V MARŢI 6 DECEMBRE 1883 Adminiatraţia, Calea Victoriei r^i«. »•>. ANUL AL VUI—No. 268 ABONAMENTELE I Jtr ■ Ufc ţara, pp an . • pp r> lani i pr * lanţ. . . j.tra strninii‘.ait |« an . , ■H> lut 22 M li! «i 60 Ini «’iAntal.. ; oriima«e la i iminut.raţ,» Capitali 10 bani nnm&rn i Districte 15 bani nnmftru r etor: M PALEOLOSU TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. anunţuri ŞI inserţii l.i ni a 30 li tern prtii pag. IV. 40 Anciana pae. Iii . . .1 50 . . II .... 2 50 ► « SUMARIU Sevlsla politică. ; ;iri taLgrafica. ţavour ţi Brâtianu. Ironici. Cor. ’ inormintarea lui B. Bo«r«acu. ţ:fri din str&inâfaU. ' ţari oficiala. •C 12. tribunalelor. Subdirector al Cânur ferata. ?entrn aarb&tori. partea ştiinţifici, rarietâţi. Foileton. — Cântăreaţa: Demrot. Biinin-sii, 5 Decembre 1883 Precum se zice—noi insă nu pu-im măna in foc,—pare că guvernul să-şi ajungă la scop cu revisu-•a legii electorale. Majoritate constituţională nu se tate incropi in nici una din Camere pentru nici unul din proiectele Ib te. D’o parte stă guvernul cu fidelii o cari urmăresc una, de cea-l'altă -au recalcitranţii, cei veniţi prin toceală, cari se găndese şi la pielea i' şi voesc alta; şi nici una din irţi douS treimi nu poate forma. Aşa este cu proiectul comisiunii natului, care compune trei colegii reduce censul pentru colegiul I nmai pănă la venitul de 1200 lei; ?a cu proiectu ce poartă firma C. - Rosetti, care creează un singur olegiu, cu censul de 800 lei numai ffmit. I Ce c dar de făcut şi unde pot ad-gange lucrurile ? Căt şi cum se va mai putea pre-ingi ordinariatul acesta, care de-irge din temporisare, şi care măn-me o stare neconstituţională, pe căt dup 6copul revisuirii pentru care sunt diiămate camerele actuale, este pus t al doilea plan, iar ele se ocupă x- legislaţia ordinară. Cestiunea aceasta de competenţă ar trebuit să se ridice in chiar sinul umerilor, şi de la primul proiect de sge ordinară pus la ordinea zilei; dar n ntru că aci nimeni nu dă semne de idependenţă, nici de interes consti-iţional, de aceea ne vom permite a idica noi cestiunea in faţa Coroanei, M. Sale Regelui. Majestatea Sa are drept basă si-’ură şi solidă numai tfirămul consti-îţional. La ocasiuni de revisuire Domn u Naţiune proced de acord in re-nlvarea cestiunilor puse Camerelor rspective. Deci, aci nu mai e vorba o guvernul Regelui, ci deinsăşi a-rreciarea ce are a o face persoana iegelui. Apoi, această augustă persană, poate conveni şi tolera ca, sub nna Măjestăţii Sale, să se facă o a-Kiter© de la scopul chiămării acestor Timere si să se prelungească ase-enea delict flagrant ? Noi amintim respectuos posiţiunea instituţională a Regelui şi aşteptăm n vedem, de ce latitudine se va mai ueura Regimul iu facerea de legi rdinare, cu aceste Camere investite o caracter extraordinar. D o-cam-dată, revenind la desbina-t-a in idei şi diversitatea de inclina-iuni, ivită chiar in sinul Camerişti-t>r, trebue să prevedem, ori in ce •Uunţurile 51 inserţiile prirceif ^ocur^ştî , la Administraţia ziarulaî H Vlena, la bmronrile de anunţări Ueii.rit Sohalek, Wollacile 12;—A. Oppelik, 8tubefc-itoin 2;—Pariu, C. Adam, rne Cl^menc 4 i. I/orett, rac S-tei Ariui 51. Hcrlsorll^ n^rrttncBto iin gf primei n^ItiipriciAi-o n« ard — chip, un sfârşit r5u intre ele şi cabinetul actual, daca va stărui guvernul in pretenţuinea de a coborî consul mai jos de 1000 lei. Neînţelegerea poate să aducă una din dou6 : ori retragerea ministerului, lucru ce nu pare probabil, la nişte oameni atăt de ataşaţi de portofoliu, ca d. Ion Brătianu, care a cătat să-l mănţină cu preţul demnităţii sale şi cu sacrificiul intereselor Statului; ori traducerea in Camere ordinare a acestor Camere, lucru ce ar putea atrage agitaţiuni serioase, in socotinţă că ele au fost alese pentru un scop ce nu s’a îndeplinit, după care urmează a fi consultată naţiunea, şi care apoi ar compromite lealitatea Constituţională a inşuşi Regelui. Situaţi unea este foarte grea pentru un guvern care nu străbate, in acţiunea sa, calea cea dreaptă a Con-stituţiunii, şi care voeşte să impună terii, a înghiţi in silă hapul unei re-visuiri derăpănătoxre de ori ce posibilitate de control parlamentar. Daca va fi adevărat ceea ce se zice, despre formarea unui curent, in sinul acestor Camere, decis a eşi din-tr’Snsele protestând, in caşul de-a se incerca transformarea lor in camere ordinare, cu aceasta negreşit s’ar tărâ guvernul de pe tărfimul abaterii şi al usurpaţiunii, căci descomplec-tarea Camerelor ar necesita preînoui-rea lor. Insă, işi inchipue oare cineva in ce nevoiă alta vor încăpea d-nii Rosetti şi Brătianu ? Alegerile in urma unei neînţelegeri constituţionale nu credem că mai pot merge pe rotile, precum văzurăm in urmă. Mai ântfiiu că o încercare se va fi făcut şi ea ar fi sfârşit prin constituirea unei vrăjmăşii intre guvern şi partea din Camere care s’ar fi retras, şi care dup5 toată logica n’ar putea fi alta de căt aceia cari comp-tează in judeţele lor o dosă oare-care de popularitate. — Apoi acea nouă vrăjmaşă a conducătorilor roşiilor, n’ar putea fi de căt aliata Oposiţiumi, care constitue deja marea maioritate a alegătorilor independenţi. Atunci dar, cu toată greutatea tă gărţei cu grăunţe, intinsă alegătorilor de către d-nii Rosetti şi Brătianu, va trebui să-şi intoarcă fie-care faţa de la dănsa şi să o respingă cu desgust; căci intr’adevăr la desgust ajunge cineva cănd se vede inşelat in toate modurile şi pus să adopteze legi prin cari să-şi dea insuşi lovitura de graţiă. Destinat este acest cabinet a peri in mod miserabil, precum i-au fost şi procedeurile, daca nu va profita pănă mai este timp să se retragă de bună-voiă, declarăndu-se de pe acum invins. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris 14 Decemvrie. — Mal multe tele-g, ame diu Houg-Kong şi din SaigoD. anunţa ca o revoluţie » isbucnit la Huo prin instigaţiunea Chinei: Mandarinii, viăj- nnşil Francieî, ar fi arestat pe noul Rege al Annamulul. Guvernul frinces n'a primit îucă nici o confirmare oficiala a acestor ştiri. Belgrad. 14 Decemvrie.—Generalul Io vanovicl s’a întors ieri difl Aleiinaţ cu un batalion de infanterie şi două ’batalidne de sapeurl. Reierva de I-a clasa, ce a fost întrebuinţată pentru serviciul garnisdnel, fost congediata atjî. Paris. 14 Decemvrie. — Trimiterea de noi întăriri la Tonkin e imininta. Noutatea unei revoluţii la Hue n’a fost (infirmată oficial până acuin, 10, 50 m sera. Iu cursul discuţiei bugetului ministerului afacerilor străine, Camera deputaţilor a respins amendamentul presentat de extre-ma-stângâ tinzând la supresiunea Ambasadei Francieî pe lângă Vatican. Istoricul Henri Martin a murit. Barcelom. 14 Decemvrie. — Principele moştenitor al Germaniei, a sosit atjl diminua la Barcelona, unde populaţtunea ’l-i făcut o primire respectuosâ.' Alteţa Sa Imperiala s’a imbarcat spre seră pentru Genua. Roma. 14 Decemvrie. — După noutăţile acreditate, visila Principelui Frederic-Vilbelm la Papa uu ar fi îucă hotărâta în principiu. împăratul şi Caucelaria din Berlin ar fi lasat totâ latitudinea Principelui Imperial d'a hotârâ el Însuşi, când va fi la Roma, daca e oportun de a face saQ de a nu face o vizita la Papa. Londra. 14 Decemvrie. — Parlamentul Englez e convocat pentiU 5 Februarie vii-tur et. nou. Londra, 15 Decemvrie. — Se telegra-fiazâ din Cair lui „Standard1* ca circula sgomot in capitala Egiptului câ Khadivu are intenţiunea d'a abdica ; aceea şi depeşă conţine ca miniştri justiţiei, de interne şi al afacerilor strains sau pronunţat pentru intervenirea Turciei in Sudan, pe când cei-l'alţi membri ai cabinetului egiptean au propus d’a cere ajutoare la Englitera. Alexandria, 15 Decemvrie. — Cea mai mare parte din baracele construite pe piaţa consulilor au fost distruse asta noapte de un incendiu. Paris, 16 Decemvrie. — D. Jules Ferry, prezidentul consiliului, a cerut Cameri un credit nou de 20 milioane pentru expediţia din Tonkin, Tot-d’o-ală a anunţat că se vor trimete ajutoare insemnale amiralului Coubert. Se crede câ corpu de expediţie francez nu va lua ofensiva mai nainte de sosirea ajutoarelro iu Tonkin. Circula sgumotul că la Pekin a isbucnit o revoluţie de palat. fi lucrat alt-Iel dac’ar fi foBt in capul guvernului. D. Ristiei a protestat in contra acuzaţiu-ni câ ’şi ar fi dat sprijinul seu moral răscoalei ; el a zis că nare intru nimic a face cu elementele revoluţionare. Vestea despre o pretinsă criză ministerială este cu totul fără temeiu. Ticna, 16 Decemvrie, Arehiducesa Ma-ria Amelia de Wurtemberg a murit. Cavour si Brătianu Se zice : Brâtianu este Cavourul României. Să spunem^: a să fi* şi sâ'i dâm pace. Penă una alta,—căci trebue să mai a şteptăm,—unii zic câ Brâtianu este abia Cai mirul Perier al României. Cavour era un om de Stat. D. Brătianu, pănă acum, cel puţin, nu e decât un om de afaceri. In zadar s’ar căuta in Piemont cea mai mică urmă de o subscripţiune menita a asigura un milion lui Cavour. In România, subscripţiune esistă in beneficiul d-lui Brâtianu, şi tocmai admi-nistraţiunea este iasăreinatâ de a’i asigura succesul. Căutaţi in jurul Iui Cavour : nu veţi găsi decăt devotamente. Toţi dau, nimenea nu primeşte. Rattazzi, Massimo d’Azegiio, Lanza toţi mor săraci—şi Victor Emanuel chiar, regele moare mai sărac decât miniştri săi. Se zice câ Victor Emanuel u’avea ordine. Se poate, uănd nevoile ţărei cereau sacrificiu, ei le făcea, fără să se mai gân-diască la contabilitatea sa. Şi de altminte-rea el era foarte darnic in toate, şi se sfătuia mai mult cu ânima sa decât cu intendentul său. Nu e mai puţin adevărat câ oamenii cari au făcut Italia erau toţi de o neinte-resara rară. Ia uitaţi-vă acum Iacei cari sunt in jurul d-lui Brâtianu. Toţi oameDi de bursă şi de negoţ. învârtitori de afaceri. Flămânzi pe cari i indoapă de şoapte ani şi cari tot nu sunt âncă satui. Constat aci in onoarea Italiei, câ tradi iunea s’a păstrat. Depretis va muri sărac, Mancini va muri sărac. Singur d. Crispi este bogat. Nu voiu cerceta origina averei sale : ea e cunoscuta. Dar voiu zice câ cest om este o pată printre oamenii de Sta din Italia : aceasta de asemenea este ştiut. „deveni ministru. Sunt ceea ce sunt, pen „tru câ am norocul să fiu un ministru „constituţional. Guvernul parlamentar are „neajunsurile sale, ca cele-l’alte guverne, »şi cu aceste neajunsuri tot este mai bun de-„cftt toate cele-l’alte. Să poate sâ'mi perd „puţin câte odată răbdarea eand este vorba „de oare-care oposiţiuni, să le respiflg cu „aprindere, dar apoi, găndindu-mă, mă felicit „de aceste oposiţiuni, pentru că ele mă si-„lesc a espiica şi mai bine ideile mele, a „ mi indoi silinţele pentru a convinge opi-„niunpa generală. Un ministru absolut or-„donă, un ministru constituţional are ne-„voiâ pentru ca să fie ascultat, de-a con-„vinge, şi eu voiesc să conving câ am dreptate. Crede-m6, cea mai rea Cameră tot este „mai preferabilă de cat anti-camera cea mai „strălucitoare." * * * * * * Roma, 15 Decemvrie. — Prinţul moştenitor al Germanii şi-a anticipat plecarea din Barcelona Ia Genua in urma unei depăşi a împăratului, care’i comunică dorinţa regelui Italii ca Alteţa sa imperială să sosea.scă zioa la Genua şi la Roma, -pentru ca primirea sa să fie mai solemnă. I). de Schloezer, ambasadorul Prusii pe lângă Vatican, nu se va duce la Genua in tru intarapinarea Prinţului, de oare-ce n’a primit nici-o inşliinţare oficiala despre sosirea lui. Se construesc tiibune pentru revista militară. Belgrad, 15 Decemvrie. — Contrariu ştirilor date de ziare, se asigură in mod autentic câ d. Fistici, fostul prezident al cabinetului liberal, a fost primit după propria sa cerere de către Regele, căruia ’i-a dat asigurări de fidelitate şi loialitate, declarând câ măsurile luate de guvern sânt aprobate de toata lumea şi ca nici el n'ar Dar acolo unde contrastul intre Cavour şi d. Brâtianu [sare in ochii tuturor, este în materie de giiTern parlamentar. Cavour avea cea maiinaltâ stima pentru această forma de guvernământ. El o prefera la toate cele-l’alte, şi sunt câto-va zile, d. Mezieres, primind Ia Academia francesă, pe d. de Mazsde, autor al unui studiu asupra marelui om de Stat italian, a reamintit un fapt ce voiu reproduce şi care de sieur va strica cu totul cheful d-Iui Brâ-tianu. Vorbind dar de Cavour, d. Mezieres s a exprimat aşa : „Aceasta iufluinţă a unui om asupra unii naţiuni, aceasta dictatură morala se exercita inlr'o ţara de libera discuţinne, fără să fie impusă nimenui, fără alte mijloace de apărare contra tuturor soiurilor de oposiţiune decât seducerea unui spirit purure present şi autoritatea unei eloeinte neobosite. Cavour n’ar fi consimţit sa guverneze in alte eon-diţiuni ; el nu înţelegea sa eserciteze puterea decât sub controlul Camerelor, cu toate dificultăţile şi cu toate responsabilităţile regimului parlamontar. Pe când i se observa intr’o zi că o măsura propusă de ministerul seu T ar costa mai puţine silinţe sub un guvern absolut, el respunse, cu aprindere şi cu nobleţă : „Uitaţi că sub un gUTern absolut, n’aş „fi voit sa fiu ministru şi că n’aş fi putut Pre legea mea, ar zice cine-va câ acesta mică cuvântare a fost făcută intr’adins pentru critica guvernului d-lui Brâtianu. Şi nici odată nici in „Timpul," nici in „Binele Public," nici in „Independenţa," nici in >Naţiunea,“ nici in „RomaDia Liberă" nu s a făcut critică msi cumplită a regimului care ’şi-a dat misiunea de-a esploata România, corupând'o. Ia spuneţi'mi, vâ rog, când oare d. Bră-tianu căutat a controlul Camerilor şi când văzut aţi oare pe acest om câ ’şi îndoieşte puterile pentru a conviuge opiuiunea go-neraiă 2 Nici-odatâ, nu eaşa? Probat a vro-o dată d. Brâtianu că are dreptate ? Nici odată ! Şi Cameriie lui, ce sunt alt-eeva de căt nişte anticamere ? Avut'a el vre odată ideea sa aibă Camere libere? Nici odată ! El are Camere de softale mai răi de cât cei din Egipet — cu puţine, cu foarte puţine escepţiuni — şi el guvernează de pa eum i place, mulţâmită unei supuneri care are interesul ca şurup. Este învederat câ din cele 18 duzine de senatori şi de deputaţi căror le au permis dd. Brâtianu şi Rosetti să fie aleşi io uPimele alegeri, sunt cel mult abia vre-o doi spre-zece cu adevărat independinţi, cele l’alto şeapte spre-zece duzine sunt compuse de creaturi supuse pănă la diferite graduri, dar supuse fără doar şi poate. * * * Cănd scepticismul cutropeşte toate ini-mele ; Când moralitatea scade : Când ţelul unei societăţi intregi nu este altul de cât de a se imbogâţi cu ver ce preţ ; Când scandalul este in permanenţă in sferele inalte guvernamentale şi administrative ; Când corupţiunea se desvâleşte in ziua mare : Când totul, programă şi idei şovâiesc ; Nu avem oare dreptul să zicem aces tu prim ministru, care nu are talentul oratoric nici ştiinţa profunda a lui Casimir Perier şi pe care succesul nu l-a incoronat anca cu aureola care incinge fruntea lui Cavour : Chiar daca ar fi să adjungi la ţinta,'’calei ce ai apucat este [rea? Nu, sfîrşitul nu justifica mijloacele. Agolin eşi manca copii ca să le păstreze un tată : d-ta ucizi moralmente România sub protestul de a lucra la ridicarea ei materială. Să admitem câ, iu viitor, — dacă succesul va răspunde ia dorinţele d-saie cele mai scumpe, —ţara a sâ’i inalţe o statua de aur: aceasta statua va avea picioarele de lut. • * (L'Independance Tîouma ine). IMPUL CRONICA Locotenent Arsenescu Mihail din regimentul 30 dorobanţi s'a şters din controalele armatei, cuperderea gradului, pe zioa de 17 Noembre 1883, ca unul ce a fost ţcon-demnat prin sentinţa judecătorească la un an inchisoare şi destituire. e Consiliul judeţului Iaşi este convocat in sesiune extraordinară pentru zioa de 3 Ianuarie 1884, spre a se ocupa cu obiectele următoare : a) Să voteze budgetul judeţului şi acela al drumurilor pentru exerciţiul 1884—1885 ; b) Sa resolre toate lucrările ramase din sesiunea ordinară a anului curent. • D. V. Dimitrescu, diiectorul prefecturei judeţului Dâmbovita ; D. D. Iancovici directorul prefecturei judeţului!? Tulcea ; D Istrati, directorul prefecturei judeţului Roman, şi d. Dimitrie Rota, directorul prefecturei judeţului Putna, sunt autorisali să ia parte la lucrările consiliului de revisie al recruţiei contingentului 1884, in locul d-lor prefecţi respectivi, cari se află ocupaţi cu osebite afaceri ale judeţului. * In zioa de 22 noembre, primarul comunei Hulboca, judeţul Iaşi, primind denunţarea locuitorilor Gheorghe Ciobanu, Elena Joldescu şi Pascal Mastaler contra lui Va-sile Dănilâ, învăţătorul scoalei din câtuna Hulboca, cum că a atentat la pudoarea a trei copile, pe dată a dat de ştire parchetului, şi, după cercetările făcute do d. procuror împreună cu medicul primar al judeţului, s’a constatat acest fapt şi numitul inveţător s’a şi dat îndată in judecată. * Societatea Filarmonică „Lyra" va da duminică 11 (23) decembre 1883 la orele 8 seara in Sala Societăţei „Turnverein" din str. Brezoianu lângă Tribunal, o serbare pentru a Il-a aniversare a asistenţei sale. * La 1 decemvrie cureut a intrat in vigoare suplimentul III la partea Il-a tarifului austro-ungar-romăn. Acest supliment coprind-i : a) Introducerea staţiunia Bacău in taiifj excepţional pentru mărfurile de clasa I ; b) Taxe modificate pentru tarifu excepţional No. 3; c) Introducerea staţiunii ungare Torda in tarifu special No. 2. La 10 decemvrie curent stil nou, a intrat in vigoare suplimeotu III la tarifu liniei Plueşti Preda'. Acest supliment conţine : 1) Taxe pentru staţiunile Buda, Poiana, Plopeni şi Siânic ; 2) Extinderea tarifului excepţional pentru sare; 3) Rectificare.—Aceste suplimente si gă-esc la toate biurourile expe-diţiunilor de mărfuri. * Inspectorii generali si armatei se vor aduna in Bucure-ti Ia 7 decemvrie spre a întocmi lista înaintărilor. * D. ministru de resbel, printr’o circulară adresată ofiţerilor recrutori, arată că fraţii călăraşilor inrolaţi supt drapel ia 1880 şi ai dorobanţilor recrutiţi in 1881, care urmează a se trece in rezervă la 1 Ianuarie 1884, nu trebue .scutiţi la actuala rşeruta-ţie pe motivul că au fraţi supt arme, de FOILETON CANTAREATA (Urmare) Stradele erau goale, multe din lămpi, de şi cu gaz aeriform, se stinsese de visi-ol, şi caii inaintau cu multă trudă din cauza ză-pezei şi a greutăţii ce duceau. Gu chiu, cu vai, trăsura ajunse la locuinţa Henrietei stra da Herestrâului No Cobor râ unul câte unul, trecură printr’o strimtă ulicioară ce ţinea loc de curte şi! intrară intr'un coridor, unde doi servitori aşteptau. După ce scoaseră paltoanele, dio-rele Henrieta şi Roza se retraseră in odăile lor spre a’şi indrepta puţin toaleta, iar cei doi tineri fură introduşi intr’un salonaş splendid iluminat, bine mobilat, luxos chiar, ceia ce denota că domnişoarele cântăreţe nu trăesc in indigenţă. După o aşteptare, ce păru cam lungă tinerilor noştri căci trecuse o jumătate de oră oare-ce in momentul căud ei intui t drapel, fraţi lor i s şi trec in reservă. * Vocea Botoşanilor, organ al opo.-'iihmei unite din oraşul cu acel.iş nume, a inr ipV să reapară in urma unei scurte intrer , "i — Ii urăm viaţă şi 'zbătută. Azi este ziua patronală a liceului f. Sâva. Biciul, ziar umoristic din Galaţi, a ieşit din nou la lumiuă, şi a reinceput să croiască fără milD. Procesul aeusatului Tigveami, fost cacier al comunii Piteşti şi al complicelui seu Şte-fanesen, ce era să se judece sâmbătă de curtea cu juraţi din Ilfov, s’a amănafc Ia 21 Decembre. * Comandanţii gardei civice din capitală s'au scimbat şi s’au numit eu titlu brovho-riu următoarele persoane: La legiunea a II (coloarea de roşia) d. loc-eoloncl Maţi eseu; la legiunea a III, Galben d.Nae Manoleseu; la legiuuea IV (Verde) d. C. F. Robescu; la legiunea V (Albastru) d. maior C. Banfaş: la legiunea VI (Negru) d. Ioan Pâleanu. * Gazeta de Romnăia spune că domnu ministru al instrucţiunii publice a supus aprobării consiliului de miniştri un proect de lege relativ la infiinţclrea unei scoli politehnice la Iaşi. Această instituţie coprinde secţiunile următoare: Geniul civil, architectura, mecanica agricolă şi industrială, himia industrială agricultura şi silvicultura, Aceste secţiuni se vor infiiuţa treptat o dată cu recrutarea corpului profesoral. * Pesta bovină ce bântue vitele locuitorilor din cătunu Moara-Domnească judeţul Vaslui şi cătunu Crasna Leuca judeţul Dorohoi a incetat. In jurul cătunului Măcâreşti, pendinte de comuna [Costuleni jud. Iaşi, localitate iuteetatâ de pesta bovină, s’a înfiinţat zona epizootiei. * Regimentul VII, care făcuse cordon sâni-; tar pe malul Prutului contra pestei bovinei abia in'ors in garnizoua] din Iaşi, a primit ordinul si plece diu nou spre Prut. Vineri a plecat deja o compania. Sâmbătă o a doua a urmat pe cea dintâi, anunţă „Noua Revistă." Daca s’a stins pesta bovina din Basarabia, ce mai caută ostaşii noştri pe malul Prutului ? Daca nu s a stins, pentru ce au fost aduşi acasă ? La ce folos această osteneala zadarnică? Am dori să căpătăm lămuriri la aceste intrebâri de la cei iu drept. $ „Armonia" esta informată că la pulberăria de la Lăculete, a avut loc incă o ex-ploziune caro a făcut mai multe stricăciuni. Ca şi rendul trecut, accidentul s’a produs in camera de măcinare şi mestecare a pul-berei, probabil priu negligenţa lucrătorilor. De astă dată insă nici o nenorocire nu s’a inlâmplat, fiind-că luciătorii se aflau a-farâ din atelier. Atragem atenţiunea directiunei, şi in părţi a d-lui ministru de resbel, asupra acestor triste accidente rugând a se lua dispo-ziţiuni. Cor. de când şedeau singuri in salon—apărură diu ambele uşi laterale Henrieta şi Roza, in toalete prea frumoase, respăndind un plăcut miros de parfum ce veni să se unească cu acela de moS'- din salon. Se aşezară, coa unteiu lângă Mitică şi a doua lângă Gheorghe, şi conversaţia imepu, după ce mai ânteiu cerură scuze c-â i-au făcut să aştepte prea mult. Primul lucru ce aveau de făcut tinerii era, bine înţeles, a aduce complimente fete; lor pentru frumuseţea, graţia, cochetăria lor pentru toalete, pentru gustul plăcut de a şti să se costumeze. Aceasta incintă pe o lemee, fiă ea cat de puţin orgolioasă şi ue-indcplinirea unei asemenea foimalitâţi, faţă cu nişte femei d- lume mai ales, îţi atrage epitetul de necuviincios, de reu cressut. Conservaţia alunecase asupra altui subiect când unul din servitori in haine negre, mă-nuşat, in tocmai ca la casele boeresci, veni să anunţe că masa este gata. Era in adevăr „şi timpul. Părăsiră astfel salonul, spre a merge in sala de mâncare; câ'-i trebue să spunem că apartamentele închiriate de cântăreţe avea tot confortul. Mirosul p'ăcut al bucatelor foumea cu deosibire punea in neastâmpăr pe căte şi patru, atât de mare grabă simţia i liimormeiitarea lui B Boerescu Ieri au fost duse la ultimul lăcaş rămăşiţele mortale ale lui Boerescu. La orele 12 s'a oficiat in biserica sfântului Gkeorgo s-rviciul divin de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei. înconjurat de Episcopii de Argeş şi de Riuinic, in faţa membrilor familiei răposatului ş’a unui public numeros compus din prieteni şi membrii ai diferitelor delegaţiuni. După sfirşirea serviciului divin. d. Em. Porumbarii a ţinut un discurs din partea Adunării deputaţilor, urmat de acela al d-lui (’. Esarcu din partea familiei, al d-lui Aristid Pascal din partea Universităţii din Bucureşti, al d-lui (?. G. Meitani, delegatul Baroului Capitalei si al d-lui N. Ionescu din partea Universităţii iaşaiie. Sicriul a fost dus pănă la carul funebru de mai mulţi domni, prieteni ai răposatului. La orele S1/^, cortegiul porni in ordinea următoare : 1) . Un pluton de jandarmi călări. 2) . Şcoalelo publice de băieţi primare, secundare şi speciale. 3) . Corul cereţi onial. 4) . Musica militară, a regim. III de linie. 5) . înaltul cler. 6) . Decoraţi anile pu date pe 14 perne. 7) . Carul cu coroane, a cărui frumoasă aranjare face onoare d-lor Aman şi Gottereau. 8) . Carul funebru, tras de opt cai. 9) . Familia. 10) . Diferitele delegaţiuni, corpul profesoral, al advocaţilor, Presa şi studenţii universitari. 11) . A doua musică militară a'reg. 6 de linie. 12) . Trăsura familiei. 13) . Trăsura regală. 14) . Armata cu onorurile militare de „Mare cruce” sau general de di-visiune. 15) . Trăsurile particulare. Cordoanele carului funebru erau ţinute de delegaţii corpurilor legiuitoare, de primul preşedinte al curţii de casaţie, de rectorul Universităţii, de delegatul Universităţii din Iaşi, de acela al Ateneului roman şi de delegatul Corpului de advocaţi. Cortegiul funpbru a pornit de la biserica sf. Gheorge-Nou, a străbătut strada Colţei şi Bulevardul Universităţii. Pe peronul din faţa Senatului, d. G. Dom. Theodorescu a citit un discurs din partea corpului didactic din capitală. Universitatea arborase steaguri negre. In faţa Senatului, drapele tricolore erau in doliu. Felinarele din faţa Universităţii erau de asemenea cernite. Facultatea de drept a perdut pe linul din profesorii săi cei mai eminenţi, şi Sena u! nu mai va profita de luminile şi cunoştinţele fostului său meml.ru mai Infiminte. Ambele dar, cu drept cuvint, erau in doliu. După citirea discursului, cortegiul se puse diu nou iu mişcare luând pc calea Victoriei, strada Carol, calea Şerban-Vodă pănă la podul de fer, apoi pe cheiul Dămboviţci pănă la Doamna Bălnşa, pe calea Rnhovei, strada Filaret pănă la cimitirul Bellu. La poarta cimitirului, siciriul fu purtat pănă la groapă iarăşi de prieteni. Acolo, d. G. Tocilescu ţinu cel din urmă discurs in numele Academiei Eomăne. (Ierul zise rechiim pomenire, şi soţia-, copii, fratele, rudele, prietenii răposatului se despărţiră cu adinei şi sincere regrete de corpul neînsufleţit al aceluia ce fu Boerescu. Boerescu a murit; memoria lui unsă va fi neperitonre intre ai săi şi pentru generaţiunile viitoare. | Pompa inmorniiuitării a fost strălucită ; timpul do ieri a contribuit mult ca ceremonia, să fiă din cele mai frumoase. Pe tot percursul cortegiului, trotuarele stradelor erau înţesate ele lemne. Vom publica discursurile pronunţate cu astă ocasiune. Ştiri din Străinătate Situaţia iu Serbia Ia urma stingerii reseoalei, guvernul şerb a adreset o notă circulară representanţilor sei din streinâtate. înainte de toate nota declară, că insurecţiunea n’a fost provocată prin luarea armelor dela popor, ci căuşele sunt a se căuta in influiuţe exterioare. Res-coala e cu totul reprimată şi in curând se va desfiinţa starea de asediu, iar trupele mobilizate se vor întoarce pe la garnizoanele lor de pace. Deci nimic nu mai stă iu cale rointoarcerii stării normale jde lucruri, dar cu toate astea guvernul se vede nevoit să ia oarecari mâsuri escepţionale cu privire la mănţinerea ordinii şi a liniştii in regat. Legea de intruniri rămâne suspendată, iar legea presei va fi modificată. Insă guvernul regal consideră de cea mai importantă misiune a sa punerea in aplicare a reformei impositelor. Această notă a fost comunicată miniştrilor de externe ai puterilor semnâtoare tractatului din Berlin. Căt despre ultimele tulburări la Prieku-plie, ele au fost potolite faiâ multă greutate, d şi unele foi vieneza sunt informate, că in acel district colonia Muntenegrenilor ar fi strigat; „Trăiască Karageorgevici ! După cum se depeşează din Belgrad tribunalul marţial a adunat priu cercetările sale un material bogat şi interesant, căci mai mu'ţi condamnaţi au mărturisit lucruri, diu cari se vede, eâ au fost numeroase fire intre comitetul radical şerb cu Moscova şi Cetinie. Se zice că s’au constatat circumstanţe compromiţătoare pentru reprezentantul rus clin Belgrad, Acel material s’a comunicat representanţilor şerbi din străinătate pro informatione. — Tribunalul mar- ţial a condamnat la moarte 78 jn(jjj dintre aceştia 18 au fost irnpuşcaţi '* s’a spânzurat insuşi, iar 59 au f0g, ciaţi. Franejii in Tonkin O depeşă din Paris spune, eâ unej9 legrame aduc ştirea despre uciderea J i ţiului reşedinţe francez din Hue culţ I soldaţi de către duşmanii cari erau la pândă. Priu Paris se vorbeşte de necesitat! Clipirii capitalei Anamului şi a exp’ mandarinilor ostili. Nici păna acum dl ştie pozitiv, dacă impâratul Annamujj fost otrăvit sau ba. Guvornul francez.^ mite din nou ajutoare spre Tonkin. fiŞ ralul Mijlot va fi comandantul tuturor peior in numer de cel puţin 15,00o| meni, fără echipajul navelor. Cu ocazia discuţiunii asupra bua ministeiului de Interne mai mulţi au constatat, că Waldek-Roussean subţ ţioneaza in secret foile devotate lui. nistrul refuză a respunde. Deacea foile] dicaie declara, că ministrul prin facere! recunoaşte existenţa şi in Franţa a fel® rilor de Reptilie. Resboiul in Africa. Trupele egiptene au sufeiit a doos-in..| frângere crâncena, aproape de Suakim^B le streine aduc următoarele amănunte-in-teresante asupra acestei lupte : TrupeH giptene, ajungând la Jiamai, fură ataid lărâ veste de mai multe mii de Araţi Egiptenii formară in grabă un careu ; H trei laturi erau 590 de soldaţi negri, iw patra lăture era formată de 200 başi-bozuc Lupta a fost cumplită şi poate că in c« din urmă Arabii ar fi fost respinşi, af, I başi-bozucii s’ar fi ţinut bina ; dar ei B biiă şi stricară careul, iar Arabii rejţta printre ei. Negrii se apărară şi atunci* vitejie, dar fură sdrobiţi de mulţime; 15 oficeri şi 600 oameni au remas morţi’, alţi 25 oficeri, 15 călăreţi şi 18 infanterişti au putut scăpa cu viaţa, deşi răniţi greu. Se zice, că acel câmp de luptă avea o înfăţişare îngrozitoare, fiind acoperit Jde cadavre, asupra cărora se aruncă stohujBl vulturi şi alte animale răpitoare. Egiptenii sunt copriuşi de frică, dar ml mult de nepăsarea orientală. Ce va da AM lah ! Dervişii predică deja resboiul sacra prin Egiptul de sus şi rescoala se întindă tot mai departe. Lumea aşteaptă acum Râ vadă ce u; face Englejii şi dacă vor fi tot aşa de ut rocoşi, ca de rândul trecut cu AraiJl paşa. ŞTIRI OFICIALE D. Mihail Sâvoiu, actualul sub-prefecNd la plasa Motru-de-Sus, judeţul Melie®W i ste transferat in asemenea calitate la pip Cloşani din acelaşi judeţ, in locul d-lui Mia nache Ooandâ, care trece la plasa Motn de-Sus, in locul d-lui M. Sâvoiu. Aotualul factor Petrescu Anton de I oficiul Curtea-de-Argeş se confirmă co*-ductor postai clasa III, pe zioa de ei*. I pănă a ajunge la locul destinat de atac. Nerăbdarea nu ţinu mult, servitorul ce o luase inainto deschise uşa şi lăsă să se vază o odaie micuţă iu mijlocul căreia o masă, cu tot ce era mai plăcut, domina la viua lumină a doue candelabre mari. Patru tacâmuri şi cele trebuincioase aşteptau a servi pe meseni. Luară loc şi înainte de a li avut timp a zice ceva, se servi supa. Conservaţia iucotă ca prin farmec. Nu se mai auzia de cât zăngăuitul tacâmurilor şi al farfuriilor. Se vedea că le este foame. Aceiaşi tăcere domni şi la doilea, al treilea, pănă la cel din urmă fel de bucate— a căror nume le trecem, spre a nu deştepta pofta multora diu cititoare, şi a nu fa e să 'c lase guriţa apă. Cu toate acestea, erau întreruperi; atunci ânsă numai spre a cere să li se serviaseâ ceva, şi mai des pentru ump'erea paharelor. O aşa monotonie nu putea ţine mult. Vi nul, această esenţă a strugurelui bine eu-vintat, care e adorat ele toţi, la necaz ca şi la bucurie, aduse veselie intre meseni, veselie e re de altmimreli nu le lipseau. Ii făcea ensă mai vorbăreţi, mai comunicat'vi, mai iudrăsneţi. Sărutări indiscrete, din când in când, făceau să roşiască obrazul fetelor, deja. purpuriu de căldura din odae şi de licoarea auria din si ielele golite. Precum nu poate ii râsboiu fără tun, tot astfel ni i ospâţ 1'ară şampanie. Bătrânul C.. îngrijise de tot. Nu scia bietul om că nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nemureşte!... Se servi şampania. Acesta era somnalu toastelor. Mitică pregătise un mic discurs de oea-sie, in timpul când servitorul turna diavo-lica băutură priu pahare. N’avuse noroc in-1 să a vorbi, căci, fiind cel din urmă căruia i se umplu paharul, dra Roza i-o luase iuainte. — Pentru amorul vostru! Zise ea ridicând paharul şi adresăndu-se la dânsul şi la Henrieta. — Vivat! strigară toţi; şi dintr'o sorbitură paharele se goliră. — Sărutul să fiă pecetea contractu’ui de iubire, continuă Roza. Sârutaţi-vâ ! Si sc sărutară. Mi:ică nu deduse nici o însemnătate cuvintelor Rozii, şi so lăsase curentu'ui. Voia să petreacă, şi petrecere găsise, mai plăcuă arcă de căt şi-ar fi închipuit. Ridica şi el un toast pentru amorul prietenului său cu Roza — Mulţumes'', respuuse cântăreaţa fără a ridica paharul. Faci o urare ce nu se va putea împlini. I). Gheorghe nu mă iubeşte, precum nici eu nu simţ nimic, pentru dumnealui, afară de stimă. Vezi dar că ai greşit adresa. Nu face ânsâ nimic. 4rom bea pentru amândoi impreunâ, nu insă pentru amorul nostru. — Nu trebue să te superi, riposta .'W că; este o simplă datorie de bună euwiiiî' Am repetat cuvintele dumitale şi nimic mu mult. — Este adevărat. Toastul e acelaş, suntr ferite ânsâ împrejurările. Dta le cunosci,"! n’am dar trebuinţă a le spune. Şi fără a lăsa timp a i se respunde, if | din odaia spre a se întoarce intr'o clipeli o mandolină in mână. — :-a trecem in salon şi să cântăm 4j| bine, zise ară Int'ară in salon, ocupă fie care câte »“ oc şi Roza trecu cu multă uşurinţă şi adrB mandolina a braţ intronăndo romanţă jj daluză a cărei melodie trebuia să ’mlâdijW nimele cele mai impietriteşi cele mai py I susceptibile do sentiment. Din veseli cu® * rau cu toţii deveniră deodată gânditori, lancolici; sublima melodia avuse mare i|'If ur re asupra tutulor. Cu deos bire poaiţ^* estatică a Henrietei destăinuia o mare P3^ une interna. Cu capul r-zemat pe măn* î suspinând cu mult foc, din când iu eămb a’l ţintise o privire fixă asupra cântăreţei. Par6| că fie care notă ii atingea sufletul. (Va mina) Deuiroc. t iiepe serviciul, in locul ce se afla î e t a Tribunalelor (kiJa cu juraţi din Inşi. — Aruncarea unui apa. i ia lui Gavril din comuna Tomeşti a 23 iuliu a. c. un copil viu de a lefcsc ; snre a ascunde aceasta naş-:3 scop de a nu’şi penle pensiunea mort in ft ea a văduvă unui soldat însărcina pe Ştefan Burila şi Maria si ducă pe noul născut la institutul ţan din Iaşi, acest ospiciu filantropic jsitarul atâtor mistere, pentru care Lmpensâ cu modesta suma de 4 franci, (rumul de la Tomeşti la Iaşi. Ştefan •ia Burila. crezând ca copilul e mort, iicară iu apa Şerpoaia lângă şoseaua de Imra.—Faptul insă se descoperi şi nu-joţi fură daţi in judecată pentru omor. leita a’a tratat acest proces înaintea ; cu juraţi din Iaşi, presidată de d. ;er de Curte V. Tasu. avocat D. Alexandreseu, apărătorul |ilor. discutând probele aduse de Mii public, a arătat că, de şi aeusaţii «isesc că au aruncat copilul in apă, risirea lor nu se poate lua de buna |nu coroborează şi cu alte dovezi şi şi visnm et repertum medical conchide artea e causată prin submersiune, cou-este insuficienta şi superficiala dopa recunoscut şi insuşi ministerul public, urma verdictului juraţilor de necul-«fttatea acusaţilor, Curtea, spune Noua a achitat pe Ştefan şi Maria Burila. I r !|'nu este trebuinţă s'o mai spuuem noi, Ba 1882, cu unirea direcţiilor tutuior liniilor noastre, d. Lopulescu v?z?ud că nu i se creeazi o posiţie după atătea sacrifice şi in timp de 16 ani intr'o ramură, se retrage cu regretele miuist rului. Apoi astătli cănd este o po-iţiune care credem că trebue să convie d lui Lupulescu, nu este o datorie a guvernului d’a chema pe <1. Lupulescu la acea funcţiune? Guvernul trebue âucă să ţină seamă de trecutul d-lui Lupulescu, care pe lăngăcele de mai sus, poate să aibă şi mândria d’a fi format pe cei dânteiu impiegaţi romăni iu ramura esploatărei drumului de fer, pe cei dănteiu mecanici şi pe cei dântSiu lucrători cari, mai târziu, au devenit şi cadrele altor linii date iu esploatare. Vază dar ori cine căt de drepţi am fost cănd ne-am bucurat de numirea d lui Lu-pulesen in locul d-lui Olăne-cu, cănd am felicitat pe guvern pentru aceasta. Numirea d-lui Lupulescu in acest post va place, de sigur, şi d-lui va avea un ajutor care să ramurile (le serviciu ce intră intr’un drum de fer. Este adevărat că u. Lupulescu n’are aci legături de familie cari să poată să ’l ajute ; noi credem ănsâ că are mai mult, are experienţă şi cunoştinţă cari valorează mai mult; şi guvernul nu trebue să T ţiDă la o parte. Trebue să i se recunoască asemenea drepturi câştigate, să i se facă un act de inaltă justiţie, şi noi vom fi cei dănteiu a recunoaşte că de astă dată guvernul a făcut o bună numire. Oantacuzino, căci cunoască toate ’ '«directoratul Căilor ferate iinuţănd numirea domnului inginer Lu-pî cu îu postul de sub-director general »l|i lor noastre ferate, am falicitat pe gu-vei d’această fericită alegere. Ne mirăm i . ° u . cri această numire nici pănă astă-zi nu s’ionfirmat, şi ne întrebăm la ce se poate mi această întârziere, disputa vre-unnl din colegii sei d-lui lescn acest drept câştigat, nu o crede oare ce ne place a vedea in corpul igineri mai multă frăţie şi mai multă stiefmai multă, serio-itate ca şi studieri prin natura lor trebue a le schimba ar icterul. oi cănd felicităm pe guvern o facem emeiu. D. Lupulescu este primul ingi român, care, venind in ţara, şi-a inia t cariera ca profesor la şcoala de po-şi şosele, şi la cele dăuteiu lucrări de ci .lisare a Dîmboviţei, a stradei Mogn-şi:i,a podulai de fer peste Dîmboviţa la O oceui, a primelor pavage sistematice ji Japitală ca inginer al unei societăţi ce 11 ie intreprinderea acelor lucrări. Dând £ Emul studiile drumului de fer intre Bu fl şti şi Piteşti-Ploeşti, găsim pe d. Lu-pbsen cu alţi camaradi lucrănd la acele -> iii. .a cel dântăiu drum de fer ce se face ijţară găsim pe singurul inginer român • a ajat de compania engleză, pe d. Lupu-1 :u, de la începutul studiilor pană la stării construcţiei, lăsând cele mai frumoase mire acelor streini. /aci trecu la stat ca inginer la iutreţi-re, organisănd exploatarea cu directorul âin ce se adusese de guvern.  ezând guvernul capicitatea şi energia iitui inginer, concediază pe şeful servi | fui tracţiunei şi atelierelor şi insărci iză tot pe d. Lupulescu şi cu aceste vicii. La 1876, venind partidul actual la pu -, la âmăia vizită ce iăcu primul minis-îăposatul Manoiai.he-Costaehi, pe linia rgi r (pe care deci irase iu Cameră că odată nu va avea curajul să căiăto i ca cât timp va fi exploatată de romăni iţâseşte foarte bine iutreţiuută, convin-mdu-se că aceusra se datureşte stâruin >or d-lui Lupulescu. Atunci, pe lăngă seriale cele ialte ce avea d. Lupulescu e: mi şi director general al tutuior ser ;ielor. Oare au fost dificultăţile de esploatare in care a trecut iu particular linia Giur n ca linie finală, in timpul resboiulni, 11 e ţara iutreagă. Şi in deosebi o ştie gu aut actual. Cum ’şi-a împlinit datoriile d. Lupulescu aceste grele timpuri, presa a remnos t’o, şi chiar a arătat-o. Căt de mult .ivit comerţul şi pe ori care parti PENTRU SERBĂTORI Fiind ca se obicinueşte de sărbătorile Crăciunului şi ale Anului dou de a7se da daruri, care consistă in mare parte din cărţi streine: franceze, germane, şi chiar engleze, credem de cuviinţa, in interesul litera turii naţionale române, de a recomanda şi căiţile de valoare româneşti, cari pot figu ra cu onoare pe or ce masa şi in or ce mână. Aşa, spre pildă, recomandam volumul d-lui Duiliu Zamfireseu: Fără titlu (poeme şi nuvele) scriere elegantă, şi interesanta din multe puncte de vedere; Nuvele de N. Gane; Nuvele din popor de I. Slavici; Nuvele du D C. Teleor; Poezii complecte de Carol Scrob; Poezii de Mibail Zamfireseu ; Poezii alese de Th. M. Stoenescu ; Observaţiuni morale şi sociale de d. Racoviţâ. Şi putem anunţa pe lectori că in curând vor mai apare de sub teascurile tipografice ur mâtoarele : Nuvele de Mitrali Dumitrescu (Brăila) ; Nuvele de D.D. Racoviţă; Litere (Nuvele, poezii, teatru) de Nicolae Ţincu (Tall) ; Poveşti de iarnă de D. C. Teleor Operele complecte (poezii şi proza) ale lui M. Eminescu; Aguarele Poezii in proză etc. de B Florescu; Nunta neagră dramă de Th. M. Stoenescu; Miss Ellen (colecţie de mai multe nuvele) de A. Lupul-Antonescul; şi alte scrieri cari momentan ne scapă din vedere. Cum vedem, anul acesta este o frumoasă mişcare in ogorul literaturei. Cărţi bune.ies pe fie care zi, numai publicul trebue sâ iasă diu indiferenţa lui de piatră şi să incuragieze pe cât va putea aceasta lupta literară, aşa de bine inceputa şi cu aşa frumoase aspira-ţiuni. rât, epiglota şi basa limbei apasă pe coloana ertebrală, ast-fel că căile respiratoare se nebid şi aerui uu poate să intre ; — apoi circulaţiunea sângelui se intrerupe foarte repede in vasele cele mari cervicale. Prin aceasta repet, ne putem explica pentru ce spânzuraţi perd aşea de repede simţirele. Spânzurâtoarea poate terminat viaţa prin apoplexie sau aspbyxie şi mai in tot d’auna, ambele inpreunâ. Aceasta după felul cum a fost aşezată legătura in projurul gâtului, a-dicâ a organelor ce a comprimat, după întinderea forţa, durata mai mult sau mai puţin mare a coiupresiunei. Daca gatul n’a fost comprimat circular (cum se inlimpiâ când corpul a tost atârnat pe bărbie cu o ansă fără nod legat,sau când din o causă oare care s’a inpeiicat ca nodul se alunece şi s’âl strângă de gât), legătura fixată de fie-eare parte a unghiu-lilor maxilarelor şi d’apoplrysa mastoidâ, laşa liberă toată regiunea cervicale posterioare şi nu intrerupe complect circulaţia vă-noasa. In ac-st cas daca legătura este aşezată intre bărbie şi larynx d’asupra osului ioid, individul moare prin)asphyxie, pentru că toate părţile moi, refulate inapoi, inchid deşchizâtura superioară a larynxului; dacă este aşezata pe cartilagiu tiroid, aerul poate pătrunde in plămâni şi moare mai incet şi resultă de o dată şi obstacol prin con-presiune incomplectă a larynxului opunân-du-se la libera intrare a aerului şi obstacol prin conpresiunea incomplectă a raselor opunăndu-se la întoarcerea sângelui către cord: avem şi aspliyxie şi congestie cerebrală d'uă dată. Când gatul a fost comprimat circular sau compresiunea, a lost puţin forţe (s. es. când nodul n’a fost bine strâns), atunci aerul intră incâ in pept, dar sângele se grămădeşte in vinele cerebrale şi determină conge-Lunea; sau legătură circulară a com primat gatul forte şi subit, atunci individu moare prin aspbyxie. Bufisura feţei, eşirea globilor ochilor diu orbite, ingorjarea vinelor cerebrale, exist a-unci când spănzurarea a dat moartea priu apoplesie: atunci şi cei doui ventriculi ai cordului conţin sânge şi dreptul şi stângul d’o potrivă. Dacă, din contră, moartea s’a făcut prin asphyxie, nu este congestiune in cerebru, dar acumulaţiune de sânge in plămâni, cari sunt şi destinşi d’aer; atunci s’ observă şi coloraţiuneă roşatieă a membranei mucoase de Ia basa limbei şi acâilor aeriene, şi cavităţile stângi ale cordului sunt goaie de sânge, pe când cavităţile -drepte şi vasele cele groase, conţiu o cantitate mai mult sau mai pnţin considerabilă. Co-loraţiunea parţială a eutaruia sau cutăria regiune a corpului esteun fenomen al as-phyxiei in general, iar nu al strangulaţi in particular; şi nu se arată de cât după câte-va ore şi trebue sâ ne ferim d’a lua de lividităţi cadaverice. Semnele prin care stabilim epoca morţei —-Aci avem de considerat trei semne sau fase prin care trece cadavrul: 1) perderei caldurei animale: 2) regiditates (înţepenirea) cadaverică; şi 3) descomposiţiunea cadaverică sau putrefacţiunea. (Va urma) VARIETĂŢI l’artea seiinţ ifi ca Căte-va cuvinte medico-legale asupra morţe prin ruspănizare Semnele interne ale cadavrului. Când fa- j că nu este nimic ! Femeea alergă la poliţie O dramă. — După cum se scrie dinGlas-gow, acolo s’a petrecut următoarea dramă amoroasă : D. Macpherson era irr relaţium intime cu frumoasa Miss Hamilton, actriţă şi in timpul din urmă devenise foarte gelos. La 24 nov. o vizită ca deordinar : de odatâ stăpîna casei auzi o împuşcătură ; ea alergă in odae şi află pe juna damă moartă in pit, cu o rană la cap. Macpherson zise lumina, cu spume iu cele două din tot-d’auna eem autopsia cadavrului spânzuratului se examinăm cu scrupulositale părţile moi şi tari srănse de legături. Larynxul, trarhea artera, plămânii trebuesc pnşi la căci se găsesc conjectionaţi şi albe sau sanguinolente tâiu căi. Cerebrul de regulă şi mai chiar nu este congestionat, ci palid, .fără sănge, dar aceasta pe căt timp corpul este spânzurat, iar după cel dam jos şi 1 întindem pe pământ sângele afiueazâ părţile de-clive ale encephalului ca şi in toate părţile.— S’a văzut eu toate astea caşuri murind şi fără ca plămâni să fie afectaţi (congestionaţi) şi in acest cas muartea a prin emoţiunea sau in căderea corpului in momentul venit encepha- lului, pr spânzurârei. . Cam se termină viaţa prin spânzurătoare şi apoi intorc6ndu-:e cu doi agenţi, găsi şi pe Macpherson mort lângă iubita lui. îşi dedese un glonţ in cap. Ovreii tătari.—Un profesor ungur a ţinut mai deunăzi o conferinţă in Budapesta in care a zis, intre altele : Ovreii poloni sunt toţi tătari, cari au devenit ovrei in-tr'un chip foarte originar. Departe in ţara tătarilor era o seminţie, numită Kasari, al căror şef dorea să adopte o religie resona-bilă. El a invitat pe un rabin ovreu şi scris la Stambul să’i vie un preot creşlin şi unul mahomedan. Aceşti trei sacerdoţi au fost pofliţi sa discute intre ei asupra dogmelor credinţei lor. Preotul creştin şi cel mahomedan s’au apucat la disputa cu mult zel, iar rabinul n’a zis o vorba. Ka-nul tătarilor şi-a zis: „Tăcerea ovreului dovedeşte, că religia iui e mai bună, căci — Prin strângerea adusă de legături peste crede de prisos orice discuţie, fiind sigur de eausa lui.“Astfel Kanul tătarilor cu majoritatea supuşilor săi a primit religia lui Moise. Cu timpul acest neam de tătari ji-doviţi a fost impins din Asia pănă in ]Po-louia. Tot aşa şi ceilalţi ovrei din Europa nu se trag din rassa Semiţilor, ci sunt evrei germani, franceji, engleji, ungureşti, ruseşti, etc. O mie (le neveste.— Sidi-Muley-Hassan din Maroc şi-a adus in harem a o mia sa femee, in luna trecută. Cu această ocazie a dat un banchet femeilor, sclavelor şi slujbaşilor palatului. De altminteri, dintre femeile de pănă acum ale Sultanului, astăzi numai ca vre-o 600 aparţin haremului imperial, iar celelalte parte au murit, parte sunt in penziune şi parte s’au dăruit unor militari sau funcţionari cu merite. Nici cele 600 femei nu sunt intr’un oraş, ci sunt împărţite prin diferite reşedinţe de vara şi de iarnă : Fez, Maroc, etc. Femeile imperi- ale in penziune se află intr'un palat propriu dintr'o oază in provincia Tafilat. Mizeriile Înmii.—Cel din urmă descendent al generalului Andermatt de Baar, fost comandant al trupelor helveţiaue la 1801, a murit de foame acum câteva zile. Nefericitul era betrău, sărac şi bolnav, rudele nu se ingrijau de el, incât a ajuns in cea mai cumplită mizerie. Nefiind deprins cu cerşitul, a plecat sâ’şi găsească de lucru aiurea. In Lovverz a dormit peste noapte intr'o clae cu făn, unde i-au degerat picioarele, in cât nemai putându-se mişca, a stat pe loc 9 zile şi 9 nopţi şi de foame rumega la fân. In fine au dat oamenii peste el şi l’au dus in spital, unde a murit a treia zi. Un duel intre dame. ■— Cetim iu „Newyork Times ' La 13 Novembrie s’au bătut in duel cu sabia două Doamne din stratele superioare ale societăţii. Causa duelului a tost un model de pălăria francesâ pe care ambele Doamne voiau sâ'l cumpere. In zădar modista le propuse a confecţiona o altă pălăria identică intoemai cu modelul; propunerea ei fu refulată cu in-dignaţiune. Adversarele, cu martorii şi cu medicii lor, se întâlniră pe câmpul luptei, refusind ori-ce incercare d« împăciuire, încrucişară săbiile şi duelul incepu. Abia trecuseră căte-va minute, şi ambele căzură jos la pamint. Medicii aleargă, cercetează, dar nu găsesc la nici-una din ele cea mai mică vulnerare; in fine constată că adversarele leşinaseră iu acelaşi timp de... furia concentrată. Americanii sunt oameni practici : un speculant nu intărziâ să cumpere pâlăria-model şi s’o expună, cu plată de intrare se inţelege, la privirea publicului până la 22 Novembrie, zi in care se va viuda prin licitaţiune. Domesticirea leilor.—Din cea mai depărtată aaticitate leii au putut sâ fie domesticiţi. Cel de’intâi domesticitor cunoscut este Hannon, care preâmbla feare sălbatice pe stradele Cartaginei ; la Roma nimic nu era mai comun de căt d a vedea pe Nu-bieni in forum, trăgând după ei lei legaţi cu lanţuri. Gloria cea mare a lui Silla şi a lui Pompeiu era d’a expune in circ cât se poate mai mu ţi lei şi d'a i face să se lupte impreună. Fiind inchişi in ceea ce se numea Garceres, erau lăsaţi liberi in arenă şi incepeau a se măuca unii pe alţii. Se ştie că Cleopatra, frumoasa Egipteană, işi petrecea oarele sale după arnează intinsâ peste Iei domesticiţi şi lăsând cu plăcere să ’i ămble raâni'e prin coamele Iov de aur. Cat pentru Antouiu, istoricii timpului ne spun că ăinbla intr'un car, împreună cu cnmediana Cyteridă, tras de doui Iei. Şii azi, după atâte secloe, de şi leii au in-ceput sâ dispară, se găsesc incâ captivi in Turcia, in Persia, in Kabul ; in Africa ei sunt deja rari. V. Cov. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-BarciailU, director al gimnaziului diu Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulcscu. De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Eomăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 32. Calendarul trebuincios pe anull 884; Librăria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 lei Un pericol naţiortal de dr. I. C. Drăgescu. Ploeşti, tipografia Progresul. Cimpoiul ziar ilustrat, Săptămânal: un an: 12 lei, şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală” cu privire la săteanul romăn. învăţături practice pentru preoţi, invăţători, seminare, şcoale noi mal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară. 1. Noţiuni anatomice şi lîsiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporala. Cu figuri in text de D. G Yuia medical băilor din Mehadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normala din Arad. Preţul 2 lei. Se • poate comanda la (îautor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i sâ dă A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şi C i Strada Şelari No. 18—20, itrada Lipsea No. 27 urmâtdrele calendare pentru an 1884 Calendarul pentru toţi, Românii. Calendarul ilustrat romăn. mândouă în ediţiuni de lues, ilustrate cu cele mat frumose gravuri, între care Statui lui Ştefan cel mare, Castelul. Peleşului, Sn naia, ele., şi conţinând mai multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popeseu. Preţul fie-cărul esemplar 1 leu şi 50 b Calendarul portativ, indispensabil jude cătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american cb efeuiltat, de 366^ date istorice, adrese, notiţe, etc., de pu în perete. Preţul ediţiuner ordinare 1 leu şi 50 delucs 3 lei. __Be vemjare la tote librăriile din ţară CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu ineepere de la 20 Maiu 1883. La Ploeşti, Bnzău, R-Sarut, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Rumân, Iaşi, Galaţi şi Brăila (treu ac( celerat) iO ore 46 minute seara. -ja Ploeşti (Sinaia, Prodeal (Buzău, R-Săraj, Focşani, Măraşeşti, Braila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore mmineaţa. La gPIoefti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 oro dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Măraşeşti 5 ore 80 m. d. m La Piteşti, Slatina, Craiova, i’-Sovtrîn, Vercio rova 3 ore 15 minut.' d. ăi (trenul fulger) 0 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (rrea de persoane.) L» Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) ti ore 10 mic. d. a. tren mut). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Erăila, Gal-ţi, Bacăn, Mărăşeşt R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, 3nzeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Măraşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Plueşt (Predeal, Sinaia) 10 oree oara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) 1: ore 15 min noapte. Do la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De laVercforova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti f ore 45 min. (trenul fulger) 7 oro 50 min. seara (trenul accelprat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. sj— na ul aji)ainiT* ), nr \/ri\i7Aprpe pretunie f°aue UL VLINZ-MiIL eftine două locuri virane, unul situat in strada Rădulescu No 6, avănd 8 şi juni. stânjeni faţa şi 18 lungimea şi altul in strada Laboratoriu No. 5 avăud 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la adminis-raţia acestui ziar. C. G. C0STA-F0RU AVOCAT, 3, Dealu Mitropoliei dimineaţa penă la 10 ore, seara de la 6 p6nă la 8 ore. UN STUDENT universitar doreşte a da lecţii intr’o familie pe preţ foarte moderat. A se adresa la Administraţia acestui ziar. LEMNE DE STEJAR lucrat traverse, scânduri, lemne de poduri şi ori-ce alt-fel de lucru, se poate preda la T.-Măgurele sau la Corabia in ori căt de mari cantităţi. Doritorii de a contracta asemenea material, pot lua informaţii la administraţia acestui ziar. TIMPUL MAŞINELE Dii . ( SI T ORIGINALE ,SINGER sunt neîntrecute in bunătate şi in cnpncita'ea lor Fie sunt pre'ez'ite cu cele mai nouă perfecţionftri şi aparate precum şi cu un piedestal de călcător inventat din nou In care roata munuitoare şi călcătorul se mişcă pe vSrfuri de oţel, care dă ma-şiuei un mers aproape fără larmă şi e> a mai facilă. — Maşinele de cusut originale Singer sunt cele mai simple, cele mai durabile şi cele mai bune ppn. trn intribuiuţare in familie precum şi peutru toate scopurile industriale şl de aceea sunt cu deoseibre miner te ca : Şgg I PENTRU CRĂCIUN ANUL NOU Pests şase milioane maşinc originale Siuger s nt in intrebuinţare, numai in snul trecut sau văndut, 603,292 bucăţi sau mai urnit de căt a treia parte din toate maşinele de cusut produse pe lume. La toate exposiţiile universale sp. ex. la Viena Paris, Filadelfia aceste rnaşine obţinură cele mai mari distiucţiuni, şi acum in Amsterdam iarăşi cel mal mare premiu Diplomă de onoa e. Maşinele de cusut originale Singer se oferii cu arvunii mică şi în rate de căte 3 lei noi pe septămănă şi instrucţiune perfectă Gratuită la G. iVEIDLINGER: BUCURESCI JTOTEL BOULEVAR SUCURSALA’: Piaţa St. Gheorghe Nr. 81. GALATZ Str. Domnească Nr. 35. CRAIOVA Str. Lipscani Nr. 31. RUSCIUC Knajeskaia uliţa Nr 75 m m •: HASiSIN fondat ia 1879 I TVC A. <3- A SinSTTJIL DE S-8-vif u6 l'ftrul Naţional Bncnrojti [COLONIALE SI DELICATESE D. G. MUCI VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL I Anunţă maltei nobilitni, ţi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importai de la cele mai bune case următoarele Biuturi fine. Aniset dubln de Olanda. Aniset de Rordeanx. Absent de Suia Anaua« de la Snrtinique. Banane de la'Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebrlc. Biter din via rrovidenzei anti Coleric. Chartrenz, alb, galbln, şi Yerde de la grand Chartrem Francin. Cnraae de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la YlmandFockin rlpermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Coţ-nae vieni, (Cognac fln champagne, din Cognac. Liquemri t«t felnl de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renn-mitaMastieă de 111 o, Mamschino Ţnică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Annnas Arac de Mandarin. Pnach in Cognae Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. . VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-b6ptl, Drăgăţ&n] şi de Deal a mare. Preţuri moderate, servi-«al eonşti . os. pu stimă, D. G. MOCIANU. Persdnele alin» da Guturală, Gripa, Bros-chilă .cută sau ehroniea, Stingere de voce, Dole de gât, 96 uşurăză rapide sau se vindecă Întrebuinţând SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALA de Vauquelin Parii, 31, rue de Clăry, şi in tei te farmaciele şl drojueriele. — Au feri de contrafaceri. f INJECTIUNEA RAQUIN m h dn Copavate de Sonde vindecare sigură şi repede «■ TNJEGJ ICNEA RAQUIN e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atât timp căt e necesar, fărăQfrică de vreun rcu, ce’l proăuee alte producte similare. Această injecţiune e deajuns singură spre a obţine o vindecare complectă a Alaladeor Secrete PARIS 78. Pana St-Danis. 78-PAR18 unde se află fi hârtie fi vizicătoare de Al-bespeyres întrebuinţate m spitalele Franţei. Se mal găseşte şl In Bnenreşti in linii F. Brns farmacist şi 3. Oveasa dro-gnist m JOStPH SANDROVITSr 16. ^uor.p.Esci -CALEA VICTORIEI — 18. DO 5» \ i M CAVÂLEt MARE. E MAGASIN ti U o ţo ir> o. Cu vto a> cu ts> CD o FOTOG RAFII prea interesante şi picante trimese in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2; Rumpler, Konigsberg, in Prusia, Steind. Querstrase. 3. Cataloage asupra uno lecture picante gratis. O O < pu O o ■ PO sesonul |de Iarnă Pr°Pria fabricatiune recomandăm pentru MODERNELE PALToNE Dl! ' OC'IMEX IfOTirvir «u rnc iF veston ttavtatqttp TD.xĂ U.V MUI AGNAK etc. COS- A nu n c i u La magazinul de argintărie, de pe calea Moşilor No. 157, se afli de vănzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnieioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, silbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. I Se primesc comande relative la această ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescn. :e» DO IM RATE LUNARF Se CC ««c «s: CC IN RATE LUNARE vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabi&i suit cm american cu întreaga placă de metal, se primeşte ţ piane vechi in schimb, comandele se prime c din toate pro-’1 vi nr iele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie d« note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Noutăţi musicale : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fr. Cârmi quadnl de Luis Wiest 2 fr. Ce ti-am făeut eu oare, romanţă pentra voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piana r. "n oani, Mana Mea, Măriei romanţă pentru voce şi piano de Mane Duport 1 fr. 50 b. * 1 INS1ITUTU MEDICAL IGELETF ERRO?( HE^^niTu/* °N HAUTE NOUVEAUTE SOPPRn??S uE DE IRITABIL SCONG. [wntalem mWamffl DE WT0« PAVALFRUL de mode BUOURESCI 6 : strada vestii 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, [■■ Inhalaţii, 6. Mnsajiu sistematic, 7. Ser viciul la domiciliu, S. Consultaţii Medi ale. ' SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur . . .... 3.— 1 bae de putină cu şi liră duşi lei 2,50 1 » »; » „ „ „ ciment pentru medicamento .... „ 2. -1 duşi rece sistematică . „ 1,50 IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA Şl MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE" Marş uepoait la l)-nii F. Urozzss; & (J-ie falca Victoriei 55 :M ii jT % **¥*#***¥ X * INTERNATUL DE BĂEŢI AL D-Ll'I BAI DE ABUR SI DE t PUTINA Ă0TA- KMle.de abur sunt deschise dimineaţa! Heliade Radulescu DE VENZARE casa cu mai mul» 1 apartamente strai» I Sculplurei No. 28. Doritorii se vor adresa strada Grozave?" No. 23. George Petre arojdierul sau la 0-Ioniţescu calea Griviţa No. 69. ore in toate zilele de la pău la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de aburi dată pe săptămâni Vinerea, la 6 oro di-| mineaţa pană la 1 post meridiane. Preţurile a secţia medicali confortul — iiiiÎmbimI situat în localitatea cea mal săr.6- p. st; COSTUME NAŢIONALE diele se fac după metodele cp'o mal i , , y , .. . . . . bune şi conform pr ograrn uor scole-■f,entui-bîlrbati’ femei si C0PM’ Precum lor publice, unde elevii ace tul in- şi fel de fel de marfa turcei ca, stitut sunt datori a trece examenele!®6 preţuri foarte moderate spre a putea orî-cine controla pro-sresele ce se vor faco. Limba fran- Tipografia Jsi. Mmle-m sala Theatrului Bossel. eesă şi germană sunt obligatorii de d. Ihe lltopol, in gangul din faţă sala Teatrului Bossel. :t?i ■v.