ANUL AL VII—No. 265 VIERI 2 DECEMBRE 1883 »tra ţi a,, Of* I efl Vlctoi-iei IX r*. 33. V ABONAMENTELE 4" leî 22 lei 12 lei 60 Iei „a «e priimesc Ii idmÎDiflkruţie. ; (ŞdalA 10 bani număru icte 15 bani nntn&rn M PALEOLOUU 1 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Uni» 30 litere petit pag. IV. 40 Keclame oajţ. III . . . .1 50 . II .... 2 50 > AfiHnţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziaralnl i> Vleua, la binronrile de anuuţnri Heinrif Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelib, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Gldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. uţresli, 1 Decembre 1883 biele actualei legi comunale, voi f o clipă, de ocasiune, şi sanc- i sl [prin telegraf, spre a rămâne joi nă regimul acesta pentru serio- eJUi respectul său de opiniunea liJ; efectele acestei legi, care fu .itlEă pună primele jaloane sis-ufl electoral ce vor a-1 introduce ii gDsetti şi Brătianu, in locul ce-jigoare astăzi, ne sunt martu-re bunătatea legii. riupiul claselor, care formează Hemului actual constituţional, deit prin confundarea la un «feritelor categorii de alegă-t-fel clasele luminate au fost £ de masele inculie, pe cari ti d-lui Radu Mihaiu le conduce e irige la votare, ca lupul ce ■a oaia la peire prin coada ii face vânt de pe la spate, te cuvinte, s’a făcut singur guvernul, el numind indi-■ Sar pe primar, daca odată a-Bte. alesul celor aleşi cu bi-atarea onorabilei politii. ■i|H fuse primul consiliu C'omu-din actuala lege pripită, o n consecinţele deplorabilei sale distraţii. ichetă parlamentară caută a-vază, cum a mâncat dracu cum milioanele, destinate pen-mnătăţiri in oraş, au perit de tatea lucrărilor, in căt este ne-un adaus de alte milioane săvârşirea lor; după ce in Oa-ninistrul de Interne, blamatul ustiţie, defini complicitatea din-uar cu nepotul său, insărcinat ducerea acestor mari lucrări, oribil ceea ce se constată, jln+ăiu casa comunală a adjuns sleire, in căt Comisiunea inii n’a putut face faţă nici la i nici cheltuieli de reparaţiuni cs 'U '6a e r: lC i a ui .~ă la f c Hi s u ■ ; le pe unde s’au construit cae scurgere s'au lăsat in intu-iănd loc la cele mai triste ac- gele nu s’au restabilit de căt iâ de orăţii. dorii de la pavage au fost neplătiţi, şi desperaţi au că-toată furia plângerii pe biata i QD6 interimară, ce nu ştie de ă le satisfacă dreapta lor ce- ’eşit, spre a armonisa cu in-administraţiune actuală a ţâ-putea face mai bine nici d. iajSi, nici consiliul Comunal, din iruia eşise. in fine s'a disolvat acest prim :: - legii actuale Comunale, cu in ten ţi un ea in aparenţă de a se îndrepta relele ! In sinul consiliului disolvat pre-pondera elementul ceJ vechiu roşu. d-nii Serurie-Cariagdi-Buescu. In contra lor se ridică asociaţiu-nea Dr. Sergiu-Radu-Mihai-Bibicescu. La gheşeftari vechi se opun gheşeftari nuoi şi mai avizi de bună seamă, daca va urma legea naturală a lucrurilor. Se găseşte acum in luptă membrii aceleiaşi familii, cari se tabără unii pe alţii, cu o invierşunare demnă de o causă mai curată. Fiind că toate instituţiunile asupra cărora are măna guvernul, contribue la succesul său in alegeri, garda cetăţenească îi este şi ea unealtă de a paralisa voinţa sincer exprimată a a-legetorilor. Dar intr’Snsa prepondera iarăşi ele mentul vechiu prin polcovnicul Se rurie. Deci s’a înlăturat Serurie, prin influenţa prefectului poliţiei la ministrul de Interne. Campionul vechiu al regimului roşu a rămas să continue lupta ca particular. Dupe toată logica ar trebui să se aştepte cineva la succesul elicei susţinută de forţele poliţieneşti, unite cu acelea ale gardei, şi prin urmare să prezicem şi noi de pe acum învingerea polcovnicului mazilit. Cu toate acestea să mai aşteptăm. Momentul psicologic care ne-ar face să intrevedem resultatul sigur al luptei dintre gheşeftari n’a sosit incă. D’o-cam-dată sunt numai preparative in mici comitete, unde poliţia, de şi amestecată prin agenţi degu -saţi, nu are incă nevoia să-şi desvă-luie toată forţa. Mai tărziu dar avem să vedem pănă unde se va intinde înverşunarea şi care din părţi va trebui să capituleze. In aşteptare, zice-vom concetăţenilor noştri de toate treptele şi de tot temperamentul : Comuna este mai cu seamă o autoritate de gospodariă, unde se cere bună îngrijire, prevedere şi economia. Aci dar nu ’şi poate avea locul preferinţele politice, ci mai ales cată a se uita cineva la persoană. Pentru ce oare, atunci, să nu se aleagă persoane numai din rândurile bărbaţilor cari ar fi dat probe de o viaţă cumpătată şi de pricepere in administrarea averii lor propriă, de căt a se ameţi de discursurile ori-că-rui flueră-vSnt şi de a i se da casa comunală pe mănă ? Daca ne-ar fi dat să sperăm că alegătorii vor putea decide ei insişi de soartea lor in viitoarele alegeri comunali, asemenea bărbaţi le-am recomanda noi, şi pentru succesul lor am uni şi silinţele noastre. ŞTIRI TELEGRAFICE Pesta, 11 Decembrie.— Camer» magnaţilor a respins, cu 109 voturi contra 103, proiectul de lege relativ la căsătoriole ÎDtre creştini şi jidovi. Belgrad, 12 Decemvrie. —Procesul d-lul Pasici şi alţi capi al insurecţiei, cari s’aO refugiat în străinătate, va avea loc la 16 Decembre ; eî vor fi condamnaţi în contumacie. Dupg proces trupele vor fl parţial des-mobilisate. Borna, 11 Decemvrie.—Se crede în cercurile clericale că dacă Principele imperial al Germaniei va descinde la Quirinal, va fi primit cu tote astea de Papa, dar în audientă privată şi sub numele de conte de Lmgen. Paris. 11 Decemvrie. — O depeşe din Saigon anunţă, că acţiunea a început la Tonkin, der că resultatul nu va fi cunoscut de cât dupe câte-va şcan şi cătunele Zaboloteni, tărgu Grigoreni şi Tri-feşti, pendinte de comuna Hermeziu, fiude-tu Iaşi. In aceste localităţi se aplică măsurile prescrise de legea politiei sanitare veterinare * D. colonel Al. Budf-teanu s’a insărcinat cu funcţiunea de comandant al pieţei Bucureşti. in locul d-lui colonel Schiau, dus in străinătate. * Curtea de apel secţia III, judecând ier recursul d-lui AI. Bâicoianu contra sentin-tii consiliului de disciplină al avocaţilor, a anulat zisa sentinţă ca dată fără compe-tmţă. * D P. I. din strada 11 Iunie a fost anchetat alaitâ ieri de poliţie pentru c’a atentat la pudoarea ficei sale. Ştirea această o (Jâ Eesboiul. • Pentru locul vacant de arhiereu cu titlu de Craioveanu, Sinodul a ales pă următorii trei candidaţi; Arhimandritul G. Enăceanu, protoiereul Focşa din V.-slui şi arhim. Te-octist Scriban * Din clasa anului 1884 se va chema sub drapet 12.000 tineri "pentru armata permanentă, 3.000 tineri pentru călăraşi, iar restul clasei deducăndu-se cei dispensaţi, se vor inscrie intre dorobanţi, potrivit dispo-siţiunelor legei de recrutare. • Recrutarea se va face şi contingentul, se va chema conform legei asupra recrutărei şi conform eu cele prevăzute in legea asupra organisărei putarei armate. * Sau numit ca oficeri recrutori, membrii ai consilielor de revisie. La judeţuf Mehedinţi D.maior Dobriceanu Ion din regimentul 9 călăraşi, in Iocu D-lui maior Vintilâ Eremia din regimentul 7 dorobanţi. La judeţul Muscel pe D. maior Vintilâ Eremia din regimentul 7 dorobanţi, in locul D-lui maior Chivu~Gheorghe din regimentul 17 dorobanţi: Un liberal-conservator in Seuat Un liberal-conservator in Senatul actual iată ce nu s’a ştiut de nimeni. Cititorii noştri vor fi crezând că glumim. Nici gănd ! Lucrul este tot aşa de serios precum a fost şi este de serios senatorii roşu care a mărturisit aceasta in faţa maturului Corp. In şedinţa din 28 noemb'rie, zi memorabilă, pe care cameriştii din dealul Mitropoliei au cinstit-o, au sărbătorit-o, cum au ştiut, pe la casele lor, cum a zis oratorul la ordinea zilei d. Dimancea, —dar in care zi membrii Camerei de jos au lucrat, dănd prin această dovadă de deosebită vrednicie —să nu le fie de deochi! — d. Lupaşcu ne dede ocasiunea d’a vedea această minune ce pomenirăm mai sus. Procedăndu-se la vot spre a se alege un membru in comisiunea de revizuire a Oonstituţiunei, d. Lupaşcu a întrunit cele mai mulle voturi şi astfel a fost ales in locul d-lui Giu-vara demisionat. Cu astă ocasie, noul ales crezu de cuviinţă să zică următoarele cuvinte ce le extragem din Monitorul Oficial de ieri 30 Noembrie pag. 515. Mulţumesc onorabilului Senat pentru onoarea ce ’rni-a făcut alegându-mâ in această comisiune, şi declar că opiaiunile mele sunt liberal-couservatoare in această materie. Adică, nu zău ! o fi inţeles d. Lupaşcu semnificaţiunea declaraţi unei sale că este liberaî-conserva or ? Si ăncă, o fi pricepând senatorul liberal-conserva! or şi roşu ce mâncare o fi aceea? Noi—o declarăm firă sfială—ne îndoim de această pentru următoarele două cuvinte: Sau d. Lupaşcu nu mai împărtăşeşte vederile stăpânilor săi, şi atunci ce mai caută acolo in Senat; Sau nu ’şi-a putut da seama pănă acum cari sunt vederile politice ale unui liberal-conservator, şi in acest cas il plângem. Ori şi cum, comedia işi are hazul ei. Prea era monoton Senatul, compus fiind numai din roşii naţionali. Puţină varietate nu strică de sigur. Este şi un liberal-conservator ia Senat. Bine că ne-a spus-o, căci altminteri cu greu am fi putut ghici. r TIMPUL Cisma lui Bismark In timpul pregătirilor noastre contra Ton-kinului, totul s'a potolit lată cu Germania. Polemica noastră franco-germauă a avut de resultat liniştirea. Nu se cade se se ocupe cine-va prea muli de discursurile resboini-ce pronunciate la Palermo de al de Crispi, Cairoli şi tutti quanti. Nu ne aflăm in ajunul de a vedea po ^re-un Cesar impresu-rănd cu legiunile sale Parisul, urbea gală. Nu ne vom reintoarce la atăţi secuii in-napoi. Est» ştiut că eu iubesc Italia. Nu vorbesc de Italia de azi. Au fost patru Italii de la 1800 incoa. Bacon a zis că dacă ar put a cineva a pune alăturea una lângă alta toate fiinţele ce au fost din zece ani in zece ani noi ne-am rîde in nas. De asemene, naţiunile, cari trăiesc timp mai îndelungat de cât oamenii, se schimbă puţin câte puţin la fie care duoâ zeci de ani. In veacul noâ-spre-zece au fost patru Italii foarte deosebite : 1. Italia lui Lamartiue, Stendhal, etc., Italia care scria sonete de amor pe basmale de matase; Italia lui Silvio Pellico, etc., Italia Carbonarilor ; 3. Italia piemontesa a lui Cavour ; 4. Italia Tfizutâ aşia de bine de d. August Brachet, Italia germană de astăzi. In acest moment, jocul italian se joacă de trei betrâni; Crispi, Miughetti, Depretis. Cu pârul câtor trei, n'ar putea se facă cineva unei pâpuşe o mică perucă de pfir negru. Apoi, partea germană nu este pai tu,! un- t atoli a Italiei nuoi, pe care T-agOpurtat de Italia ar repurta victoriile ceJe mai reale, I căteva zile. Spre a face onoare acestui titlu Italia irui pare mai mult de cât or şi când legată de soarta Franeiei. Negreşit, nu mai suntem, in Francia, in zilele de la Magenta şi de la Solferino. Şi Italia nu mai este Italia unde intrarăm, in 1859, iu sgomotul viv aţelor ! In acel mo ment, visând deştept visul anului două-zeci străbătusem deja acea Italiâ, precum "străbate cineva o galerie lungă de bal, — valsând ! Italia era aşa de frumoasă in căt se părea soldaţilor noştri o venerâ laureată ! Şi tocmai această Italiâ să devină azi o sucursală a marei casarme germane ? Nu ! De sigur, inţeleg ca guvernul italian, care o dinioară era ambiţios, de şi nu avea lâs-caiă, să fie ambiţios peste rescoale acum când are un budget serios. El sacrifică tot la armatele sale de uscat şi de mare. Armata sa de uscat este mai tot atât de importantă ca şi a noastră, şi navele ei cuirasate sunt mai mari de cât ale noastre. Italia practicează acum sistemul principelui de Bismark : a cheltui mult pentru resbel. pentru a căpăta mult prin resbel. In adevăr, focul resbelului este acel in care cineva câştigă mai mult... când nu perde mai mult... Aceşti trei oameni sunt: D. Crispi Sicilianul, unul dintre cei „o mie“ ai lui Garibaldi. Acest antifrances este astăzi o mască cu vâpseana eşitâ, ca după o zi de Mardi— Gras. El are aspectul unui eclesiaâtic travestit. Acest duşman aprig al Franeiei are maniere cucernice. Când acest orator voieşte sâ blâsteme la tribună el are aerul unui preot care binecuvintează in amvon. D. Minghetti, care astăzi este nu amicul d-lui Crispi, dar aliatul sfiu, este un Cavurian degenerat. Moderaţiunea lui nu este decăt osteneală. Totuş el este de soiul oamenilor de Stat englezi. El a^tost diplomat fin, şi elegant orator de afaceri. Se cunoaşte ca a vezut pe Cavour, precum se cunoştea pictorii cari văzuseră pe Michel-An-gelo ! C»st lalt antifrances, d. Minghetti, are aerul grav şi prăpăstios al unui palat iu ruine, acoperite de ninsoare ! Singur numai nasul sfiu acuilin se pare in viaţă. Perul, mustăţile, semi -favoritele parcâ’s căiţi.. Spiritul sfiu, odinioară atât de drept, a indurat influinţa verstei—a devenit un spirit sucit. D. Minghetti este un moderat care se aliază cu năbădăiosul Crispi, intr'o ură comună contra Franeiei, şi contra d-lui Depretis, principalul ministru italian. Depretis seamănă cu o vulpe atbâ din Siberia. Alb ca ea, şi cu nasul intors in sus ca ea. Mai are ca şi d. Thisrs ochelari şi oare cari cualităţi puteinice. De alt-fel, mic, gărbovit şi zăpăcit de timp. > DD. Crispi şi Minghetti mustrează pe d. Depretis că iubeşte Francia. In adevăr, d. Depretis este un vechiu tovarăş, cate o dată adversar al lui Cavour, şi mai 'credincios politicei marelui Italian de pre cât este d. Minghetti. El a impedicat Italia de a ne face resboi eând cu Tunisul. Iată cei trei oameni cari, colo-jos. joacă acel fel de partida de whist,Lcare se chia-mă „partida mortului". Al patrulea jucător, adică mortul, este Garibaldi, al cărui nume este âncă puternic! Suntem foarte departe de luptele cele mari ale Guelfilor şi ale Gibelinilor. Astăzi, politicianii italiani sunt politicianii cei mai realişti din Univers. Nu voesc se mfi prindă mirarea de“aceasta. Pasiunile cele mari şi principiele cele mari sunt acum stinse in inima popoarelor. Nemuritoarele cuvinte ale marilor patrioţi morţi fac pe mulţimi sâ casce de urât, precum [fac acele lrumoase melodii devenite comune, fiind jucate mereu. Ei bine ! Şi eu voi sâ vorbesc astăzi lim-bagiul din timpul meu ! Adaptez şcoalei moderne vechiul cuvânt al lui Guichardin : Trebue sâ te puni pururea de partea victoriei: Va dovesivince." t Se zicea altă dată că Italia avea patru mari soldaţi—cari erau patru cărţi ! Cele patru cărţi ale lui Cantu, Balbo, Gioberti, d’Azeglio. Astăzi Italia ara. . . patru cuirasate. Aceste nave uriaşe se numesc Duilio, Dandolo, Lepante, Italia. Ele costă j reţul unei sute de spital uri mari. Pe când ministrul nostru al afacerilor străine nu are de cât 500,000 franci ca fonduri secrete, din cari o Dună parle este cheltuită prin mutările funcţionarilor bănuiţi de moderantism, etc.— Ministrul afacerilor străine al Italiei are o casă secretă de opt milioane anuale. E tocmai sistemul lui Cavour care, la ianuariu 1860, ceru dela Parlament sâ nu’i ceară socoteală cum a Întrebuinţat şease zeci de milioane. Ia priviţi soldaţii italiani când trec. Ei ămblâ cu paşi iuţi, şi trompetele lor au aerul de a suna năvala. Ei n’ar putea astfel merge prea departe. Dar resbelul con-timpuran nu poate dura timp indelungat. In timpul de acum cineva moare iute—precum şi vieţuieşte pripit. Italia are astăzi 50,000 de vânători ai Alpilor. Broască, ea se crede tot aşa de groasă ca şi boul german. Dar nu voiu sâ zic Dimie cu amărăciune, căci ştiu că Italia care voeşte sâ facă resbel Franeiei nu este de fel Italia întreagă, precum nici Eranoia, care chiar de măue voieşte sâ joace partita ce se chiamă la belle, după lena şi Sedan, nu este Francia intreagâ. Eu afirm, din contra, că marea mulţime talianâ voeste pacea, şi că regele şi d. Depretis doresc in sinceritate alianţa cu Francia 1 D. Depretis prea este esperimen tat ca să nu ştie cumcă Francia ar fi inamicul cel mai primejdios al Italiei — şi tât de invidiat, ea a chieltuit două sute două-zeci de milioane cari astăzi sunt lăsate in sarcina municipalitaţei florentine. Miseria este maro. S’ar putea cumpăra acum cu zece mii franci in aur un palat care acostat o sută de mii franci. Chiar Eoma capitală nu este mulţumită. Ultimile alegeri municipale romane, despre cari s’a ocupat infiae vaticanul, datoră victoria partitului papalin. De acum ’nainte marele papă Leon XIII ştie care va fi forţa sa, când va voi sâ incenpâ acţiunea. Napoli nu se îmbufnează—dar se află la densul acele reliquiae din vechilo guvernâ-minte pe cari chiar un secul ce trece nu le poate şterge cu totul. Infine, fiecare ştie că la primul apel al unui general inamic scoborât in Sicilia cu un corp de armată — puternicul partit separatist se va scula. Deci, vedeţi oare acest colos italian păşind contra noastră — şi de o dată sfârâ-măndu-se in şeapte bucăţi ? — Patru mai mult de cit Venera lui Milo pe care au tâiat’o in tiei trunchiuri pentru a o drege! * * * O repet — nici o amărăciune in tudiu meu 1 Voiu să spun compatrioţilor mei că Italia cu minte — şi ea este, chiar in acest moment, la putere — are multe motive ca sâ nu ne facă resbel. Un inamic inteliginte al Italiei contim-purane ar bate cu dibăcie la rărunchii chiar ai ţârii. De esemplu,'el ar susţine „Societăţile agrarii", cari sunUbuba satelor ita-liane. Ţeranii, cari nu votează, dar cari vorbesc, sunt întărâtaţi, ca in Irlanda, de proprietăţile cele mari rurale. Pliniu zisese deja: „Latifundia perdidere Italiam." Acest popor doarme, precum doarme marea când nu este vânt. Resboiul ar putea sâ fie acea suflare teribilă in gura uuui inamic dibaciu. De sigur, un inamic al Engliterei, res-boind contra ei, ar căuta alianţa lui Par nel. Cunosc mai de aproape pe Parnel al cărui portret T am făcut aci, şi ştiu bine că separaţiunea Irlandei este obiectivul seu De asemene un inamic al Italiei ar căută Parneli italiani, ca Lazzaretti. Deja Papa, daca ar voi, ar putea se pună in mişcare valuri de oameni in Italia, lăsând se lucreze clerul de legat strâns cu poporul din sate. jos. * * * iată cum : Daca Francia de azi ar avea un adevărat om de Stat la ministerul afacerilor străine, el ar face sâ inţeleagă pe Italia care ar fi planul nostru de campania contra ei, in caşul uDui resbel. ’Mi este lesne sfi vorbesc cu amărăciune du Italia pentru c-â eu iubesc Italia şi pentru că spre a zice astfel, am servit’o. Cu toate astea sunt încredinţat ca regele şi d. Depretis doresc pacea — nu cred ca In fine, sunt in Italia duoi suverani pri onieri : Humbert şi Leon XIII. Col ca-ie este mai mult prisonibr nu este cel ce se crede... Revoluţiunea este cea care i zoşte sâ nu scape pe amândoi. Cu toate acestea puterea Papei remâne tot aşa de mare ca şi a'tâ dată. Ceri-mo niile solemne de la basilica Sfântul Petre nu se mai fac, şi miile de făclii sunt stinse. Dar mica candelă din sanctuariu rămâne aprinsă, după ce .sfi sfîrşeşte vecerniile..-Ea este la Vatican. Ciudat şi sublim spectacul este acest bătrân investit in alb, cu profi.ul admirabil şi cu toate acestea volterian, conservând in carcera sa candela care luminează pe toţi cei cari cred in drept şi in ideal. Leon XIII ar putea sâ profite du resbel pentru a lua mapei patrimoniul Sfântului Petru.... Se nu’rni ziceţi : „O visătoriile !" Nu, eu nu visez. Ştiu sâ vorbesc limbagiul realist din timpul meu, pe când tot de o dată am copiat puţinei pe Machiavel. Priviam de aproape, anul din urmă, trio regal : - Regele, Regina şi copilul au £ceeaşi infâţişare tristă Nimeni n’a consta- ver-un om de Stat italian afară de d. Crispi sfi nu ştie planul de camnaniâ ce’i * * . n , ■ , voiu desvolta. P asemănarea Regelui cu C .rol-Albert, Mai anteiu de toate Francia ar putea sâ 1 ““ 6316 m ic, x i aui.ia ar putea sa , trasuri, dar m espresiune. Examinam cei duoi mari ochi ai lui bol- sune asupra vechiului spirit de municipalism care este stins numai pe jumătate in Italia unită. Veneţia moare de foame, pentru că portul austriac de la Triest 'i ia mai toate materiile de hrană. N’ogreşit, libertatea trebuie să fie iubită chiar atunci eând face râu—precum marinarul iubeşle marea, chiar când ea sfarmă bastimentul sfiu—dar vene-ţianul ar vrea sâ fie liber de precum este, dar tot de o dată să fie şi bogat, precum şi buna oară este portul de la Napoli! Milanul nu mai are parte la banchetul italian. Toate foile anghinarei de Savoia se pn- azi că aparţin italiauilor de la mea-ză zi. Turinul, vechia capitală, are acum infurien de socia divorţată. E’lorenţa a tost ruinată de titlu de capi- boşaţi, cari lucian de un foc iutunoco-. Ar fi zis cineva că sunt duoâ lanterne de doliu, aprinse subt un zăbranic negru. Daca aş fi putut, aş fi zi-; acestui fiu al regelui pe care 'I am văzut atât de mult şi de mai aproape de cât pe fiul sâu : „Sire, „Remember 1 cea mai bună aliată a Italiei „este tot Francia. Nici o dată frumoasa „voastră Italie, a cărei forma particulară „este aşa de strania pe cartă _______ nu „cade sâ fie cisma lui Bismark 1 Ignotus (Figaro) SG DIN DEALU MITROPOLIEI D. LascarCostin, nuinindii-so avocat public. renunţă la mandatul alegătorilor sei. Alegătorii colegiului [jll de Tutova vor avea st Încredinţeze apărarea interesslor patriei unui alos care ar voi se se câpâtuiască şi el. D. Epurescu cere d-lui ministru de Externe explicaţiuni asupra resultatului anchetei internaţionale relativă la incidentul dela Iţcani. D. Slurdtta, amabilului nostru confrate de la Tagblat, mărturiseşte că există o diferenţă de opiniuni in sinul comisiunei de anche ta şi că d-sa lucrează pe torenul diplomatic ca se aplaneze neînţelegerea. D. Pcieţeanu face o apologie călduroasă de reposatul profesor Moroiu şi propune o pensiune viageră de 250 franci pe lună pentru vfiduva sa. D. Brătianu vorbeşte iu sensul d-lui Pe-rieţeanu şi merge chiar mai de parte. Pro pune a se ridica o statue pe una din pieţe-' le noastre publice Iui Moroiu şi alta lui Lazăr, fondatorii seoalelor noastre. Proectul se triinete la secţiuni de urgenţă.. Se incepe o discuţiune relativă la şcoalele dependinţe de ministerul agricultuiei şi co-merciului pentru care se cere ca numirile sâ se facă conform legei instrucţiunei publice. D. Buescu combate acel proect cu multă auimaţiune. D. Istrate şi apoi d. ministru ^ămpinea-nu roagă pe Cameră să voteze legea. Cum vfi puteţi iuchipui, camera votează luarea in consideraţie, căci aşa a cerut ministru. D. N. lonescu se sue la .Tribună pentru a susţine ideile emise de d. P. Buescu.. Co-misiunea permanentă de?pe lângă ministerul de agricultură şi comerţ este diferită de acea comisiune permanenta de pe lângă ministerul de Insturcţiune. Una, povăţueşte pu ministrul agricultura cum trebue sâ se arendeze moşiile statului, şi se desvolfcă mai mult comerţul; cea l’altâ, are specialitatea instrucţiunei, a orga-nisării şcoalelor. Deci aceasta este competiu te pentru a da direcţiunea sciinţifică şcoalelor chiar acelor dependente de ministorul agricultura şi comerciulur Permiteţe-mi d-lor de a vâ citi acest proect de lege care, pe cât e de laconic, de scurt, p’atât e de necoprinzfitor frîsete).. Citeşte : Proect de lege Art. (I). Atribuţiunile consiliului) general şi al consiliului permanent din legea instrucţiunei publice, trec la comisiunea permanentă de pe lângă ministe rul agriculturei, industriei, comerciului şi domenie. lor pentru toate şcoalele dependinţe de acest minister. Numirile corpului invâfâtor din aceste şcoli vor face conform legei instrucţiunei publice. Aceas â lege ar da resultatelo cele mai nefericite pentru acele şcoli. De exemplu d. Marghiloman, agricultor cu experienţă, abil, norocos, care e membru iu consiliu permanent pe lângă ministerul agricultura n’ar fi câtuşi de puţin capabil a da cel puţin un consiliu pentru technică a unei şcoli chiar profesionali. Dr. Mâldăreseu e laportorul acest i legi. D. N. lonescu fineşte discursul sfiu prin a reaminti pe acid doctor din teatru at lui Moliere ce punea inima acolo unde o vedea eh. D. Mâldăreseu se precipită la tribună pentru a lua apărarea atacatului sfiu confrate din teatru lui Moliere. D. Gămpineanu ia li rîndul sfiu cuvântul pentru a’şi apăra legea. EV-e ap>-l la majoritatea, şi majoritatea (pardon, unanimitatea) aplaudă. La tribuna Romană se poate azi zice cu o oare care deviaţiune a cuvântului: Amicus Plato sedmagis amica majoritas, Cel mai bun orator, cele mai tari argu mente sunt mai slabe de căt forţa brut-nâ a uuui vot. Camera votează, şi legea d-lui Cămpinea-uu trece. Un spectator. geie va voiaja Va merge mai ^ V lena, şi apoi la Berlin, şi imerlilr ’1 k ministru pleca la Viena şi de acolo la 'î?Ui { tein. Aceasta, imediat, fără nici o * . ţiune. Mărtur nsesc că evenimentele aşa se ;n J cişeau cu această ştire, in cât JliTi credeau; nu sciau ce sâ mai creazâ v? mai când am vfiijut faptul îndepliniti tuuci mtr’adevfir a trebuit să cedăm h'-ăţei. Cum s’a făcut aceasta ? Ce se i v t: »[ A* ■i :iii ffl V; fa i ini V -mc d-lui prim-miuistru ca toata lu- ■ in contra noastră de oare-ce voim tnŞjn Carpaţii sau Dunărea. Şi când d. luJLli tru protesta, diplomatul i replica fliifotat '500 milioane pentru fortifica-i*roscilor. ViBbine-voit d. prim-ministru sa no .Jtaraele acelui mare diplomat, de cat ţa d-sa însuşi câta încredere sa a’ formaţiele acelui vestit diplomat, id însuşi d. prim-miuistru ni’I ara! mare diplomat luând milioane-amida drept milione de lei, ce să iu? aceasta este un motiv de a face pe jegele să călătorească? Apoi aceasta JSk'CuI ea noi să corespuudem cu ce-ItJfiri, a le da informaţiuni de starea r Dar avem agenţi, miniştrii plenipo-unul la Viena şi altul la Berlin; ce miniştrii? Cum stau pe lângă nisce cur l iate şi Iasă sâ se acrediteze asemenea ui şi nu se duc să informeze despre n a adevărată? Să admit că aceşti iţ plenipotenţiari n’ar avea încrederea >e lângă cari sunt acreditaţi, n’avea ninistru de cât să ’i schimbe şi sâ alţi carii sâ aibă mergerea şi a lui şi a curţilor pe lănga cari se :*zâ, dar nu inţeleg că din asemenea luâm motive pentru voiajul M. S. eftsau chiar al d-lui ministru. Eu aşa sj aţiunea şi nu pot să o ved alt-fel, alt-fel cum aş putea să cred in inal-rofundele cunoscinţe ale acestui di-şerman. Şi incă d. prim-ministru asemenea anecdotă cu numele de iric. Sunt milioane de cărămizi şi Je diplomatului german^pe care d. le califică de istorie, cred eu de un ast-fel de diplomat • se inspiră de căt de la jurnale rău ri ie; apoi ceeea ce este scris in jurnal i ti cari citim jurnale, diplomaţii au %*, re alte căi mai sigure pentru a se M şi me intreb ce fel de diplomat ma-at acela care unor ast-fel de sgomote jj «e, scornituri, le da crezamînt ? Dar e ornai atât. Spusele d-lui ministru mă • tiă gândesc la ceva mai serios şi să ifteb care e linia de conduită a guver-uijS politica externă, de vreme ce ori se-uituri şi exagerări sunt crezute de ei străine? Ori linia guvernului este id s\, şi atunci aceste sgomote remăn d rnul invenţiunilor, ori dacă convor-11 iupe la băi poate sâ fie evenimente -itl atunci mă intreb: oare nu cum-va ■ia, imului ministru poate da loc la a-ine a bănueli? Dacă linia primului-minis- ii cunoscuta şi daca se sciea bine p jca sa era fermă şi n’are gând • acâ nici Dunărea nici Carpaţii] ■ 1 « sâ se mai ducă pe la curţii, I lumineze ? Cel mu t ce putea fa să schimbe note in privinţa rumori, iar nu să’trimitâ pe Majes- ii pe asemenea motive. Eu pot pre-şi alt motiv in adevăr'grav, moti- I, dar, fiind-eă nu’l văd scris negru • nu’l ved spus, nu^trebue să n?6 ţiu oi la ceea ce a declarat D. prim-minis- r să admitem D-lor şi voiajul Ma-Sale Regele, intru cât este acoperit underea guvernului şi voiajul pri-cinistru şi va sâ zică motivele au â curtea germană ne credea că a-facem resbel şi^s’a dus sâ o con-■ă nu voim resbel, ori, in duoă li-a restabilirea bunelor relaţiuni. A*' Irebue sâ o presupunem : ar fi anor-ra şi după călătoria Regelui relaţiele r as cu acelaşi caracter. vrea sâ zică, ca să liniştim noi (noi Statul cel mic sâ o liniştim Zeităţile noa-tre resboinice) şi sâ sta-infounele raporturi. Iijidevăr, când 0. piim-minîstru res-aşmterpelârei D-iui Stolojin, atunci ş să susţine, că China persistă iu punctu. ei de vedere din trecut, iar „Temps" reproduce o şiire dm „Standard", că împuternicitul englez din Peking a primit a-igu-rarea din partea prinţului Kong, ca Cbiua are toată increderea in intenţiunile lordului Granville şi că va asculta de sfaturile lui. pe căt e posibil. Ea nu ţine absolut li pretenţiuuile sale de suzeianitate, dacă i -e va asigura graniţa meiidionalâ. I,i fine „Standard* cieds că China nu se va opune ocupării oraşelor Son-Tay şi Bac-Ninh şi că va apela la sentinţa de arbitru a Angliei. Otrăvită. — In ziua de 13 noembre, Ţinea, soţia locuitorului Stan Florea din comuna Murta, judeţul Dolj, in lipsa soţului ei de acasă, căutând intr’o ladă, a găsit trei bucăţele din cari doug de zahăr şi una de săricică, pe care mâncăndu-le, dupe câte-va zile, a încetat din viaţă. Spânzurată — Ferneea Iosefa soţia lui Iohan Flegher, lemnar din Roşiori-de-Vede in zioa de 15 noembre pe la orele 5 p. m., s’a găsit spânzurată cu un morunaş in podul casei unde locuia. Caşul s’a comunic t parchetului. Omorât de locomotivă.—In dimineaţa de 17 noemvro, la orele 5 şi 30 minute, locuitorul Vişan Gheorghe din comuna Cor-netu, judeţul Dâmboviţa, aflănduse culcat pe linia ferată Bucnreşti-Piteşti şi fiind turmentat de beţie, s'a călcat şi omorât de locomotivă. Moarte p?in prăvălire.—In zioa de 15 Noembre, Vasilca soţia lui Ioan Ioan Stroe, Tima soţia lui Vlad, Mana soţia Iui Neagu Mutâ-Sobă şi Ioan Stoian Ilie Vlad dm Comuna Bogdana, judeţul Teleorman, duren-du-se la nisce gropi pe moşia Ulmenicasâ ia pământ pentru spoitul bordeilor, şi intrând in nâuntru, a căzut malul peste ele. Cele dănteiu două, Vasilca şi Ţinea, s’au scos fără viaţă; iar cele din urmă, Maria şi Ioan, numai contusionate, fără sâ presinte veri-o gravitate. Zdrobire.—In zioa de 16 Noembre, Radu Marghidan dm comuna Râca, judeţul Teleorman, pe când impreunâ cu mai mu'ţi locuitorii voiau a băga intr’o pivniţă o butie care conţinea 95 vedre de vin, au scâp-it funia dela fundul buţiei, care, căzând peste Marghidan, i-a sdrobit cu desăvârşire pi i-orul drept, din < are causâ, in zioa de 23. a ineetat din viaţă. A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vSnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 32. Calendarul trebuincios pe anul 1884; Librăria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 lei. Un pericol naţional de dr. I. C. Drăgeseu Ploeşti, tipografia Progresul. Cimpoiul ziar ilustrat, săptămânal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S'a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul romăn. Inveţături practice pentru preoţi, învăţători, seminare, şcoale normal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară. î. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Vuia medic »J băilor din Mebadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 Iei. Se poate comanda la [autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să dă CÂ,Hc%rfa. ii 6LnertiA~{X'* cirmsba. tcvft. cu. -fc&ccei A' -au. Ea. tu. a. >J,au.*.(.uAj$icui;su4 (L. â ^ ‘ .ccL casce. vCtLci, Scut*.» tyt. 1 do- £‘.4 Co lo t a,tiu. &oC>.La,. nr \/FM7ADT P® preturile foarr. L/L VL.INZ.nnL eftine două locuo. virane, unul situat in strada Radulescu Nn 6, avănd 8 şi jum. stânjeni faţa şi ]8lui gimea şi altul in strada Laboratoriu No.-5 avănd 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMANI EI îl SITTT_A.TITX3SnE.A- STJUVCAIRA- 27 noemb. 1882 Anii \ 2293964C p (Monedă metalică şi ling, 35029427 34604572 2404866E asa (Bilete hypotecare 2547620c 25484675 Efecte de incasat 22900 69349 , , , (Efecte rumâneşti 10896042 Portofoliu,,-,f , , T 13461597 13158726 8329434 (Efecte streine 5482445 - 4826234 23351990 Impr. garant cu Ffec. de Stal. 29599934 29319654 10798402 Fonduri publice 11999831 11999831 Rentă Fond de reservă 514702 514702 812400 Imobil 902991 903046 232988 Mobilier & maşini de imprim, 220344 220564 227055 Cheltueli de Administraţie. 184282 186616 Deposite Libere 10256140 9965640 Conturi curente 33254310 34440710 48227030 Conturi de valori 1436316 786442 149463655 167841424 166280306 Pasiv « 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 88810570 Bilete de bancă în circulaţie 94920850 93681750 813193 Profit & Pierdere I semestru. 1123145 1123145 543987 Dobân. şi Benefici div. II semes. 630885 661651 Deposite de Retras 10245040 9905640 Conturi curente 47932585 47797173 47006972 Conturi de valori 463117 536245 149463655 167841424 166280306 19 noemb 18^3. 26 noemb 1883 THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VECHIA DIN LUME DE maşini: DE CUSUT IPSOS DE CAMPINA :CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA » TENCUIALA PENTRU CASE Mara deposit la D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei c*5 * ¥ * * K # # * #¥*¥¥¥¥¥¥¥**¥¥¥¥¥*¥¥¥¥¥¥¥¥¥¥## * MARE. E MAGASIN n „LA CAVALERUL DE tl ip Iii ii O CA) uw <2 CS "O ci LO Cvi O 2 o ro co u» o. cn CD Bolcls GATULUI Y0CI| S GUR PASTILELE pETHAITi CU SAREA LUI BERTHOLET Recomandate contra Boalelor gâtului, angine, I extincţiuniîe vocii, uiceraţiuniie gurei, %rita-l ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase I a mereuriului, ji specialiuente d-lor magistraţi J? predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emisiunea vocii. Ad. DETH ».N, farmacist, Faub St-Deni* j UO Paris ji principalele farmacii din FraDţa j şi străinătate. A cere semnătura Adli.DETHAN j I'reţ iranco 2 fr sfwţ FAYARD*BLAYN cc CC contra reumatismelor, catarelor, durerilor, rănilor, bătăturilor la picidre arsurilor, etc. Deposit central la Paris, rue Neave-St -M rri, 40, şi in toata famaciele. iPII.lttES- DE BLANCARD | t’Iodure ferreux Inalterable I: ^ .SansoJeqr nlsareurd? Orfm ui-,rl, U«ic de ireDccrar A % Aceste HAPURILE convine contra: k Afecţiunile scrofuldse, Gum, Raehitiamu, Anaemie, Cenatituţiunile lymphatice, etc.,- CtC, N- ~~ Trcbue observat Semnătura nostra ala(ura{a act pusa in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI, soc JOSIPH SANDROVITS isitocjjm: c 16. -CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE OG IC* ~n cc CC siittnn Ui ;LO <75 O C (“> o < Ui o o a KD propria noastră, j fabricaţiune recomandăm pentru şoşonul de Iarnă: h ,rn °TfoR^?iLEr,-fv-LJ?jlE DE C0CIMEN MOTAGNAK etc. COS , TUME VESTOL IANTAISIF. PANTALON HAUTE-NOUVEAUTB GELETE BROSCHE ET LUTHE. BLĂNI DE VERITABIL SCONG ŞOPP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SACOURI DE VENĂTOARE' MANTALE DE LIFT1CĂ ET IMPERMEABILE. cavalerul de mode IN RATE LUNARE vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fubriei american cu întreaga placă de metal se primeşte şi pmne vechi in schimb, comandele se prime o din toate pro-vi nr iele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie dc liote de piano oO bucăţi, se găseşte in tot-d a-uiia un buu tţ acordeur şi facteur de piano. Noutati musicide : Olteanca, eiiatlril (le Luis Wif-st 2 fr. Carmen f? quadril (le Luis Wiest 2 Ir. Ce tu«m tar /and eu oare, romanţă pentru Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce $i piano, . Mart j Mea, Mari* 1 romanţă pentru toc o si piano do Mărie Duport 1 fr. 50 b. MALADif COfiTAGBOSE Vindecare slcura şl râplde i VPSI I.ELE-.MOI 1IES ApproLxiie d* Academia d« MoaicinA sunt remea u! cel mit efiicacecoatra acettor maladii. 40 «tun dc succede necurmcte le ro dat uâ imnensA reputatiun |i au dat nascerc îe * i.iulpirte do contrafaceri ne cari trebue a se pA .Vdevoraleleci.psule-mothesportpeetKjuetîătimbrul