1
î
PICI 8 DECEMBRE 1883
   ABONAMENTELE
     ţ*r», pp m . . .
    , pe 6 luni.
    , pe 8 lonf. .    ,
(treinitate.pe »n . .
Administraţia, Oalea \ iiitoriei INTt*. 32.
ANUL AL VIII—No. 269
■IU ini 22 Li 12 lei 60 1p1
                                                                                                              •te!* ie priimeac la Admini»t,r»ţi?
                                                                                                              ipifală 10 bani nnm&rn Istricte 15 bani nnm&ra
Hor: M PALEOLOOU
w{
                                                                                                                   [SUMAEIU
   Hfie-ta politicii, telegrafice. f>i. Cor. pmOntarea lui B.
   _ din străinătate.
   L ibare D-lor Deputaţi Xaţi din ţară.
». ijj ma lui B. Boereacu. jsra de revizuire.
     . isele aurore boreale.
     0 inveţătorului rural. e> ştiinţifică.
      teatrale.
     ■ tăţi.
     *eion. — Cântăreaţa: Demroc.
TIMPUL
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
                                                                                          ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 50
    >    . II . . . , 2 50
    Ar.anţnrile gi inserţiile ae primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului îl Vlena, la biurourile de anunţnri Heinrif ichalet, Wollzeile 12;—A. Oppelit, Stnbeb-itein 2;—Paria, C. Adam, rue Clămeno 4 A. Lorett, rr9 S-tei Anni 51.
SurUorlIo netruncuto nu se prlniei tfanuxcrlxole nelmprlmate »e ard
Tvl 11 I, \ Ll
>
unei inalte cestiuni de ordine şi de moralitate publică.
   Altminteri spectacolul orgiilor electorale este irt tradiţiunile roşiilor. Ceea ce fac astăzi este repetiţiunea scandalurilor din 1868, rentase legendare in memoria cetăţenilor. E mult de cănd aceşti oameni, constituiţi in societate de exploataţiune, ’şi au dat arama pe faţă şi au dovedit şi celor mai naivi că, sub masca patriotismului, a desinteresării, a tutu-lor sentimentelor ^umoase, ei nu urmăresc de căt un miserabil scop de chiverniseală şi de căştig.
   Experienţa este pe deplin făcută asupra acestui punct, şi ar ti oţios din parte-ne să mai revenim usu-pra ei.
   Cestiunea asupra căreia voim să provocăm atenţiunea publică este: dacă aceşti politician! de profesiune au dreptul să useze de localurile şcoale-lor ca de proprietatea lor particulară.
   Cititorii noştri cunosc că toate in-trunirile de păuă acum s’au făcut fiă in localurile scoalelor de la Radu-Vodă şi din strada Clemenţei, fiă in acela de pe strada Berzei.
   întrebăm: cine a dat polcovnicului Serurie sau doctorului Sergiu autoriza-tiunea de a face să pătrundă bandele lor in sanctuarul instrucţiunii ?
   Cestiunea e gravă; şi trebue să trăim in nişte timpuri cu totul anormale, pentru ca această invasiu-ne brutală a pasiunilor mulţimii in localul destinat pentru instruirea ge-neraţiunilor viitoare să ne lase indiferenţi. Şcoala trebue considerată ca un teren neutru, pe care să’ respecte toate partidele.
   Astfel au cugetat toţi aceia cari au voit să ferească imaginaţiunile fragede şi impresionabile ale copiilor de contactul primejdios al cluburilor şi al comitetelor politice. Pe lengă influenţa desastroasă pe care o poate avea asupra spiritului un asemenea contact, mai sunt şi consideraţiuni igienice in joc de cari administra-ţiunea ar trebui să ţie seamă. Ca şi mintea elevului, corpul lui trebue ferit de emanaţiunile nesănătoase pe cari le lasă in urrnă’i o intrunire electorală ca aceea a polcovnicului Serurie. Sperăm că vom fi inţeleşi fără alte esplicaţiuni...
     Ideea ce emitem astăzi nu este nouă. Acum căt-va timp, consiliul comunal al Parisului, compus mai-mai de aceleaşi elemente ca şi disolvatul consiliu al Bucureştilor, a cerut ministerului instrucţiunii publice din Franţa dreptul de a pune localurile de şcoală la disposiţiuuea’alegătorilor. I). .Jules Ferry, pe atunci ministru al departamentului respectiv, a refuzat categoric această'autorisaţiune, zicând că n are ce căuta politica in localul destinat invăţămăntului public. Xe putem lesne inchipui protestaţiunile ce a provocat, in tabăra revoluţionarilor de meserie, refuzul ministrului republican.
     Exemplul merită să fie imitat, şi de aceea il recomandăm d-lui Au-relian. Nu ne facem insă nici o ilu-
putca ridica, vre o dată, acela care, sub indeinnul unui precedent ilustru in analele omenirii, se va duce in templul ştiinţei spre a goni din ur-mă-l^pe[samsarii electorali cari 1 profanează.
  icuresti, 7 Decembre 1883
                                                                                                                                                                                        e cănd alegerile pentru consiliul mal al capitalei sunt la ordinea agitaţiunea electorală nu mai meşte. 0 luptă neîmpăcată sa is intre cele două tabere rivale,
•pilise, una de doctorul Sergiu, iar daltă de polcovnicul Serurie. Dea-iJRpirei respunde ca un singur om mîadu-Yodâ, şi întrunirea din strada âenţei işi are ecoul in localul u .lei de băeti de la Cuibul-cu-B ră.
  ii şi eroul lui Beaumarchais, ne e :im să ridem de scandalul ce ne o & această vrăjmăşie, de teamă să n Sini obligaţi a plănge mai tărziu ; z cu: a plănge, pentru că e in ade-v dureros lucru a vedea Bucureştii, c se pretind a fi creerul condu-•r al ţărei, centrul activităţii sale iectuale, lăsaţi la discreţiunea a vulgari politiciani de mahala, cari iu aruncat sortii asupră-le după j jidovii şi’i aruncaseră asupra năşii lui Christos.
  "eea ce dă luptei proporţiuni epice K fără îndoială, intervenţiunea fa-a poliţiei in favoarea unuia din lidaţi. Faimosul doctor n’a putut uite bătaia ce a mâncat, acu un an, alegeri şi, temăndu-se ca lucrurile nu se repete şi estimp, graţie maur compacte ale dealului Spirei, urnite cu multă măestrie de pol-nic, s’a gândit să ’şi pue un atu joc in persoana d-lui Radu Mihaiu.
  Negreşit, nu e uşor de prevăzut < -e din cei doi combatanţi va re-.nea invingător; judecând insă după cut, se pare că victoria va fi a liţiei, al cărei rol preponderant in geri a fost dovedit cu prisosinţă atâtea ori. Daca n ar fi in stare facă a se inclina balanţa intr'o rto sau intr’alta. dupe împrejurări, ce ar mai servi sutele de mii de pe cari contribuabilii i plătesc utru întreţinerea ei?
  Pentru noi, or că va eşi Serurie „gvardL sa, or că se va alege rgiu cu ajutorul poliţiei d-lui Radu ihaiu, cestiunea este absolut aceiaşi, daca nu ne-ar fi teamă să scan-lisăm pudoarea cititorilor, am re-ţi aci, drept apreţiare personală, ergicele calificative cu cari ’i-a •aîificat de curănd un alegător...
  Daca ne ocupăm, aşa dară, de an-'onismul celor doi rivali şi de cam-inia inverşunată ce au întreprins ore a face cu ori ce preţ fericirea porului capitalei, causa este că voim » atragem atenţiunea tutulor asupra j siune: nu din rândurile roşiilor se va
                                                     ŞTIRI TELEGRAFICE
   Paris, 17 decemvrie.—D. Grevy prezidentul republici, a iscălit astăzi numirea generalului Millot de comandant suprem al trupelor din Tnnchin.
   O depeşă din Hong-Kong anunţă că amiralul Courbet, plecând din Hanoi in fruntea a 600 oameni spre Son-Tay, a sosit la şapte mile de această fortăreaţă fără să intimpine nici o inipotrivire. Afacerea lui Son-Tay era aşteptată la 30 noemvrie. Forţele inimicului sunt socotite la 20,000 oameni.
   Madrid, 17 decemvrie.—Se confirma că regele Alfons va face o călătorie la Eoma in iarna aceasta.
   Londra, 17 decemvrie.—O’Donuel, omo-rîtoml trădătorului Carey, a fost esecutat azi dimineaţă.
   Roma, 17 decemvrie. —Prinţul moştenitor al Germanii a sosit ; nici un incident de semnalat.
                                          CRONICA
    La Rimnicu-Sârat, in zilele de 1 şi 2 decemvrie, au fost alegeri pentru complectarea consiliului comunal. Sau ales, cu toate ingerinţele primarului Oroveanu, următoarele persoane : G. Lupan, I. Protopopescu, Th. Ionescu şi G. Gealep.
                                                                                                                              *
    luptătorul din Focşani spune că Ioan Poppa, căruţaş, bând rachiu in băcănia consilierului eomnnal d’acolo, d. Th. Atanasiu, a murit indată. Se presupune a fi fost otrăvit rachiul.
    Se va fi luat oare vreo rnâsură de medic spre a se constata cauza morţei şi a se analisa rachiul acelui domn municipal ? *
    D. G. C. Răileanu, prezidentul tribunalului Bacău, care a judecat şi osândit pe fii d-lui ministru de finanţe Leca in procesul cu d. C. Radu, printr'o scrisoare adresata „Românului, arată că d sa n’a fost transferat după cum se anunţase, ci „dat afară" ca cel din urmă om de serviciu. — Aceasta se numeşte că magistratura este independentă sub Roşii.
                                                                                                                              *
    Tribunalul de notariat aadjudecat pe preţ de 1,520,000 lei asupra bănci Romani ei moşiile Chitila şi Mogoşoaia alo d-lui N. Bi-be.-cn. Fabrica de zahăr de la Chitila s’a adjudecat asupra d-iui Porumbarii pe preţul de 328,000 lei.
                                                                                                                              *
    Aseară s’a făcut Împărţirea recompenselor acordate domnilor expozanţi, după care a urmat balul cooperatorilor in sala Orf.u.
                                                                                                                              *
    Compania rusă de navigiţiune pe Dunăre va primi de guvernul la rus o subvenţie anuala de 1.200,000 ruble in hârtie in timp de 5 ani, incepând de la 1884.
                                                                                                                              *
    Agenţii de schimb din Bucureşti, după cura anunţă Indep. roumaine, au decis să intenteze proces de calomnie ziarului „Curierul financiar," pentru cele publicate la adresa lor in articolul intitulat „Kraehul de la Bursă."
                                                                                                                              *
    Comisiunea interimară a comunei Bucureşti a decis să însărcineze câte va per
soane, streine de primărie, pentru primirea lucrărilor mari executate de comună. Intre aceste persoane, anunţă Resboiul, se află d-ni C. Olănescu, Mironeseu, general Fâlcoianu şi alţii.
                                                                                                                                *
   Consiliul comunal al Giurgiului, înţelegând mai mult de căt alte multe consilia interesele şcoalei, a votat in anul trecut suma de 1400 lei, pentru cabinetul de fi-sieă şi cosmografie al gimnaziului local.
   Astăzi, numitul gimnaziu posedă o frumoasă celecţiune de aparte, eşite din renumitul atelier al lui Gerboz din Paris.
   Unul din redacto ii „Români i libere", visitănd in zilele trecute Giurgiul, a putut să aibă satisfacţiunea de a vedea cabinetul de fizică al gimnaziului, de-a constata zelul ce’l desvoltă corpul profesoral din localitate, pentru a forma o distinsă reputaţiune şcoalei lor, de-a afla stăruinţa directorului ca să facă acolo un observator meteorologic şi de-a culege mai multe notiţe interesante.
   Profesorii «rau foarte incântaţi de solicitudinea consiliului comunal, pentru propăşirea şcoalei, şi de ajutorul dat de d. P. Cătulescu din Paris, pentru ca comanda să se efectueze in condiţiuni ieftine şi satisfăcătoare din punctul de vedere technic. De alt-fel fabrica d-lui Gerboz are o reptuaţi-une de mult bine stabiltâ. Ori-cine s’a pus in directe raporturi cu dânsa a fost pe deplin satisfăcut.
   Putem adăuga, că, in urma unei adrese a Directorului gimnaziului, Academia a promis să trimită pe cine-va )a Giurgiu ca să aşeze Observatorul meteorologic.
                                                                                                                                *
   Azi se judecă de Curtea cu juraţi din Ilfov procesul dlui Iosif Musceleanu, arendaşul moşiei Pantelimon, care a impuşcat
pe un ţăran.
~ * *
   Tot azi Curtea cu juraţi din PIoesci judecă procesul ţăranilor de la Bordeni.
                                                                                                                                *
   De dimineaţă a ineeput să cadă mâzări-că. Ne putem aştepta şi la zăpadă.
                                                                                                                                *
   Comuna rurală Candeşti din judeţul Bu-zeu este autorisatâ să perceapă diferite taxe-.
                                                                                                                                *
   D. Ioan Vasilescu, pieşediutele consiliului general al judeţului Dainboviţa, s’a in-sâreiuât cu gerarea afacerilor prefeeturei acelui judeţ, până la numirea titularului, iu locul D-lui Gh. Râdescu, demisionat.
                                                                                                                                *
   D. Iordache Morţun s’a confirmat primar comunei urbano Roman, in locul vacant, şi D. Scarlat Ghidionescu ajutor primarului, in locul D lui Gh. C. Botez, demisionat.
                                                                                                                                *
   D. N. Cantuneari, absolvent al facullâţei de litere diu Bucureşti, s’a numit in postul de revisor şcolar la^cireumscripţia judeţelor lalomiţa-Brăila, in locul D-lui Mihâi-leatui, demisionat.
                                                                                                                                *
   D. Nicolae (Drapaţi, ales membru comercial la tribunalul Ilfov secţia comerciale, in locul decedatului N. A. Danielopolu, s’a confiunat in acel post.
                                                                                                                                *
   S au făcut următoarele numiri şi permutări iu ramura ju tiţiei :
   D. C. P. Aluteanu, actual ajutor de grefă la tribunalul Ilfov, grefier la acelaşi tribunul ; D. Victor Cupa ajutor do grefa la acelaşi tribunal; D. C. Bdciureseu, ajutor de grefă la secţia 1; D. <i. Anghelovici, actual portărel la tribunalul Ilfov, cap de portărei la acelaşi tribunal; D. I. Popovtci, portărel la tiibunalul Iliov: şi D. B. Gavrilescu, portărel la curtea de apel din Bucureşti.
                                                                                                                                *
   Iu seara de 19 Noembre, Ana, soţia lui Niculae N. Pană din comuna Negoiu, judeţul Dolj, auzind sgomot in odaia despre resarit, a luat lampa in mână şi, trecând in odaie unde era intr’un colţ al casei un dulap in care era o tinichea cu gaz trântita ia o parte s a aplecat ca să o indrepteze ; dar, intr’o mână având lămpi aprinsă, a
iziit sticla lămpei şi, aplecăndn-se 'ca s’o a, a alăturat tinicheaua cu’gaz’de lampă, astfel că gazul a luat foc şi s’a spart tinicheaua cu gaz. Hainele numitei muieri s’a aprins şi văzând că mai râu să intinde focul, a ineeput a se tâvâti pe jos. Prin ajutorul ce i s’a dat de soacra ei şi de alţi oameni, focul s’a stins ; dar i s'a cau-sat răni foarte grave, şi a încetat din viaţa u zioa de 20 Noemvro.
                                                                                                                            *
   Satrcpu Tache Anastasiu ar fi reuşit, zice B. Public, să transfere pe colonelu. Co-citurescu de la regimentu de dorobanţi din Tocuciu, peste munţi şi peste văi, fiindcă., iar fi displăcut ochi.
   Să nu se uite că onorabilii Anastasiu, intre prefecţi, este unu din „paşi eu trei tuiuri" ai regimului, atât de bine caracterizaţi de d. Panu in interpelarea de la 2% Noemvrie.
                                     Cor.
   înmormântarea lui Boerescu
    Din discursurile jinute la înmormântarea lui B. Boerescu, ne-am putut procura pe acela al cl-lui M >ita-ni, delegat al corpului de advocaţi din capitală.
    Discursul distinsului membru al Baroului este unul din cele mai frumoase, atăt ca formă căt şi ca idee. Cititorii noştri ăl vor apreţia, suntem siguri, după justa lui valoare. Discursul a fost la înălţimea tristei dar imposantei solemnităţi la care asistam cu toţii, şi demn de acela care ’l-a pronunţat.
    Iată’l :
   Baroul Capitalei salută cu respect umbra acesta, ce represintâ figura măreţă a celui ce fu Vasile Boerescu.
   Jurisconsult de cea mai mare valure, publicist de o reputaţiune europeană, bărbat de Stat consomat, profesor emininte, advocat ilustru, ministru, senatore, deputat, om politic, economist îusemnat, şef de diferite societăţi ştiinţifice, financiare şi economice, Vasile Boerescu a lăsat urme neşterse de un travaliu neobosit şi statornic.
   Ajutat de o hotârîre nestrămutată, de o iubire de labore fără margine, de o inteli-ginţâ deschisă, întinsă, petruneţâtore, Vasile Boerescu atingea mul tot-d’a-una acel dar al Provedinţeî, ce se numeşte genid, graţie căruia u arele bărbat, a cărui perdere deplângem, resolva fie ori ce dificultate. înlătura ori ce piedica ce ar fi întâmpinat în variele şi multiplele întreprinderi, ce pururea a sâverşit în tote ramurele activitâţei sale neîntrerupte. Activitatea sa nu a încetat de cât de o data cu ultima suflare a vieţel sale.
   Operile, ce marele bărbat a lăsat din a-cestâ lucrare continuă a geniului seu, sunt măreţe.
   Baroul capitalei salulă cu adîmâ recunoştinţă umbra Iul Boerescu, căci aci găsim imagina celui care, caNlce-prcşedinte al Consiliului de Stat, îndestrâ ţâra la 1864—1865 cu o totalitate de legi, bine chibzuite corect lucrate, adaptate usurilor pământului şi trebuinţelor timpului.
   Procedura civilă fu opera lui personala. Aci Vasile Boerescu desfăşura o ştiinţă a-dencâ şi o mare competinţă.
   Ca legiuitor Vasile Boerescu făcu cele mal mari servicii alât justiţiabililor cât şi magistraturii, căci el înzestra ţera cu o lege clari, dreptâ şi precisă, scăpându-ne cu modul acesta de îndoelile, întunecimea şi ve-tustatea legilor anteriore.
   După o lucrare aşa de uriaşe, Vasilo Boerescu găsi încă timpul să colecţioneze tote legile ndstre existinte, să anoteze într'un mod ingenios şi savant tote Codicele române, puindu-le în paralel cu legislaţiunile streine semene legislaţiunel nostre.
                                                                                                        Magistraţii în genere, şi ni advocaţii iu
TIMPUL
y
parte, toţi găsim o mare uşurinţă si ,o orientare sigură şi corectă în aceste anotaţiunî ale ilustrului advocat.
    Spirit superior, concepţiune vastă, nimic din ceea ce activitatea omului în tote ra-murele stăruinţelor nostre îşi pote propune nu era strein întreprinderilor sale. Legisla-ţiune, finanţe, diplomaţie, religie, oconomie politică, armonia puterilor publice, instrucţiune publica, totul e atins, totul e tratat, totul e hotâriU do vastele sale cunoştinţe, de marele şeii geniu.
    Dar tote aceste erau simple incidente în viaţa marelui bărbat, ca tera vai! a perdut, după cum el însuşi novicea o dată, in viaţă încă fiind. Predilecta sa preocupare şi silinţele sale continue nu fură date cu mal multa iubire de eăt Baroului capitalei şi nobilei sale profesiuDÎ, ce el esercitâ până la ultimele <Rle ale vieţei sale.
    Aci el dobândi o reputaţiune fără margine. ~    ’   '
Ştiri din Streinătate
Franţa
noutăţi din tara
   Evenimentele din Hue au produs m. nelinişte in Franţa şi foile oficioase anim ţă pe Chineji cu resboinl. Nu se şlio : tot de pro catastrofă, dar pare a li po că regele Annamului a fost , otrăvit. lina acum mai exist indoeli şi asupra uciderii reşedintelui francez Champeat şi a uinăce-lâririi unui dotaşamnet de trupe franceze „Neue Freie Presse" scrie: Nu mai in-cape îndoiala, că lliep-IIoa, regele Anamu-lui din graţia Franţei, a fost otrăvit şi maudarinii din Hue au declarat resboiu Frautei. Cei din Paris . nu’şi mai fac ilu-siuni, după cum probează intinsele pregă-
                                           tiri de resboiu şi ajutoarele de trupe ee se Cu drept cuvânt posteritatea îl pote I L'imit sPre Asia orientală.
saluta de principe al Baroului. O cuvântare înflorită, iugenidsă, facile, convingălore, o raţiune adencâ, o logică inexorabilă, o iubire de cercetare a tutulor detalielor causel ce apăra, o înfăţişare simpatică şi tot de o dată impuitore, marele seu prestigiu, ce înaltul seo talent îi câştigase, tote aceste făceau ca vocea sa puternică şi autorisată să fie pururea ascultată cu totă atenţiunea, fie de magistratul june şi neesperimentat.
Spâni ii
   Situaţia din Bpania devine tot mai dificilă. Cat timp a stat prinţul imperial german la Madrid, mişcarea a remas in stare latentă, dar de aci inainte luptele vor urina cu atât mai cumplit.
   Diu Madrid se telegrafează eu data 4 Decemvre: Poziţia cabinetului liberal Po a-
   Ani vei sare.—Societatea studenţilor universitari din Iaşi va serba cu solemnitatea cuvenită ziua de 4 martie, aniversarea in-fiiuţârei primei societăţi r studenţilor, cu care ocasiime se vor premia patru din lucrările studenţilor de la fie ccare facultate. Aceste 4 premii, consistând din autori n<-ce ari la studiele respective, se vor da din fondul societăţii in urma concursurilor ce se vor ţine in luna lui februarie 1884, şi sunt menite a Încuraja şi ajuta je cei asidui. Felicităm pe studenţi de frumoasa de-cisiune ce au luat.
partea
fie de cea mai
.1 înaltă treptâ judicătorescă î da-Herrera se crede a fi ameninţată.
    din ţâră, de cel mai betrâu magistrat, d areopagul nostru rcmân.
    Ales cu dragoste şi respect de confraţii sei din capitală decan al Baroului de aci, el cel d’ânteio introduse obiceiui conferinţelor, el cel d'ânteiQ ne dete esemplul con-fraternitătei membrilor corpului de advocaţi, viind în mijlocul nostru la cea d’ân-teiu conferinţă ţinută la 5 Martie 1878, şi vorbiodu-ne într'un discurs celebru 1) de marele îndatoriri, de întinsele drepturi, de marea importanţă a celor ce esercilă nobila profesiune de advocat.
    Urcat diu rîndurile nostre, din rîudurile Baroului, la cele mai înalte şi cele mai dificile trepte ale ierarchiet dregătoriilor publice, Yasile Boerescu rămase mai mult de un pătrar de secol cu o mândrie legitimă şi o satisfacţiuQB vfiijută alături cu noi în ordinul advocaţilor. De aci se ridicâ, şi t it aci el se stinse. Braţul unui confrate, de-decanul actual, l'a susţinut pene aproape câte-va momente înainte de a’şi da sufletul.
    Bâpit din mijlocul nostru în totă tăria vârstei sale bărbăteşti, în totă vigorea facultăţilor sale, Y. Boerescu nu a fost, se vede, îngăduit de Provedinţâ de a se ilustra pe păment de cât cu singura condiţi-une de a’şi vedea viaţa, de aci, terminată de timpuriu.
    Yasile Boerescu avu o viaţă scurtă, dar plină.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   Con-şi au spriji-
servstorii lucrează contra guvernului mulţi-generali injpartea lor; ei sunt nîţi şi de cătră republicani.
    Un manifest al lui Zorilla a fost confiscat şi inaintat tribunalului, 7căci in el se laudă insurecţiunea militară şi se indeamnâ la rebeliune.
    Faptă frumoasă. — Societate a pentru in-veţătura poporului roman diu oraşul şi jug deţul Iaşi, a împărţit duminica trecută, haine la elevii şi elevele lipsite de mijloace din oraşul Iaşi. Pe lângă hainele procurate cu suma des'inatâ de Societate pentru acest scop, d. N. Cletinos, membru al Soi ietaţei, a împărţit 1G şaluri la elevele sărace. D. librar D. Daniel, asemenea a oferit Societăţi, cu această ocasiime, 50 exemplare din istoria de Cristoscu. D-nii cofetari Georges et C-ie au procurat copiilor o surpriză din cele mai plăcute, oferind 100 piăjituri cari le-au fost distribuite.
Cunuiie Iui B. Boerescu
Egiptul
   Mergi dar, imagină sântă, lumină dulce! luminezâ' alte locaşuri; caută alte
,       5          -   - - -....- regmn,
demue de 11 □ e ; formâză acolo trinitatea sântă, scumpa României, trinitatea Bosianu-Costaforu-Boei'e-cu; aci pământul este sărac de ilustraţiuni măreţe, aci rar se întâi ne.se superiorităţi marcante ; şi când bronzul safl marmura va voi se perpetue memoria ta aci pe^ păment, vom repeta cu toţii, ceia ee s'a (Rs în faţa statuei lui Danie : lângă marele renume, ce laşi bronzul nn e de cât ceră. sip. (1)“
iar
        „pe în urma ta. marmura ni-
1) Ve<JI Pressa de la 7 Martie J878.
FOILETON
CANTAREATA
(Urmare)
    Trecuse câte va momente de când Roza incetase a mai juca şi Ilenrieta nu ’şi schimbase posiţia. Trăia in o lume străină; ce se petrecea imprejuru-i puţin o int resa ea nu simfia nimic, afară poate de ultimele note scoase de armonioasa mandolină cari vibrau eu putere in inima ei.
    Tinerii noştri nu erau mai puţin incănta-ţi atât de melodia romanţei cât şi de executarea ei. Complimentând pe Roza pentru deosebitul ei talent, o rugară să o repete.
    Cântăreaţa reincepu cu mai mult foc; ei ancă, acea romanţă Li remintea lucruri plăcute, şi de aceia nici nu lăsă a i se repeta rugăciunea.
    Era irumos tabloul ce infâţişa privirilor acest mic grup. Yezăndu-i cineva ar fi zis, cu mult temeiu poate, că vede iutr'fenşii dofi perechi de amorezaţi. Şi cât era departe d a fi astfel !. . . Erau patru fiinţe trudite dc un amor nenorocit; fio care iubia. fără
   Guvernul egiptean negociază cu triburile de Kababişi, ca să nu lase pe Mahdiul să treacă prin ţinutul lor spre Dongola. Mahdiul a numit pe fiul sâu Abdullah de guvernator in Kordofan.
   Corespondentul din Cair al ziarului „Dai-ly-Nevs“ a avut o intrevorbire cu Chedivul care a declarat că Anglia este cel mai bun amic al Egiptului. Chedivul numeşte pe Mahdiul un inşelâtor neruşinat. Este adevărat că musulmanii aşteaptă pe un profet, dar acesta cată să vie din Meca. Mişcarea are un caracter religios—zice Chedivul— dar e provocată de negustorii de sclavi. Sudanul nu poate fi cedat, fiind poarta prin care intră in Egipt bogăţiile din interiorul Africei. Chedivul va căuta să se inţeleagâ cu Abisinia, dar nu poate ceda însemnatul port Massauah.
O întrebare d-lor deputaţi
   Până cănd trebue să zacă in cartoanele comisiunei de petiţiuni jalba missiunei Dobrogene pentru care, in ochii luinei conştiincioase, aţi admis urgenţa ?
   Credeţi oare că, prin amânarea resolvâ-rei sale, impedicaţi eraigr.irea diu ţară a unei populaţiuni oneste, şi muncitoaie? Ve inşelaţi amar, căci odată desilusionata nu ve va mai crede vâzănd chiar promisiunile re-alisate.
   Ce ve pasă, n’aveţi nici un control.
   Cununele depuse pe mormîntul lui B. Boerescu sunt cele următoare :
   A Senatului, de lauri; pe un fund de catifea cremă stă scris : Senatul lui B. Boerescu. Aceasta cunună a fost făcută' in Paris.
   Cununa Camerei deputaţilor tot din laur cu armele ţârei d’asupra, este legată cu i eşarpă tricoloră. — Pe un fund de catifea neagră se citesc următoarele date: 1830— 1883, 1856, 1850, 1865, 1880—1881.
   Baroul din Bucureşti, o cunună de argint in formă de foi de laur şi de ştejar, in greutate de 2 oca şi jumătate.
   O cunună de ederâ cu panglice albe, pur tând inscripţiunea : Fratelui meu B. Boe-rescu.
   Yiolete şi pansele: Fior eseu rescu.
   Din
lui Boc
        partea cumnatului sâu; o cunună de crin şi jacintă, cu panglici albe.
   Douâ cununi de flori artificiale, una din partea soţiei nemăngăiate şi alta de la copilul orfan, au scris pe ele in mărgele negre, una : Bien aimi şi alta Mon pere.
   Camera de comerţ din Bucureşti: O cunună de liliac alb.
   Universitatea din Bucureşti : lauri cu inscripţiunea pe catifea: Lui B. Boe-rescu.
   Universitatea din Iaşi: stejar cu inscrip-(iunea pe un fund de catifea neagră, eu panglice tricolore.
   Din partea unui necunoscut o cunună din violete de Parina şi pansele, catifea lilas.
   Judeţul Ialomiţa lui B. Boerescu : stejar şi aur, cu inscripţiunea pe catifea verde.
   Elevii liceului Louis le- Grand lui B. Boerescu: o cunună din trandafiri albi, violete de Parma şi verdeaţă.
   Iiiosanu lui Boerescu : Saicarn si li-iac.
   Edprâ cu panglică albă: C. C. Arion lui B. Boerescu.
adunase
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ca i zise:
a ii iubit, şi o ciudată întâmplare pe căteşi patru ia un loc.
   Roza era pe la sfirşitul romanţei, cănd. lără voe, trebui să se oprească. Heiirieta, care^ rămăsese nemişcată in întreg acest spaţiu de timp, se deşteptase si, ca dinţi1 un vis spaimântător, se ridicâ eu furie de pe fotoliu, se apropia de Mitică, se aruncă in braţele lui, pe care ace’-ta le intinsese diu instinct, şi, cu o voce pasionată, ah ! tirane, te iubesc! . . . .
   Yocca-i se inecâ in suspine şi nu târziu ineepu a plânge, sărutând in dreapta şi in stânga obrajii lui Mitică, care reraâsese ca înmărmurit neput&ndu-şi daca seamă desituaţie
   La rindu-le, Roza şi Gheorghe inţoleni-seră pe scaune şi nu mai puteau zice un cuvint. Cu toate acestea Roza, l'âcându-se stăpână pe ea insăşi, se scula şi făcu semn vecinului, ei a o urma in odaia lăturaşă.
   La sgomotul ce uşa făcu inchizăndu-se după denşi, Ilenrieta intoarse capul şi se v6zu singură cu Mitică. Scoase batista'spre a şi şterge faţa udată de lacrâini şi ineepu a vorbi astfel:
   — M’ai crezut nebună, nu este aşa, când mai yezut venind cu aşa furie spre tine ? Li bine, da; ai dreptate. Sunt nebună; sunt năucă de amor dupe tine, care me dispre-ţuie-ci ! Ţiu de mult înăbuşit in mine acest amor, pe care nu l’am mai putut opri să nu isbucniascâ. Era o lori ura pentru mine dar
nu indrâsneain să ţi’l destâinuesc. Tot speram că vei sfîrşi prin a fi mai afectuos cu mine, prin a nu mai fi aşa de rece ca pa nă acum. Şi această recea'ă. vezi tu, ma inebunit; te uram iu moment, pentru a te iubi de zece ori mai mult. Câte lacrămi nu mi -a stors acest amor, care, cu cât me si-liam a 1 năbuşi, cu atât mi apărea mai cu putere asupra mi. Tu nu mg crezi poate şi ai dreptate; nisce femei ca noi, fiinţe nenorocite pe acest păment care ne vindem amoiul acelora care ne dau bani mai mulţi Şi ne ţin lux mai mare: cari trebue să facem ochi dulci ori cui ne adresează cuvântul sau ne plătesc o rochia, nu putem fi crezute că suntem iu stare a iubi sincer, cu pasiune. Da. aşa este. Insă, te rog a crede Mitică, ca sunt şi excepţiuni. Noi, cari cu-noascem vicmtudinclo vieţii, cari am trăit in lux precum şi in miserie, cari ne putem singure preţui amorul mergem poate prea departe când iubim cu pasiuue. Să nu te
găndesci că suntem fericite; nu, din conEa, plânge-ne. Nu este una care sa. m. i,iQc_
            biu este una care să nu si blesteme soarta că a trebuit să îmbrăţişeze asemenea carieră. Eu, din parte-mi. invoc mila Cerului, dar nu me pot opri a nu blestema pe părinţii mei, cari, vezendu-mi apucăturile nu m au întors din calea cea rea.
                                                                                                                                                                                                                                                           satul meu din
Oh 1 căt aş li de fericită in J11(.u ulll Dammarca in coliba părinţilor, mei iu cola costum pitoresc de ţărancă, dar castă şi ne-
    O cunună de stejar şi argint, cu panglică albastrul-cerului : Baroul din Graiova lui B. Boerescu.
    Cunună de miosotis cu trandafiri : 1. N Alexandrescu lui Boerescu.
    Yiolete, trandafiri, liliac alb din fraţilor Şoiinesci.
    Ştefan Ioanule lui Boerescu : Yiolete de Barma cu pansele, panglice albe.
    Israoliţii români din Bucureşti : stejar şi edera.
    Baroul din Mehedinţi : violete, liliac şi pansele.
    Israeliţii spanioli din capitală :   lauri .şi
stejar.
    O cunună din violete şi pansele din par-toa magi-traţilor tribunalului de Mehedinţi.
    C. G. Lisescu lui B. Boerescu: miosotis şi pansele.
    O cunună din violete de Parma, cu panglică lată neagră, având inscripţiunea „Au President de la Sociute du Credit mobilier roumain, ses coi lâgues de^Pari Baroul din Neamţu:          Cunună de stejar
verde d’aurit.
    Profesorii scolei de Comerţ:      laur
şi eu frunze verzi de stejar.
    O cunună de ştejar verde d’aurit: Lui B. Boerescu, fondatorul Daciei.
    O alta la fel din partea Societăţii Dacia-Romănia.
    Cununa Societăţii de eonstrucţiuni şi lucrări publice din flori artificiale:   liliac şi
trandafiri.
    Institutorii şi institutoarele din Bucureşti, o cununa de stejar d’aurit, cu inscripţia : „Ilustrului protesor şi mare om de Stat, B. Boerescu."
    Agenţii de schimb ai Bursei din Bucureşti. cunună de laur aurit şi verde.
    Mai sunt ancă:
    Diu partea Baroului din Brăila ;
    Din partea corpului didactic din T. Se-verin ;
   De la şcoala de fete No. 1 din Severin ; Din partea magistraţilor, tribunalului Argeş, etc. etc. etc.
aurit
CAMERA DE REVIZUIRE
   Vezând cineva compunerea Adunărilor de revisuire, de la convocarea lor, nu’i era greu a prezice, că vor fi incapabile de sarcina co’şi asumaseră ; pentru ci prin retragerea oposiţiunei, unanimitatea guvernamentală s’a vSzut eă formează o masă compactă a cărei unică ţintă era indestula-rea intereselor personale, in ajungerea căreia, guvernul şi adunaţii sfii au desfăşurat pănă acum o pasiune bestială, ce a avut de resultat a transforma incinta legiuitoare iutr’un adevărat „târg al Cucului" fâcend’o să resune de cele mai murdare ocări, ce sau putut auzi veri-o dată intr’o adunare de oameni de lume. Hula şi batjocura se ridicâ ameninţătoare asupra guvernanţilor, şi cei mai puţin ameţiţi s’au inspăimfintăt de noianul patimilor, ce părea a coprinde ca intr’un cerc de foc corabia roşie; in cat se văzură nevoiţi a căuta cu orice preţ se afle un cerber, pe care sâ’l poată opune soitariilor, spre a’i desmetici şi a’i opri d’a sa sfâşia intre dânşii.
   Pentru acest sfârşit au scos la lumină dosarul alegerei colegiuluijH-iu de Botoşani care la întrunirea acestei camere 'era condamnată a deveni jertfă holocaustului res-
bunărei roşilor, şi după ce membri) |î leeaşi comisiuni parlamentare, au J au scuipat, după porunca stâpâDirei mară pe ales.
   Alea jacta sunt!.,... strigară in „ tea lor D-ui Roseti-Brătianu, f regimului nostru representativ este cel puţiu pentru străinătate." . . .
   Copii de casă ai bătrânului Dean tionează pe strada Doamnei din Bij conduşi de meşterul tutulor intrigi dare, şiretul Agă al D-lui Brătianu, sentara in corpore ia locuinţa şoiraiu, Dumbrava lui Kiseleif depuuăndu’i j* nunchi inchinâciuuile lor şi rugăm! lacrimi de năpârci, să vie si’i mantl jurăndu’i supunere şi credinţă.
   „Cel ce slujeşte lui Amona, nu I iubi pe Dumnezeu," A fost respunsul bitor, ee s’a dat mincinoşilor închin* Acela ee a scăpat de atâtea ori de corabia roşie, şi a fost imbătat cu fiarelor ce o locuesc, a tefusat d’a 8J apropia de bordul ei murdar.         I
   Astăzi este sigur, că marele bărbi stat Kogâlniceanu, despreţuind ade] rile D-lui Brătianu, nu va intra In ra sa.
   Onoare lui !
jp
i*
01
   Desperat, geniul reu al României gat: Ce, nu mă voiţi ? Ei bine, eu ! Să se facă revisuirea ! ! . . . .V Şi iată 50 şi mai bine de neofiţi cjS| grupează in jurul D-lui C. A. Rosetti™ mind a propovădui porunca marelui p| fiee, care sună :
   ca „Legea nouă electorală să fie dreapl bună, trebuie să se stabilească un unic şi nedespărţit, precum şi naciuneaMU* una şi nedespărţită!"
   „Aliluia“ !....................
   Cum remăne insă, eu voinţa de peste toată suprafaţa ţârei, cari W -and chiar representantii guvernam^ i,
ta -
b u
in aceste camere, d’abia au consimţiţii scădere proporfionată „de cens," ciM, a modificârei legei, nevoind nici să asm distrugerea colegielor electorale actuala?
   Şi in această privinţă, o mare parte ia reprezentaţii guvernamentali, ar fi liotfl a se ţfne de euvOntul ce au dat alegător;, aceasta se înţelege chiar in propriul JoS teres, căci intorşi acasă sciu bine că voi de răsul lumei şi că nu se vor mai intălî in veci-vecilor cu mandat de deputat |i Senator.
   De unde rezultă, că indată ee este n ba. că aceste camere să se ocupe de J vfirata şi principala lor chemare, se % te incurcâtura limbelor ca la turnul Bfl ionului : in căt, nu mai este cu putinţâj satanei să înţeleagă- unde voesc d-nii fl setti-Brâtianu să ajungă, eu această agili une a spiritelor, ee poate conveni duh lor rezvrătitor şi firei lor resturnătoai dar ucide moralul poporului şi ’l ducejw la desperare sau la peire !
tra i
njiiy;
1 fc
Ti.
! i. !■
E 3
Intre acestea insă guvernul
continuă d'i ca să’şi iv
vinovată iu mijlocul celor l’alte fele! De câte ori nu m’am gândit a mfi întoarce in patria, şi ruşinea ce trădează aceste haine luxoase şi aceste giuvaeruri, me upresco a ’miimplini dorinţa. Nu toate sunt astfel, o recunosc; altele’şi fac un orgoliu din aceia că se duc impoţonate şi iucârcate de daruri in satul lor; unele ensă, simţitoare, roşesc de posiţiunoa lor, recunosc greşita cale ce au apucat, şi ved neputinţa de a aduce vre-un remediu la acest reu. Acele, vezi tu, merită in adevâr compătimire. — Acum că ţi-am istorisit in câteva cuvinte viaţa mea, şi că ţi-am mărturisit amorul meu, mai merit să fiu aşa dispreţuită de tine? Te in-doesci ăncâ de adeverul cuvintelor mele? Nu Ţi cer ce nu poţi da sau face; iţi cer pentru moment afecţiune, şi mai târziu, cănd voi începe a me cunoasce, iubirea va veni de sine. 'Ţi cad la genunchi, vezi tu, Mitică ! M’ai subjugat intr’atăt. incât simt că am devenit deja roaba ta. Respunde,Mitică .... Nu zici nimic? .... Oare inima ţi este de piatră că nici col puţin me compătimeşti? Oare nu auzi, nu simţi pe aceia ce stă la picioarele tale? Nu vezi tu dispe perarea ei? N’ai tu milă de o biată fată care va muri din cauza ta ? . .. Respunde Mitică, te reg, in numele Cerului! Zi un cuvent, iiâ el chiar sentinţa mea de moarte, dar zi ceva ! .. .
   — Ei bine, respunse tenfrul cu un aer.
emite renta perpetuă, pentru destuleze trebuinţele, costisitoarei şi resipV toarei sale gospodării. In cât, datoria publică creşte mereu fiind aproape de tot i pune vârf „miliardului !«
   Aşa numiţii reprezentanţi ai poporului», chivernisesc care cu câte o „slujbuliţă," caj cu arendarea unei moşii, care eu câte < concesiune şi in fine cu felurite „husifr --------------------------------------------
foarte serios, ai dreptate; aşa este, inima nţ de piatră, nu vrea pentru moment să sini tă nimic.
    ’Ţi admir sinceritatea, Ţi respect aurirt nu te iubesc 6nsâ, nu te pot iubi. Nu H eşti cântăreaţă, nu că ai dus o viaţă ii*1 pravatâ, precum singură ai mărturisit; du fiind-câ nu tu eşti aceia pe care soai^1 mi-o va scoate in cale s’o iubesc. Poate ■ şi eu ca şi tine voiu iubi fără a fi iubi Ce voiu putea face ensă contra destinul* Me voiu supune şi voiu sufi-ri. Caută nm bine, Jlenrieto, a urma sfatul ce voescl Ţi da: urmează aceiaşi viaţă de până ac» şi caută a uita un amor ce numai folos 9 Ţi-ar putea aduce, şi aidem a’l stinge * tr'un pahar cu şampanie, care trebue $ se fi şi încălzit de cănd stă pe masă. 1
    — Ah ! domnule Mitică, crezusem • me dispretuesei numai; bag seama ensă cl ai inceput a Ţi bate şi joc de mine şi de slăbiciunea mea! Temete de rosbunarea mea şi deeDomnul să nu te pedepsească altfelae cât m'a pedepsit pe mine.
    După această explicaţie, şederea Ţ*1 mult in casa Henrietoi devenea imposibilă; de aceea şi ’şi lua cu multa recealâ yon cediu dela densa şi se grăbi a o paraşi mai repede, fără a mai ’..o seama daca prietenul său plecase sau nu. U11 urmaj
E-

I
9
J
■ :i
iinpărţind bunul public, ca avutul ui mort !
marii, prefecţii, subprefeoţii, ba chiar aiştrii, caută prin toate chipurile a ,ta situatiunea lor publică spre a’şi psi neamurile,ga strănge avere cât de ca sâ nu zicem câ „fură cu toţii" jcurn spunea acum un an d-nu Mini-i oinov!
jutunle ţârei s’au transformat in ]„sa-“• la discreţiunea favoriţilor stâpănirei, iinoarâ chiar oameni, siguri de impu-
['
tă dar, scopul agitaţiunei cu revizui-fost d'a acoperi infamiele ^guvernan-credem că a sosit timpul, când şi a i pânză se va rupe şi atunci gvom ve-toatâ a ei goliciune „domnia vir-
                        (Legalitatea)
   (lisa zisele aurore boreale
     rioasele fenomene crepusculare ‘ijllivate mai in toată Europa şi sil? in Indii şi in America de sud, im şi la capul Buna-Speranţă, mai ved la Paris, iu Bucureşti, pănă acum căte-“7 iile, şi serile trecute ăncă, indată i apusul soarelui, occidentul era inat de o frumoasă culoare roşiă. icestea Snsă nu sunt aurori bore-precum s’a presupus la inceput. magnetic n’a manifestat nici o pAurbaţiune, şi focarul de ilumina-:Ţ|b corespunde numai şi numai cu ■ pwţiunea soarelui.
  |a Roma, priveliştea a fost stră-fj-î se credea că Vaticanul esta irfflacări.
   ‘bservatiunile cele mai complecte făcut la Marsilia, la Orange, la ael, la Rupt, la Roma, la Geneva. Berlin, la Londra, la New-Yorck. Buenos-Ayres de către corespon-tii Revistei mensuale de astronomie orara.
   Oupe d. Flammarion, acesta a un fenomen meteorologic gene-care a inceput in Indii ăncă din h septemvrie prin coloraţiunea sirelui in verde ; aceasta s’ar fi da-tţţad refracţiei şi reflecţiei razelor jelui apunănd pe o mare cantita-dc aburi de apă in înălţimile at-sferei, şi aceşti aburi s’ar fi pro-Jt la înălţimi extreme de volcanii Java, cănd cu cataclismul şi fundarea insulelor Sonde. Beproducend această explicaţiu-Tndependinţa belgică o confirmă pjn o observaţiune spectroscopică a ai de Boe, care a constatat prea ,a aburilor apei de mare in lumi-jr reflectată de aceste iluminaţiuni c pusculare.
c
    (olul Învăţătorului rural (1)
    "are este rolul ce am de îndeplinit si j tru care sunt chemat in această coi nâ Dochia, jud. Neamţu ?
    tată o intrebare, care ar trebui să ni-o l em fie-care din noi, sâ o auzim tot-d’a-» sunând la urechia conştiinţei noastre 5 jq ori-ce moment, să fim gata şi apţi i respunde prin fapte.
    k tn rolul de invâţător, de educator, de i ralizâtor, cu alte cuvinte sunt chemat să ' cu generaţiunea ce’mi este încredinţată.
  • pas in toate privinţile in imensa cale a 1 greşului.
    ăru rolul de invâţător, rol mare şi sfânt'
                                                                                                                                                                                                                   . pentru a corespunde acestei sacre şi ude chemări, pentru ca sâ pot debuta ' bun succes pe scena sanctuarului lumi-„ ca sâ fiu un bun invâţător, trebue ştiu cum am sa invâţ pe alţii, cât şi ce. In luminarea sufletului copilului, in pre-ea cunuştinţilor, trebue sâ am de aproape vedere şi sâ ţin samă, câ sufletul sâu i d'svolta după anumite condiţiuni şi legi. oue sâ ţin same de gradul bâu de des-lare fisicâ şi sufletească, de gradul sâu percepere ; trebue sâ ştiu că dobândi» pâstrarea şi prelucrarea cunoştinţilor poate ajunge la rezultatul fericit de cât mai atunci când vom proceda : de la re-;3entari la DOţiuni, de la simplu la com-î, de la concret LJabstract, de la aproa-
                                                                                                                                                                                                                       1) Dupe Revista Asachi, de I. N. Mi
   JfeSCU.
pe la departe, dc la efecte la cause, do la exemple la regule : căci aceasta este calea pe caro se desvoltă natura atât interioară căt şi exterioară a copilului ; şi numai procedând in modul acesta voiu fi in drept a cere de la fie-care, pe căt i-ar permite puterile sale.
   După ce ştiu chipul cum se desvoltă sufletul copilului şi ce cale trebue sâ urmeze in desvoltarea lui, mâ intreb : ce fel de cunoştinţi trebue să introduc şi sâ deştept in sufletul sâu ?
   In indeplinirea misiunei de invâţător, trebue să am săpat in sufletul meu, câ cu-noştinţile, ce voi introduce in sufletul copilului, trebue sa fie conforme cu cerinţa timpului; adică Învăţământul trebuesâ fie conform .culturei" statului in care trâesc. Fie-care epocă, fie-care stat are şi a avut gradul sâu de cultură deosebită ; altă cultură a caracterizat timpurile antice, alta evul mediu, alta este cultura noastră şi alt caracter, poate eu totul deosebit, va avea cultura generaţiunei ce ne va succede. Rolul meu, ca invâţător, este, să impârtăşesc ceia ce cere cultura actuală sufletelor menite spre desvoltare, ca şi dâusele, la rândul lor, să facă un pas spre progres.
   Cultura ne spune, ca ori ce am voi să introducem in sufletul copilului să fie „a-deverat şi practic."
   Copilul, când vine la şcoală, are tot fisi-cul format; asemenea sufletul sâu incâ de a casă a inceput a se desvoltă; cu alte cuvinte toate elementele lui, asupra cărora trebue sâ se intindă activitatea noastră, sunt ca o materie ductilă şi maleabilă, capabilă de ori ce formă am voi sâ’i dăm, şi păcatul este ne-expiabil pentru învăţător, dacă din cauza neghibâciei sau neş-tiinţei lui, ar da o direcţie străină sau falşă acelor elemente fragide. Este de absolută necesitate, când vin sâ’mi incep rolul pe scena sanctuarului luminei, sâ mâ intreb cu rigurositate : sunt apt sau nu pentru acest rol, ca nu pe urmă să fiu prada tor-turelor conştiinţei, fiind că am comis atâtea crime, nenorocind atâtea fiinţi inocente şi a căror viaţa poate era mii fericită, dacă nu cădeau victima neghibâciei mele. „Trebue să fim pe deplin convinşi câ de la uoi atârnă fericirea sau nefericirea generaţiunei viitoare," trebue dar faţă cu aceasta sublimă afacere, sâ’mi zic : „am r isiu-nea sâ formez oameni spre prosperat a şi fericirea patriei şi nici de cum meseria de a face lucruri pentru câte-va zile sau luni.*
   Aşa dar când vine copilul la mine, ca să’i aprind candela sufletului seu, sau sâ’i dau lumina de care simte necesitate, trebue sa am prevederea, ca toată ideea, toată noţiunea ce va intra in mintea sa, sâ fie clară, bine inţeleasâ şi adevărată. E contra conştiinţei şi dreptei raţiuni, de a invâţa pe copii lucruri greşite şi neadavârate. Ştiinţa înaintează, continuă pe calea progresului, născoceşte adese-ori adevăruri nouă in locul celor vechi, eu trebue să fiu in curent cu ea, mă voiu feri de aseminea de extremul opus: sâ nu impârtăşăsc copiilor cunoştinţi, care până acuma sunt numai nişte ipoteze şi asupra cărora ştiinţa nu şi-a dat cuvintul din urmă dacă pot fi. adevăruri sau nu.
   Voi căuta, in aceiaşi timp, ca ori ee cunoştinţa, ce se va lipi de^sfiuetul copilului, să’i deştepte un „interes4* sâ'i „fie un câştig şi un folos practic pentru vieaţa. Non scolae sed vitae discitur" zice proberbul latin. Lucruri pentru care copilul nu arată nici un interes, nu sunt alt ceva, de căt o perdere de timp şi o sforţare zadarnică de minte.
   Acesta este rolul ce am de îndeplinit, faţă cu dsevoltarea inteligenţei corpului ; dar in paralel cu desvoltarea intelectuală, trebue sâ meargă desvoltarea fisică. „Nu facem nimic, dacă vom căuta numai să in-magasinăm in mintea copilului sume enorme de cunoştinţi, şi desvoltarea fisicâ o vom lăsa in voea intâmplârei;" fisic sănătos şi caracter bun se cer tot atăt de riguros ca şi cultura sufletului. Alt-fel de sentiment, alt-fel de curaj alt fel judecă omul sănătos şi alt-fel cel care sufere :   „Mens
sana in coipore sano" zice proverbul latin. Trebue dar să desvoltâm in copil, in mod armonios, toate puterilor sale, prin urmare şi puterea lui fizică; şi, ca sâ ajuDgem acest ţel atăt de dorit, nu avem de cât să inrâdăcinăm, in sufletul copiilor, principii şi exemple de bun traiu, de curăţenie, sâ'i facem, spre acest scop, sâ vie tot-de-a-una curaţi la scoală, s^şi ^e lucrurile in bfiuă regula, sâ'i deprinde n a se feri de abuzurile de tot soiul, sâ le uam exemple pipăite despre cutare om sau copil, câ s'au in-
3 EmPUL
bolnăvit din cutare sau cutara cauză; să căută u. prin ori ce mijloc posibil, ca să le insuflam ură asupra beţiei, sâ le arătăm consecinţile funeste ce decurg din ea şi caro astă-zi rod societatea noastră.
                                                                                                                                                                                                                                            (Va urma)
                                                                                                         Partea 8eiinţilica
                                                                                                    Căte-va cuvinte medico-legalc asupra morţii prin spăneurare
    Yerderea câldurei animale.—După încetarea vieţi căldura animală incâ persistă mai mult sau mai puţin, după temperatura-mai mult sau mai puţin ridicată a mediului in care a fost aşezat corpul, după etate şi^eonstituţiunea mai mult sau mai puţin robustă şi după cum a fost sau nu invelit corpul.
    Când corpul este pus la frig sau la răcoare, puţtn sau de loc invelit, in locuri întunecoase 'şi perde căldura mai repede, mai cu seamă la estremitâţi. 'Cate o dată răceala corpului este complecta in timp de una sau două ore; altă dată după o zi ’şi chiar 24 ore. Astfel ori de câte ori corpul unui individ mort de moarte violinte ’şi conservă incâ căldura, putem afirma câ nu este de căt căte-va ore (24 cel mult) de cândva încetat din viaţă.
    Tligiditatea^cadaverică se desvoltă căte o dată mai nainte de stingerea [jcomplectă a câldurei animale, şi in unele caşuri nu durează de cât câte-va ore, dar de ordinar I persistă 1 — 2—3 zile dacă temperatura atmosferică este uscată şi puţin ridicată.
    In resumat căldura poate 'dura 24 ore şi rigiditatea vine cam după 3—4 ore şi durează de la două ore pănă la 3 zilâ.
    Cadavrul poate cădea in rigiditate mai nainte d’a se răci, căci rigiditatea n’are nici o legătură eu căldura animală, dar are cu contractilitatea musculară, care persistă şi după moarte.
    Sa nu se confunde rigiditatea cu imobi litatea. Rigiditatea poate veni fără ca căldura să se stingă şi *poate chiar trece şi căldura tot se existe, ceia-ce a făcut pe mulţi medici experţi să se inşele, crezând că de oare-ce căldura esistă şi rigiditate nu există, este câ regiditatea incâ n’a venit şi câ prin urmare cadavrul este al unui corp mort de puţine ore, 1—2—3 ore.
    Rigiditatea care vine repede trece şi repede. Cănd corpul este mereu pus in mişcări are de .efect Jdispariţiunea rigidităţi, care nu se mai intoarce.
    Yutrefacţiunea.—După rigiditate vine o relaxare complectă a tutor ţesăturilor organice. Cadavrul Jâsat 'sub acţiunea legilor fisice, in primele momente nu încearcă nici o alteraţiune visibilă, şi pelea conservă incâ coloarea sa normală.
    Această stare poate ţine Jpănă la 6 'sau 8 zile şi câte o dată mai mult. Intre 6 şi 12 zile se desvolt fenomenele putrefacţiunii
    Aşea dar conchidem că dacă rigiditatea cadaverică există, moartea nu datează de cât de 1—2 sau 3 zile. Daca nu este nici căldură nici rigiditate, nici inceput de pu-trefacţiune poate fi de 3, 4, 5 zile de când a murit.
    Cu toate acestea daca individul a fost robust Jşi de constituţune forte şi Jdaca temperatura este de căte-va zile rece *şi uscată şi^mai cu seamă daca moartea a avut loc prin asfyxie, sâ poate că moartea datează de căte-va zile mai mult; din'con-tră, daca individul a fost slab şi bolnăvicios daca temperatura a fost caldă şi umila, mersulldescomposiţiunei s’accderează, putre-facţiunet poate veni de a doua sau a treia zi şi cele dintâi semne sunt ramolismentul tutu lor ţesăturilor şi coloraţia verde a pere ţilor abdominal, coloraţiuno care £se Întinde succesiv la pept, gas, faţă, membrele inferioare şi o emphysemă generala.
                                                                                                                                                                                                                                          (Va urma)
                                                     ŞTIRI TEATRALE
   Domnişoara Maria Marcovici, fostă elevă a Conservatorului din Bucureşti, a cărei talent publicul ’l-a putut apreţia in câ-tova rluduri, va da miercuri viitoare 14 decemvrie, in sala Ateneului, un concert iu beneficiul sâu, cu concursul Jd-lor L. Wiest, D. Raşianu şi D. Theodorescu.
   In curând, tânârul Godenne, elev al Conservatorului din Bruxella, bun violonist, va da un concert in sala Ateneului.
   Vom publica la timp programul concertului.
                                                                                              ECOURI
   Mahalaua HasMoi din Stambul a ars cu totul acum căteva zile. Se scrie din Con-stantinopol, câ aşa foc nu s’i mai pomenit Această suburbie, situată pe un deal spre Cornul de aur, era locuită de ovrei săraci. 8 până la 10 mii de oameni au remas pe drumuri. In noaptea cănd a isbucnit focul, au murit mai mulţi copii do ploae şi ger. Femei, copii, bătrâni, fugeau ţipând şi bo-cindu-se in toate părţite. Şapte femei au născut fără vreme pe cămp. Sultanul trimitea adjutanţi in toate părţile să adune pe bieţii oameni imprăştiaţi şi să le dea ajutor ; apoi chemând pe un rabin, i-a dat o mie lire să procure plapome. Sub patronajul Sultanului s’au inceput subscripţiuni spre a veni in ajutorul nenorociţilor.
   „Italie" scrie : Visita prinţului imperial german la Papa s’a stabilit ieri intre Schlo-zer şi mousiniorul Iacobini. Aceştia vor ma convorbi poate odată in privinţa întoarcerii visitei.
   Minictru do Externe elin a declarat in cameră, că politica Greciei este pacifică. Fără a tinde la tulburarea păcii in Orient, Grecia se pregăteşte in prevederea unor e-ventualitâţi. Ministrul apără politica externă a cabinetului contra acuzărilor lui De-lyannis.
   „Naţional" spune, câ cercurile guvernamentale franceze sunt convinse, că râsboiul cu China e iminent şi de aceea ajutoarele de trupe trebuesc îndoite. S a decis a se trimete incâ şase batalioane infanterie. Peste tot, corpul de expediţie ar fi de 20,000 oameni, afară de 4500 oameni din garnizoane, echipajul navelor de râsboiu din apele chi-neje şi 3000 tilariori anamiţi. Comandantul şef pleacă la 11 decemvrie.
   „Times" confirmă nimicirea totală a os-irii lui Hicks-paşa. Sgomotele despre abdicarea Chedivului s’au răspândit cu scop de a tace pe Anglia să intervie.
   Din Viena se telegrafiazâ cu data de 3 Decembrie noaptea: Comisaru Hlubek, pe
când mergea azi noapte la 10 ore spre casă a fost atacat şi omorît cu o puşcâturâ de revolver de către o ceată de lucrători, ce se iutorcea de la o întrunire la Floris-dorf, in otelu lui Aschenbrenner.
                                            YARIETAŢI
   Inteligenţa la căni.—Intr’o scriere, a-părutâ nu de mult la Visna, autorul povesteşte următoarele douâ caşuri despre inteligenţa cânilor : Un amic al meu, bun vânător, avea un prepelicar bun, pe care intr’o zi il împrumută unui vânător tânâr. Vânătoarea incepe. cânele caută de minune, insă după ce vânătorul deseărcase puşca de 6—7 ori fără sâ nimerească cânele nu mai voi să caute, ci tugi drept acasă.
   Intr’o zi şedeam toţi la masă, când un câne mic, ce era in casa, dete semne câ vrea sâ iasă afară. Văzând că nimeni nu’l lua in seamă, el săre de căteva ori să apuce sfoara clopoţelului, dar fără să o a-juDgâ. Această purtare a cânelui atrase atenţia tuturor ; i se puse un scaun lângă perete, pe care el sări indată şi apucă sfoara. La sunetul clopoţelului servitorul deschise uşa şi canele ieşi. S a incercat mai de multe ori şi s'a constatat, că cânele ştia bine, câ uşa se deschide indată ce sună cineva.
   Frumuseţea femeilor poloneze. — Sir
B. Taylor, vorbind de frumuseţa femeilor poloneze, o atribue modului cu totul hy-gienic in care sunt crescute in copilăria lor.
   In Polonia, fetele nu trec de-odatâ de la copilărie la adolescenţă. Ele n’au voe sâ intre in salon ca la dânsele, să vorbească ce-or vrea, sâ se imbrace cu es-centricitate, sâ’şi strângă talia in corsete, sâ vreie sâ pară frumoase cu ori ce preţ, cum fac in general pe la noi. Din contra, Ue sunt tratate cum trebue sâ fie trataţi copii.
   In copilărie, ele sunt imbrâcate cu simplitate in haine, largi şi indemânoase; sunt încurajate s’alerge mult. să se joace cât vor putea de mult, sâ steie la aer, sâ absoarbă soarele ca florile. Nici cochete, ele nu caută a se face să fie admirate şi n au pre-
tenţiunea a căuta să facă pe dama mare înainte do timp. Simplitatea in îmbrăcăminte, nutrimentul frugal şi sănătos, exerciţii variate şi aerul, acestea sunt sec; etele uşoare ale copilăriei lor pentru a le păstra frun-museţia in viaţă.
                                                                    NuTIŢE BIBLIOGRAFICE
    A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de 51. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu.
    De vgnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Roman. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 32.
    Calendarul trebuincios pe anul 1884; Li brăria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 lei
    Un pericol naţional de dr. I. C. Drâgescu. Ploeşti, tipografia Progresul.
    Cimpoiul ziar ilustrat, săptămânal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clementei No. 1.
    S’a pus sb tipar şi curând va apare :
    „Higiena poporală" cu privire la săteanul român. învăţături practice pentru preoţi, învăţători, seminare, şcoale normal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară.
    1. Noţiuni anatomice şi fisiololog.
    2.    Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Yuia medic al băilor din Mebadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la gautor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i sâ dă
    A eşit de sub tipar:
    In editura librăriei Fraţii loniţiu şi C-Strada Şelari No. 18—20, strada Lipsea No. 27 urmâtorele* calendare pentru an 1884
                                                                                                          Calendarul pentru toţi Românii.
          Calendarul ilustrat român. mândouâ în ediţiuni de lues, ilustrate cu cele maî frumose gravuri, între care Statui lui Ştefan cel mare, Castelul. Yeleşului. Sa naia, etc., şi conţinând mal multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popescu.
    Preţul fie-cărui esemplar 1 led şi 50 b
    Calendarul portativ, indispensabil jude cătorilor, advocaţilor şi comercianţilor.
    Preţul 40 bani.
    Calendarul american de efeuiltat, de 366 date istorice, adrese, notiţe, etc., de pu în perete.
    Preţul ediţiunef ordinare 1 leii şi 50 delucs 3 lei.
                                                                                                        De venjare la tote librăriile din ţară
   CĂILE FERATE ROMÂNE
                                                                                                                           PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Ca începere de In 20 Maia 1883.
   La ploeşti, Buzeu, R-Sărat, Focşani, Alârăşeşt. Bacău, Roman, Iaşi, Galaţi şi Brăila (tren ac( colerat) i0 ore 45 minute seara.
   ^n Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Săraj, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa.
   La JJPloeşti, SiDaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
   La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzeu, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m
   La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) y ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 w. (trea de persoane.)
                                                                                                                                                                                                                                              La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) ti ore 10 min. d, a.
tren mut).
           _ SOSIREA TRENURILOR
Da la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Mănişeşt R-Sarat, BuzSu, Pioeşti ('trenul accelerat) 5 ore dim1
De la Galaţi, Brăila, Bu/,£u, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a.
De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşt (Predeal, Sinaia) 10 ores eara (tren miit).
De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul ae plăcere) li ore 15 min noapte.
De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 orc 30 min. ameazi.
De laV6rciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 miu. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min.
   sa— na ul ejj)umixt),
nu \/rw7ADr i”1 prGunie foarte
UL VL.llZ.nnL eftine două locuri
virane, unul situat in strada Radulescu No 6, având 8 şi jum. stânjeni faţa şi 18 lungimea şi altul in strada Laboratorin No. 5 având 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la admiuis-raţia acestui ziar.
TIMPUL

8
                                                                                                                                    IPSOS DE CAMPINA
CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA MAI SOLIDĂ ŞI MAI EFTINĂ TENCUIALĂ PENTRU CASE
                                                                                                                                                                 More deposit ia D-nii F. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55
   Douî-deci de anni de isbânda martu-rese de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii ceil mai de frunte pentru vindecarea rapedel a bblelor de pept, guturaiurilor.' durerilor de Gat, grippei, durerilor, I reumatismelor, lumbago (durerilor I de sele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seifle.l — Cutia, 1 fr. 50, în tote pharmaciele. |
                                                                                                       A exige numele lui JVLIN8I*
                                                                                                              Persanele
CARI CUNOSC
  PILULELE
                                                                                                              DOCTORULUI

>ARIS
UOCU
                                         Is/LJL GtJlST2<TTJ1->
&
1U8ASIN
   fondat
                                                                                                                                                 ia
                                                                                                                                               117»
DE
M-lf
                                                                                                                                                               Tetrol Naţional Bncnrejti
ICOLONIALE SI DELICATESE
                                    0. i HOGI
v k
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  mlaceiln |
   Nil -< ti'!! l I >'        IIHCi du
   iitru ci, contrariu celor alte purga-1 ui nu ojwtczi ijme dnciit < uud esteTn-buna um.icarn ki <iu bnitun IntAri-cum vnul. cafeatig. i-ptuul. i*ie cărei cu:rii i *i>|ij vii, < *.n «uiţi mâncarea J
jori vi o mu biu».\ <1 u|i ■ uccu|)ftttum,i
1 ■•‘Uimi - uri'?» tundaunulaUij -tfecml .tu    limrntgtmni.
pi UI iul .tu tie bu hou'rii n»*vg a repeta
purganvin c
câte orieate
>P. şi
50
APÂ^TON ICĂ
VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL
    Anunţă inaltei nobilimi, ş-i onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune ease următoarele Beuturi fine.
   Aniiet dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de la'Bayona Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via frovidenzei anti Coleric. Chartrenz, alb galbin, şi Yerde de la grand Chartrenz Francia. Curase d* Olanda, alb, verde şi orange sec, de la TiinandFockin Plpermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac visnx, ! Cognac fln ehampagne, din Cognac. Liqnemrl tet faini de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastlcă de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevfi-rate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat.
                                                                                         TINIIRI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani şi de Lealu mare. Preţuri moderate, serviciul eonştr ng.                Cu stimă, D. G. MOCIANU.
MARELE MAGASIN
Ji CAVALERUL DE 11
i
j

«/!♦
1/5
O
■
ro
co
CL
CJ
Ui
a>
-s
AS)
<rs
 o
o
o
<
a>
o
o
■
io

      Din propria noastră fabricaţione recomandăm pentru sesonull de Iarnă:
                                                                                                                                                                                                                                 DICQUEMARE
                  OIIM11T
             ROUEN (Francia) Grăbeşte CTeacerea părului. Impedec de= eoloratnuea si 1 redă ▼latL
Pommada Epidermală
                                                                                                                 ANTIPELLICULARX
  Oprsica căderea pirului. — Distruge mătreta. — Astâmpără mân ei-rimele.
                                                                                                          • gătite fn t6te Cotele cele bune ţ de Parfumerie.
tUN STUDENT
LEMNE DE STEJAR
                                                                                                                              A ii ii n c i u
   La magazinul de prgintârie, de pe cale Moşilor No. 157, se afla de vânzare Cu preturi foarte moderate :
   Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint.
   Se primesc comande relative la această ramură, precum ăncâ a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de meta preţios.
                            M. Miulescn.
INST1TUTU MEDICAL:
           BUCUR ISC’I ti : strada vest i 0, (LANGA PO.SIA Şl TELIAi
JAF)
                       DE C,,CIMKN MOTAGNAK etc. COS TLML \ ESTON FAM AISIF. PANTALON HAUTE-N'OUVEALTK GELETE BROSCHK KT LIJTHE BL ANI DE VERITABIL SOOXG
TTJME Igel
[ŞOPP RUSESC etc. BLĂN'L'ŢE KT SACOURI DE VEXATOARE | I MANTALE DE LI KT IC A KT IMPERMEABILE.
                                                                                                                               Cavalerul de mode
                                   ■b

                                                                                                  SECŢIA MEDIC'LE
    1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.;*, Ortbopedie, 4. Gimua>tic-a. Medicale, 5j «Inhalaţii, 6. Masajin sistematic, 7. Ser-l |viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-£ Scale.
                                                                                                  SECŢIA HIGIENICi
    1 Bae abur . .     .... 3.— I
    1 bae de punnă cu şi fără duşi lei 2.50| 1                „ ciment pentru
      medicamente .  ....       2
    1 duşâ rece sistematică . . „ l,50f
EAU ET PCUVRE DENTIFRIC E
.le
l>i- P 1 K U R E
                                                                                                                      de la facultatea de medicină clin Paris. nE PARIS —8, PLA'.'!' L'OPERA PARIS.
            Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi .alia de Meiit deceiuat Casei Poctorului PIPRUE şi recompensa cea mare obţinută de dentifrices.
"-L
                                                         jhigţenlca, infailibili Iservativa. Singurii Icătoare fr.ra ai
,                         ______________________________Jnimii-. Se găse-. c i«
farmaciile din Univers şi la Paris la JL'LL FERRE farmacist No
li
1
Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmal
VJînMHi
JOSLPH SANDR0V1TS
                                                         r^iTooi^£:sci
16. -CALEA VICTORIEI — 16
IN RATE I UNARF
universitar doreşte a da lecţii -intr’o familie pe preţ foarte moderat.
   A se adresa la Administraţia acestui ziar.
IN RATE LUNARE
lucrat traverse, scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se poate preda la T.-Măgurele sau la Corabia in ori cât de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar.
t vinde ITane şi Pianine din cele mai enumite fabrici siiitem american cu intreaga placă de metal se primeşte şi plane vechi in schimb, comandcle se prime c din toate pro. vi tif lele, la cumpărarea unui piano se dă si una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d'a-una un buu acorleur şi facteur de piano.
   Noutăţi musicale : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fr. Carmen quadril de Luis Wiest 2 tr. Ce ţi-am făcut, eu oare, romanţă pentru i voce şi piano 1 fr. Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano,
1 fr. 50 bani, Mana Mea, Mărie! romanţă pentru voce şi piano do Mărie Duport 1 fr. 50 b.

TAMAR IMDIEN GRILLON
SiJilS*"
.*r,f ory«rs*loru respir»- .USk_____________
                                                                                                                                                                                                  Sfr.. | «i-raiul Craoler. Pr»tu
TDUA .'iiH'ATai'i.
^mliiaii ti tdte 66-
                                                                                                                                                                                                                                                                                         v iade i«ti«» m»*r,
                                                                                                                                                                                                                                                                                     I i(î efciâru eu h»p^f
                                                                          ____| aolIaeTT&lKk».
                                                                                                                                                                                                                                                                                    fr., eutlA, io KrAAcia
•u/tezi — U-v«**«>Qr tem». i»tu chiuiistu d§ cIm* 1-»i, T3 rM de la Moimtoi PlBIt» lo Buc«r«»cl: 1» d £trair, gi io tdu
ROE BOYVEAUIAFFECTEUR
   Acast Sirop Depuratif şi Reconstituant de un gust plăcut, de ua compoaitiune cu totul vegetala, a fost approbatîn 1778 de vechia Societate regală de medicina şi prin un decrai din annul XIII. Vindeca t6te brilele pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule, Pecingină, Eczema, Psoriasis, Herpes, Lichen, Impetigo, Podagra, Rhumatiim.
   Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudorifice, favoris6ză desvolla-rea funcţiunilor de nutritiuna, întăresce economia şi provocă espulsiunea elementelor morbide, fiă ele virulente seu parasitare.
ROB BOYVEAU LAFFECTEUR
                                                                                                                                   OU IODUR DE POTASSIUM
   Acesta »ste medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphilitice vechi eeu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Eiostose, precum şi Limphatismul, Scrofu-loaa şi Tuberculosa.
Ua Paris, la J. FERHt, pbarmiei.D, 10! rut Ricbelieu.fi Sot.dior «lai BOYVEAU LAFFECTEOR
INTi-.RXATUL de baeţi
                                                                                             AI. V LU
6BAI de abuh
Heliade Radulescu
                                                                                                      ŞIDF
                                                                                                   PUTINA
•, NOTĂ. I. Băila de abur sunt deschisei An toate zilele de la 7 ore dimineaţa! rpăn i la 7 seara.
J 2. Pentru Lame, insă băile de abur i dată pe septemăna Vinerea, la 6 oro di 'tuineaţa până la I post meridiane, i Preţurile a secţia medicala conformii
                        D recţia
DE VENZARE
                          casa eu mai mulj] apartamente »tia»
Seulpturei Nn. 28.
   Doritorii se vor adresa strada OrortTflf No. 23. Georgo Petre nrojdierul sau la Ioniţeacu calea Griviţa No. 69.
M'
[(k''
i
feri de Imltaţiuui, ori ce produsu slmilaru este uâ imiUţlune a form« exteriore fără calitatea adevăratului
                                                                           FRUCTU LAX ATI VU SI RĂCRITORU Contra CONSTIPAŢIUNEl, HEMORROIDELURÎ, CONGES1'UNEI, VE.NINUJ.LI, LIPSH DE APETIT, INDEGESTIUNEI, INDISPOSIŢim^I GASTEtLE F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni.- ,”drJpensabilu pentru copii, dame insarcinate, bătrânii şi persOnelt .-eijânde.
                                                                                         A CERE SEMTf^TURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GIllLI.O.V,
   E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmaciei*.

COSTUME NAŢIONALE
‘J'ipografa A. M iu te.'eu sala Theatrului Bossel.
situat în localitatea oca mal sănO-tosâ; in gradina Heliade, piaţn Moşilor, prmiesce orl-când elevi Stu* diele se fac după metodele c>* o mal •mne şi conform program *.v»r lor pnblice. unde elevii
stiiut suut datori a__________ ____________ .
spre a putea orl-oine controla pro- de ,J- }l,e M'opd, in ga:.gul din taţA «roşele ce se vor face. Limba iran- Teatrului Bossel.
'•'•«a şi germană Mint obligatorii
pcntiu bărbaţi, femei şi copii. precuI11 şi fel de fel de marfă turce» că.
           scdle-
     ace tul in-,                                    , _
trece examenele s0 vin,i(> cu proţuri foarte moderate