inţelege „bine-fâcătoarea inriurire in ucţiuuei." In sufletul lor nu s’a putut IU ima pânâ acum „dorul de foloasele ce ni Iau razele fecunde ale ştiinţei. “ Cui in cijbâ această nobilă şi sacră misiune de » nvinge pe ţăran şi sâ’l facă „să iubea-so sd să privească şcoala şi pe iuvăţâtori ca nişte factori biue-voitori şi destinaţi spre prosperaren şi fericirea lui ?“ Cui cade sarcina să facă .. pe părintele sătean sâ'şi dee cu mult, dor şi iubire de inimă pe fiul se la şcoala ?“ De sigur câ acest rol nobil i| aie numai şi numai inveţâtorul. „Grea est« sarcina ! Mai ales in timpurile actuale, când sărmanul sătean priveşte şcoala cu un o chiu de dispreţ, nenumărate suut obstacolele c.e intălneşte învăţătorul pentru ajungerea acestei stele sacre, abia a inceput a’şi arăta razele la orizonul dorinţilor noastre ; dar cu cât lupta va fi mai grea, cu ^atăt victoriea va fi mai strălucită, onoarea invin-gătorului va fi mai mare ! Ca să poată insă invPţâtorul triumfa şi ca să ajungă la isbândă, trebue sâposeadâ un tact şi o manieră din cele mai dulci, mai afabilă şi mei apropiată de iuima şi sufletul săteanului, prin care să 1 poată face să iubească, că respecteze şcoala şi să se simţă atras de magnetismul ei folositor, va trebui sâ’i facă cunoscute foloasele practice ce poate trage din ştiinţa, i va spune că numai atunci va fi bun agricultor, bun meseriaş, bun industriaş, când va cunoaşte bine natura ocupaţiunei sale, când va şti sa lucreze după o sistema, după un plan bine chibzuit, numai atunci laboarea ’i va da in schimb un profit şi nu o perdere ; va trebui să desvolte in sufletul său spiritul de economie, cuin să se folosească de timp, precumpănind forţele fisice. Să’l asigurăm câ uumai căud va şti carte va fl adevărat om şi nu uneltă a altora, numai atunci işi va cunoaşte drepturile şi datoriile de cetăţean, numai atunci va fi mai moral, numai atunci sărăcia, care bate la uşa lui, boalele are il extermina, beţia care il face din om animal, vor dispare şi numai atunci işi va cunoaşte rolul ce are de indeplinit in lume ca fiinţă inteligentă. învăţătorul iu comună este omul cu patru ochii şi ca atare, trebue să fie pildă de om moral, ue om cu ştiinţă, de cel mai bun gospodar ; la casa lui trebue să domr ’ascâ ordine, curăţenia şi estetica, aşa câ ,tea-nul să aibe de unde lua exemplu şi să se deştepte iu el gustul pentru un mai bun traiu. In afacerile ce va avea invfcţâtorul cu sătenii trebue să Se vadă un raport prietenesc, el trebue să ştie cum să dea bun finit cu-târei afaceri, el trebue să se sfâtuească cu fiecare, trebue să îndrepte pe cel vicios, trebue să încurajeze pe cel slab, trebue să deştepte conştiinţa adormita a săteanului, spiritul său de ordine, de sociabilitate, trebue să apriDdâ in sufletul său dorinţa pentru o viaţa mai fericită. 1883 August 26 Ioan N. Mironescu Inveţător la Dochia Jud. Neamţu re t FAPTE DIVERSE ) Dupe Revista Asachi, de I. N. Mi-scu. aduce in graba lapte. 0 apropia de Henrieta şi din odoarea ■ ala din gura se incredinţa că bănuia-1 i-este întemeiată. Dându-i-se ajutoarele uincioase in asemeuea cazuri şi fâeănd- 1 bea şi din lapte până la aducerea u-antidot mai puternic, otrăvită incepu a nişca. Ori ce temeri erau dar de aci 1 te împrăştiate. 'upâ cate-va ore, pacienta fu aşezată in-tr.isurâ şi conodusă in secret la un . din Bucureşti, nu din lipsă de mij-. ei uiu cauze cu totul altele. ■ocuitorii din acel cuartier ’şi aduc a-_te de acea- tă otrăvire, şi gazetele din italâ publicau acest caz după informa- ■ ile Poliţiei. îărmana fernee ! Recealâ aceluia pe care ubia cu pasiune era s’o conducă la rţiment. Demroc. Un fln-monstru.—Acum un an a dis părut un bătrân din comuna Dărăşti, plasa Neajlovu, districtul Vlaşea. S’au făcut cercetări pretutindeni să se găsească, dar nimic. Eşise vorbă că s’ar fi dus in lume; ba ceva mai mult : unul zise câ la văzut la Tîrg. A lâsat in urmă trei feciori : doi mari şi unul mai mic, ce trăiau singuri. Acum o săptămâna primarul comunei Dâ-râşti, voind sa tae nişte stuf, s'a dus prin balta să’şi aleagă unul mai bun. Pe când câuta insă, dă peste un morman de pi mănt şi scormonind cu piciorul pe d’arj-pra vede nişte coaste ; curios, da mai departe şi găseşte craniu unui om. Pline» numai de cât in sat, da de ştire locuitul i lor, şi sapând cu toţi scot un schelet com plect. Toţi fură de o idee ca acel corp ar fi a dispărutului Dumitru Curea. Justiţia s’a a visat şi a inceput investigaţiunile. Acela care spusese c’a văzut pe Curca prin tîrg fu intrebat şi mărturisi că Radu D. Curea fiu) cel mijlociu al mortului, ’i-a promis o umâtate chila de porumb de va spune că l’a văzut. Ce interes a avut Curea de aceasta mărturisire ? Eatâ ceea-eo a pus justiţia pe ur mele asasinului. Imediat sa arestează Brâilâ (fiul cel mai mic) şi fu supus interogatoriului. Acesta, după o cercetare minuţioa ‘ a subprefectului, mărturisi că intr’o seara fratele său cel mijlociu, impreuna cu unali om veni acasă ş’au vorbit cam mult—fratele mai mare plecase la o petrecere ce vorbit n'a putut s’audâ pentru câ vorbiau la ureche, (el era culeat). După aceea - au dus şi despre ‘ziuă intorcăndu-se, ’i sise : — Dormi Brâilâ ?—Nu—Ei. Brâilâ neică 1 •mina noi trebue sl muncim ea să uo ţinem, căci taica s’a dus iu lume. Supoi s’a culcat. Această o mărturisirea lui Brâilâ. In timpul când se făcea această descoperire la Dărăşti, Radu D. Curea plecase la Busureşti sa vîuză nişte vinuri. Se tele-grafiază—ca indatâ ce va sosi cu vinurile să pue mâna pe el. Lucrul care s’a făcut. Dus la arestul politiei, stătu o zi şi alaltâ-seară sau ieri dimineaţă a luat gaz din lămpi s’a uns pe obraz, haiue şi ş’a dat foc ea să moară—şi ce moarte grozavă'! I s a dat imediat ajutor, s’a stins gazul dar ars tot a rămas, pe obrazul drept, gât, şi umăr. In starea asta l’ani vezut azi insoţit de un călăraş şi de primarul satului du-eămhi-1 la locul cri moi să fie confruntat cu complicele său şi de acolo... inaintea juraţilor. Mai curând sau mai târziu crima se descopere.—(Resboiul)— G. C. S. ŞTIRI TEATRALE Haiti la 13 decembre, se va da in teatrul Naţional o representaţiune extra-ordi-narâ, organisatâ de comitetul pentru facerea bustului poetului Bolintineanu, spre a se constitui un fond pentru turnarea in bronz a acestui bust. In seara representaţiunii se va presenta publicului bustul lui Bolintineanu in terra-cotta. Sperăm câ publicul Bucureştean se va grăbi să asiste la această represeutaţiune Astă seară, la Teatrul Naţional, Domnul Chonfleury şi Supliciul unei femei. La Dacia: Doui procopsiţi neprocopsiţi, Coroana lui Ştefan cel Mare şi Bucătarul politic. Partea sciinţificu Găte-va cuvinte medico-legale asupra morţii prin spanzurare Varietăţi de spanzurare.—Mult timp s’a crezut ca cadavrul ca sâ fie al unui spânzurat trebue ca corpul, său vr’o parte sa nu atingă de pământ sau vr’un object fix; astăzi insă de când marele erudit, profe-sorele Ambrosie Tardieu, regret eternei, a făcut scrupuloase şi atenlive ocupaţiuni in această materie, şi din ale cărui lectiuni şi scrieri profitam spre a vorbi precis iu Medicina legală, sa scie şi constatat prin experienţă că corpul poate stinge pământul, poate sta pe picioare; caşul citat in hotel Macedonia atingea cu eâlcâiie de pardoseală ast-tel caşi cum ar fi alunecat pe ge-nuche; aci avem d; citat uu cas constatat in anul 1881 in suburbia Sf. Spiridon din acest oraş: o femăie bătrână s’a spânzurat de clanţa uşi stând in genuche şi pentru ca să se straugâ a d-it genunchii ceva in napoi, presentando posiţiune puţin plecată inaiote pe şezut, culcat pe pat etc. şi sa moara prin spanzurare. Ua persoana s’a găsit spânzurată in trăsura (cupeu) de cordonul ee servă a ne ţine cu mâna. Acestea se numesc spanzurări ineomplee-te; aparţin, in special, daca nu exclusiv, sinuciderilor. Lucru cam curios s’ar părea la inceput cum ar fi cu putinţa sa pricepem ca sa moara un spânzurat la o iunalLme mai mica de cât iuâlţimea corpului. Adevărul este ca trebue sa fie decis, resolut, cu uu sfort voluntar pentru ca sâ’şi pună ochi u legatarei Jupe găt si sâ se lase in jos, sâ’şi den drumul corpului; dar sa nu se crează că acest sfort este de lungă durata, căci abia şi-a d*t drumul corpului şi prin simpla strângere a gâtului ineepe o oare-care agitaţiune care mâreşte strângerea ochiului adicâ ’l strânge şi mai mult de gat, atunci spânzuratul cade [jrepede iu nesimţire şi corpul devenit inert, atarna cu toata greutatea sa asupra singurului puuet rămas de reazăm, adică asupra parţei gatului apucata Je ochiul legâturei: ast-fel că şi sa voeasca sa se ridice in sus, se’şi deslege nodul, nu se mai poate, uu mai are putere, nu mai are cunoştiuţâ, nu mai poate gândi. Se mai poate ca corpul să atingă solul şi ulterior spanzurărei: sau ca legătură de spânzurat s’a intins, s’a lungit prin greu- tatea sa ce atârnă in jos, şi legătura fixată care T ţine in sus şi atunci vârful picioarelor sau călcâiele ating pământul. S'au vezut caşuri iu care legătura de spânzurat s’a rupt, sau prin greutatea corpului prea greu, sau prin mişcările convulsive ce le face in timpul agoniei, şi atunci găsim cadavrul .spânzuratului căzut dede-suptul punctului unde a fost fixata legâtura. S’a mai văzut caşuri do moarte prin spanzurare- fără ca legâtura de spânzurat să treacă peste găt pe Ia spate, ci numai ca şi cum ar fi legat pe sub barba legându-se sau inodandu-se nu pe găt sau ceafă ci pe creştetul capului, astfel că nu făcea nici o presiune pe trschea-artera sau pe găt. Intr’un mod criminal se poate spânzura şi prin surprisă aruncându-i-se coarda după gat. Unii se spânzur legaţi la ochi şi cu mâinile legate, inainte, prin ajutornl dinţilor, sau la spate şi cu toate astea suut sinucişi şi nici de cum omuc-işi. Gomplicaţiuni in spanzurare.— Cănd avem a face cu un c»3 de suiocare şi spân-zurare, deşi este mai dificil de precisat, dar tot avem semm oare cum sigure şi putem zice chiar sigure. Iu sufoeaţiune ne lipseşte de multe ori violenţa arătată: şi zic de mulţe ori fiiind-câ câte odata găsim pe gură semnele apli-cârei măinei, sau pe pept. Autopsia este care dovedeşte acest gen de moarte: găsim răspândite sub pl6vrâ şi pericard pete echimotice punctate şi rotunde, cari nu se găsesc pe spânzurat, şi sa afirmăm sufocarea chiar atunci cănd ăm păşi grâmădiri de sănge şi sufusiuni superficiale, cari s’ar putea găsi şi la spânzuraţi, Căud la autopsia unui spânzurat am constata o aspliyxie sau o congestie cerebrala, sau ambele reuuite, fâră nici o urmă de violenţă, este deja probabilitate câ spânzu-rarea s’a făcut pe când era viu, este chiar probabilitate de sinucidere. Dacă găsim e-chymose profunde inţre muşchii de la regiunea cervicala avem certitudinea, mai aproape complectă, că s’a spânzurat fiind, viu, dar este mai puţin probabilitate de sinucidere, căci aceste epanşamente sanguine resupun cel puţin, intrebuinţarea unei orţe oare-care. (Ya urma) YARIETAŢI Uu fenomen rar pe lacul din Lausanne a fost observat marţi la 4 decembre (s. n.), pe la 6 oare sara, de echipajul batalului cu aburi Jura, in apropiere de Nyon.'Focurile Saint-Elme au apărut pe catargurile şi cor-dajele navei, presentandu-să sub forme de flăcări strălucitoare, comparabile cu cele ale becurilor de gaz, cari păreau că ies din părţile eşite ’n afară din frânghii. Fenomenul electrica avut o strălucire stranie, căci, in momentul desvoltârei sale celei mai frumoase, pilotul lui „Jura" crede că erau vr’o trei-zeci de flăcări visibile simultaueu. Oa-e-va momente după aceasta apariţiune, zâpada a inceput a cădea peste bâtei intr’o cantitate imensă. învierea florilor veştede. — In canfor şi pune in spirit in atâta cantitate căt se va putea topi ; din această soluţiune, toar-nâ 40 picături intr’o litra de apă, bate-o bine intr’o garofă de sticlă pana ce dispare canforul ce se alege, moae _planta eu totul in această apă ş’o lasă să stea trei la patru ore. Frunzele veştede vor reîu-via şi vîrfurile plecate se vor îndrepta. După această operaţiune, răsădeşte-o diu nou in alt pârnănt, ud’o bine, fereşte do soare pană ce se va prinde. Tot aşa se poate face şi cu copăcei mici. Societatea concordia Romtină Sâmbătă 10 Decemvrie 8 ore seara domnul C. Troteaim va ţine o conferinţa care va trata despre Armonia Industrială dupe care va urma serata cu musică. Intrarea membrilor cu familia liberă iar străini introduşi membrii Aor plăti 3 lei de persoană şi 5 lei de familie. Comitetul NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Dl’OC-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. Oe vSnzai-o Ia librăriile : fraţii Foa- niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-i Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa giui Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuoţscu, Calea Victoriei No. 32. Calendarul trebuincios pe anul 1884; Li braria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 lei Un pericol naţional de dr. I. C. Drăgescu. Ploeşti, tipografia Progresul. < inipoiul ziar ilustrat, săptămânal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pu9 sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul romăn. învăţături practice pentru preoţi, invăţători, seminare, şcoale normal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin ta sănătatea lor şi a poporului pe la tară. 1. Noţiuui anatomiţe şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporala. Cu figuri in text de D. G Vuia medic al băilor din Mehadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la fautor iu Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să da A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şiC-Strada Şelari No. 18—20, strada Lipsea No. 27 Jurmătorele calendare pentru an 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat român. măndouă în ediţiuni de lues, ilustrate cu cele mai frumose gravuri, între care Statui lui Ştefan cel mare, Castelul, Deleşului, Sa naia, etc., şi conţinând mai multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popescu. Preţul fie-cărui esemplar 1 leu şi 50 b Calendarul portativ, indispensabil jude cătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american d- efeuiltat,, 366 date istorice, adrese, notiţe, etc. d pu îu perete. Preţul ediţiuneî ordinare 1 leu şi 50 de lues 3 lei. De vemţare la tote librăriile din ţară + Gheorhe Audreescu.^Gr. Caracnş şi Oonst. Gr. Caracaş are durerea a a anunţa încetarea clin viaţă a iubitei lor cumnată, vară şi mătuşe. EFR0SINA ANDREESCU NĂSCUTA FILITIS ineetată din viaţă Luni 6 Decembre orele 11 dim. Serviciul divin a avut Ioc Miercnri 7 Decembre la domiciliul s8u str. Esculap No. 6, de unde rgmăşiţele a fost duse ia moşia Poe-nari-Rali unde s’a inmormăntat. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe diua de 8 Decembre 1883 Comp. Vend 5°,0 Renta amortisabill . . ■ • 92- 9211 5% Renta Români Perpetua . . <0 91 6°/0 Obligaţiuni de stat .... iP/( •Bl. 6°/0 Oblig. CSilov f. Rum. rsgal». 1021/2 1U3'/ 5°j0 » Municipale .... 821/., 83- 10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO 1. 228- 2.12- 5% Scrisori funciare rurale. * . . 90'is 913/i 7 u/0 » rurale..... 102i/„ 103- 5°/o Scrisuri funciare urdane . . 86‘ls 87>h 6®[o * » * 9S - 99 102- 103--- Impr. cu priinp Buc. (2O I 5). . 32- 34 --- Acţiî Băuceî Naţion. Române 25O 1. I32D 133s- » „ Soc. cred. mob. rom 250 I. iq5--- 107--- , , Rom. de construcţii 500), 2BO --- 2 34- , , de Asig. Dacia-Tom. 3uu 1. ■108- -112- , , , Naţionale 2001. 250- 251- Diverse Aur contra argint ..... 3 60 3 85 » , Bilete de Banque . 3 60 3 80 Fiorini valdre auatriacu . . - 29 2.11 MSrcî germane....... 1 23 i.25- Bancnote francese...... 99i/.. 100’/ TIMPUL * C. G. COSTA-FORU AVOCAT, 3, Dcalu Mitropoliei dimineaţa penă la 6 p2nă la 8 la 10 ore. seara de ore. dimineaţă (tren de persoane) 9 ore (j 7 si— na ul 9ii)umixM, DE VENZARE irane, unul situat in strada Râdul^] ^jl! 0, având 8 şi juni. stânjeni faţajjţ gimea şi altul in strada Laborato^ ! având 40 stânjeni faţt şi 62 şi jum. gimea : Doritorii se vor adresa taadm^ raţia acestui ziar. 1 MALADII C0NTAG10SE Vindecare şicuri şi r&pide CAI’SULELE-MOl lins Approbate de Acadeaiij Medicina suDt remed ul cel mai efficacţ contra iceita maladii. 40 anni de succease necurmate le cu 4iţ -4 jmmensă reputatiun şi au dat nascerc la T.wlftj de contrafaceri de cari trebue a se Adeveratele copsul e-mothes port pe etî qu e ttft tinhnl în albastru al Statului Francez ca garanţie a mrec nbstre de fabrică, şi sunt închise în cutii de ujforsi specială al căror model redus'l dăm mei «ios. ___ A VIS LMPORT WT. — Nu trebueacpriimitikll cutiele reves>tite de Timbrul în albastru ce represintăm mai gios. — bi in tolc Pharmactele. | • | — J0SEPH SANDR0V1TS' BUOURESCI 16. -CALEA VICTORIEI - 16. IN RATE LUNARE i Se viude I’itine şi Pianine din cele mai renumite labr» siittrm american cu întreaga placă de metal, se primeşte 1 piane vechi in schimb, coinandele sc prime c din tonte pr" viiif iele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie w note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d a-una un buu accrdeur şi facteur de piano. Noutăţi inusicale : Olteanca, euadril de Luis VViest 2 fr. Car** cilindrii de Luis Wiest 2 lr. Cc ţi-am făcui eu oare, ronmuţâ pen«i*| voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi pi®0* 1 fr. 50 bani. Marin Mea, Mărie! romanţă pentru voce şi piano* Mărie Duport 1 fr. 50 b. INTERNATUL DE BĂEŢI AL D-LVI Heliade Radulesou emu eu uni *f DE VENZARE apartamentft^P Scuiptursi No. 28. Doritorii se vor adresa strada orot*^ No. 23. George Petre arojdierul s*11 ^ i Ioniţescu calea Griviţa No. 69. ? COSTUME NAŢIONALE situat în localitatea cea mal săr.S tosâ : în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primesce orl-când elevi Stu‘ diele se fac după metodele ce'o maî( , „ . ,. , . . .. „..-nu bune şi conform program-.m* scole- ipenti u bărbaţi, femei şi eopn, lor publice, unde elevii ace tul in-;^1 marfă ^nr ,• 4>| stitut sunt datori a trece examenele i ®e ^nde cu preţuri foarte mode spre a putea orî-cine controla pro- de d. 7/ie ILopol, in gangu 4 sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. Tipografia A. Mtutt.au tala Theatrulm Bossul --------------------- sala Teatrului Bossel.