V v SAMHATA O FKBRrABÎK 18*3 ><1iiiiuiwtl.atltt^ Ottlea ViotoHei FN'i*. 315. w ABONAMENTELE i’i : i *«►* totth ţarn, pe ui . . ti ItinT. . p. 3 IrviI, i stmttâLile pc au . ■10 lui 22 lei 12 W 60 Irt - *e priimesc Io iOmlBistroţla jn Capitală 10 bani unutărn in Districte 15 hau* naniăru 1 ------- -- ---------------- TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANULAL Vrii.—No. 27 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 80 » , II .... 2 50 , AaHnţnrile }i inserţiile se primeie ■ nonreţtl, Ia Adminiitraţia aiarnlnl la Tlena, la binronrile de annntnri Heinrit Schalelt, ffollzeile 12;—A. Oppe'lik, Stnbeb-•tein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmene 4 A. Lorett, me S-tei Anni 51. Serlaorlle nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. ”4 ei ţ Bucureşti, 4 Februarie 1883 ;■ ,LAm constatat de mult că guvernul % !o astăzi este guvernul surprindori-âjtjţ or, şi pe fie-caro zi el şi merită s. 'Jşi mult această calificare. t'e va mai li şi această a mă nare a ;evisuirii î l>in chiar senin, fără ca să bănuiască nimeni, uo pomenim că se face in Cameră propunerea de a se ij'niăna discuţiunea asupra cetirii a treia pftnfl ce camera va decide laiyi'i. i/t ceasta decisiune se transmite i telegraf senatului «i cu toate Protestările oposiţiunii senatul a-niuiă şi el discuţiunea revisuirii, fără Boar să 1 se spuie de ce c vorba, i ia măcar să’l lase să se gândească pănă a doua zi, dupe cum a Stat d-1 General Florescu. I Cc să mai fie şi asta '! Represon-.ilnţii ţării dau toţi din umeri şi nimeni au pricepe ce comedie va fi mai voiud B joace d-i Brătianu. K (’ăte o dată la cameră te crezi că ■işti, nu la o şedinţă parlamentară | unui guvern serios.'ci la o comedie * dftehipuită de imaginaţia bogată a jnui autor de farse sui la o şedinţă te scamatorie. Vezi nişte oameni, la caro te aş-ptai mai puţin, că ţin discursuri agi cu vorbe sforăitoare, că reci-j.Mift un rol, care li se suflă la ure-■JBhie; alţii dan din rnăini si din picioa-ir şi dintr’nn moment in altul te a-li in faţa unei scene care nici pri» fis ar putea să-ţi treacă. Ast-fel s’a intămplnt cu amănarea il'.visuirii ! In cameră d-1 N. lonescu a luat ^uvăntul ea să spuo că trebue să ne ^ itringem împrejurul guvernului ca \l Sh-1 ajutăm a susţine interesele ţării iŞr cestiunea Dunării şi de aceea să 4.e ttmănc discuţiunea revisnirii. $i in senat D-1 Dimitrie Ghica, wcat conservator, fost preşedinte al Ontrului şi cu atât mai devotai guvernului astăzi, împlinind si rolul do f ^i; oşedinte şi rolul de orator, el a ^ propus amănarea, el a susţiimt’o, ol * /'întrerupea pe oratorii cari voiau să (■orbească contra, şi le lua euvăutul, IScea gură, da din măni si din piN mioare şi senatul speriat, inmărmurit, ia tăcut şi a votat şi el amănarea. -Şi toato acestea pentru ca guvernul să aibă mintea liniştită şi 8Ă se poată ocupa Ln sfărşit de cestiunea Dunării! Auzit-aţi vorbă ' Cestiunea Dunării datează au de nzi, nu de ieri, ci de 3 sau 4 ani. Do atunci guvernul n’a lucrat in a-r-eastă ccstiune nimic, de cât pentru n o compromite, şi tocmai acum, r-ănd nu mai poate face nimic, toc-unai acum cere să fie ‘lăsat in pace ca să se ocupe de densa Cestiunea Dunării este in adevăr o estiune vechie. Ea datează chiar de ia proclamarea regatului. Gtiam că guvernul acesta, ca să poată culege uplause trecătoare şi să arunce pulbere in ochii celor ce nu-i cunosc / iindestul, nu s a sfiit sft dea interese- • » ,* 4 Z ■s Io cele mai vitale alo terii ca să cumpere căto un titlu, să compromită fondul pentru torme. întocmai ca oamenii dc do mult cari ‘şi vindeau moşiile ca să-şi cumpere ranguri şi boerii. Ast-fel d. Brătianu nu s’a sfiit să dea Basarabia pentru a dobăndi independenţa, şi să proiniţă rescuin-părarea căilor ferate şi modificarea constituţiei ca să dobăndească recunoaşterea independenţii. Şi de aceea, cănd am văzut proclamarea regatului, ne-am intrebat ce va fi mai dat sau cel puţin ce va mai fi promis d. Brătianu. Nu aşteptarăm mult şi văzurăm, tocmai cănd ne credeam scăpaţi de umilinţe şi do cereri impilătoare, văzurăm ri-dicăndu-so pe orizont cestiunea Dunării. Guvernul o cunoştea, guvernul trata, admitea chiar toate pretenţiile Austriei şi' lucrul s’ar fi terminat de mult, daca un mare cetăţian D-1 M. Kogălniceanu nu ar fi dat strigatul de alarmă. Atunci guvernul mocnii să se retragă, ba ajunse la fanfaronade către Austria, puind in gura Domnitorului, la deschiderea sesiunii treejite a parlamentului cuvinte pro cari in urmă le-a retractat cu umilinţă. Dar cestiunea ora compromisă şi acum vine să spne eamerii că Europa, cu tontă independinţa şi cn tot ''egatul, nu no primeşte să luăm parto la o hotărire, caro atinge drepturile noastre suverane. Eneă.undo poate să ducă o ţară un guvern nedibăce, tui guvern caro aleargă dupe aplause, dupe titluri şi dupe ranguri cu preţul intereselor celor mai vitele ale naţiunii. Nici im era c-u putinţă se dobândim alt resultat cu guvernul d-lui Brătianu care, nu numai n'a ştiut să apere interesele ţării in această cestiuno, dar n’a, ştiut nici măcar să ie priceapă. Şi dovada pipăită despre aceasta este că n'a avut nici o dată o idee lămurită in cestiunea Dunării : altă idee a susţinut d-1. Brătianu, cănd avea ministru de externe pe d-1. Bo-erescu, altă ideo părul la schimbat pre d-1. Stăteseu. şi chiar acum, la sfărşit, a adoptat altă idee, ideea d-h,i Carp care, ca in toate cestiunelo, a fost, şi in aceasta, singur de părerea sa. Şi tocmai pre d-1. Carp l-a trimis să susţie ideea lui neiinpftrtăşitft de nimeni, combătută de d-1. Brătianu chiar, iu sesiunea trecută a parlamentului, şi lip»» priu urmaro (le or-ce autoritate şi de or ce şanse de isbăndft. Nu numai eă d. Brătianu, nu a avut in cestiunea Dunării o idee lămurită. pe care toată ţeara să o primească şi pe care guvernul să o sus-ţio cu modestie, dar nestrămutată, tare do aprobarea ţării intregi şi de drepturile noastre necontestahilo; nu numai eă a schimbat de trei patru ori ideea ce avea să susţie, dar a tratat cestiunea cu o vădită rea credinţă şi a susţinui in acelaşi moment două idei : una ziceau trimişii noştri pe lângă putori, şi alfa ministrul do externe. Doui miniştri plenipotenţiari d. M. Kogălniceanu şi d. Kaliinalc Catargiu au denunţat ţării, că, pe cănd oi susţineau o idee, ministrul de externe din Bucureşti susţinea alta. şi că, sforţările lor nu puteau să aibă nici un ro-sultat, de oare ce miniştrii străini io spuneau in oelii puteţi să aveţi dreptate, dar guvernul din Bucureşti, guvernul D-v., primeşte propunerile Austriei pe cari D-v. io combateţi. Şi acelaşi lucru s'a intăinpiat delegatului nostru din Oomisiunor. I u-năroană : Delegatul Austriei i-a declarat verde in ochi că ştia bine că guvernul din Bucureşti nu l’a autorizat să emită opiniunea pc care o susţinea. Şi delegatul nostru, trădat do guvernul său chiar, a fost redus să declare că vorbeşte in numele Iui personal! Ce isbăndă putea sa aibă nişte tratări ast-fel conduse Şi cai puteam aştepta să se aleagă de interesele ţării ast-fel susţinute ? Nu numai că aceste interese au fost sacrificate, dar ăncă demnitatea IU. R. Regelui, şi demnitatea ţării au fost isbite. Europa nu mai vrea să, ţio seamă de un guvern care 'şi schimbă ideile pe fie-caro. zi. şi care. in acelaşi moment, deszice ceea ce re-presentanţii săi m afară afirmau. In această stare de lucruri la co mai poate servi apelul călduros al d-lui N. lonescu ? C^im să ne mai străngem împrejurul unui guvern astfel pălmuit de Europa pentru uşurinţa, pentru nestatornicia, pentru reaua lui credinţă, ? Şi cu co autoritate era să zicem cu ce obraz, va mai susţine el -nteresele ţării, fie in cestiunea Dunării, fio in altele ? Treime dar să ne convingem că nu este nimic de făcut cu guvernul de astăzi. Trebue să ne convingem dar odată, că, dacă, pentru a domina înăuntru este destul să arunci pulbere in ochii lumii, să zici vorbe sforăitoare şi să sugrumi voinţa naţiunii prin corupţiune şi prin persecuţii, lucruri in caro d. Brătianu intrece pe toţi oameni nostrii de stat, pentru a susţine ănsă interesele ţării in afară, trebue un guvern serios, pătruns de interesele naţiunii, şi capabil de a, le susţine cu modestia, dar cu tărie, lucruri de cari d. Bră-tianu a fost şi va fi tot-d a-unu, incapabil. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 14 Fevrunrio.— Prozidoutul Republice! a conferit astft-zi cu d. do T'iaycinot asupra uitiuaţiuiioi politico actuale . apoi a conferit cu d. Lo Eozer, prezidentul Senatului şi cu d. BrisHou, prozidentul Oameri. Este probabil cft ministerul Fallieres, de şi demisionat, va păstra (uetiunile sale âucâ cate-va zile. O delegafiune numeroasă de comorsanţi şi industriaşi din Paris a dat azi d-lui Jules Cirovy o petiţiune, prin caro arată pagubele pricinuite comerţului .şi industriei din Franţa prin necontenitele crize minileriale. Prezidentul Republicai a rOspuns delegaliu-nei r«i se va sili să indrepteze situaţiuuea. Gomisiunea Camerei a respins proectul Waddington, rotat do [Senat privitor la proteudenţi; ea a adoptat propunerea d’ăn-tăiu făcută de d. Floquet; dar majoritatea Camerei se pare eă o dispusă a face o transaeţiune. Vaporul francez La Flore a plecat de la Tulon la Madagascar. Berlin, 14 Fevruarie.—fâaseta „Germanici de Nord desminte in mod oategoric sgomotele despre demisinnea minsterilui de resboi : ea adaogă că in Prusia nu e obicei ca cine-va să-şi părăsească poziţiunea, nici in timp de resboi. împăratul Wilhem a adresat mareşalului .VIoltke o crisoaro prin caro'i arată recunoştinţa sa pentru discursul din urmă ce a pronuuţaL iu Reichstag, Revisuirea Constituţiunii Suntem in ajunul zilei de a treea citire a propunerii de revisuirea Constituţiunii. Judecând după discu-ţinnoa cave sa incins, mai cu seamă in adunarea deputaţilor, nu încape indoeală că propunerea va fi adoptată cu o mare majoritate. A-coastă împrejurare 6nsă nu va a-dăoffa nimic la autoritatea resoiuţiu-nilor ndunării. Propunerea are un păcat originar care inspiră o defien-ţă legitimă intereselor ce ea angajează, şi acel păcat este precipitarea eu oares’a presentat cu o lipsă complectă de garanţii morale. oamenii care pănă acum săincre-deau in spceulaţiunile lor do metafi-sică constituţională, pe împărţirea puterilor, şi po greutatea Senatului in precumpănirea rcsoluţiunilor legislative, au fost ‘*^u desăvârşire desaltu-saţi v^zănd că şi Senatul, fără motiv şi fără necesitate, a luat iniţiativa uimi revisuiri care in circumstanţele actuale nu este alt decât o provocare la neîncredere in institu-ţiunile sub care trăim şi Ia o agitaţiune sterilă ce poate ajunge a fi şi periculoasă chiar. Noi nu exageram şi nici voim să exagerăm; dar întrebăm pe ori-ce om c-u mintea sănătoasă să ne spuo, ce soluţiuno şi mai cu seamă ce deprinderi politice putem aştepta dela o ţară cănd o luăm din ochi pe negăudito şi pe neaşteptate cu nişte probleme pe caro i le aruncăm ca o insultă directă organelor ei constituţionale. In realitate promotorul aiuorisat şi oficial al revisuirei este d. Const. A. Rosetti. Dumnealui in programul său ne-a spus curat, şi verde, fără multe ocoluri, că colegiile noastre electorale sunt corupte şi coruptibile, şi că fructul lor, Senatul şi Camera, asemenea coruptibile şi corupte sunt: dnps gopaciu si poame. Şi iată ca ucenici lui, apostolii libertăţii, vin să no propoveduească mărturisirea păcatelor şi îndreptarea credinţei. Nu este in natura omului să fugă de bine, din contra tot spre bine caută şi irt tot-u’a-una şi in toate vo-eşte binele ca să-şi poată îndeplini cu folos si cu demnitate sarcina vieţii, in toate direcţiile activităţii salo ; munca sa de toate zilele şi silinţele sale continue n'au altă ţintă. Dar mărturisim in toată sinceritatea că. după căt ne ajută puterile şi eon-oepţiunea noastră, nu admitem tema d-lui Rosetti şi a ucenicilor săi că organisajţia colegiilor noastre electorale este o causă de corupţiune pentru ele; şi contestăm cu desevăr-şire că reformarea lor in colegii numeroase in amalgamul de interese şi de condiţiuni poate da resultatc apreciabile folositoare atat sub punctul de vedere politic eăt şi sub punctul de vedere social. Că există un rău, trebue să o credem, do vreme ce şi miniştri şi reprezentanţii ţării o mărturisesc şi se simt strimtoraţi unii vis a vis do alţi in relaţiunile lor. cu toată buna voinţă ce pun a fî strenşi şi uniţi intre dănşi şi in toate. L’a noastră părere ănsă, reni mi este resultatul unei organisări mai mult sau mai puţin meşteşugite a colegiilor electorale. Negreşit cestiunea proporţiuni-lor şi a armoniei işi are importanţa ei in lumea politică, in organismul constituţional ai unei ţări, ca şi in organismul lumei fizice; dar nu este absolută, ci relativă, şi depinde de e-mentele ce sunt in joc. La noi aceste elemente, aşa precum sunt Împărţite, nu comportă o reformă aşa de însemnam preenm se propuno, căci va fi o adevărată revolutiune şi ne-ar crea o situaţiune violenta ale Gării consecuenţe nu le putem prevedea. Reul provine din descompunerea societăţii vechi, din sămânţa de discordie aruncată intre deosebitele clase, din revoluţinnca economică produsă in starea proprietăţii, din ostilitatea in care se găsesc proprietarii vechi cu proprietarii noui, proprietatea mare desmembratâ cu proprietatea mica detaşată in favoarea vechilor clăcaşi, şi mai cu osebire din starea de dependentă in care se află pusă proprietatea, stare nepotrivită cu virtutea dc iniţiativă politică necesară pentru funcţionarea regulată a unui regim constituţional. \ci este adevăratul rău social, răul politic de care trebue să nc preocupăm, şi pe care trebue să 'I studiem cu toţii serios, daca voim să ajungem a intemeea un regim politic solid şi statornic care să ne permită o desvoltare pacinică şi regulată. Din nenorocire proprietatea, şi cu osebire proprietatea mare. este pusă sub tutela administraţiunoi; nimic nu ’i asigură independenţa; ea este supusă in mişcările ei de viaţă şi de desvoltare aetiunei guvernului, care se preface mai de multe ori intr’o acţiune capricioasă şi arbitrară : organele care sunt chemate a deslega conflictele private ii sunt ostile din natura lor. in ce priveşte dreptul, ea este supusă unor tribunale fără independenţă ca unele ce sunt supuse guvernului; in ce priveşte munca de toate zilele, este supusă a se regula dc primarii satplor aleşi de o clasă oare s'a deprins a nu o respecta, şi a o considera ca o usurpaţiune. Legile noastre mi i asigură nici o garanţie de iudopendenţă, in toate mişcările ei se loveşte do agenţii guvor- TIMPUL milni. miniştri, prefecţi, subprefecţi, primari şi guvernul este supremul regulator al intereselor ei. Cum voim atunci sa avem orepresentaţiune independentă la adăpost de ispită şi prin urmare de opresiune şi de corup-ţiune ? Constituţiunea noastră are o dis-posiţiunc foarte importantă de cari ne agăţăm căte o dată ca de uă armă de luptă de partide, dar pe care o lăsăm iu zăcere,din causa deprinderilor noastre guvernamentale ; acea disposiţiune priveşte descentralisarea administrativă. Fără această descen-tralisarc să fie bine convinşi oamenii noştri de stat de ori-ce culoare că nu vom avea ua representaţiuue indepeiuientă; dar nici descentralisa-]-e eficace nu vom avea lără emanciparea proprietăţii de sub controlul şi tutela administraţi unei, fără emanciparea ei. .Regimul representativ serios, descentralisarea administrativă şi independenţia prioprietăţii sunt termeni corelativi şi nedespărţiţi. Tot ce se propune astăzi ca reformă in representaţiunea ţCrii este uă curată ficţiune care nu poate avea de căt resultate funeste. Ca să terminăm cu observaţiunile noastre, vom adăoga ăncă uiia, şi a-c'dea este că nu inţelegem o reformă politică in organismul legislativ fără uă reformă in organismul judecătoresc; şi ne mirăm cum provocatorii revisuirei au lăsat la uă parte o reformă fundamentală ca aceaşta in reconstruirea proectată a regimu -lui nostru constituţional. Este adevărat ca unul din oratori Came-ri deputaţilor a atins această Gestiune, ensă numai ca să facă uă imputare partidului Conservator, căci n'a ingrijit să constitue uă magistratură inamovibilă independentă. Ne pare râu să observăm Domnilor liberali, cari, şi in această cestiune ca in toată discuţiunea, in loc de argument, sau mărginit in recriminări uitând cliiar silinţele ce au pus conservatorii ca să resolve această importantă cestiune. Daca oratorul care ne-a adresat aceste imputări ar fi voit să citească procesele verbale ale Senatului din sesiunea 1867 — 1868 ar fi văzut că noi, folosindu-ue de dreptul de iniţiativă asigurat corpurile legiuitoare, am făcut propunerea atunci de a se constitui puterea judecătorească in putere inamovibilă, şi am fost sprijiniţi de somităţile senatului precum dd. loan Unica, Nicolae Cretzulescu, N. lonescu, generalul Teii, reposatul Cos-taforu şi alţi. Senatul atunci a şi numi o comisiune ad-hoc care a formulat propunerea intr un proect de lege ; şi numai includerea sesiu-nei a impedicat pe Senat sa transforme propunerea in mesură legislativă definitivă. Amintim aceasta numai ca să dovedim că partidul conservator a lost in tot dauna şi de timpuriu preocupat să înzestreze ţara cu o magistratură independenţi Nu este ensă şi nu poate fi vorba de ce a tăcut şi de ce n’a făcut sau n a putut sa tacă partidul conservator. Vorba este de ce face şi de ce trebue sa Iaca partidul liberal astăzi când se presmtă cu propuneri de reforme necesarii şi neaparate la a sa pai ei c pentiu intemeearea regimului monarhic liberal. Puterea ju-decătoarească, dupo aşezământul nos-ti u politic, este şi trebue să fie o putere organică constituţională precum este şi puterea esecutivă şi puterea legislativă, aşezată in condiţiuni de a putea garanta drepturile private şi libertatea individuală care s ai atinge prin acţiunea celor 1 alte doue puteri. Aceasta misiune nu o poate îndeplini puterea judecătorească daca nu va fi independentă de cele laltc doue puteri constituţionale ; şi independentă nu poate fi pe căt timp nu va fi inamovibilă. Precum nu poate exista regim monarchic fără hereditate in transmitere, asemenea nu poate fi indepedonţe pentru magistratură fără inamovibilitate. In natura acestor trei factori ai unităţii Statului constituit in regim representativ constituţional este periodicitatea pentru corpurile legiuitoare, hereditatea pentru puterea esecutivă,permanenţăprin inamovibilitate a puterii judecătoreşti. Cum dar revisionişti carii se presintă ca intemeetori ai monarchiei şi ai regimului constituţional nu se preocupă să formuleze in desideratele lor de-claraţiunea de inamovibilitate pentru o putere eventualinente constituţională, care să poată asigura şi mai bine libertatea individuală ? Căci in definitiv care este preocuparea, cel puţin ostensibilă a re-visioniştilor? Preocuparea lor este de a impedica corupţiunea şi de a garanta sinceritatea represintaţiunei naţionale, conciliarea diferitelor interese şi apropierea diferitelor clase de alegători. Dupe căte am zis mai sus noi nu credem că se pot dobândi aceste resultate pe căt timp nu se va asigura independenţa proprietăţii, care este clieea bolţi intr’un regim constituţional ; şi independenţa nu o poate avea proprietatea pe căt imp nu se va putea sprijini pe uă legislaţiune care să o sustragă influenţelor administrative, şi pe uă magistratură independentă inamovibilă. In Statele-Unite ale Americii republica de sufrajul universal, congresul a adoptat de curând principiul de inamovibilitate, chiar pentru funcţionarii administrativi şi noi n’a-vem bunul simţ să ne acordăm aceasta imunitate in ramura judiciară pe pare o numim putere ! In sumai- găsim că revisuirea propusă nu presintă nici un motiv plau-sibil ca să fie admisă şi nu să justifică cu vre-un cuvânt de interes public. Adunările n’a fost solicitate de opinia publică ca sa facă un asemenea pas ; ţara n’au fost consultată in vre un chip precum să cuvine in asemenea caşuri grave; guvernul mai mult s’a tărăt dupe promotorii oficiali ai propunerii şi nici se poate aştepta cel mai mic avantaj pentru consolidarea monarhiei noastre şi pentru pacea Societăţii. Ceea ce este şi mai reu, este că revisuirea cerută, in părţile ei esenţiale, nu presintă nici un princip solid care să corespundă la un interes apreciabil al Societăţii ; din contra ea trece alăturea cu trebuinţele reale. Singurul rod co vom culege din propunere, va fi uă confusiunc generală de care vom avea să pătimim cu toţii; germenii de conrupţiune, daca corupţiune este, au se remănă şi mai rei şi să să i înrădăcineze şi mai mult, proprietatea va fi şi mai mult; expusă a fi atacată in constituţiunea şi interesele ei, justiţia nu să va inălţa de uă linie măcar ; şi ordinea noastră politică va fi ameninţată in basele ei de existenţă. C. N. Brăiloiu Iiiforiua^iiiiii In urma convocării comitetului general al partidului conservator, s’a întrunit aseară un foarte marc număr de alegători din toate colegiile in sa- loanele clubului, care au fost prea mici spre a putea incăpea atăta lume. La 872. d. Lasoar Catargiu, lea-derul partidului, a deschis şedinţa prin un mic discurs, spunând alegătorilor scopul întrunirii şi comunicând in acelaş timp resultatele obţinute dela întrunirea. trecută. Le-a făcut ăncă cunoscut că s’a ales o comisiune cu in-sărcinarea d’a elabora Programul o-posiţiunei unite. După d-sa, au vorbit dd. General Florescu şi AI. Lahovari, cari au expus situaţiunca critică a ţârei atăt in năuntru căt şi in afară. In momentul când vorbia d. General Florescu a intrat in sală d. General Chr. Teii, priimit fiind in a-plause unanime. D-sa, rugat de alegători a vorbi, s’a scuzat din cauza durerii de piept. A adăogat ensă că a venit să facă act de presinţă şi să semneze manifestul oposiţiunii unite. Au mai luat cuvântul d. Gr. G. Pâucescu care a demonstrat netrebu-inţa revizuirii constituţiunii, punănd in evidenţă că scopul falşilor liberali este numai d’a contopi colegiele spre a’şi putea asigura perpetuitatea la putere. Cel din urmă orator, afară de d. senator Iorgu Radu, cu care s’a închis şedinţa, a fost d. G. Mărzescu, unul din membrii oposiţiunii-unite din Iaşi. D-sa a explicat cauzele pentru cari toate nuanţele liberale s’au despărţit de d. Brătianu, şi a istorisit cum, de căte ori au venit la putere roşii, s’au ridicat pe umerii altora. După aceea, Adunarea s’a despărţit in linişte pe la orele 11 şi un sfert. O RONICA Statua lui Lazăr aflăm că se va lucra in ţară, iar nu la Florenţa cum era vorba. D. sculptor Georgescu a luat această hotârire spre a nu se bănui cum-va că altă mână a ajutat la executarea ei. * Au apărut zilele astea : Alarma in Cra-iova, şi Deşteptarea Poporului in Mizil. Le urâm viaţă lunga. CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri s’a citit o adresă a Camerei, prin care se incu-noştiinţează despre amânarea discu-ţiunei revizuirei constituţiei. Se citesc mai multe petiţiuni; de asemenea d. ministru de finanţe comunică un proiect de lege relativ la esploatarea drumurilor de fier, precum şi 4 mesaje de indigenate. Camera Şedinţa de ieri a fost mai mult ocupată cu cestiuni personale intre diferiţi deputaţi. Numai la urmă s’a revenit la ordinea zilei, continuând discuţiunea asupra legei pentru crearea ministerului domenielor. Rusia la Dunăre Intr’o foae mare vieneză cetim următoarele rănduri: „Când in timpul conferenţei dela Berlin s’a sulevat cestiunea retrocedării Basarabiei că-tră Rusia, această cerere a Prinţului Gorceakov a fost motivată prin aceea, că Ţarul Alexandru II consideră ca o „cestiunede onoare“ de a şterge ultimele urme ale tractatului de pace din Paris, atăt de ruşinos pentru Rusia şi deoarece neutralitatea Mărei Negre se distrusese deja prin tractatul din Londra, deaceea dânsul cată să insiste şi la retrocedarea puţin preţioasei şuviţe de teritoriu basarab dintre Prut si Dunăre. Tot această motivare se face şi acum cu privire la regularoa braţului Ki-liei. 0 epistolă din Londra zice: „Diplomaţia rusească dă a se înţelege, că ar fi vorba mai mult de o IX cestiune de onoare pentru Rusia, ce pune mare preţ, ca actualul impărat, care n’a aflat ocasiune să ajungă la vre un succes diplomatic, să reuşească a in lătura ultima restricţiune, impusă Rusiei de tractatul de Paris. Din nenorocire, cu cestiunea Chiliei nu se va nichea seria „Gestiunilor de onoare11 pentru Rusia. Prin pacea dela Adrianopol Rusia a ajuns in posesiunea celor trei guri ale Dunării şi dela 1856 canalul de St. Geor-ge torma graniţa Rusiei in spre Turcia europeană. Cine ne garantează, că guvernul rus, care e prea simţitor in punctul de onoare, mai ales cănd o vorba de a câştiga teritoriu nu va pretinde, Ia prima ocazie, şi la gurile Dunării acele gianiţe, pe cari le avussese inainte de pacea de la Paris ? Atunci Rusia ar fi in posesiunea celor trei guri dunărene şi de sigur ar considera ca o cestiune de onoare a face să se inomolească toate. In acest cas situaţiunea dinainte de pacea din Paris ar fi iărăşi restabilită in toaţă privinţa. “ Christea Florea, cel ce „turase“ bând 8ericii, iar unul din membrii biro.w .ost Tudor Marin, cel ce „a furat" u Statului; iar cola.lt membru Bârbuii,. tre Dorobanţul. „Protestez contra violării alegei ii >i tâ de agenţii guvernului şi cer tot-itţg drept esemplu, ca biuroul să fia da A câţi pentru violarea legii." St. St. Jifc Iată ăncă o denunţare: Domnule Redactor, Arătăm via noastră mulţumire bine voit a insera in stimabilul faptul intemplat in alegerea despre tratează ziarul D-v No. . . de la 29 rie curent. D-i pre 1* 1 ---k 29*ki , ti»' a 41 \ in*1 ■ se ivi DIN ALBANIA Era de prevăzut, că pe la graniţa albaneză nu va trece mult timp fără o vărsare de sănge. 0 ştire din Dul-cigno spune, că vre-o 70 de munteni albanezi din seminţia Sala şi Şo-şi, au atacat in noaptea dela 28 şi 29 Ianuarie trecut un detaşament de jandarmerie creată pentru Scutari şi ţinutul din prejur. S’a incins o luptă in care soldaţii au perdut nouespre-zece morţi şi răniţi, ear muntenii au perdut numai un om. Se zice că Albanezii au voit prin aceasta să ’şi resvune numai pentru omorirea a doi compatrioţi de ai lor, Maraş Mica şi Giel Kiri. Nihilist! in România 0 foae rusă, ce apare in Geneva* povesteşte următorul cas: Ambasadorul rus din Bucureşti, prinţul Uru-ssov, a cerut nu de mult in numele guvernului său dela guvernul romăn să se permită facera unei perchezi-ţiuni domiciliare la doi emigranţi ruşi, cari trâesc in România. Cererea a fost motivată prin inprejurarea că ziua incoronării Ţarului este fixată şi deci representantul rus doreşte să afle, dacă nihiliştii din Romania nu pregătesc ceva pentru acea serbare. In fine prinţul Urussow mai adăoga, că poate s ar găsi la acei nihiiişti corespondenţe privitoare la conspi-vaţiuni nedescoperite ăncă. Guvernul romăn n’a respuns ăncă la cererea rusă şi poate, va fi neluată in con-sideraţiune. In tot caşul prinţul U-russow n’a fost mulţumit cu atitudinea guvernului romăn faţa cu cererea sa, căci primind un respuns evasiv prinţul a plecat imediat la Viena, unde a conferit cu ministrul Giers asupra intregei afaceri. Deci afacerea se află ăncă in sus-pensiune.“ alegeri libere guvern liberal, legi liberale Ministru Chiţu. Primim următoarele şiruri privitoare la libertatea alegerilor : „Faimosul ordin al d-lui Ministru de interne este pus la dosar spre ştiinţă de agenţii guvernului, mai ale9 de preşedintele Comitetului permanent loan Purice, moştenitorul presidenţiei judeţului Rorna-naţi in contestaţiunea alegerii membrilor comunei Grojdibodul din plassa Balta, Oltul de jos. „Lista membrilor guvernului a fost ordonată de preşedintele biuroului preotul ta şi a mai aminti Publicului ca ce fel de alegeri libere s’au făcut, ica ... ce siguranţă mai avem. Ve anecsâîad un act de declaraţiunea D-lui Ajuiii Primar Minciu Dobre, a lui Ifle Cârmi ru, şi in urma vom veni cu altele, mu cum am zis in ziarul de ia 29.— P 1. siderantele arătate cerem mai intâi i !niV tarea denunţării noastre, iar pe de al. 4 gam pe D-nu Ministru, a dispune siic’d darea acelui nelegiuit Primar, care Sau --cal conservator, nici liberal nu este. Oe noi su asemenea cârmaci, mai cu au intr’o comuna din nou intiinţată ? car led , isi® Rot >te8' f concursul V care este dreptatea in nistraţiune ? Sperăm, că guvernul va Li se lase opinca in picioarele opincaruliaa O altă denunţare din partea D-lui m che Popescu fostul Notar in acea CcBp Stoeme Dociu, oameni onorabili şi ea iu tagăduesc adevărul. Comuna este d. locuitori, toţi o iubesc. Aici se iscălesc mai care s’au găsit, vom aduce şi ai mânunte bune. Semnaţi Radu Dumitri j mitru Florea, Nidelea Florea, B. Corni* Florea Niculae, Oristea Marin şi Du. Ilie. [[dseti ' resţ «&î t cua *1!1 . bem te» i -■ care UBRĂSNICIA UNOR VENETJ LSt’ 831 -'H in d( Sunt vr’o doui ani, de cănd a apăiş 1 Bucureşti o foaie nemţească, numită mr,t. ut /Silfii karester Tagblatt. încă pe atunci at,, ratat cine este stăpân al acestui orgş) ce fel de indivizi il redigeazâ. DacăW făcut aceasta nu am avut^alt scop, ddt a demonstra valoarea ce poate avea u ftw.it Fhrm semenea ziar, care, fiind scris iu ra pisă ai germana şi citit in străinătate, poate ;ţ. rjnre 3 3r la un punct oare-care se ne causezext ., jj ( un prejudiciu imoral, mai cu seamă M.** proprietarul şi redactorii lui nu se s a respândi nişte calomnii sau ştiri diifi ma> infame şi ostile Românilor. Această foaie aparţinea mai intâi d-ilu rel fostul director al Societâţei Dacii» de vre un an a fost transmisă asuprit nui oare-care Dd. bomehes de originâi^. şi dacă suntem bine informaţi, un fost porai sau vistavoi din cei mai grosolai honvezilor din Braşov, un individ, caro găsind in ţara lui nici cel după urma a venit in capitala României pentru a jura prin presă iu modul cel mai inc neţ pe români in propria lor ţară. El iutovârâşit de un neamţ, asemenea de ţi rând venit in ţară şi anume Hans Xj ţpoate să fie şi turc, căci ţine doue. ji ; felii a u • 1 veste), un individ, care pe lângă reda» rea numitei foi, eserciteazâ şi meseria 1.3 corespondent al unor ziare streine injuuii şi inegriuu şi acolo pe naţia română gradul cel mai nepomenit. Nici nnul din ei nu cunoaşte nici li: nici legile ţerei, şi nici habar n'au ce petiece la uoi ; cu toate acestea, ei_ si mestec in toate şi ne judecă in toate u N a remas ziar, n a rămas ministru, remas om politic neinjurat ; ei reiaţi date istorice ale României, şi descrie D română de uă naţia ticăloasă, demoraliz perdutâ etc. Ast-tel „Telegiaful Rom din iSihiu, luâudu-şi osteneala a citit ci va din scrierile acestor venetici cutezât ne a atras atenţiunea asupra necuvijjj acestor parveniţi, reproducând un pa.-aj' asemenea natura, şi mirandu-se de indulgt noastră : — şi cu toate că aceste impi jurâri au fost relevate de către unele : re din capitala, ei nu s au sfiit a sfide mai cutezător pe proştii de români, şi .1 cum : De UDâzi s’a promulgat legea loterii care interzice ziarelor iutr’un mod prt şi categoric publicarea veri-cârui anunţ, lativ la ori-care loterii neautorisate. e TIMPUL Ni îl < t ziarele române s’a 9upus acestei ţii şi îndată ce legea fu promulgată vj niai văzut nicăeri asemenea publi-Vijniai cei de la „Bukarester Tag-* Ao semne pentru a sfida pe romani l, 4t mai ăuiăiu Sâmbăta trecută in-al menţionatei legi, iar a doua-mCinică, publică chiar pe a treia pa-Ifimerile eşite la uă loterie din j,Mo-t Nu seim daci d. prim-procuror Jigjt despre această cutezanţă provo-■g; positiv ânsâ este, că aceşti indi-t, 'tr ered a fi intr’uă ţeară locuita de (faineni cu desăvârşire inculţi, intr’un ţiSjue nu esistă nici urmă de simţ naşi nici de justiţie. V- lest şi suntem pentru deplina liberia presei şi prin urmare departe de 4'a propune nişte mijloace extraordi-^ i contra unor asemenea lepădături '' : JMlin aite ţeri, cănd vin aci pentru a vl ziare in nmba lor, insă nu putem jii a trage atenţia celor in drept şi in tutulor romanilor asupra acestor infecţi, pentru ca ue-care să ştie ‘Hjiutuaine treime se ia faţă cu uneltirile ‘"''f|ledemne şi murdare, zicem si murdare, • «A că suntem bine încredinţaţi, că pena amuigtt bani unor oameni aruncă cu ,1U ,iujM ei sau n ameninţă cu insulte ' ^ Sal6mm’i a din sorgintâ positivă că chiar pu-•jul german din capitală este indignat la ’W contra procedărilor acestor parveniţi deja se ţiu intruniri pentru a fonda Ut ziar german, redactat de bărbaţi ipetinţi, cunoscuţi şi respectaţi de toţi, I i carora misiune va fi d a da cititori— toate acele ştiri de cari vor avea inte-plus partea beletristică şi alte aseme-iar nici de cum se intrebuinţeze foaia tiu nişte scopuri meschine sau pentru asalta naţiunea in mijlocul căreia se fese, şi cu care doresc a trăi in cea f’ounft armonia. a ititu «Cilii > fv *îî ji [ij î I X ÎT5EB iW i ti urna feeproducem mai la vale cuvinte- rostite de d. general Flores- in şedinţa Senatului de la 28 uarie. Ele resumă limpede şi cu pregnanţă objecţiunile de fond ■^'oportunitate ale oposiţiei in con- 44 ii revizuirei constituţiei. .»i r , li. general Florescu. D-lor, cestiunea «, m jjr s a tratat până acum in Senat, de la ■ d’ântăiu citire a articolelor cari se pro-i: i a se modifica in Constituţiune, a dat .rj 11 la oare-cari desbateri, şi dacă am luat «/v■intui este că am simţit un gol regre-,fj jj i,l care s’a făcut in desbaterea unei ces-iini aşa de serioase şi in Corpul cel mai 4 U al Statului. ' . Credeam că şi discuţiunile vor fi mai ioase; dar pe cât am găsit de serioase [OiiRt'uţiunile urmate in Camera de jos, să mi ■ermiteţi a crede că nu au fost prea seri- si-. pOw jBatâ că astă-zi şi un D. ministru a bine- şi cele de aci. un D. mini jiîBi: a lua cuventul ca să ne incredinţize Bai ântfiiu despre oportunitate, şi al doilea a ne asigure despre nevinovata modificare pe se voeşte a Be aduce la legea electo- ,iralâ. .1 '■ ir, i Despre voi examina şi argumentele aduse de d. ministru. Un ce care remăne constant şi netăgăduit este că la noi nu avem să introducem noui elemente sau noui straturi sociaie in sistemul nostru electoral: la noi toţi ia parte la vot, avem votul universal. Prin urmare, la ce progres ne invita d. ministru justiţiei ? Apoi aşa fiind, progres este fu-sionarea colegielor, aşa precum ni se recomandă ? Progres să fie anihilarea ^cole-giului I, care a fost totdauna cel mai independent, contopindu’l cu cel de al II, şi, cu Dumnezeu ştie cu câţi din al IV ? Vreţi dar prin fusionarea colegielor să ajun gem treptat la votul universal aşa cum se practica in Francia şi precum ne-aţi dat in zilele trecute tristul spectacol al alegerilor comunale ? Dar nu vedeţi unde duce pe Francia un asemenea sistem? Este o crimă pentru ţara noastră, ca in loc de a lua e-semple bune, esemple de acelea cari au dai. roade bune in alte ţeri, să ne lăsăm a a luneca pe acea pantă fatală care duce la peire. Noi aveam votul universal, dar graţie bunului simţ al Românilor la 1866, Gonstitn anta a impărţit obştia, lumea inţreagâ, pe 4 clase, pe interese. Cum s’au răspuns la acest puternic argument de d. Voinov ? D-sa ne-a vorbit de boieri, de caste ! şi in lipsă de argumente a alergat la insinuaţiuni, la recriminări şi la personalităţi : ast fel că in loc de o discuţiune serioasă precum se cuvine intre oameni de bună credinţă, să ajungem la ceartă. Apoi cu ceartă nu se resolvâ o cestiune de aşa mare interes al ţârei noastre. In adevăr, D. Voinov răspunzând ieri prinţului Sturza, ’şi a reprodus argumentele care le adusese spre întimpi-narea celor zise de onor. D. L. Catargiu intr’una din şedinţele trecute cu aceiaşi declaraţiune, cu aceleaşi repetiri, cari, in cât pentru mine, vg mărturisesc că n a făcut de cât a mă obosi. D-lui a confundat proprietatea cu casta! Ce are aface propie-tatea, care este resultatul muncei şi prin urmare tot ce poate fi mai onorabil, cu caste şi privilegiu^ 1 D-sa a mers mai departe. De la oare cari temeri exprimate de prinţul Sturza asupra unui progres foarte negativ, acela al pornirei unor spirite bolnave ca acela al socialiştilor şi de care trebue să ne ferim, D. Voinov numai de cât conchide că la rândul său se teme de acei cari ar cugeta a se intoarce la trecut. Dar acesta este modul de a argumenta al unui om sincer şi serios V Dar in tara noas trft nu este nimeni care să cugete a da indârât; burgesia se desvoltâ treptat, ea este temelia regimului constituţional, ideile adevărat liberale merg înainte, şi n'avem a ne teme de cât de demagogie ce in zadar cear-ei o mână de oameni a o introduce in ţara noastră. Toate acestea nu numai din cauza educaţiunei generaţiunei actuale, dar pen tru că găsim esemple salutarii chiar in tră diţiunile ţârei noastre. Nu putem insă pretinde de ia d. Voinov ca fă ştie una aceasta. înaintam treptat, nu cugetă mme-da indârăt, şi motivul acestei main a zis o foarte bine ni a t&ri, este precum Gradişteanu, legea progresului. Dar mam intrebat de unde poate pro eni aprinderea d-lui Voinov şi pasiunea in această discuţiune? Ce a oportunitate, d-lor senatori, in ijrfarâ sa adunat conferinţa la Londra pen-cffi cestiunea importantă a Dunărei, şi des-tibr-i care ne bate inima la toţi neputănd prevedea resultatul ce se aşteaptă; iar noi ae ocupăm aci, ne certăm pentru modificarea Constituţiunei! Iată despre oportunitate. Despre argumentele aduse in favoarea noBchimbărei legei electorale, s’a răspuns lupă mine in mod puţin satisfăcător la argumentele aduse de aceia eari nu voesc re-nzuirea; daca am inţeles bine pe Prinţul Sturza, de şi d. Voinov a conchis in discursul d-sale de ieri, că Prinţul Stuiza ar £ pentru revisuire, rămâne insă ca insu ş prinţul Sturza fă ne spună ce a voit a zile in această privinţă. Cu toate acestea II am ascultat cu atenţiune când a desvoltat toarte bine şi pe larg inconvenientele ce s’ar aduce prin schimbarea legei electorale Prin urmare, nu am inţeles că s ar fi rostit pentru revisuire ; din contra ne a ndus argumente foarte puternice in contra modificârei legei electorale. D-nu Voinov a întâmpinat zisele principelui Sturza prin oare cari argumente, ce pe mine unul, au ţ fost departe de a mă convinge şi la cari mă simt dator a răspunde. Voi examina aceste intămpinâri, precum V care a adus mai rămas din trecutul nostru care să i displacă d-sale aşa de mult; apoi vina unora dintre noi este chiar numele care 1 purtăm, şi ce vină are d-sa că se chiamâ d-nu Voinov ? Aşa dar d-lor, să discutam serios ; este un fapt constant că toată lumea in ţara românească, graţie Constituţiunn de la I8bb, parte la trebile Statului, că toţi sunt a- îa clase nu resele. Mai a zis ţesători, Împărţiţi insă in 4 clase, şi aceste reprezint absolut alt de cât înte-d-nu Voinov că ar fi oportun de a se modifica legea electorala şi că pentru ce colegiul I să nu primească in sânul sâu pe alegătorii colegiului II ? Şi e foarte simplu de răspuns la această obiecţiune : pentru că nu vrea ca colegi 1 să se anihileze şi să se sinucidă. Si daca colegiul 1 prin o esperienţâ de 17 ani a probat că a avut oare-care îndepen-dintă mai mare, apoi trebue flă ne pară reu pentru aceasta? Mi se pare din contra că esperienţâ ne-a constatat că bine a iacut Constituanta de a creat acest colegiu, inoi este destul ca cineva să conteste aceasta, ca să aibă şi dreptate ? Nu avem de cât să luăm statistica Corpurilor legiui- 1, ,i«».a.» -»'«!"a:;rr f"Z7Z . -i'*<* i» «■** ** primi anihilarea acestui colegi. Şi anihilarea este de a’l fusiona cu cel de al II-lea, ba încă, de-a introduce in sine pe mulţi din colegiul IV. D-nu ministru justiţiei a venit la rândul sâu şi a susţinut aceeaşi teorie cu acelaşi indoios succes. S’a mai obiectat numărul restrâns de alegători in colegiul I. La aceasta am puţine de zis, pentru cu, precum toate au progresat treptat in ţeara noastră, tot aşa şi aceasta, şi aici numai cei cari nu vor să vada, nu văd acest progres, pentru că in adevăr colegiul 1, care la iuceput compta in unele judeţe un număr foarte restrins de alegători, astâ-zi s’a indoit şi chiar s’a întreit. Este dar progres, şi prin urmaro espe-rienţa nu vine in favorul acelora cari cer desfiinţarea lui. D-nu Voinov ne-a mai dat un argument foarte curios in favoarea modificării legii electorale; D-lui ea zis că Constituţiunea noastră a fost resultatul unui compromis, şi de aceea ar vrea modificarea ei. Apoi mie mi se pare că o Constituţiune bună, trebue să fie resultatul ,unui compromis, căci ce s’ar intampla cănd fio-care partit viind la putere şi-ar face o Constit uţiune după pactul său ! ? Conservatorii au fost şi ei la putere mai mulţi ani, au avut ca şi d-voastră majorităţi destul de mari, dar cuget’au ei oare de-a profita de aceasta, precum voiţi d-voastră, de a face o Constituţiune după placul lor ? Apoi ţara ar fi fost mulţâmita de o asemenea Constituţiune ? Astâ-zi, d. Stătescu zice: suntem la putere avem majoritate să modificăm Consti tuţia. Ei bine, mm mi se pare ca aceasta nu drept şi argumentul d-lui Voinov cad» de sine cănd zice că vina cea mai mare nesuficienţa Constituţiunei actuale este că a fost resultatul unui compromis. D. minis tru insă a mai adâogat că e bine să modificăm Constituţia acum, pentru că cine ştie ce are să se întâmple peste 2, 3 ani. Frumoasă prespectivâ ne anunţă d. ministru ! Eu am mai mare incredere in ţara mea şi in Suveranul acestei ţâri casă cred că in 2, 3 ani se va afla ţara noastră in condiţiuni aşa de nenorocite in cât să fie un mare pericol cănd in acele imprejurări s’ar modifica Constituţinea. Iată incă un argument pe care nu l’am inţeles şi nu’l pot primi. M’am mirat mult de coincidenţa de vederi a d-lui ministru cu d. Voinov !.... Şi aci suDt silit să fac un parantes in privinţa d-lui Voinov. Principele Sturza făcând, un discurs foarte nemerit şi din care poate resulta oare-cari lumini, a crezut să califice oposiţiunea şi majorităţile, şi când a fost vorba de o-posiţiune şi presă a adus aminte pe Beau-marchais şi oare-cari calificative din Beau marchais pentru acei cari nu ar face tocmai o oposiţiune leală. Apoi. tocmai d. Voinov nu prea era in drept să se supere şi să se rădice cu atâta tărie in contra acelor argumente, şi eu mă mir de coincidenţa ideilor 3ale de astâ-zi cu ale guvernului, pentru că d. Voinov nu sunt multe zile de când se discuta in acest Senat legea recrutai ei şi cu acea ocasiune apostrofa banca ministerială, şi dacă mă înşel era chiar d. Stătescu pe acea bancă, ii califica zic, de oameni cari sunt in stare de a trăda interesele ţârei şi de a urma ordinele străinilor. Iată ce ne spune d. Voinov in Senat, nu sunt multe zile. Eu, D-lor, declar, că ori care ar fi guvernul ţârei mele, nu l voi crede nici o dată capabil de a trăda ţara, şi cănd sunt *n oposi-iune şi mă rădic contra, e numai spre a’i arăta, că după convicţiunile mele poate fie greşit, dar nici o rl“,a " “m ministru că urmează după ordinele stârnişi ast-fel fiind, atunci sâ’rni fie şi mie zice ca aceasta nu provine si unu din- re- lor, tCcTadanca covincwune din partea D-lui Voinov, ci mai mult o consider ca o clamă de ocasiune. Acum, D tor, atât D. Voinov ministru ne a mai căt şi D, arătat un ce care in a-devâr'Vam apreciat foarte mult şi am făcut un adevărat studiu, dintr’un discurs pronunţat nu sunt multe zile in Adunare, as uftra neaplicarei Constituţiunei noastre de 17 nide cănd datează această Constituţiune, şi caracterul cetăţenilor alegători din cele 4 colege ar fi astâ-zi mult mai independent dacă Constituţiune* s’ar fi aplicat, dacă leg. organice s’ar fi făcut, şi nu vă voi obosi ca să repet ceea-ce lie-care din D-voastră aţ. citită dar le-aţi auzit chiar eri de la d. Voinov, şi astâ-zi de la d. ministru că prin instruc,.u-nea publică, prin descentralisare, prin ina movibilifatca magistraturei, prin o lege in contra cumulului, iată, d-lor, ceea-ce depinde de noi să facem şi ceea-ce n’am fîl-cut. Vedeţi că nu incriminez pe nimeni ; zic numai că suntem toţi culpabili n am făcut aceasta, priu urmare, n’am aplicat Constituţiunea, şi de aceea nu suntem in drept a cere modificarea ei. Aşa numai, zice d. ministru, vom putea ajunge să vedem mai multă independenţă in cole-giele electorale. Apoi atunci nu mai cereţi modificarea Constituţiunei, ci propuneţi modificarea legilor. In privinţa calificârei oposiţiunei ‘cănd guvernul este liberal şi are majoritate, şi când principiele liberale şi democratice .au transpirat din toate trasele discursului principelui Gr. Sturza, d. ministru dacă l’am înţeles bine, dacă nu l’am inţeles ’i rog sa mi spună, ar li zis că oposiţiunea nu poate iu fie liberală, căci este oposiţiunea la guvernul liberal, că majoritatea poate să fie liberală, dar ce fel o să fie liberală uposi-ţiunea la un guvern liberal ! Ei bine, d-lor eu n’am inţeles aşa pe principele Gr. Sturza ; am inţeles că cine-va poate să fie foarte liberal si să fie in oposiţiune, in contra unui guvern liberal, pentru că şi un guvern liberal face greşeli, şi un ora foarte liberal din oposiţiune nu cred să nu fie in drept a’şi manifesta opiniunile sale care pot fi in contra ideilor guvernului liberal, in discuţiunea diferitelor projecte de legi. Principele Sturza, dacă l'am inţeles bine, a susţinut in adevăr o teorie in privinţa oposiţi-unilor, dar cu totul diferita şi aceasta resulta din chiar calificativul de oposiţiune-control. Oposiţiunea intr’o Cameră fie liberală sau nu, este controiatoare şi trebue ca ţara să fie pusă in posiţiune de a putea da acel control ; pentru că dacă declarăm cu toţii că suntem liberali si dacă guvernul este liberal şi majoritatea sa este liberală, apoi care este logica de a zice că numai trebue să fie oposiţiune, şi pentru aceasta se cere modificarea legei electorale ? Aceasta ar fi foarte comod, nu va mai fi o-posiţiune şi vom face ce vom voi noi, fără nici un control. Nu, d-lor, oposiţiune trebue să fie pentru că trebue să fie control, pentru că controlul este esenţa regimului constituţional. Dar mai adaogă d. ministru : faceţi acum căci nu ştim ce se poate intâmpla, că aveţi garanţii. D-lor, eu nu sunt alarmist şi mă credeţi că tot-d’a-una am avut un fel de ură contra alarmiştilor, dar să vedem in ce condiţiuni ne aflăm ca să vem acele mari garanţii ; nu din jurnale, nu din bănueli, ci din fapt» positive, eu nu augures nimic bun pentru tara mea din această fericire care se promite ţârei cu re-visuiiea Constituţiunei. Şi când ? Când, cum v’am spus de la început, la Londra s'a adunat conleriuţa care tratează de o cestiu-ue in adevăr naţională şi serioasă pentru viitorul ţârei aceştia : să vedem dacă bănuelile noastre sunt bănueli de a-larmişti. D-lor, pe biuroul Camerei s’a depus de şeful partidului care este la guvern, proiecte de legi foarte ingrijitoare, eligibilitatea magistraturei. Ast-fel de ga ranţii ne promiteţi pentru viitor ? I... D. ministru de justiţie. Faceţi eroare, nu s’a depus proiectul de şeful guvernului D. general Florescu. De şeful şefului gu vernului... D. ministru de justiţie. Este o comisiu-ne din iniţiativa Camerei. D. general Florescu. D. ministru mă asigură şi zice: nu est» propus de guvern. A! D lori Preşedintele unei Camere resumă in persoana sa ţara inţreagâ, şi când acel preşedinte al Camerei a propus acel proiect de lege şi aceasta este recunoscut şeful partidului care’l represintă, să nu ne iugrijim? Să dau alt argument, din banii Statului, şi cu voinţa d-lar miniştri, s’a plătit 1,000 franci deputatului care este dator sa lucreze pentru ţară, a primit leafă la Cameră in comisiunea pentru a esa-mina acel proiect de lege al eiigibilitâţei magistraturei. Mi se pare că nu aţi impe-dicat aceasta, din contra aţi aoerdat diurne... D. ministru de justiţie. Camera poate să numească comisiuni speciale. D. general Fhrescu. Aceasta nu este din auzire, este fapt positiv ; s’a tratat cu voia guvernului, nu s’a retras ; s’a numit coraisiune, guvernul n’a protestat şi resultatul a fost că majoritatea comisiunei s’a pronunţat in favoarea proiectului. Sa fie in joc numai eligibilitatea magistraturei ? D-lor, am asistat mai de unăzi la aplicarea votului universal, după cum ’l înţelege guvernul de azi, la alegerile comunale. Apoi de la acele alegeri pentru comună mi se pare că este un pas foarte mic care ne mai rămâne de tăcut pentru Corpurile legiuitoare. Şi câud ni se zice : „dar luam angajamente!“... Apoi cine ia aceste anga-jiamente ? — „Luăm, ni se zice, angajia-mente ca Camerile constituţionale să modifice legea electorală.1* — Dar cum, dar in ce mod ? Poate cine-va să râspunzâ la aceasta ? Nimeni 1 Aceasta constitue numai un fel de angajament din partea senatorilor şi a deputaţilpr actuali, că de se vor mai alege au să modifice aşa. Dar sunt d-lor siguri că alegătorii ’i vor mai alege ? Că acei cari promit a modifica legea electorală intr un sens oare-care, aceia să vie in pâr in Camarile de revisuir e ? Nu cred că veţi putea susţine una ca aceasta. Apoi să fie numai atât? Numai eligibilitatea magistraturei patronată ? Dar vedem in fapt că este chiar şi votul universal cu fusiunea colegielor, adică anihilarea inteie-ginţelor, a capacităţilor, in masele inculte, ceea-ce vrea să zică domnirea brutală a numărului. Dar mai este şi alt-ceva: isub auspiciele nu ştiu cui, dar in sfârşit este un fapt, să răspândesc ideile cele mai subversive prin broşurele cari se impart prin comunele rurale. Despre invâţâmânt nu ne prea inchietâm, dar suntem indiferenţi, dacă nu şi incurajâm tendinţa care ar avea de scop să facă din poporul nostru atât de blând, un popor irlandez ! Nu ştiu dacă va resista!... Dar dacă ya resista va fi onoarea lui, căci el in tot-d a-una in ţara noastră a ştiut să râmâe surd la culpabile insinuaţiuni. Ar fi bine să nu ne jucăm L O M E D E O N () 4 R V. Al’VIt A I L ÎNTREGI r'KNRTU l-AURICA, \ n Ajni de Selţ. limonnde, -.1 11 Rn.oH f;.\/o \ 1 i)t: tu f ltf j & Comp SI CCESOKI. ingineri mocnii Ici liOIXol) 31-8» (BULEVARD ORNAM, v JVÎ tT1 tdfi fosta stradă Fnubnrg Poiş.sonwrjf- d I hm Ferul Leras a L’iiinimv.iivo i..... .. . . Si «sMni iflee la Aoadem» d şi ia Acink mia do Medicină 111 l nan. Forul Leras a scunle în 18 I obţinut din part» a corpului medical, un forte frnmna s ---- e“"i făcând sa cadă rn uitare ,id “w“ care c‘,eîte din an in ,B J ’ ' ,,pul *iu» rloiuiTifelfl^ş/in^elvii uusim ; lele cure intru in compbsifrfi bselov nftstn S® r.;,Ti este r\m,‘ "onbsă T‘ci nOre ntlT T° 8,1 t,jlereIe nici P«paraiiune foniB h L*fLiidie nici 11 a acţiune asnnra i-To pn . .. , i ' constipaţia ; 6® Este limpede ca si uă apămineruiu ; 7*' Sels rnil^mllj 1 se mistueşle ş. intră in econon ie, mult mai repede de cât prafiîril.. tB\ ^eunle § hapuri Io cn fer. Se pote recomanda , mml Ici-miior in câsuriii : ne saraeia. snngeim, anemia, limfatismul, slăbiciunea crami P , 5maCUlUl; acest mcdicomcMt mai art’ poDnetatc! ’, S pofta de mancare, a înlesni creşterea si âesvoltarea fatelo, ?e{"“ dlCrLU ter nnfildlL''UCh°'n 1rcMvie^. sau re^ulelo I ^ P f tlba’- Ş‘ sângelui, l'nunosa culore s.ialuută ce el perde adesea tu timpul fiolelor. Depăşit, S, Strada Vimetia şi in tdle pharmaciik la Va şi ia N.v-.lo . V E C I N I C A K pr U :,I Li şj r.: PARFUMERIEI *0Â>Vl ţTUVHCSsj- CREMEORIZAo alu'L. LEG8AK0 fu nu.(final foitei Rus-iv; S^VONmLENCL^, .T'^eurde plusieitf* ^ S^HONOREffi IORIZA LACTF LOJIH.NE Eli UI.5IV.» Alheşcoşi rficopcşcf', ■ ea, race să »iia pint,, diU- *‘“11S?o pîs1put*in. k Indulceşce şi albes-| ce PEI.lv.A, ii dă iruns* i j parenta şi frăgezimea I tinerelei. Ka presertă obrazul de părl^lă şi de sbSrcituri. 1SAVON ORIZA' Dijpc doctoft»! I O. nEVBiL.ocl mai duIepe nlrn pole. fSS. ORIZA &0RIZA LYS | Porfir,up 7101‘i adoptate de fashiune. Oriza-Powder Pulbere flori de Ove: AdereazS petei şi i _ _^^^^dăcatifeaiapersicei. ljepoall PrmnprrT5TTrr?S?fffonor FERULU doctorului G1RARD CMorour " ^^CU,°n"a Anemia, Insărlclrea Sângelui, Durerile de etomachQ a fortifică convalescenţii 51 personeted'unfi ttmprnms’Mil debila. Depuşiiu in principatele Pharmieit Perdorea forjeloru, Hytterla, IrregalarttâfUe Men struatiunei, Trlnşile. CĂTRE PROPRIETARI * * I 11 Agronom român cu theoritl si aiK-ticil mare, cu bune recomandaţii, •arc au administrat mai multe moşii mari, eautil un ioo de administrator comptabil 011 leafă, provision sau in tovărdşiă. Doritorii sunt rugaţi a ho ndresa, llrdar(ia acest ni ziar. ******x*±xxxxxyi** *X*****lckXjc*: OCAZIXJ jSTi3 RARA desfacere cu ori-ce preţ IN OALE A VK I uRlKI No. Fi DIN PAUZA DESFiINŢAREI DEFINITIVE A OUNOSOUTEUFIRME DE âo ANI A. GHN8BERG CU MOBILE VA A VFA l.l)C JJA ARE DESFACERE GENERALA DU UN mmuST NE MAI POMENIT Depou de lemne tăete 000 (diilograme calitatea [-a 28 | lei, calitatea Il-a 26 lei. Se vinde Şi eu stân jenii, No. 75. Strada Romani 5 , 'm Ciiuza do sâniWatc şi a altor interese * csiîice toate magazinele mele din eapitala, Ud do mobjlo preţuim si altele fie aseinenefi ncie cele mal noi şi solid lucrate. Rog pu capitalii şi provincie a ni5 onora mi \izitole ge că intr adever aceasta, desfacere oslo cu Şi favorabilii tutulor. Ou stil mi, A. ( i 1ASU1 Oalea, Viot.riel No. Ş3. familiare, m’am decis a bine asortate cu ori ce natura, toate de fasoa-onor. P. T. public din d-lor şi so vor convin-1111 preţ ne mat pomenit :iui rpograpa N. Miuleecu, -mo, "fhcatruiw Jionsrjt. ’ -----—------. ■ ------