ni * fjjMBATA 3 DECEMBRE 1883 abonamentele ru ; • pp an . > pe 6 Ioni , pe 3 Innî. Ta străinătate^pe an , 40 lei 22 1,1 12 lei 60 lei mentale * *e priimasc l> A4minietr»ţle i Capitali 10 bani număru Districte 15 bani număra :ector : M. PALEOLOGU . SUMARIU icvlsta politicii, i.ri telegrafice, ionică. Cor. iaşiie Boereseu. fin dealul Mitropolii I ri din străinătate. • ale armatei. - ala de vite. bouri. In intreit reu. i zeta tribunalelor. '.ogramul ceremoniei funebre pentru inmormfin-repansatului Vaaile Boereseu. Constanţa. biciiresîi, 2 Decembre 1883 Daca trebue să credem pe unul confraţii noştri, ideea unui cojii* unic, ca basă a viitoarei legi tctorale, câştigă teren din zi in zi lin înaltele cercuri oficioase. Se re că, deja, mai bine de şease-zcci putaţi s au şi pronunţat pentru so-iuuea favorită a D-lui C. A. Roti, sufletul damnat al reformei instituţionale. Ni se afirmă chiar aceşti revizionişti, foşti membri a urite societăţi secrete din ţară şi i străinătate, ar fi inventat şi un mn particular de raliare şi de re-noaştere. Astfel, intre partisanii «legiului unic, salutul obligatoriu aide a ridica un singur deget la jSiria sau la căciula patriotică, du-5 cum sS obicinueşte intre militari; cănd susţinătorii mai multor co-e ar fi salutaţi cu degetele intru-:te in forma unei tifle. Adepţii prin-pielor D-lui C. A. Rosetti dă cu fla entusiaştilor D-lui Brătianu. Ne-am făcut ecoul acestei glume, mtru că cestiunea la care se refe-i este de o gravitate excepţională merită să atragă cea mai serioasă are aminte a ţărei intregi. Este vorba pur şi simplu de su-ajul universal. Cănd am dat alarma pentru prima ară, in aceste coloane, şi am striat că adevăratul, că singurul scop revizuirii Constituţiunii este pro-amarea sufrajului universal, ziare-roşii ne-au răspuns că aducem a-asaţiuni imaginare partidului de [la utere, de oarece nimeni nu s’a ăndit la o reformă atăt de radi-ală. încetul cu incetnl insă lumina s’a icut şi, dupe atâtea frămentări ste-ile, după atătea proiecte unele mai opilăreşţi şi mai ridicole de căt al-le, ideea colegiului unic, adică a su-•ajului universal ’deghisat, a prins 'dăcini şi incepe a se afirma. Cine a avut, aşa dară, dreptate? rCeea ce urmăreşte d. Rosetti şi -oala sa, — ziceam noi incă de la inuarie trecut, — este reforma ra-Scală a legii electorale, reformă refl isată deja im parte prin modificară legii comunale din 1864 şi prin ceea a consilielor judeţiane. Scopul ■val este : sufrajul univenal. Revo-iţionarii români, cari ’şi-au făcut fiucaţiunea politică prin cafenelele prin cluburile Parisului, nu vor să nchidă ochii, inainte de a ’şi plăti o-ibutul lor de admiratiune către Frânezi, prin introducerea acestei insti-nţiuni exotice şi iu România. “ Avem satisfacţiunea de a vedea că ^Vclmini^t vnţi^ Oalea T^ictoi-iei j? REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VII—No. 266 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 4n ziua de 29 Decembrie 1883, a sa intru-ni h orele 10 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţă ca să aleagă doui consilieri la vacanţele declarate in consiliu. * Nişte lucrători de la canalizarea Dămbovi-ţi, săpând un şanţ lângă cazarma Cotroceni pentru aşezarea unei muşine de apă, au găsit o căpăţină şi mai multe oase de om Poliţia cercetează. * Sesiunea de toamnă a Sf. Sinud s’a închis la 26 noemvrie. # Azi s au depus coroanele pentru reposa tul B. Boereseu in biserica sf. George. * Se va face un car anume care să poarte numeroasele coroane ce se vor depune pe mormântul lui B. Boereseu. * Cu aranjarea coroanelor s’a însărcinat d. Aman şi Gottereau. * Conferinţa co d. V. A. Ureche urma să ţie Duminică li Ateneu, s a amănat Joi seara, de azi intr’o săptămână, din cauza Înmormântării lui V. Boereseu. * In zioa de 28 Noembre, locuitorul Ştefan Tudose, membrul in comisiunea interimară a comunei Popeşti, judeţul Rămnicu-Sârat, pe când se intoreea cu trăsura din cătunul Runcu, insoţit de un comerciant de vinuri anume Dumitru Petresou din Brăila, pe drum s’a rupt un hăţ şi caii s’au speriat şi au luat fuga. Ştefan Tudose, voind să scape de pericol, a sărit din trăsura şi a rfirnas îndată mort ; iar tovarăşul s6u, care şi densul a sărit din trăsură, s’a rănit grav Ia cap. * D. ministru al lucrărilor publice a pus cestiunea tarifelor drumurilor de fier in e* xamiuarea consiliului de administraţie a căilor ferate ale statului. Acest consiliu a adresat ministrului un raport, coprinzend in-tempinările făcute asupra propunerilor camerei de comerţ din Galaţi, iutempinări pe care ministrul declară că le-a găsit întemeiate. Totuşi d. ministru spune intro adresă către prefectul de Covurlui că cestiunea trebue a so mai studia incă. Păna atunci, modificarea tarifelor râmă-ne baltă şi comerţul Galaţilor trebue să sufere incă. VASILE BOERESCU Aseară, la orele 7 şi 55, au fost aduse in Bucureşti rămăşiţele mortale ale lui Yasile Boereseu. încă de pe la orele 6, saloanele de aşteptare ale gării erau inţesat.e de lume din toate treptele societăţii. Pe la 7 şi un sfert fu introdusă in salonul clasa ăntăiu văduva ne-măngâiată a lui Boereseu, însoţită de sora sa, de fratele răposatului şi de toţi membrii familiei. Veniseră ancă preşedinţii Senatului şi al Camerei, membrii d’ai Baroului capi alei, delegaţii Universităţii, membrii din corpul didactic, şi o mulţime din prietenii lui V. Boereseu. Pe feţele tuturor era întipărită o mâhnire sinceră, o întristare cum poate să producă numai moartea unui bărbat de valoarea lui V. Boe-rescu. Cu zece minute după sosirea trenului do Vărciorova, o locomotivă aducea foarte incet intr'un vagon corpul aceluia care a jucat un rol mare in această ţară. Un singur preot, cu o lumănări-cicâ aprinsă in mână, şedea la ca- pul mortului. Do jur împrejurul si eriului o mulţime de coroane din partea coloniei romăne din Paris, din partea studenţilor d’acolo, etc. In momentul oprirei locomotivei. Archiereul Silivestru Pitişteanu a zis căte-va cuvinte, după care apoi, in intonaţiunea marşului funebru, s a dus sicriul la Car de către dd. Stra-tilat, I. Ciuflea, B. C. Livianu. Ste-fânescu, AI. Vericeanu, Pache Proto-popescu, Corbescu, C. Lecca şi alţii. Dela gară, urmat de o mulţime compactă, Carul o luâ pe calea Gri-viţei. Victoriei, strada Colţei pănă la sf. Gheorghe, unde s’au depus rămăşiţele lui Boereseu. Cu această ocasie, s’a oficiat şi un mic serviciu divin, in urma căruia lumea se imprăştiâ. _ de astă dată, ca in toate oca-siunile, desordinea a fost mare. Poliţia noastră a dat dovezi aseară de ce este in stare. Inghiesueli, ghion-turi din partea jandarmilor, fiind că nu avusese mai ’nainte grija d a ţine buna ordine. In momentul sosirei locomotivei cu vagonul mortuar, d’a-bia a fost cu putinţă ca membrii familiei, şi diferitelejjcomsiunii să vină la locul peronului unde trebuiau să primiaseă rămăşiţele mortale ale lui Boereseu. La biserică aşijderea. Ceva mai mult, un sergent de noapte găsise momentul să injure pe un biet creştin, tocmai cănd se ridica sicriul de pe car. Mai multă poliţie dle prefect, şi mai putină politică. DIN DEALU MITROPOLIEI înainte de a se descinde şedinţa, discu-ţiune foarte animată in anticamera provocată de onorabilul representant rural al Colegiului al 4-lea de Argeş, D. Mucenic Dinescu. Acesta cere cu glas tare”şi cu o gesticulaţie foarte energică ca revisuirea Constituţiei să se facă in sensul propus de D. Rosetti, ast-fel ca ţăranii se ocupa^cel puţin trei zeci de fotoliuri in Adunare. ţVranul, zice D-sa, este partei slabă, dec trebue^ajutaf. Părţi slabe nu voim in Adunare, opune d. Filitis Răduleseu, On. Reprezentant al colegiului al 4-lea de Ilfov. Afară slăbiciunea, forţe numai ne trebue in Adunarea Naţională. Atunci me dai şi pe mine afară din Adunare. Dar lasă-me Domnule se me întăresc, sprijinindu-mfi pe aceşti voinici, zice D. P. Grâdişteanu intervenind in discuţie şi arătănd pe D. Cagione, Frunză şi Mucenic Dinescu, şi cu sprijinul lor şi ajutorul lui D-zeu voi deveni tare. Trei zeci de scaune pentru noi ţera-nii, strigă D. Mucenic Dinescu cu o convingere cu atât mai tare că pare recent .usiiflatâ. Ast-fel iuţeleg eu revisuirea. PopulaţiunMe rurale se fie representate de oameni aleşi dintre denşi, iar nu printre ciocoi. Deputaţii ce înconjoară pe orator işi fac semne do ingrijare şi se depărtează pe gânduri. D. Mucenic Dinescu continuă cu demonstraţia propuneroi sale cu o vehemenţa prin care se despăgubeşte de vecinica tăcere ce păstrează in Cameră. Nu pot se me opresc aci d’a face oare cari reflexiuni. Daca acest desideratum al D-lui Rosetti, exprimat mai sus de mucenicul seu Diucscu, ar deveni o realitate, apoi de sigur aceşti trei zeci de săteni ar face Ceciuic in camera majoritate, destul numai se aibă uu Petre Grădiştea»u o.iro care se ii conducă. TIMPUL de de Mai ăntâiu 30 de sat-ni iu camera n’ar fi numai 30, ci ar representa mult mai mult in realitate, căci azi din 160 de putati abia se pot aduna cate 70 — 80 pe fie care zi. Cei l’alţi au afaceri, sun' avocafi, consilieri comunali, directori stabilimente, etc. etc. sau bolnavi. Nu pentru doi galbeni pe zi poate or cine sacrilica interesele sale pe altarul pa triei, dar ţeranii deputaţi cu acei doi gal beni pe zi pot pe acel altar al patriei sâ jşi gateasci şi fertura lor zilnica şi chia eS le mai rCmâie bani albi pentru zile ne gre. Deci unul n’ar lipsi nici un cuart şedinţa măcar >i s'ar afla compacţi, gata vota sau respiuge după lozinca data cutare lege, sau a susţine cutare propunere pe care apreape siDguri ar ti in numer a preface in lege, cad azi legile se votează cu majorităţi de 32 — 33 voturi. Aceasta ar li sfirşitul 'sistemului parlamentar şi poate chiar şi mai râu. Acesta este insă supremul vis al D-lu Rosetti. Oare Domnia-sa, om inteligent, vochiu parlamentar, experimeutat in mecanismul mişcărilor majorităţilor nu o vede aceasta V Presupune Domnia sa 'oare că cel mai inteligent sătean poate sâ se pronunţe in cunoştin(ă de causă asupra cestiunilor deli cate de stat, asupra cestiunilor economice, financiare etc? Apoi poate el cunoaşte măcar propriele sale interese atăt de bine căt le cunoaşte omul care şi a desvoltat inteligenţa la focarul ştiinţei. Sătenii nu pot in cameră de cit forma o masă unită, compactă şi condu-’i. Apoi daca sopul Domniei sale este de a avea asemenea mase la îndemâna sa pentru a le conduce spre realisarea principiilor sale anarhiste şi comuniste, rolul nostru este d’a smulge masca lui hipocrită şi d’a arata realitatea. Uşierii, invitând pe Domnii deputaţi a intra in şedinţa, me opresc şi eu in reflexiunile mde şi iau condeiul spre a v spune ce s’a mai petrecut şi azi in această adunare care in analele ţârei noastre va purta un nume deosebit. D. Mânescu face o interpelare, pardon, o umilă, o supusă intrebare D-lui Minis tru de Justiţie relativa la legalisările Primăriilor rurale. Ministrul respunde. Onoiabilu intrebâtor, prea onorat de această condescendintâ, se declară satisfăcut, şi Camera iutiâ in secţiuni. Un tp'dator. mâna pe arme, trecAnd in partea Malidiu-]i;j. Mudiiul cere instrucţiuni, cum are să be poarte faţă cu rebelii.“ Corespondentul lui „Times" susţine, că nenorocirea din Sudan va avea cea mai rea reactiune asupra finanţelor Egiptulu1, ce sunt şi aşa prea sdruncinate. Deficitul pe anul viitor va fi de 6,000,000 lire st i u-ge. Egiptul merge cu paşi repezi spre n i-narea sa. care cari cai se hrăniau gratis din fu-următoarea telegramă : „Prin cercurile diplomatice de aici circulă sgomotul, că se v Resboiul in Sudan ln privinţa noului profet din Africa ce tini in „Neue Freic Presse" : Mahdiul se sileşte a se inprieteni cu regele loan al Abisiniei, ale cărui trupe vor să năvălească in provincie egipteana Mas-saua. O ştire din vJair spune, că profetul a cerut de la guvernul Abisiniei o neutralitate binevoitoare, „ca să nu se ivească dificultăţi intre noi,“ a zis el in scrisoare. Rege'e loan i-a respuns cum urmează : „Scrisoarea lui loan, alesul Domnului, regele Sionului, regele regilor din Etiopia, să ajungă in mănile aceluia, care e profet la turci. Graţie dumnezeului sfinţilor şi rugăciunii bunei noastre Doamne de Lion, eu şi oştirea mea ne aflăm bine. Lâudată fie mila celui prea inalt. Dar tu cum te afli? Mi-ai scris : „Sunt un profet mare. Nu caut ceartă cu tine ! pace să fie intre noi.“ Nu ştiu dacă e voinţa lui Dumnezeu să ne resboim impreună : dar ce are atace? Nu ne resboim noi oare in inimile noastre ? Eu sunt creştin şi tu eşti musulman. Unde sunt eu, nu poţi tu ; unde eşti tu, eu nu pot tiăi in pace! Scris in tabăra de la Micail. Deori la 10 Senio a anului de gra-ie 1875“ (Aug. 1883). Se înţelege, că această epistolă a făcu bună impresie la Cair, unde existau t emer că regele loan va coopera cu Mahdiul. ragiul celor d’ăntfiiu. înspăimântat de un astfel de abuz, cheamă pe acel maior, intrebăndu-1 cum e cu putinţă să comită ast-fel de fapt. Respunsul primit nu-1 reproducem, in consideraţia prestigiului armatei, la care trebue să ţie or-ce romăn. Colonelul a Înghiţit cuvintele acelui maior, care e tare protejat de către Vizir, şi sa mărginit a ordona ser-gentului-major d’a depărta herghelia privată a maiorului din grajdul esoa-dronului. Dacă colonelul ar fi indrăsnit să facă ceva mai mult, era expus a fi permutat, dacă nu la Dorohoiu, cel puţin la Iaşi. Boala de vite Mai multe ziare răspândind scirea că in comuna Corbu din judeţul Rămnicu-Sârat s’a ivit pesta bovină şi că^nici o rnâsură nu s’a luat, ministerul, pentru restabilirea adevârului, aduce la cunoştinţa generală că medicul-veterinar al judeţului Râmnicu-Sărat, incă de la 19 Noembre, a visitat acea localitate şi a declarat că boala ce există intre viteIe_locuitorilor din comuna a ivi pe orizont o întrevedere a celor trei impâraţi. Aceasta ar fi prima expresie concretă a relaţiilor mai călduroase intre Germania şi Rusia, provenite din conferinţele dintre prinţul Bismark şi d. de Giers. Participarea imperatuluiaustriac ar fi o consecinţă logică a raportului existent intre Germania şi Austria." făcute in forma celor de ciara, cari J mai (ftine, şi n acelaş timp nu pro®1 mul şi mirosul -nesuferit produs jAr nftrila nnrnfînii oi . ■ nările de parafină şi cereşinâ intrtbuinţi azâ in bisericile occii chiar bisericile roraăueşti din Trauajkj Noua Sevs UN INTREIT REU Corbu binueşte a fi pleuro-pneumonie con tagioasâ. Dar, fiind că această boală nici o 1 vor dispărea una după alta intr’un viitor Cu pâie.e de rău vedem că spiritul de spcculafiune, de căt-va timp incoace a început a se amesteca pană şi iu cele sfinte-, plin vinderea luminărilor de parafină, cerezină şi alte substanţe vătămătoare sănâtâţei, drept lumânări de ceară. Intre cine-va astă zi in ori-care din Bise-ricela noastre, şi va fi sdit să easă numai de căt, daca nu voeşle a risca să fie sufocat de fumu înăbuşitor şi do mirosul greu produs prin arderea parafinei. Râul produs de lumânările de parafină debitate astă-zi credincioşilor â intreit. Ştiut este că cultura albinelor se făcea mai inainte la noi in ţară pe o scară foarte in-finsă. Astă-zi, graţie concurenţei făcute de lumânări falsificate lumânărilor de ciarâ a-devârate, cultura albim lor merge cu paşi mari spre decadenţă, şi, daca nu se va căuta să se pue o dată şi cat mai in grabă, un capăt acestui râu, prisâcile noastre Gazeta Tribunale! Tribunalul Ilfov Proc-MulWUrgârite.-metrian.—Proc-eiul Gazotti cu Primăria. înalta C’nrte din Londra.-Procesul Brai (rogsett S dată nu a fost constatată la noi in ţară, mi-1 foarte apropiat. F.anţa Ştiri din Streinătate Rescoala din Sudan Ministerul englez a daclarat, că Anglia respinge ori ce responsabilitate pentru evenimentele din Uudan, lăsând ca guvernul egiptean să isprâviascâ cu rebelii. Din Chartum se telegrafiazâ câtră „Times", că mudirul din Sennear anunţă următoarele : „Ieri seara la 24 Nov. a sosit un derwiş in bazar. El a spus, că oştirea lui Hicks-paşa a fost nimicită, jurând pe Koran, ca in Kordofan n’a remas nici un soldat in viaţă. Cinci mii din credimioşi lui au pus UOILETON CANTAR RATA Era in iarna anului 1879. Pentru antâia oară se inte plase ca Bucureşti să nu fia veseli ca in alţi ani; teatrele Rtrâluciau prin goliciunea lor, şi singurele localuri ce mai atrăgeau pe public erau cafenelele — cântânde. Intre acestea, cari din nenorocire contribuiau foarte mult la stricarea moravurilor şi cu deosebire la depravarea tinerimei noastre, localul vis-â-vis de Politia capitalei, numit Stadt-Fist sau latscheh, era mai la favoare. In toate seiile, ancă de pe la orele 712 sala era plină, şi direcţiunea, ţinută de doue surori daneze nu puţin se in veselia do asta. In ăst local infect, atât ca posiţie cât şi ca clădire, mulţi din tinerii noştri îşi vâr-sau pungile, îşi dărăpănau sănătatea, per-zând nopţile in beţii, în orgii. Foaite des- După cum să ştie, Camera franceză a votat creditul cerut de guvern pentru Tonkin Toate foile de opoziţie din Paris primesc acest vot ca o declaraţie de resboiu ^către China. Organele lui Ferry susţin din con tra, că China va ceda văzând cu ce hotă-rîre Camera a sprijinit pe guvern. Ferry a comunicat in consiliul de miniştri, c-â prin o telegramă a fă ut cunoscut admiratului Courbet votul Camerii, invitândul să rein- eapâ operaţiunile militare cu energie. Cabinetul Fery e de părere acum, că tre-buesc ocupate puncte’e Lontay, Bac-Ninh şi Hung Hoa spre a se putea negocia serios cu China. Dintre cei 11 anarhişti arestaţi in Paris, s’au liberat 9 şi vor fi urmăriţi numai doi La 29 Nov. s’au găsit prin Paris afişuri, in care poporul era indemnat să se grupeze injurul regelui Filip VII, care singur poate scăpa Franţa—In Liyon a fost o intrunire bonaparistă, ce a decis săse'ape-de de Jerome punând toată speranţa in prinţul Victor. D’ALE ARMATEI Zilele acestea un colonel a făcut inspecţie unui escadron de cavalerie care se află in capitală, unde a găsit că, pe lângă 35 cai ai escadronului, erau şi alţi 15 ai unui maior oare nisterul a delegat pe d. inspector-veterinar Ionescu să meargă la facia locului, şi, la 24 Noembre, transportăndu-se in numita comună, a constatat că boala ce bântuia vitele din comuna citată nu este pleuro-pneumonie nici pestâ-bovinâ, ci antrax. Pentru combaterea sa a dispus, impreună cu administraţiunea, să se aplice măsurile ce prescrie legea poliţiePsanitare veterinare pentru această din urmă boală. Monitorul ECOUHl Foile vieneze primesc din Giurgiu ştirea că parte mare dintre ^emigranţii şerbi au trucut din Bulgaria in România. Intre Poaita otomană şi Exarhul bulgar sunt serioase neînţelegeri. Exarhul,'sprijinit de ambasadorul rus, cere dreptul de numire şi juridicţie şi asupra episcopilor din provinciale turceşti, ce erau să fie aneesate la Bulgaria piin convenţia de la San-Ste-fano. Nihiliştii au trebuinţă de bani. Mai zilele trecute au atacat iarăşi o diligentă poştală spre a o jefui şi anume la Mrinluki. Procurorul Dobrinski ar fi descoperit o propagandă teroristă ramificată prin toată Rusia mică. mai în toldauna chiar, chieturile sfirşi.upe la ziuă, şi nu o dată s’au putut vedea tineri eşind din numitul local eu ochii imbol-boşaţi, cu fetele palide, d'abia ţiriăndu se pe picioare, luâud calea spre locuinţă, atuuci când alţi oameni, in urma uuui somn odihnitor, se sculau spre a ’şi vedea de interese. Pe acel timp, era in Decembrie, jucau acolo şase cântăreţe. Intre acestea, două numai se distingeau, nu atât prin vocea lor, cât prin canţonete vesele, insoţite de ges-tiri şi de ridicări din picioare prea riscate, şi prin spiritul, graţia, cochetăria şi dibăcia lor de a (ace pe mulţi să ofteze. De aceia şi admiratori nu le lipsiau, pe cari, după ce le storceau bine punga, îi schimbau spre a prinde iu laţ pe alţii mai naivi. Mulţi din aceştia vor fi tegretaud de sigur ceia ce au (acut ; este in adevăr târziu, vor putea servi ensă multora do pildă. Intru obicinuiţii acestui local era un tânăr Mitică, S... El venia in toate serile, regulat la aceiaşi oră, spre a mai omori liinpul spre mai petreco câte va ore din lungile nopţi ale iernii. Fără a face parte din numeroşii curtezani ai cântăreţelor, le cunoscea pe toate, era stimat de de, mai ales că era unul din cei mai buni contribu- Prin cercurile clericale din Roma se crede, că Papa va primi in tot căzui pe Prinţul imperial german, insă numai ,incognito ; şi in audienţă privată ! „Nnţ onal-Zuitung" primeşte din Viena it.ori la farfurie. încetul eu încetul, tânărul nostru îşi forma o societate, ai cărei membri nu lipsiau de la spectacol şi, iu vederea insernua-toi cousumaţiuni, căpăta o mare trecere pa lângă bătrânul restauranţier şi un deosebit respect din part a chelnerilor, cari se iutreceau a’l servi cunoscăndu-i galan-tomia. Acel mie grup numit grupul gălăgioşilor, devenise de temut pentru lionii acestei cafenele, cari erau luaţi iu rîs din causn prostiei lor, şi pentru bietele cântăreţe, cari erau fluerate dacă nu cântau ce cerea. Merse cât merse ast fel, pănâ când, in-cotul cu iucetul, societatea se chsolvă. Membrii iucepurâ a rari frecueritarea localului, unii spre a şi pregăti tezele, alţi spre a pâră i capitala numiţi in funcţiuni publice iu vreun district din ţară. Numai Mitică nu’şi schimbase obiceiul. In toate serile, la ora hotărâtă, ’l vedea cineva a ma-a-i obici nuitâ in ţaţa aşa zisei scene, cu cate un ziar in mană, şi soibind din când in când din paharul cu bere, băuţi, ra lui do predilecţie. El era cunoscut de maioritatea visitatori-lor acelui speclacol. Avea intre 23 şi 24 ani; era de statură mijlocia, bine făcut. Mi- Statul, de cât-va timp incoace, face ehel-tueli enorme cu restaurarea'monumentelor istorice, cu repararea bisericilor şi monâs-tirelor de cari sunt leggae oare-cari amintiri istorice din trecut. O bună parte din aceste eheltueli suut absorbite de picturile murale, -de ornamentări şi de odoarele bisericeşti. Prin intrebuinţarea lumânărilor de .parafină şi cerezină toate aceste picturi toate aceste ornamentări, toate aceste odoare vor fi stricate de fumul exalat de ele. Al treilea rău produs de lumânări falsificate e că valămâ sănătatea celor ce frecuen-te.iză bisericile. Ar fi timpul credem să se pue o dată un capăt acestei specuia(iuni neoneste. Ar fi bine ca guvernul, pentru a incuragea cultura albinelor pe de o parte, iar pe de altă parte pentru a nu zădărnici enormele cheltuelo făcute cu restaurarea monument*' lor istorice, să pue o taxă mare de import-asupra parafinei in stare brută sau fabricată in lumânări. Ar fi bina ca consiliul de hygienâ şi salubritate publică să interzică debitarea de parafină şi de alte substanţe false sub numele de lumânări de ciarâ curata, pedepsind aspru pe coniravenitori, pe cei ce’şi permit a abusa de credulitatea credincioşilor, pe cei ce’şi permit aş face o specula(iune ne onesta cu lucrurile sfinte. De la cetăţeni, incă depinde in bună parte a curma acest rău. Hotârascâ-se o dată pentru tot ds-una a nu mai cumpăra lumânări de pai afină şi acest object. ne ma găsind consumatori, va dispărea de la sine de pe pieţile noastre. Daca ţin numai de căt a face o mică eco nomie de la lumânările aprinse injbiserieă atunci le recomandăm lumânările de steari- Procesul Mârgăritescu-Demetrian zolvat in zioa de 22 ale curentei de tribunalul local, in favoarea celui danii Se ştie că d. Mărgâritescu> acţioi d. A. Demetriau pentru neplata' un® ferinţe de 4500 iei, provenita dinjf pararea unor efecte ; cei din urm* gâduia că ar fi insărcinat pe numill geut de bursă cu o asemenea cumpa^ După mai multe amânări, tribunalll zend că d. Mărgâriteseu se justifică jf plin cu registrele sale ţinute in regii când d. Demetrian n a putut infâţişi un registru, tribunalul, zicem, a r| ţat d a mai asculta martorii d-lui Mâj toscu, condamnând pe d. Demetrii plata celor 4500 lei, plus eheltueli ţţ decată. Primăria capitalei hotârînd a pre'J până in strada Colţei, strada Regală, I atât prin poziţia ei căt şi prin frumoai clădiri de pe dânsa devine din vine din ce i®i mai importantă, a cerut de la d. im ca sa cedeze o parte din curtea sa, siogti piedică pentru realizarea acestui proiect;-!, şi pe când toată lumea se aştepta câ’il Gazotti, un om cu o avere foarte idfll nată, patriot, va face acest mic sacrilt ca fără a mai pretinde o ] despăgubire, d-a din contra se opune, recurgând la procese. Afacerea s’a tratat zilele trecute mito tribunalului local, care a declarat^loculm-tins de către primărie de utilitate publi, râmâind a se ficsa despăgubirea cuveniid lui Gazotti. tică era un bâeat plăcut, cu .multe şanse pe lăngă femei. Figura-i rotundă, expresivă, ochii vioi şi fruntea-i pronunţata, arâtau inteligenta. Manieivle-i blajine, frumoase, cunoştinţele saie şi voi bi ea mai inultoi limbi străine, invederau buna creştere şi instrucţiunea. In seara de 17 decembre ii găsim in colţul din dreapta al cafenelei, gustând din licoarea lui Gambrinu-s. Sfârşise citirea ziarului şi se pregătii a cere ancă o bere, când veni să se aşeze la masă un tenOr, după ce permisiune işi ceruse. Acesta, mai de aceiaşi vârstă, cu o figură simpatică, luâ curagiui a rupe o tăcere ce era nesuferită amândurora şi ince-pu conversaţia. Vorbi de una de alta, făcură apreţiări asupra meritului cântăreţelor ce'eşiau pe scenă, spre a veni la teatrul româuesc, la operă şi la celebrităţile artis tice ce până atunci ambii avusese oeaziunea a vedea şi admira. Auzindu-i cineva, ar fi putut constata multe apreciâri judiţioase şi mult bun simţ. Miezul nopţii sunase de mult, spectacolul se sfârşise, localul se golise, afară de odaia lăturaşă, şi ei ancă discutau. Tocmai pe la o ora destul de întârziată din noapte obser- Procesul d-lui Bradlaugh incontra d-bi Gossett,gsergeant at arms al Camerii G-j muneior, care-1 isgonise prin forţa din Cu merâ la 3 August trecut, in urma îl hotârîri a Parlamentului, a venit in m de 7 Decembre st. n. inaintea Inalk Curţi. Apărătorul d-lui Gosset a insistat asoH punctului că chiar dacă Camera ar fi colii un act ilegal, tribuna’ul n’avea nici ocoie-1 petinţă in materie. Lordul Coleridge, prezidentul Curţii, al zis că tribunalul nu simte nici o dificultate in darea verdictului, dar că, consilierii importanţa caşului, tribunalul va daitjlu motivele sentinţii. I i Li fiţ r CONSTANŢA (1) „Ace-t oraş. numit in vechim* eetutj (1) După o corespnndinţă a Fostei. vară că râmaseră singuri şi se pregat» ;i pleca. Dupâ ce consumaţia fu achitată, unt iucăntaţi de cunoştinţa făcută, sehvmi'B cartele. Noul venit se numia Gheorghe ■ Părăsiră localul, ajunseră in stradă şi 4 despărţiră, apucând unul Ir dreapta şi aP la stânga, şi pioraiţându-şi a se intâlni» doua seară la orele 9 tot la Stadt-Pest. ■ A doua zi, 18 Decemvrie, ni se pregţJ tise o surprindere nu tocmai plăcută. Mart* cantitate de zăpadă căzută şi puternicul t» col ce ţinu trei zile oprise pe mulţi a m din casă. Stradele erau greu practica® pentru pietoui şi d'abia pe la orele 10 I formase pâitii. Timpul urît nu oprise toate acestea pe tinerii noştri a se ţine <1® uvântul dat iu ajun şi la ora hotărâtă se atiau in cunoscutul local de petrecere. Se aşezară la aceiaşi masă, comandară <*• te o consumaţie şi conversaţia deveui ă>ai iitimă. Astfel urmară a se intâlni tu*1 mulleuseri consecutive, până cănd ambii observară trebuinţa de a petrece impreuuS-Erau două caractere, care, deşi nu se potri-viau tocmai, dar cari se vedeau toarte num aplecate nnul spre altul. Douâ sâplămăni trecură şi Cri doui amici TIMPUL b |i “,dupâ datele istorice, si scie j al doilea period spânzuraţii au cont uu port maritim de o mare iu- ' vuBiuni, eontracţiuui spasmodice in muşte. Schimbările de secoli aduse a- chii feţei, ochii (globii ochilor) se in torc artei Eoropei, făcură acest loc cu dând lisiononiiei o expresiune oribilă. Aceste < ouvnlsiuui sunt in tot corpul şi mai olat şi neiusemnat; cu infiiuţaiea liniei ferate engleze Constanţa-Cer-oraşul progresă foarte mult şi in 77,cănd vezurăm că provincie» Do-va fi aueiată la Regatul Românie* 1 jţuram mult şi imbrăţişearăm cu câl-i :t ndardul ce făltâe pe pamentul Do-Crezurăm că cu guvernul nostru Constanţa va înflori in comerciu >i ajunge curfind & ne compara cu •e porturi maritime ale statelor Eu-Trist inia este resultatul aşteptărilor ». căci astăzi vedem populaţiunea emi-in mase mari, din care causa ora tecade din cea ce a fost odinioară j reface intr-o jalnică pustietate. Ul-oastră speranţă era in lunele Iulie ust, când cu venirea pasagerilor din |*u ţâri la băi, se vedea o mică mis-comerciu. Comparând insă nume-teitatorilor din acest an cu cel din a-Iscuţi, vedem că scade in mod consi-i vom ajunge a nu’i mai avea da lisa e că nu găsesc nici o mulţumire oraşoie balneare din Europa, unde românesc lunecă in busunarul «trei - şi consiliul nostru comunal, care in parte e recrutat din bărbaţi cotupe-aşi devotaţi mandatului ce li s a incre- Î; lor, să storţeazâ pentru a aduce oa ;ri ameliorări posibile din lipsa iirâ ijloace nu se poate nimic realisa. I trebui dar ca guvernul să vie intr-jfr. pe de altă parte comuna, daca nu haine de fonduri, să contracteze un iu-«.ut suficient spre a face cel puţin lueru-işjfl prima neee.-hate, ca aducerea apei nluaş, plantaţiuni, iluminatul oraşului, ivirea stradelor şi altele. IpPartea sciinţifie» O -va cuvintt medico-legale asupra morţei prin spănzurareţ 1) •I tiănzurarea este o violenţă exercitată afl; a corpului care, fiind străns de găt cu o Latură fixată, prin propria lui greutate a :e foarte repede perderea simţirei, opri-rarespiraţiunei şi moartea. î.perienţa, şi mai cu seamă aplicată chiar Ifl iersoane medicale, care s’au reintors la a ajuns a precisa efectele ce remită spânzurare. jîpănzuratul indată ce şi-i abăgat gătul chiul legâturei de spânzurat simte nu de cât, intr'un mod cât se poate de re. o căldură mare la cap, diferite su-sgomotoase, ca o musicâ cu toate fee de cântece in urechi, vede numai lu ii inaintea ochilor, cum zice Românul i- verzi şi ceva mai principal picioarele pare că atârnă sau că i sunt atârnate de ele d’oca (pietre de moară), aşa că nici i mai este prin putinţă d’a le rădica d’a face vr’o mişcare in ele sau in 2 superioare;—apoi imediat, intr’un mont, 'şi pierte cu totul simţirea. 'âte o-datâ insă se intempla, din causa uului repede in care cade, că nu simte nic din toate acestea. Aceasta formează ântăa faşă sau periodâ ‘-pâuzurârei. 1) De d. dr. Christodor Pâunescu, medic mar al urbei Ploeşti.—De vânzare la cu seamă iii membrele inferioare, ceea-ee le fac de sunt agitate foarte violent, ast fel că spânzurăndu se de balamaua uşei, prin sgo-motul ce 1 face lovind uşa cu picioarele poate avisa pe cei din prejur, d’afară sau din camera vecină şi a le veni in ajutorul vieţei. Un asemenea fel de 'spânzurare am constatat in anul 1878 la are-tul preventiv al districtului Prahova (in Ploesci). Un prevenit pentru tâlhărie fiind aşezat in cameră secretă, iu mijlocul zilei s’a spânzurat cu cureaua dela brâu de balamaua uşei. Cei 1 alţi preveniţi, cari se preumblau pe dinaintea ferestrei, spun că au auzit uu sgomot repede produs ca prin lovituri iu uşă, dar eare n a durat de cât un minut şi apoi a incetat şi ne-sciind ce este n’a dat nici o importanţă, aşa că spânzuratul a remas spânzurat până către seară când a voit sâ i ducă de mâncare. Din nenorocire mulţi cari voesc a ’şi rădica viaţa prin ast-fcl de mod, cunosc aceste convulsiuni, şi au grija d’a pune inaintea uşei saltema, ca să înfunde sgo-motul ce are se ’l fn "â cu picioarele, in timpul convulsiunilor agoniei. Acestei perioade urmează moartea aparentă. In această perioadă vedem cate o-dată relaxarea_sfincterelor, dăndu-se afară materiile fecale excrementele şi urina). După aceasta periodă imediat spânzuratul cade iu moartea reală, adică moare. Spânzuraţii mor in 10 minute cel mult; după 5 şi chiar 7 minute se pot readuce la viaţă, cu toate astea şi in această privinţă există exceptiuni, vâzându-se şi chiar după 10 şi 13 minute reinviind. S’a citat d’autori şi jurnalele medicale caşuri in cari şi după j/2 oră s’a putut reintoarce in viaţă, dar acestea sau nu le putem crede sau este o mare excepţiune şi pe care nu tre-bue să ne basâm. In anul 1881 am constatat un cas de spănzurare in podul unui grajd, prin care se invederează moartea repede, căci acel individ cu căte-va minute mai inainte, 10 15 minute, fusese in cârciumă şi măncâse . eşind din cârciumă s’a suit in podul graj dului din curtea cârciumei şi s’a spânzurat Bâieatul din prăvălie cam după 5-6 minute s’a suit in pod sâ ia fan şi vâzendu-1 spânzurat a dat strigate şi cum era foarte aproape de mine, pe dată am fost acolo, unde tâindu-i legâtnra am constatat că era mort. Ast-fel că cel mult 15 minute a trecut dela plecarea din cârciumă şi pănă la tăe rea legâturei; scoţând din acest timp cel puţin 2 minute timp necesitat pentru ales locul de spânzurat şi pânâ să se desbrace de haină şi sâ se lege, ne rămân 13 minute. Semnele exterioara ale cadavrului. Mai nainte d'a examena cadavrul [sâ observam objetele diu cameră in ce posiţiune se gâ-s se căci unii ’şi aşeaijâ hainele vpe pat. scaun său masă cu multă îngrijire, alţi le aiuncă, restoarnă scaunele. Se arătăm daca inprejurul lui se gâaeste vr’un object sau scaun, cum este aşezat şi de este resturnat şi in ce parte. Sâ deferim camera cum şi unde este aşezata şi daca este sau nu încuiată, Mai’nainte d’a face autopsia cadavrului spânzurat trebue sâ examenâm cu minuţiositate cu atenţiune, cu aprofunditate esteriorul ci-davului, căci incâ d aci putem sâ ne dăm un bun comut de causa morţei. Sa obser- I vim daca exista vr’nă urma de violenţă sau resisteuţa pe eorpul spânziiiatului Posiţinu'u generală acurpu'ui mai 'nainte de toate trebue sâ o avem in prima ob-er-v-iţiuue, pentru ca dintr’unsa putem dedu- toare; de primul-preşedinte al inal-tei Curţi de Casaţiune ; de rectorele Universităţii din Bucureşti sau de unul din decanii facultăţilor ; de delegaţii : Universităţii din Iaşi, Athene-ului roruăn. Societăţii Dacia-Romănia, Persoanele giuiea, forma grosimii, direcţiănea şi unde ce ţin cordoanele vor lî asistate de este fixată; dacă exisiă nod cum este făcut patru căpitani, şi in ce paito a gatului corespunde— Mar- j giiiele semnului din giurul gatului sau mai ' bine zis ndâucaturei formată de legătura de spânzurat şi mai cu seamă marginea de sus 1 esto viol cee din causa stasei sângelui in ce in multe caşuri felul morţei. Se examăii'im legătura da spânzurat, Iun- şi corpului de advocaţi. IV stratele superficiale ale pelei. Iu urmă sâ descrim faţa, coloarea şi fisi-onomia; posiţiunea membrelor superioare şi inferioare. Ea ţa spânzuraţilor la început este palidă şi cu cât slâ mai mult timp spânzurat cu a!ât ia o coloraţiune violacee şi undată; membrele inferioare asemenea. La tasul arătat, spânzurat in podul grajdului faţă şi membrele erau palide. Un alt cas de spânzurare am constatat in anul 1880 intr’o camera de la otelul Macedonia din acest oraş, care stătuse mai multe ore spânzurat şi la care atât faţa căt şi membrele erau d’o coloare violacee. (Va urma) PROGAMUL Ceremoniei funebre pentru înmormântarea râposatului BASILE BOERESCU I Duminică la orele 12 din zi va Începe serviciul funebru, după care vor urma discursurile d-lor: N. Io-nescu, Ar. Pascal, şi C. Esarcu (1). II Cortegiul funebru, plecănd de la biserica Sf. George-Nou, strâbate strada Colţei, Bulevardul Universităţii, strada Academiei, calea Victoriei Gn-cepând de la Palat), str. Măgureanu, cheiul Dîmboviţei, calea Eabovei, Doamna Bălaşa, str. 11 Iunie până la Cimitirul Şerban-Vodă (Belu). V In tot mersul sâu cortegiul funebru va fi ingrădit pe dreapta şi pe stânga de la prima musică (nr. 4) şi pănă in capul coloanei armate (nr. 14), prin douâ şiruri de soldaţi. VI Discursuri se vor mai rosti şi inaintea Palatului Universităţii precum şi la Cimitir. Comitetul Organtsator NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Cortegiul va porni in ordinea următoare 1) . Un pluton de jandarmi călări. 2) . Şcoalele publice de băeţi primare, secundare şi speciale. 8). Corul ceremonial. 4) . Musica militară. 5) . înaltul cler. 6) . Decoraţiunile pu date pe 12 perne. 7) . Carul cu coroane. 8) . Carul funebru. 9) . Familia. 10) . Diferitele delegaţiuni, corpul profesoral, al advocaţilor, Presa şi studenţii universitari. 11) . A doua musică militară. 12) . Trăsura familiei. 13) . Trăsura regală. 14) . Armata cu onorurile militare de „Mare cruce“ sau geneal de di-visiune. 15) . Trăsurile particulare. III Cordoanele carului funebru vor fi ţinute de delegaţii Corpurilor legiui- ţi). Vezi Cronica ăntâiu de şi nu mai veneau in toate serile la Stad-■■'t, totuşi erau des impreunâ. Intr’o seară, se întâlniră din nou la Iat-:iek. Figura lui Gheorghe era străluc toa-de bucurie şi Mitica âncâ nu era mai ţin vesel. Cauza se poate înţelege foarte x>r, mai ales la tineri. Ambii aveau parade hotărarâ sa piardă acea seară in pe-ceri. Cum sâ omoare ânsâ mai cu folos nrea noapte de iarnă? Pe când planniau, iacă ea trece pe lângă asa lor domnişoara Hemielta, una din le douâ câutâivţe care avea, pe lângă fru-useţe, şi darul de a şti să placă. Venise i taleru. şi ca de obieeiu. inlinse mana i Mitica, cu care tot d’a-una ’şi gâsia câte sva d»- vorbit, numai şi numai ca sa stea mai uit lângă dânsul, privindu’l totdauna cu ; osebită plăcere. Mi’.ica (ara a lipsi bunei cuviinţe, ii râs-undea sec şi necâutând a prelungi con-i rsufia. Cântăreaţa, dupe ce i băgă in pungă cu aţiva gologani, se depărta spre a continua n strângerea la taler, şi obosia pânâ in > le din urmâ, respunzend la toţi căţi ii a-resa cuvinte ce nu erau de cât banalaţi. Tinerii noştri se sfătuiau âncâ când veni nul dintre chelneri care, aplecându-se la irschia lui Mitică, i spuse o noutate, ce nu iuţin 1 surprinse, judecând dupe fisionomia - e făcu in acel moment. — Te inşeli, zise el chelnerului. Cauţi să mi indrugi la mofturi, sperând că’ţi va eşi ceva. In acel cas te-ai păcălit. — Sâ mâ trăzneascâ Dumnezeu, coane Mitică, daca n’ain auzit-o eu aseară spunând aceasta domnişoarei Roza, şi plângân-du-se de indiferinţa d-tale. E nebună dupe d-ta, pre legea mea ! ___ Bine. mâ voiu încredinţa eu acum lasă-ne. Şi chelnerul se depărta nu tocmai mul ţâmit, căci nu căpătase nimic. O ştire de atâta importanţă, ’şi zise el in sine, daca aş fi spus-o vre-unuia diu coconaşii cari sunt Debuni dupe domnişoara Henrietta ’rai-ar fi adus un bacşiş bun ; pe câtt vreme conu Mitică a primit-o ca şi cum i-aş fi spus că afară ninge. -- Ce ţi-a spus chelnerul ? intrebâ Gheorghe curios, când râmaserâ singuri. _ O prostie.... Credea că a sâ’mi scoată vre-o bere. Inchipueşte-ţi ce minciuna ’mi trânti... ca Henrietta mâ iubeşte. __ Ţot ce se poate, replica Gheorghe ; observai t. tasta şi chiar aveam şi eu am de «rând să ţi-o spun. Căutăm numai oeasia 1 Asta nu trebue sâ te mire. Tu eşti un baiat ( frumos ; cel mai plăcut şi cel mai cuviin- cios din câţi freeuenteazâ localul asta, şi apoi ar trebui sâ fia chior cineva să nu fi dat seamă ea ori de cate ori iese pe scenă ochii sunt numai la tine aţintiţi, şi ori ce ai cerut tu sâ cânte n ai fost refuzat. Adu-ţi aminte numai că zilele trecute, negasind notele la o canţoneta ce ai cerut tu, acân-tat-o cu toate acestea fără acompaniamentul pianului. Pentru cine altul ar fi fâcut-o, te iutreb eu ? Trebue deci sâ te iubească, şi anca cu pasiune. — Fugi d’acolo ! Mâ faci sa rîz, res-punse Mitica. Aceste femei au iuimi im-petri-e, el- nu pot iubi. Viaţa depravata ce duc, le fac nesimţitoare la amor. Punga, iată iubirea lor. Coarda simţitoare a inimei este aurul. Şi daca chiar se intfemplâ sa prindă afecţiune pentru vreuu tânâr, aceasta nu le va impodiea a jura câ iubesc pe aceia cari au mai mulţi bani de cheltuit. Capri-ţiu, draga amice, capriţiu şi nimic mai mult 1 Incâ o dată ’ţi spun, acest soiu de femei n’au iubit şi nici vor putea iubi vre-o data. (Va urma) Demroc. A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vânzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 32. Calendarul trebuincios pe anul 1884; Librăria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 lei Un pericol naţional de dr. I. C. Drâgescu. Ploeşti, tipografia Progresul. Cimpoiul ziar ilustrat, sâptamănal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul romăn. învăţaturi practice pentru preoţi, invăţatori, seminare, şcoate normal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară. 1. Noţiuni anatomice şi fîsiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporala. Cu figuri in text de D. G Yuia medical băilor din Mebadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la (autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i sa da A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şi C ie Strada Şelari No. 18—20, strada Lipscan No. 27 urmâtorele calendare pentru anu 1884 Calendarul pentru ioţt Romanii. Caltndand ilustrat romăn. mândouâ în ediţiuni de lues, ilustrate cu cele mal friiuiose gravuri, între care Statui lui Ştefan cel mare, Castelul. Peleşului, Su naia, etc., şi conţinând mai multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse de- N. D. Popescu. Preţul fie-cârui esemplar 1 leă şi 50 b Calendarul portativ, indispensabil jude cătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american d efeuiltat, de 366 date istorice, adrese, notiţe, etc., de pu în perete. Preţul ediţiunoi ordinare 1 lefi şi 50 b delucs 3 lei. De vânzare la tote librăriile din ţară CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu lucepcre do la 20 Malu 1883. La ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, laji, Calaţi şi Brăila (tren ac( c-lerat) iO ore 45 minute seara. ija Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Săra), Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La JPloeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predea] ftren accelerat) şi de l r ii la Ploeşti co trenul miit la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore B0 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vărcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulgor) 7 ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10_min. d. a. tren mixt). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, MărSşeţt R-Sărat, Bnzău, Ploeşti ("trenul acoelerat) S oro dim' De la Galaţi, Brăila, Bnzeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sârat, Buzău; Ploeştj (Predeal, Sinaia) 10 ores oara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li oro 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 orc 30 min. ameazi. De laVerciorova, T-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 2O min i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. sa— na ul eii)amiit), DE VENZARE KfS 'ZI virane, unul situat in strada Râdulescu Nn 6, având 8 şi juni. stânjeni faţa şi 18 lui gimea şi altul in strada Laboratoriu No.5-având 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. Iun gimea : Doritorii se vor adresa la adrainis-traţia”acestui ziar. COSTUME NAŢIONALE pp.nti 11 bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească se vinde cu preţuri foarte moderat de d. Uit lliopol, in gangul din faţe ala Teatrului Bossel. ă CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe diua de 2 Decembre 1883 €omp. Viind. 5°/0 Renta a morţi* abilă, .... 92--- 92i|, 5°/0 Renta Români Perpetui . • £0 90S/4 60/0 Obligaţiuni de stat .... 9 61/4 «7--- 6®/0 Oblig. Căilor f. Rom. regale. 1021/2 1031/, 5°/a > Municipale .... 82>/? 83i/4 10 fr. , Casei Psnsiunilor 3OO 1. 228--- 232- 5°/0 Scrisuri funciare rurale. . . 91- 913/i 7o/0 , rurale ..... 1021/a 1031!, 5°/0 Scrisuri funciare urdane . . *6*l« 87'/* 6eţo > > » 98 - 99- 7°[o > > » 102--- 103- Impr. cu prime Bna. (2O I. 5). . S2---0 84 --- Acţiî Binceî Naţion. Române 25O 1. 1330 1345--- , „ 80c. cred. mob. rom 250 1. iq5 --- ]PP --- , , Rom. de construcţii 500 1, 234- 238--- » , de Asig. Dacia-Tom. 300 I. 415--- 419 , , , Naţionale 200 1. 252- 236--- .................................................................................... Diverse iur ctmtra argint. . . , • - 3 1/4 3 5/, , , Bilete de Banqne . • 3 3/s 3 5/8 Fiorini valdre austriaco . . ■ • 2 9 2,11 i ^3 1.25 --- 99>/l 1001 (2 INTERNATUL 1)E BĂEŢI AL D-LU Heliade Râdulescu situat în localitatea cea mal sănâ-tosă; în grădina Heliade, piaţ- Moşilor, primesce orî-când elevi Stu^ diele se fac după metodele ce’o mai bune şi conform programelor scole-Jor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea orî-cine controla pro-sreseie ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii 'jusnA- ccm^a, Wt cu. -jucce* js/tir**. pWu-te--.zjtcâa.fccL. a. 'JIcaucLu*. tjt-j£a-SL4 Co LO t a,tixc £qOlLo,. MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de g&t, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-m |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lai Braun (boale de femei ş faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale di piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei) TIMPUL DE VENZARE ?3. Srulplurei No, 28. Dor urii 8* vnr acDr n strada (»rrzAii>;ti No. 23. Georg« Pe'ro urojdierul sau U O. oniţnseu otic# Kiirlţi No. 69. El MA8ASIN fondai Tetrol National Bucureşti FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VECHIA DIN DE MAŞIEE DE CUSUT COLONIALE SI DELICATESE A ii 11 îl O i ii La magazinul de argintărie, du p# oalei. Moţilor No. 167. su «ti# do vânzare cu preturi foarte moderate : Icoton, cruci, brăţări. ace de cap. (ave de dulceaţa, linguriţe, coţnicioare, zarturi, paftale, validele. cădelniţe de argint, salbi, diademe de cap, tacâmuri du maca, ţi altele de argint. Se primesc comande relative la me&ilă ramură, precum atici a so nuri, a ae arginta ţi a se spâla orce obiecte de metal preţios. M. Miuleacn. VIS-A-VLS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă, inaîtei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importai de la cele mai bune case următoarele Beuturi. fine. Ajilset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snis Ananas de la Hartiniqne. Banane de 'a]Bayona. Benedictin-BItter de China antifebric. Biter din via Urovidenzei anti Coleric. Chartreoz. alb. galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francla. Curaso de Olanda, alb, ver le si orange sec, de la Tiniand Foefein Plocrmint, verde, galben, şi alb do la Get. Freres din Francia. Cognae vieux, |Cogntc fln chanipagne, din Cognac. LiquemrJ tot felcl de gusturi de Ia Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastieă de Hio, Marascliino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Puncli in Cognac. Rhuru si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani si de Dealn mare. Preţuri moderate, servi-cinl constU. os. Cu stimă, D. G. MOCIANU. Prima soc’etate de Credit Fun ciar Roman din Bucureşti Se aduce ia cunoştinţa domnilor deten-tori că toate scrisurile funciar 7 (la sută,) purtând No. 1 p6nă la 21245, care mai unt in circulaţiune, dar ne eşite la sorţi, se vor preschimba cu alte formulare de scrisuri funciare tot 7 Ia sută, fără talon osebit, ci formfind un singur corp şi pur-tătore de 60 cupone semestriale, având primul cupon scadenţa de 1 Iulie 1884. Nu se va preschimba nici un scris funciar, dacă na se va depune, in acelaşi timp şi talonul respectiv. Operaţiunea preschimbărei fără nici o • -. ■ se va face Direcţiunea plata şi numai I acestei societăţi, strada Coltea, cu începere de la 1 Ianuarie stil nou 1884. PLATIBILE IN RATE MICI SE VINDE NUMAI LA G. NEIDUNGER, BUCURESCl ţ Grand Hotel de Bulevard BUCURE SCI: Piaţa Sf. Gheorghe 81 ( CRAIOVA: Strada Lipscani 3i GALAŢI: Strada Domnească 35 ( RUSCIUC: Knajeskaja Uliţa 75 Direcţiunea, IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ Administraţiunea: PARIS, 22, bulev. Montmartre. GRANDE-GRILLE.—Afecţiuni limfatice, bâla căilorfl mistuitbre umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.—Afecţiuni ale căilorfl mistuilâre, greutate Ia stomaeda mistuire grea nepoftă dc mâncare gas-tralgie, uispensie. CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale besicet, nisipfl, pătră, gută, diabetă, albumin&ciâ. HAUTERIVE. — Afecţiunile rim-chilorfl, ale beşicel nisipfl, pătră, gută, diabetă; albuminăriă. . ^ ▲ sd cere numele isvernlui p«' o capsulă. Deposiifl In BucurescI !a DD. War-tonovitz şi Herţog.___ TENCUIALĂ PENTRU CASE Atare deposit la D-nii F. firazzeai & C-Calea Victoriei 55 16. —CALEA VICTORIEI — 16 MARE*. E MAGASIN Boalele Stomacului DIGEST1UN1 ORELE PRAFUfil şi PASTILE Ou Bismnth şi Magnesiă Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile an tiacide 5 digestive vindecă (oalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vărsă1 urile dări afară, colice; ele regulariseaaă fuuciinnile stomacului şi a intestinelor. Adh.DETHAN, farmaci'ob St-Denis.SO,rar şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi seinnătnra J. FAYARD -Prafuri 5 fi-,—Paştii franco.fer 25C nude Piane şi Pianine din cele mai renumite ta brici american cu întreaga placă de metal, se primeşte şi secţii in schimb, comandele se prime n: din toate* proJ ‘* la cumpărarea unui piuno se dă şi una colecţie de J piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d'a-una un buni ir ŞÎ facteur de piano. ti imisicale : Olteanca, cuadril do Ltiis Wicst 2 fr. CarmnJ do Ltiis \\ iest 2 Ir. Ce fi-am făcut eu nare. romanţă pentruj piano I Ir, Sunt Ţiganca, romanţă pentru voce şi pianol ••ani, Manii Mea, Mari,:! romanţă pentru voce şi piano dej BUCURESCI 6 : strada vestei 6. (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SăE?9 1. Hvdrotiiernpis. 2 Electrizare, 3. 1 thonedie. 4. Gimnastica Medicale. 5 th&laţii, 6. Mâaajiu sistematic, 7. Ser-eml la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-' Ie. SECŢIA HIGIENICI 1 Bas abur................3_ţ 1 bas tis putină eu 91 fara duşi lei 2,5>> • ciment pentru"' medicamente .... 2. — ’i 1 duşA recs sistematică . „ ţ,5oi iai DE abur; SI DE ţ PUTINA NOTA. 1. Băilo de abur sunt deschise” toate zihle de la 7 ore dimineatal ADEVERATE INJECŢIUNI SI CAPSULE n I C O FI D FAVROT Cnrmilt po«odA proprietăţile te. ... ^nice îi Gudronului ad&orot* pe lAniri »c* < ircc nou ^.TAK'ICA d*,Cop*/"' .BU mi »•»«*«» atonuhul }l na pravără mei 1 mu t,reţ* , oonstituMcu medicamentul prin escelenl» in tratare» bulelor , . h T !W0!,e* ®curBorl ▼•Chi seu recente, calare a beşicei şi ourre- ren liirA voie iu rinului w w 1 c ie linele tratamentului, ţi cAnd ori-oe durere a dispărut, unul INJECŢIUNU RIOORD «?U Intăî^rea**'11*' m,,Jllocl’1 ‘nfialllbil de a oon.ohda vindecarea (I de a propria noastrăs fabricaţiune recomandăm şoşonul ADEVERAT SIROP DEPURATIV Dfrecţ Tipografia A. Mmletou sala Theatndui Bossel,