nf UNICA 4 DECEMBRE 1883 A 0, Tratat comparativ asupra delictelor şi pedepselor , 18:37) Studiu comparativ asupra Qonvmţiunei (1858) şi, cea mai importantă din toate, Memoriu asupra ju-ridicţiunei consulare 1865. Viaţa politică a im Vasile Boerescu începe de la 1859. Ales al Bucureştilor, el a fost unul din factorii principali ai Dnirei. Discursurile sale, pronunţate cu aeea ooasi-une, vor rămâne ca un model de patriotism şi entusiasm. Daca epoca de la 1859 nu este punctul culminant al vieţei politic a Iui Vasile Boerescu, incontestabil insă că este gina cea mai frumoasă a mai patriotismul şi entusiasmul vorbeau atunci, şi Vasile Boerescu le insufleţea şi le îmbărbăta cu inima şi, am putea zice, cu pătrunderea bărbatului de Stat. Cu călă mândrie şi cu ce vedeii inalte saluta ilustrul cetăţean marele vot dat pentru Unire Şi pe care aproape ’l zmulsese printr’unâ din cele mai călduroase improvisaţiuni! „Această zi este cea mai mare c# zut Românii in analele istoriei lor. ce am făcut noi astăzi dovedesce period îmbărbăta ,,0 despre legalitate, dea pnut Im admirabil diSCUrs ■Ş'ii ce să admiri mai mult: fibra n resare de sub fie-care period P''0ti neinvinse pentru a ■-■ arW Şi a'i convinge vârşit, sau sfidarea plina^de m5nd £ur°Pei intreoi : „Muntenii ' ven'i’ termina cuvântarea, yor s gur om, vor forma uu singur * a susţine Votul Camerelor ° Ianuarie !“ 9 Jj °orp de la Vasile Boerescu, ca proape necontenit in ; nator şi ministru Ca ori ce °m politic, i cţiune; depij m numeroase ra om de valoare, dânsul no câte va idei, P0 oari credem m ■ gieşi, Ie putem resuma astfel Temperamentul său politie' » J liniştit. Măsurile estreme şi nu ‘au suris nici o dată. Da aceea.* Ci a luat Part« nici la Iovitui nici Ia resturnarea Doranuli LI considera ra de k ui Cuza. | <--a o 'adevărată nei P’ntru ţara sa asistenţa partidelor. Ce\C9 S0 Cftre unui «ra politic este ma. patriotismul şi voinţa de a lucra! fU tarâ' * d« aaeia I^vedern osci* dese ori intre partidele cari au " la noi. De şi pa- , gira nu aproba lovitura dj ' ,ntra msâ m consiliul de Stat m la codificarea lee-ilor A consiliul . legilor noastre; m lua parte la resturnarea lui Cuz msâ de a doua zi pe la europene pentru a justifica I* 11 Februarie ZP ot'sm au ve-Actul un patri- A- lului nouilor legi sau mai bine eu ealdiirea Şi o desinteresare aşa de mare, cum rar se pot vedea esemple la naţiunile cele niai civilizate ale Europei. O eră nouă se deschide pentru noi. ceasta eră este aceea a regeneram noastre oi veţi avea mândria a spune nepoţilor voştri că aţi pUS Cea d'ântăiu piatră la acest edificiu, şi accentele vocei şi recuncş tinţei lor se vor transmite resunănd din generaţiune in generaţiune." Şi, intr adevăr, era măreaţă epoca aceea. Toţi luptau cu inima sus şi fără altă preocupare de căt binele Patriei. Pe atunci tră-nnsui Moldnvni, Eogâlniceanu, făcea aceas- i'< Per°raţiune antica pe tribuna din dealul Mitropoliei: „Precum venerăm pe strămoşii noştri, să I facem ca şi strănepoţii noştri să ne venereze. In măinele noastre stă ca să ni se înscrie numele in tablele de bronz ale istoriei ; in măinele noastre stă ca să facem să zică posteritatea că, sub pietrele sub cari avem a ţi culcaţi, zac inimi mari şi nobi-m măinele noastre stă, de şi implini-mndu-ne misia pe pământ, de şi morţi, incă din morminte să dam urmaşilor noştri sfaturi de mântuire şi să dictăm legi aţiunilor viitoare!" Şi Boerescu, care se pare că reptul de a fi campionul Uuirei fu, 9«ni estreme si cu nici una Şi negru, ochi ce străpunge, guriţă ce provoacă, dantură ca laptele, piept voluptos, mami şi picioare de ducesă, deşteaptă, eleganta, cocheta! Ce mai vrei de cât atât? Lu, să fiu iu locul tău, aşi fi chiar mândru Şi aşi face să spumeze pe toţi acei lioni cari '•1 perd tlmPui Şi banii făcând curte zadarnică LasâŢleacunle la o parte; să vedem ZtiSit “ ***"• **• Hotărăşte tu şi eu sunt la dispoziţia ta. Eu zău că nu sein unde am putea petrece cum aş dori 1 Tu ce zici? - Eu, respunsese Uheorghe, ţi-aş face o propunere; nu pot fi ănsă sigur daca o vei primi. - Ori care ar fi, primesc. — Ei bine, sunt de idee să invbăm pe domnişoarele Henrieta şi Roza ca să supeze cu noi. Vom merge la Jardin des Fleurs sau la Sans-Souei, şi inaintea unei bune mese, a unui oscelent vin. şi cu câţi va lăutari vom petrece de minune ! Ce zici? Aprobi? Fiă şi aşa ! zise Mitică; nu vor primi ânsă. Cu toate astea invită-le tu, si chiar do acum spre a nu promite altora. Cum ziseră se şi făcu. ceaiu ce- pe Henrieta merge eu cei Gheorghe se sculă dela masă, trecu in o- daia alăturaşă şi se aşeză lăngă domuişoar, l.oza care sorbia a lene dintruu i so oferise dc un domn. i^Dupa ce vorbiră puţin, Gheorghe ii spuse cel adusese şi propunerea fu primită. Românea numai ca Henrieta să se hotărască, lund-câ, dupe cum spunea tovarăşa ei, pro-misase cu o seară inainte unui sublocotenent d a lua supeul impreună. Se invoiră ca Roza să facă a refuza pe ofiţer şi a doi tineri. Pe cănd Gheorhge se întorcea la masa prietenului său, Henrieta tocmai sfirşise a căuta şi se pregătea a eşi cu talerul. Roza o trase la o parte şi-i comunică totul. Veselia celei Halte se putea vedea din Jisiono-mia ce făcea, şi părea eă nn ’şi găseşte locul do bucurie. Eşi cu talerul in sală, strîn-sc cu repeziciune de pe la mese ne mai stând de vorbă şi intră iu cabină fără la fi venit şi po Ja masa tinerilor. Acest lucru fu râu interpreat de dânşii E. se credeau refuzaţi, ba ancă bănuiau că Henrieta, se va fi supărat. Nu era nici una nici alta. Henrieta de bucurie, nu scia cum ra Se grabiască spre aşi schimba costumul şi t|e iuţeală uitase să mai vină la masa lor. diferitele^ft. r0voluţiun« ... , Şi- m iiliiaml timp vieţe. sale. Nu-( să fia colegul D-lui Brâtianu după se ministrul D lui Catargiu. Concepţia politică in privinţa esistenţei partidelor dovedeşte încercarea făcută de a da unei a treia partide, Cenfrn.care, ca legătură intre partidele clarâud că nu se amesticâ ele, era menită să se confunde, dj™î pregiurări, intr’una or intr’alta. Ideile Iui Vasile Boerescu au fost ■ da una liberale, inse moderate. Nu a iau Ie3 restricţiuni, nici chiar atunci cânii vorbă despre viaţa economică a ţârei sJt. Era liber-schimbist, şi dovadă despre* ,i ceasta avem convenţiunea comercială tu k-ustria, pe care, după spusa unora, destul o considera ca actul cel mai frumos al ‘ eţn sale. Şi aceasta, nu atât din puntul vedere economic, dar ca act politic <•« făcea să intre România, pe poarta mare, in concertul Statelor independente, In politica esterioarâ Vasile Boerescu nu a oscilat nici o dată : s’a afirmat tot-, W gene- dobăndise ’i respun- mi face numai că , Lra“ aneă nedomeriţi, cănd Henrieta eşi T.nAr”blIia ,11Tîbra,‘ata Ş* se aşeză la o masă. Ţinem, văzend-o părăsiră pe a lor şi intrară in conversaţie. Din una din alta Miti-ăii spuse că ar fi dorit să petreacă impreună acea seară; fiind ansă că altul ii luase incinte, se va nutri cu speranţa că, cu alta ocasie, va h mai fericit. O ruga jn aeelas timp sa nu ia in rău propunerea lui. — Din contra, zise Henrietta, mare plăcere, şi ca probă voiu refuza pe acel domn sublocotenent, de ţu i promisesem, dar ăncâ vă voiu invita să luafi supeul la mine şi nu aiurea. — Prea încântaţi de bunătatea d-tale, res punseră ambii tineri intr’un ărisâ că noi v’am invitat ăntăiu fiind nu putem primi. — Şi c-i face cu asta? Vă invit, srre a ini re-erva apoi dreptul de a fi invitată căt de des de d-voastră. Căci ar fi păcat să se peardă un esceieut supeu, ce este aproape pregătit şi cape a fost plătit cu anticipaţie de bătrânul C... pa care d. Mfii-a n unoaşt e. Cu a’!lt “ai mult trebue să refuzăm, cu cât nu putem sta la masă cu acel domn pe car,- eu nici nu’J cunosc, ripostă Gheorghe. * -1 el nu va fi, deoarece, in urma una amic al unirei cu Austria. Ideea sa eu aceasta : nu este cu putinţa ca România si esiste singură şi prin ea insăşi; trebue st se sprijine pe un aliat puternic. înconjur raţi de toate părţile de doui vecini mari j Ruşii şi Austriacii, Românii nu se pot f j runca in braciele Rusiei, pentru că ar fi inecaţi in oceanul slavic, cu care nu avem nici o comunitate ! acelaşi pericol nu esistA iusă intr o alianţă cu Austria, pentru etij interesele noastre sunt aproape identice: combaterea elementului slav, de care Austria are a se teme cel puţin tot atât ca şi noi. El urmărea, mai pre sus de toate, mă-îiiea patiivi sale, şi i se părea că mijlocul1 cel mai bun pentru aceasta era o strânsă legătură cu imperiul de peste munţi. Această) idee nestrămutată a bărbatului de Stat ’ domina aşa de mult, că adese-ori sacrific; glas •' vedeţ Şi astfel unei telegrame, a trebpit să plece Ia Ploeşti.i Astfel dar, vom fi singuri, zise Henrietta şi sper c-â mi veţi face plăcerea. Cer această cu deosebire de la d. Mitica. Tinerii noştri nu mei aveau iucotro şi | trebuirâ să primească. 'Uimiseră după două trăsuri până ce se va iiubrăca d-ra Roza şi continuam a vorbi şi a glumi. "Vechiul ornic din afumatul perete al localului făcu să se auzâ lugubra bâtaii-e Sunau douăsprezece ore. Era miezul nopţii. Localul nu se golise ăncâ, căci viscolul nu incetase şi trăsuri se gâsiau eu multă anevoinţă. După trecere de câte va minute, soseşte servitorul, ănsă numai cu o trăsură. Nea- i 'ănd ce face, orele fiind deja inaiutate, tinerii noştri cu cele doă cântăreţe părăsiră sala spre a lua drumul spre locuinţa Heu-rietei intr o singura birjă. In momentul de a deschide uşa, grupul de patru se iiitălni cu sub.ocoteuentul căruia mtârcaţa ii promisese din ajun de a sapa cu dânsul. El stete iu loc, privi cum se aşezară iu trăsură, se iută după dânsa până ce ieşi din gang şi apoi intra in sala, scuturăndu-se mai ăntăiu de zăpadă care âdea ăncu cu multă putere. El nu obser-ase pe Henrieta. Oa mma) Dernro?- Wfl ă DMFUL -cari interesa naţionale, pe cari le con ra de mică importanţi, numai si con | buaa înţelegere cu puternicul Stal ui. o. nu judecim, ci numai schiţam. Vii-1 singur ne va arăta daca s a înşelat iu in ideale sale. De pe acum inşi pu. fcoustata un adevăr neindouios: Boerescu iiubit ţara şi a luptat mult pentru indepen-ii şi regalitate. Aceia cari vor vorbi vre o ala despre amestecarea străinilor in ju-c tea şi îegularea afacerilor liiigioase şi ire starea nenorocita ce resulta" dintr'a-ta, işi vor aduce aminte negreşit ci i-iil jurisconsult a lucrat mult in aceasta jnţi şi ci lui se datoreşte prin' ipal-le abolirea juridicţiuuei consulare. m isile Boerescu ne-a pirisit prea cu: abia avea 53 de ani. La aceasta e-biroatul de Stat este in plenitudinea taţilor sale şi nu se gândeşte inca li lupta ; ba inca numai atunci se for-;i bine ideele şi se stabileşte solid jre-iunea sa. noi fruntaşii ţârei se consumă reperate clima, poate traiul uostru orientate muuca şi smacinârile continue ase de starea nestatornică prin care tecut şi trecem, nu ştim cari pot fi ile ; destul numai că faptul positiv |:ca bărbaţii noştri de valoare se perd Ti ta ţa j P* •un P> ie a doi ■ * t manda generala. Dar el nu va avea ce sa comandeze, mai ales căt priveşte trupe egiptene. Pare ca Suakim va forma punctul principal de reazăm al operaţiunilor engle ze. Acolo pot debarca mai lesne trupele din India şi apoi să înainteze pe Nil spre Chartum. E probabil, ca Englejii sa realizeze acum proectul unei linii lerate intre Suakim şi Nil, cea ce ar fi un mijloc bun de a pune stavile mişcârii aprinsă de Mah -diul in Sudan. Intre altele, nelinişteşte pe EngLji şi împrejurarea, ca din sudul ţerii nu pătrunde spre nord nici o ştire sigura. Prinţul imperial german la Roma Cetim iu „Presse* : Se părea că nu mai e cu putinţă a se adauge ceva surprinzător la ştirea despre mergerea la Roma a prinţului imperial german, dar lui Bismark nu e nimic bil eman- de timpuriu. Câţi împosi- acum se anunţa, că şi d. Gossler, ministrul de culte prusian, va lua parte şi el la acea călătorie. Este lesne de inţeles, că aceasta ştire produce cea mai mare senzaţie in cercurile deputaţilor prusiani şi provoacă cele mai diverse comentarie. „Kreuzzei-tung“ ne spune, că impfiratul şi prinţul Bismark au aprobat idea visitei Ia Papa, ca una ce corespunde pedeplin cu situaţia au mai remas as- actuală a împrejurărilor şi disposiţiunilor in aleşii generaţiunei de Ia 48 şi 59 ? | Visita prinţului pare a fi pentru Papa’o dar multe ori ne am găndit cu inima tijea la golurile lăsate de Iuceaferii na-cari apun : puţini betrăni mai sunt ■alţsi mai puţini tineri merită să le ţină I Generaţiunea trecuta are o întreita e mare prin oamenii ce ^ probii® mare prin ideele ce a făcut să tri-:e, e mar* priu sacrificiele şi patrio-de care erau inspiraţi aleşii sei. Ce iro'-.c urmaşii ? ssea ne-am ridicat contra generaţiunii r«|i-e şi am judecat aspru pe bărbaţii ei ante. De multe ori ne-am închipuit că lucrat destul şi in aşa mod ca să’şi lăsa buni moştenitori. Ori-ce ar fi n^trebue să recunoaştem ca situaţiunea a f05*- astfel c-â bătrânii noştri, lucrăud >i' mult, ni s au părut câ nu au lucrat ni ’ul. De la 48, dară mai ales de la 59 •uŞiâit intr’o mişcare confiuuă : o socie-cu moravurile, legile şi ideele fost slârimata. lasănd focul alteia ,otul era nou, fără să se fipastrat ceva ecut. In locul luptei, armele nu se mintea nu este destul de liniştită i a se smulge din presentşi a privi vii- mare onoare dar şi o mare perplexitate’ după cum vedem din „Moniteur deRome“. In tot cazul, vizita Ia Roma german va fi o incercare prusian de a aplana toate pendente cu Vaticanul. a prinţului a guvernului neînţelegerile DIX DEALU MITROPOLIEI D. Lâţescu vrea un program pentru ceremonia inmormantârei D-lui V. Boerescu. Mâine va apărea in Monitor, respunde D. Ministru de Interne. Incidentul e inchis. începe discuţia proiectului de lege pentru sporirea de credite suplimentare extraordinar. D. Epurescu cere să se arate cum s'au cheltuit resursele deja votate înainte d’a vota alte credite. După o mică discuţie Ia care iau parte D. D. Constantinascu şi Agarici se proceda la vot şi proiectul e luat in consideraţie. Incidental se naşte discuţia asupra a- D. Ministru de Interne Kiţu ia cu vântul. Numai staruitoarea voinţa a locuitorilor a făcut ca acel proiect se revie pentru a doua oră înaintea Cimerei. Mimis-trul constata validitatea şi existenţa legală a drepturilor Doamnei proprietare asupra târgului Ştefaneşti. D. Ministru numeşte drepturile acelea care in speeio consistă intr’o taxa intinsâ asupra tutui .r obiectelor de consuinaţiune iii comuna, câ ar fi drepturi emphiteoticale. Ministrul termina rugând Camera a vota acea transacţiune. Se cere închiderea discuţiunei. D. N. lonescu cere cuventul contra închidere,. D Ia 1864 nu credeam se mai Sa iu ţara Romanească comune ne cipate. Din cuvintele D lui Ministru reese pentru mine ca mai exista inca drepturi de iobăgie, drepturi feudale ; cereprin urmare ca se se continue discuţia ca se se luminezi) Camera. D. Preşedinţe al Consiliului : D. N. Io- nescu care e profesor de istoria_____ N- lonescu. Cer cuventul in cestie personala. Daca te adresezi la Profesorul de istorie, iţi voi arata eu istoria. D. Preşedinţe al Consiliului. Nu inţeleg se faci chestiune personala, fiind-că iţi pronunţ numele, d’aci inainte voi zice : preopinent. Continuă propuind alte exemple de asemenea transacţiuni, precum Buşii. D. Cămpineanu. — Fălciu, D. 'Preşedinte al Gonsil.ului Ba Huşii. (D. Cămpineanu, ministru al Domenurilor, vrea se ii mai zică ceva. D. Brâtianu se întoarce foarte răstit către D. Câmpineanu, şi in gura mare ii zice : Da, stai Domnule! dă mi pace, Iasâ-me se vorbesc. D. Câmpineanu să retrage mic mititeluţ Ia locul său.) D. Preşedinţe al Consiliului. Fălciu, Huşi, Vaslui şi multe alte oraşe şi terguri au fost in situaţia in care azi se află Şte-făneşti, După lungi explicaţiuni asupra cestiunei Camera cere închiderea discuţiunei şi votează luarea in consideraţie. Un spectator. fabrica de lângă Ş'issetburg au isbucnit zilele trecute tulburări a,şa de serioase, in cât a trebuit să vie din capitn'ă un regiment de infanterie spre a restabili ordinea. Tribunalul marţial din Serbia şi-a terminat lucrarea, condamnând in absenţă pe Paşici şi pe alţi şefi ai rescoalei.sGracierea celor doi condamnaţi la moarte a produs cea mai bună impresie in ţară. Tru pele au inceput a se demobiliza. fatte DIVERSE Cădere. Ilie Radu din Horezu-Poenari judeţul Dolj. in zilele trecute ducăndu-se in pădure şi suindu-se inr’un arbor ca să tae o cracă, craca, pe care se afla cu picioarele fiind supţire, sa rupt ast-fel că numitul căzut jos din acel îarbor, inalt; i s au frânt oasele Adus fiind va zile. ciiu 1 ui ivit ia nutreţele lirele după moşia Mănăstirea din ilfov, ce erau a-sigurato Ia această societate. Această instituţiune merită concursul tutulor agricultorilor din tară. Haralambie Gheorghiu notiţe bibliografice care era foărte şi sdrobit tot corpul la domiciliul său, dupe cate a incefat din viaţă. PAŞALICUL DIN TECUCIU 1 i un cuvînt şi terminam. • -D icând cm inceput această schiţă, f'âra «-a venit iniminte de mai multe ori trea : Pentru ce Vasile Boerescu nu s nici o datâ căpetenie pentru eonii afacerilor ţârei sale ? Ce ’i-a lip-otru aceasta, lui, care poseda capaci >•3 Ar aj ac o: V m * i s. ai at in ra •e fe it< st j «ral va alege. Ori-cum insă, noi sun-itori a judeca matur şi a căuta să vingem despre cause, peutru că pu-uge un mare invăţâmânt din aceasta, oamenilor mari este un esemplu viu ra.aşilor : şi in bine şi in reu, şi in şi in mic, ea servă de lecţiune cari vin dupe dânşii. Şi ad -merit al unei generaţiuni este să :l pe predecesorii sei, căci numai a fi in putinţa să producă * ceva fo-şi sa arate câ venerează pe bătrânii tari dispar. , D- C, Popescn Vreptul) • i Teeueiu, 29 Noemvrie 188*. Domnule redactor, îndată ce parchetu de aici a fost mişcat ca să facă oare-care cercetări asupra a-^ tentatului comis contra d-lui St. Vasiliu plicărei legei gradatiunei profesorilor; D. 1.1 poliţia şi ea la rendu ei, pentru ca sa’şi Brătianu respunzănd D-lui lonescu afirmă poată ajunge scopu, a găsit pe un individ in căte va săptămâni această lege se va scos din puşcărie şi condamnat in mai aPlica- | mu'te rânduri pentru fapte .criminale, şi - Cuvintele D-lui Preşedinte al ComSI platindu-1 se inţelege, au combinat o deliului de Miniştri, zice D. N. lonescu, sunt | nunţare patra de aur, şi facerea D-lui Ministru I trucţiune e de argint. de Ins- talentul necesar pentru a conduce a ? iri din Streinâtate Anglia in Egipt a pare a fi simţit necesitatea abso-a interveni energic iu Sudan. O ) Londra spune, câ guvernul englez ordin, ca şase regimente să fie Jleca din India spre Egipt. O tele-!m Londra semnalează ua schimb u de depeşi intre lordul Granvi.e Dufferin iu privinţa unei -ventuale a trupelor turc şti eoope-Şi en- mul egiptean a adie^at la Suakiir -le a inceta cu orice oporaţiuni păşirea lui Bakcr-paşa spre a lua co- Dar imi rămâne din nenorocire o in doială, şi aceasta provine din cuvintele pronunţate mai serile trecute intr’o adunare de Directorul Ministerului Instrueţinnei Ace-ita a lâsat a se inţelege ca legea e susceptibilă de interpretaţiuue şi câ Învăţătorii rurali ar fi excluşi de la beneficiul gradatiunei. D. Aurelian, Ministru al Instructiunei, nu crede că directorul său ar fi pronunţat asemenea cuvinte nesocitite şi contrarii in-tenţiunilor Guvernului. Legea se va aplica in curănd indată ce se vor fi găsit creditele necesare, iar profesorii vor beneficia de la Octombre trecut de disposiţiile legei. La ordinea zilei, rescumpârarea târgului Ştetăneşti, proprietatea D-nei Smaranda Mavrocordat. D. N. lonescu combate acea răscumpărare. D. Giocărtan, primarul comunei Şte-fâneşti, al cărei nume oratorul se complace a’l face să revie in discuţie, n'avea de cat să se adreseze justiţiei pentru a cere desfiinţarea privilegiurilor nedrepte de care se bucura Doamna proprietara, şi care din acest motiv nu e cas d’a se reseumpara. D. Buiucliu susţine ca acest proiect de reseumparare este folositor comunei Ştetăneşti care pentru 350.000 t. va res-cumpâra un venit de 30.000 tr. D. Gheorghian, raportorul legei, susţine cu multa căldura rescumpararea drepturilor D-nei Mavrocordat. Se mira cum D. N. lonescu, care cunoaşte d’aproape acesje •est i li ni frecuente in Moldova, a putut puie la induiala validitatea acelor drepturi. D. Ciocazan ia cuvîutiil pentru a le contesta, zicănd că art. 21 din legea rurala e a desfiinţat cu dăsâvărşire. procuror plină de infamii contra onorabilităţi d-lui C. Raeoviţă. fost deputat şi senator, acela care a avut curaj să telegrafieze d-Iui Rosetti starea desperată in care ne aflam. Acel individ numit Lâjescu, denunţător impreună cu alţi tovarăşi ai lui găsiţi tot de poliţie, s’au dus la procuror să susţie câ faptul comis acu-pra d-lui Vasiliu de către 2 greci ar fi o invenţie ! Iată prin urmare că aici or-ce crimă s’ar comite in contra oamenilor persecutaţi de administraţie, poliţia nu jo-ic-â alt rol de progamul Ceremoniei funebre penlru înmormântarea răposatului basile boerescu I Duminică ia orele 12 din zi va începe serviciul funebru, după care vor urma discursurile d-lor: N. Io-nescu, Ar. Pascal, şi G. G. Meitani. II _ va porni in ordinea următoare : lj. Un pluton de jandarmi călăii 2) . Şcoalele publice de băeţi mare, secundare şi speciale. 3) . Corul ceremonial. 4) . Musica militară. 5) . înaltul cler. 6) . Decoraţiunile pu date perne. 7) . Carul cu coroane. 8) . Carul funebru. 9) . Familia. 10) . Diferitele delegaţiuni, corpul Cortegiul pn- pe 12 A aparut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu, diree-toi al gimnaziului din Giurgiu, in edi-tuia tipografei N. Miulescu. De venzare ia librăriile : fraţii Ioa-mţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu! Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuotscu, Calea Victoriei No. 32. Calendarul trebuincios pe anul 1884; Librăria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 Iei Un pericol naţional de dr. I. C. Drăgescu. f f°eşti, tipografia Progresul. Cimpoiul ziar ilustrat, săptămânal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curând va apare: „Higiena poporală* eu privire la săteanul romăn. învăţături practice pentru preoţi, învăţători, seminare, şcoaie normal şcoale primare superioare şi pentru toţi a-1 eia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţara. L Noţiuni anatomice şi fisiololog. ,iiiDfft,f1IIIVMedici- P°Porala- Cu ' ® a vr*1?1 de ^ ® ^uia medical bâi-din Mehadia şi profesor de Higiena la semmarul şi şcoala normală din Arad. Preţui . Iei. Se poate comanda la (autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să dă Presa cât de a combate loase şi imorale pe care au curajul să le lor ! Lumea este speriata de ranţa in caro sintem. căci ziua de mâine nu va face prin mijloace toţi oameni se op ie la profesoral, al advocaţilor, studenţii universitari. 11) . A doua musică militară. 12) . Trăsura familiei. 13) . Trăsura regală. 14) . Armata cu onorurile militare de „Mare cruce11 sua general de di-visiuue. 1-5). Trăsurile particulare. III Cordoanele carului funebru ţinute de delegaţii Corpurilor toare; de primul-preşedinte al înaltei Curţi de Casatiune ; de rectorele Universităţii din Bucureşti sau de linul din decanii facultăţilor ; de delegaţii : Universităţii din Iaşi, Atliene-ului romăn. Soci-taţii Dacia-Bomănia, şi corpului de advocaţi. Persoanele ce ţin cordoanele vor fi asistate de patru căpitani. IV Cortegiul funebru, plecând dc Ia vor fi legiui- CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu iucepăre de Ia 20 Maiu 1883. B”ZSU’,R'Sărat- Foc?ani- “ârăsect fcleratl ,nT’ BrăiJa ftreă ac( M »._ra.V G ore 46 minute eeara. ' ia HoejU (Sinaia, Predeal (Buzifn, R-Sărai <‘™ <-• La Ia Pi \.Si“aia Podeai (tren accelerat) gi de la Ploegti cn trenul mut la Buzga, R-Sirat fe, A! 5 ore 30 m. d. m ’ rovaVofe*’ Cra.i0VJa’ T-SaT*‘in' Vercio ‘i01, 75 ?,Dut; d- a. (trenul fulgeri 9 dc persoane o” 4 °re 30 Giurgiu 5 Foc- per- La satrapului iu-etat de a or-i-iue. Primiţi etc. lipsa de sigu-nu se ştie dacă o noua victimă pe Iovi şi nimici Tecuciann. Ecoum „Diritto" zice, câ prinţul imperial german se va convinge câ nu poate fi ciueva un amic loial al Italiei şi in acelaş timp şi al Vaticanului. Poziţia Italiei faţă cu Vaticanul a devenit nesuferita. „Standard" scrie: „Dacă "oim să scăpăm Egiptul, Anglia trebue sa intervie e-uergic.* Guvernul englez a trimis un ordin in India, ca sâ fie gata 6 regimente spre a pleca in Egipt. traudu- biserica Sf. George-Nou. strebate stra-de bine da Colţei, Bulevardul Universităţii, ini .mii- strada Academiei, calea Victoriei Gn-cepănd de ia Palat), str. Măgnreaint, cheiul Dîmboviţei, calea Rahovei,’ Doamna Bălaşa, str. 11 Iunio pănă la Cimitirul Şerbau-Vodă (Belit). V In tot mersul său cortegiul funebru va fi ingrădit pe dreapta şi pe sţănga de ia prima musică (nr. 4) şi pănă in capul coloanei urmate (nr. 14), prin două şiruri de soldaţi. VI Discursuri se vor mai rosti şi înaintea Palatului Universităţii precum şi la Cimitir. La uiorgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fuljert 7 tren da SOSIREA TRENURILOR la .a,l Roman, Brtm. Galaţi. Bacin. Măr.W ore dim’ ***** 1 ftrenal accelerat) 5 "e ■‘JKMft.ţa - p”- ltt J'ară^Sti, Focşani R-Sărat, Buzeu; Ploegti De la Lt s n 0 0res esra (tren “i11! o e s n aia’ .Pl0e5tl (trenuJ d» Plăcere) 1. ore Io nun noapte. De la Fwd.nl, Sinaia, Floegti (trenul accelerat) 12 orc ou mm. ameazi. 1 De laVerciorova T.-Sevorin, Craiova, Slatina, Pi-i ora 45 (trenul fulger) 7 ore 50 nun ..au (.renul accelerat 11 ore 20 min i-d, ameazi (tren de persoane) De Ia Gmrg.u: 3 ore d. a. (trenul ' dimineaţa (tren de persoane) 9 sa— -ua ni ejpumiit.), fulger) iO ore ore 15 m n. 7 Toţi amicii şi cunoscuţii re-posatulul B. Boerescu, cari, din erore, nu au priimit iuvi-taţiuni personale, sunt rugaţi, partea întregeî sale fa- din O depeşă din Petersburgspune, că intr'o 'care m'a despăgubit in Comitetul Organisator Mulţumire publieâ, Mă simţ dator a aduce prin publicitate . mulţumirea şi recunoştinţa mea Onor. Societăţi de asigurare Dacia-Bomănia pentru promptitudinea cu urma incen- milil, să bine-voiască a asista la ceremonia religiosă, ce se va face în Biserica Sf. Gheorghe nou Duminică. Vie Decembre, Ia 12 ore dtn r]i ; iar îmmor-mentarea la cimitiriul Serban-Vodă. DE VENZARE pe preţurile foarte ----eftine două locuri T 'ane, unul situat in strada Râdulescu No '■>, avănd 8 şi jum. stânjeni ţaţa şi J6 lungimea şi altul in strada Laboratoriu No 5 nvâud 40 stânjeni faţ-, şi 62 şi jum. gimea : Doritorii se vor adresa la adminis-raţia acestui ziar. MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE SINCER sunt imiut: enii n i niiiitatu şi in c p'.cita'ea Io ’ fI s uit pr t>z .e cu cele mai none peifecţionft i si aparate riecmn i c 11 un piedestal de ctlleăti r liivinla'. diu n u la care io>iti mănuitonrc şi călcătorul se mişcă pe verfu i de oţel, care dă ma-şiuei mi mers aproape fără larmă şi c> a mai facila. ■ - Madiielo de cu ut origina!e Singer sunt cele im.i şin ple, cele mai durabile şi cele mai bune p litru iuti• buiuţaiv iu familie u ecuui şi pentru toate scopurile industriile şl de setei sunt cu deoseibre in mer te ra : I> B N T R U CRĂCIUN ANUL NOU Pests şase milioane maşini' i riglnale S uger s-ut in iuli>b linţari', numai in anul trecut sau vCiidut 603,202 bucăţi -nu nmi muie de căt a tiuia parte din toate in minele de cu-ut produse ţie lume. La luate uiprisiţii'o universale sp. ex. la Vieua, Par s, Filadeifî.i aceste nrişiue obţinură cele mai m.ri diştiucţiiini, şi acum in Amsterdam iarăşi cel mai mare premiu Diplomă de onoa e. Maşinele du cusut originale Singur se oferă cu arvună mică .şi în rate de căte 3 lei noi pe septănnină şi instrucţiune perfectă gratuită la l*d a. întrebuintato în SPITALELE MILITARE ALE FRANCIEI li. NEIDLINGER: BUCUKESCI HOTEL BOULEvARDI SUCURSALA: Piaţa St. Gheorghe Nr. 81. GfALATZ Str. Domnească Nr. 35. CRAIOVA Str. Lipscani Nr. 31. RUSCIUC Knajeskaia uliţa Nr. 75. Din propria noastra fabricaţi tine recomandăm pentru şoşonul! Ide Iarnă: J MODERNELE PALTONE DE f'OCIMEN MOTAGNAK etc. COS ■ TUME VESTON I'AM’AISIE. PANTALON 1IAUTF-N0UVEAUTEI 1GELETE BROSCHE ET LlJTHE. PLANI DE VERITABIL SCONG. I filŞOPP RUSESC <‘tc. PLANETE ET siCoURI DE VfiNĂTOARE | MANTALE DE LIFT1CĂ ET LMP FU MEA BILE. CAVALERUL DE MODE MH1A8IN fondat in 1879 A.O-A.SIIiTTJXd DE Tetrul Naţional Bncare^ti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOGIANO VIS-A-VIS DE THEATRUL NATIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de Ia Martfnique. Banane de lajBsiyonn. Benediciin-Bitter de China ar.tîfebric. Biter din via Provideuzei anti Coleric. C'bartrenz, alb. galbin, şi Verde de la graiul Chartreuz Franciu. Curase de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la YimamlFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Fraucia, Cognae vioux, . Cognae fin champague, din Cognac. Liquernri tot 1'elel de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mas ti că de llio, Maraschino Ţuică Naturală. Komnri adevărate diu Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Puucli in Cognae. S-huni şi ia Rirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti, Dragă sâni şi de Dealn mare. Creţuri moderate, serviciul conşt'L.^.ns. Ou stimă, D. G. MOC1ANU. MARE. E MAGASIN .Li CAVALERUL BE ■ CSI © S3 )— o 03 > O Ol’ Cv5 © lh 03 "O 03 m CM 52 o eo c/î r-t- “J Q- © <-C/5 2L © t-V) C~D o_ c o o < © o Ni! O ■ to Cu Balsam. d© Copaiu Singurele capsule dc gluten cn_ccpaiti appro- j bate de Academia de IWCecicina din Paris. IVa se sparg in sLomacli, deci, suni în lol d’auna j Dine tolerai*? şi mi pricimiesc neci ua data rig-hxcll. Inlrcbuiiit?»le singure seu cu Injectfunea \ JRe.quin, vindec iu forte scurl Lenil) scurgerile! cele mai teri pr:cir.v.i*r c!c A nu priimi dceal Flacdnele cari perla, pe inve-I lisai de afara,semnătură Jui K&quin si Timbrul \ i otflcial (în albastru) al Guvern ui ui frauces. j | Deposit : Paris, 78, Faubourg St-Denis J la FDMOUZE-ALBESPEYRES ICHARTIA SI VESICATOREA LUI ALBESPETEES j BOLEdePEPT! Antni, Catarii, O ut urai,Tusa,Opresiune, 0 Bronvhita, JPleuresie, O/tiga, | Pneumonie, Se ai pa re de Sânge. V TRATATE CO SUC0K8 PRIN & «GLOBULELE DLU'D de K0S1ÂB Esperimentato in Spilalurilo din Paris 4 la îîelenine ele Korab f Preş:ntale Academiei de Sciinti. J La Doctorul DE K0R4B, 46, rue de Laborde, PAR3S | Deposit in linenrosei : Pharniaciie ziirner, Risdorter, 2russ A. Ovessa. ■ WWW . ■■■■»■<> W WW W W W W W W W W W W WWW Ananeiu La magazinul de argintărie, de pe calea Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, co.şnieioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la aceasta ramură, precum ăncă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Minlescu. 1NSTITUTU MEDICAL BUGUUESCT O : strada vestei 0. (LANGA POSTA SI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE I. Hydrotlierapia, 2 Electrizare, 3. Ortliopedie. 4. Gimnastică, Medicale, nhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser* •îviciiil la domiciliu, 8. Consultaţii IVledi-J lîcale. SECŢIA IIIGIENICĂ 1 Bae abur . . .... 3.— 1 ba# de pumni cr. şi fora duşi lei 2,50j 1 .1 n „ „ „ „ ciment pentru; medicamente.............2. —' 1 du şa rece sistematică . . „ 1,50.) BAI DE AB1JR 81 DE BOTINA NOTA. I. Băile de abur sunt desrliise'l tin toate zilele ,lo la 7 ore dimineaţal păn la 7 seara. Pentru Duinc, insa băile de almr ol data pe săptămâna Vinerea, la 6 ore di-gmiueaţa pana la I post meridiane. Preţurile a secţia medicala eonfortnj A________ Direcţa JOShPH SANDROVITS r- uouftEsci IC). —CALEA VICTORIEI — 16. RATE LUNARE Se IN RATE LUNARE vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabricii siatnn american cu întreaga placă de metal se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se prime c din toate pro- I vinriele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de 1 note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. I Noutăţi musicale : Olteanca, cnadril de Luis Wiest 2 fr. CarmenI quadril de Luis Wiest 2 Ir. Ce ţi-am făcut eu oare, romanţă pentru i voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, i'omanţă pentru voce şi piano, 1 fr. 50 bani, Maria Mea, Măriei romanţă pentru voce şi piano de Mărie Duport 1 fr. 50 b. •£355Bg-jg«gSS; Ti IPSOS DE CAM1TNA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDĂ Şl MAI EFTIN TENCUIALĂ PENTRU CASE tllare depoaiL ].i R-nii F. Bruzzesi & U-w Ca'ua Victoriei 55 INTERNATUL DE BAEŢI iDE VENZARE AL D LUI Heliade Kadiilescu casa cu urni mnH apartamento stra^ft Sculpturei No. 28. Doritorii su vor adresa strada Grozave^'1 No. 23. George Petro orojdierul sau la G-Ioniţescu calea Griviţa No. 69. situat in localitatea cea mal săi;o- Şt; ^COSTUME NAŢIONALE] dicle se. tac după metodele cp'o maî uimo şt conform program um- scole- penti ti bărbaţi, femei şi copii, precum lor publice, unde elevii ace tu! in- şi fel de fel de marfă turcea căi . , f , i , .. . , se vinde cu preţuri toarte modei.ne stitut sunt datori a trece examenele i , . r, ,,r ; . ■ t„i« „ „„ , . . , , de d. Ihe lliopol, m gangul dm inia spre a putea ori-cme controla pro- ” / j ografia A, Minlescu sala Theatrului Bossel. sreselc ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii sala Teatrului Bossel.