fljd)[ 1 DECEMBRE 1883 Administraţia, Oalea "Victoriei Nr. 32. ABONAMENTELE l tnatti t^ra, pt* an . > pt 6 Ioni , pe 3 luni. {in itreiniktat«~pe an . 10 lt! 22 lei 12 lei 60 lei mantale se priimesc la Administraţie. Capitală LO bani număra Districte 15 bani număra ector : M PALE0L0UU • * -ii- REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. SUMAEIU r viata politică, jiri telegrafice, iiormaţiuni. r .nicS. Cor. ituaţia exterioară, airilegiu .1 iri din străinătate, lin dealul Mitropolii rnlimep te. Itiri oficiale. I.şcâri in justiţie, iiaeta trib. ecouri. i'npte diverse, tibiiografic. Itiri teatrale. isiune cari au agitat sutletul acestui depu- j acusatori publici, a căror profisi tat, precum şi dorinţa sa de a in- 1 era necunoscută pănă astă-zi şi pe lătura ori ce fraudă şi de a contri- j care o vor exercita fără îndoială cu ‘bucureşti, 30 Noerabre 1883 Am avut adese ori ocasiunea să mnalăm incoherenţa de idei şi ab-mţa de principie bine definite ce iracterisează Camerele actuale. In ţeasta, ca şi in multe altele, ele ser-tsc de oglindă fidelă aceluia care *.t numit. Este cu neputinţă, in adevăr, să \ aste cine-va la desbaterea vre-u-i legi, fiă ori-căt de simplă, fiă ori-fc de uşoară, fără să nu fiă isbit e ignoranţa şi confusiunea. ce dom-;şte in spiritele deputaţilor d-lui Bră-anu in faţă cu cele mai elementare : ţiuni. Să dăm un exemplu ; el va fi de iuns ca să zugrăvească cu vii colo. inteligenţa legislativă a Camerei m dealul Mitropoliei, — căci de ea ,te vorba de o cam dată, Senatul „.ărginindu’şi ambiţiunea in a nu face umic. ■ S’a votat de curând, in urma u-:or discuţiuni mai mult de căt sear-ăde, proiectul prin care se modi-• că unele articole din legea relati-ă la vînzarea bunurilor Statului. Cu această ocasiune, in şedinţa de i 18 Noembre, un deputat, d. I. Bi- icescu, s’a crezut dator să propue irmătorul amendament, ca art. 64 : Ori-cine 6şi va împrumuta numele, spre cumpăra imobile rurale pentru persoane ■ e n’au drept după lege, va fi pedepsit cu mendă de 5,000 — 10,000 lei şi cu in- (hisoare corecţionalâ de la 2 — 6 luni. Interzicerea drepturilor politice va fi de e Brept aplicata acestor delicuenfi. Străinul care ar cumpăra asemenea pro-orietaţi va li asemene supus la pedeapsa lin alin. I. Yîuzarea "va fi nula. Acţiunea pentru anularea ei se va intenta de Stat, de par-iculari, căt şi de procurore, din oficiu. Citirea amendamentului a provo-jd nat nişte aplause sgomotoase, şi re-şpeţite, şi entusiasmul a fost aşa de mare, in căt C mu ra abia s’a indurat dupe oare-cari timide observaţi-uni ale d-lui Chitii, să limiteze interzicerea drepturilor politice de la doi (a cinci ani.’ Negreşit n'avem nimic de zis in icontra principiului conţinut in acest amendament; suntem dispuşi, din contra, să credem pe cuvânt pe d. IBibicescu, care a afirmat că s’au găsit nu numai străini împământeniţi, ilar chiar Romăni care ’şi-au Împrumutat numele spre a înlesni eludarea lisposiţiunilor cari opresc pe străini de a cumpăra proprietăţi rurale in ţară. înţelegem dară temerile patriotice hui ca pământul României se rămăe numai in măinele Românilor. Nedomirirea noastră se naşte când o verba de sancţiunea articolului şi de modul cum se va exercita acţiu-Tiea pentru anularea vînzării. Aci intrăm in dom''.*"" d fantasiei legislative. D. f. Bibicescu, dupe căte suntem informaţi, ’şi-a terminat studiele şi ’şi-a făcut educaţiunea politică in biurourile redacţiunii Romanului, sub părinteasca ingrijire a D-lui Rosetti, care ’i-a dat • voe acum să sboare cu propriile sale aripe. Că inceput, sborul a fost destul de nesigur, căci nu este permis unui representant al naţiunii sădea o dovadă atăt de concluan-tă de ignoranţa sa in privinţa celor mai elementare noţiuni de drept. ’L-am intreba, in adevăr, de curiositate, pe acest novice legislator, de unde a luat disposiţiunea ca acţiunea pentru anularea vînzării să fiă exercitată! chiar de către particulari ? Dreptul Statului este deja un nou sens, de vreme ce el face double emploi cu acela al procurorului, in sarcina căruia se adaogă şi această nouă atri-buţiune. ca şi cum îndatoririle existente n’ar fi de ajuns. Evident, principiul introdus de d. Bibicescu este o neertată anomalie in sistemul legislaţiunii noastre. Dreptul particularului de a se constitui in a-cusator public şi de a cere represiunea crimelor şi a delictelor a dispărut de mult cu vestigiele republi-cei romane. Acţiunile populare sunt necunoscute in toatelegislaţiunile moderne. Rolul particularului se reduce astăzi in a pune in mişcare acţiunea publică, fiă ca persoană lesată, fiă ca denunţător. Atăt şi nimic mai mult. Remăne ca representantul societăţii, procurorul, să culeagă informaţiunile, să adune probele şi să ceară pedepsirea culpabilului. Nu era deci ertat unui legiuitor să ignoreze nişte lucruri atăt de simple. Ceea ce ne a surprins incă şi ne-a întristat adânc, a fost de a vedea că această ’inconscientă inovaţiune n’a ridicat nici o protesiaţiune din partea atâtor oameni de legi pe cari ’i numără Camera. Cestiunea, pare-ni-se, merită puţină osteneală: a da particularului drepturi egale cu ale so mult profit patrioţii de la putere. Unde puneţi satisfacţiunea de a fi citaţi ca model de cele-l’alte naţiuni ale Europei "? Nu mai vorbim de enormitatea pedepsei; ea se resfrănge, in majoritatea caşurilor, asupra populatiunilor rurale, asupra color creduli şi ignoranţi cari vor fi amăgiţi spre a’şi împrumuta numele, pe când adevăraţii culpabili, instigatorii, printre cari prenumărăm pe aceia cari beneficiază de act, vor rămânea nepedepsiţi. Daca am avea un Senat, am cere de la el restabilirea principielor călcate in picioare de un deputat ignorant Din nenorocire, Senatul dluiBră-tianu este curat o ficţiune constituţională, şi de aceea trebue să ne resemnăm a vedea transformate in texte de lege elucubraţiunile ori-cui. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 10 Decemvrie. Camera deputaţilor a votat cu o mare majoritate creditele cerute pentru expediţia din Tonkin, apoi a terminat discuţia asupra interpelări d-lui Cldmenceau privitoare Ia politica guvernului faţă cu China adoptând, asemenea cu o mare majoritate, o ordine de zi de încredere in politica guvernului. Roma, 10 Decemvrie. — Principele moştenitor al Germaniei va sta probabil 3 zile la Roma: d. Sehlozer, ministru al Prusiei pe lângâ Papa, a informat oficial Vaticanul d« apropiata sosire a principelui imperial. A grâu, 10 Decemvrie. — Contele Kbu-eu de Hederrray, noul ban al Croaţiei, a sosit azi ; a fost primit călduros de popo-raţiune. îndată după instalare s’a inţelescu preşedintele Dietei Croate şi a decis d’a fi convocată la 5 Decemvrie. Londra, 10 Decemvrie. — Se telegra-fiazâ din Khartum ziarului „Times" că un Arab, venind din Sudan, a declarat că partizani Mahdiului, ostenifi d’a face resbel fără a avea vre o pradă şi suferind perdrri insemnate, ineep a se întoarce la căminele lor. IN F O lt M A T l U N I CRONICA Rămăşiţele mortale ale lui B. Bo-cietâţii intregi, este a introduce de erescu sunt la T.-Severin. Ele vor bună voe anarhia intre puterile Sta- fi aduse in Bucureşti măine seară, tului, sguduinduT in fundamentele sale chiar. Daca un asemenea anachronism este permis unui spirit novice, foarte puţin dedat, cum vedem, cu Gestiunile de organisare a Statului şi cu prin-cipiele de drept, el e fără scuză pu-tincioasă din partea Camerei care l’a sancţionat şi servă a da măsura mijlocie a inteligenţei şi a capacităţii sale politice. Pe lăngă non-sensul de a vedea pe Stat investi1 cu aceleaşi drepturi ca şi procurorul, ceea ce era de prisos, vom avea de aci ’nainte, graţie amendamentului de care vorbim, şi acuzau că cei ce dau asemenea ştiri voesc rău patriei, că scornesc sgomote nefondate, şi câte şi mai căte?............Dar ui- tasem că patriotismul este o marfă esclusi sivă a guvernanţilor de astă-zi, şi uitasem adevărata valoare a comunicatelor date de guvernul roşiilor. * D. I. Cârapineanu, ministrul domenielor, ’şi-a retras demisiunea şi a reintrat in funcţiune. Daca avea de gând să facă ast-fel, pentru ce 'şi-a mai dat demisia ? * Intre procesele mai importante ce se vor judeca de Curtea cu juraţi in sesiunea viitoare, ce se deschide mâine, sunt acela al banditului Măgâreafâ şi al lui Museeleanu, aiendaşul moşiei Pantelimon. * Studenţii Romăni din Paris au trimis o telegramă prin care dau un ultim salut Iui Vasile Boerescu care, in fie ce lecţiune, asigura un triumf marilor principii de adevăr şi justiţie. * D. Conte Creneville a primit din partea M. S. Regelui Steaoa României in gradul de cavaler * D. L. Duculescu, afost verificator in casierie, care a reuşit la concurs, este numit controlor fiscal in locul d-lui N. Meleca, demisionat. * Hristache IoDescu, asasinul zarafolui Voii dela sf. Gheorghe nou, condamnat pe viaţă şi fugit din penitenciarul dela Telega, a fost prins in Olteniţa. El a fost iuaintat prefeeturei poliţiei, oare, la răndu’i, l’a trimis la parchet. * Ieri au căzut puţin fulgi de zăpadă . . . dar atau tot. Azi eeruljeste noros. * Consiliul superior al ministeriului dorae-nielor, convocat pentru 8 Decemvrie, se va ocupa in acea sesiune de condiţiunile vânzării bunurilor Statului. * Mişcarea poporaţiunii capitalei de la 20 penă la 26 Noembre 1883 : Naşteri: 53 băieţi, 59 fete, total 112, din cari 19 israeliţi. Morţi 106, din cari 7 israeliţi. * Postul de subdirector al Căilor ferate a rămas tot vacant in urma demisiunei D-lui C. Olancscu. Se vorbeşte acum de numirea d-lui Lupulescu, fost director al liniei Bu-cureşti-Giurgiu sau a d-lui inginer Po-pescu. D. colonel I. Lahovari a fost ataşat la marele stat major. * Imnormintarea lui Y. Boerescu se va face duminica viitoare. * Se zice că comisiunea numită din sinul Camerei d’a cerceta gestiunea fostului conciliu comunal, cu toată dorinţa d’a face muşama lucrurile, nu s’a putut opri d'a nu descoperi fapte foarte grave in sarcina municipalilor. Decurend s’a înfiinţat iu Botoşani o societate filarmonică „Armonia" a cărei scop e te propagarea artei musicalo. Urâm noue societăţi sucCtS şi viaţă lungă. * Pesta bovină s'a ivit in cătunul Ghireni-lui curt dm comuna Mitocu; ea ’şi urmează calea regulată şi naturală in lungul linie Prutului, scoborându-se in jos, fără a fi im pedicatâ in mersul ei, anunţă Adevărul. Cum rămâue acum cu comunicatul din „Monitor" prin care patrioţii din Bucureşti SACRILEGIU în BISERICA CEA NOUA din URLAŢI Târgul Urlaţi, fondat în secolul trecut de către stolnicul S. Urlăţenu, a fost împărţit îu urmă, între descen-dinţl, de la cari s’a transmis în filele nostre, uă parte d-nel Maria Mus-celea nu, uă parte d-luî Ioan Urlăţeanu, uă parte d-lul Mihail Raeuti, şi uă parte lui Gheorghiţâ Urlăţeanu. Partea lui Mihail Raeuti şi partea lui Gheorghiţâ Urlăţeanu, din acest terg al Ur-laţulul, afost cumpărată de bună voie ANUL AL VII—No. 264 ANUNŢURI şi INSERŢII Linia 30 liter' petit pag. IV. 40 Reclame aag. Ifl . . . 1 30 , , II .... 2 50 » innuţoril* 51 inserţiile ee primesc Bncureştî , la Administraţia ziarului U Vlena, la binronrile de anunţări lieinril Solialek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-atein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. şi cu licitaţie de către d. Em. Pro-topopescu Pake, de sunt aprope doul-spre-deco ani. Pe timpul minoritătel lui Mihail Raeuti, pe când Gheorghiţă Urlăţeanu, boer respectabil, se afla în BucurescI, iar d-na Maria Museeleanu se afla în Buzău, d. Iancu Urlăţeanu, posa în stăpîn şi trata pe locuitorii din Urlaţi ca omeni al săi. Mihail Raeuti ajungând la majoritate, vându trupurile moşiilor sale din Urlaţi, în care intra şi partea indivisă din târgul cu acelaşi nume, lui Em. Pro-topopescu Pake, apoi murind Gheorghiţă Urlăţeanu, moştenitorii săî, spre a se putea împărţi, vândură la licitaţie proprietăţile şi drepturile lor din Urlaţi pe cari le cumpără tot Em. Protopopescu Pake. In acest interval, Biserica din cen. trul târgului, căcjând în ruină, fu de râmată şi locuitorii târgului luară ini ţiativa spre a o reconstrui şi propuseră noului proprietar a veni în ajutorul reconstrucţiunil. D. Em. Protopopescu Pake promise, la punerea fundaţiunilor, că ia asupră’şl a zugrăvi Biserica ca principal ctitor ce voesce a fi. D. Em. Protopopescu Pache a dăruit partea sa proporţională în terenul necesar facere! cimitirului spre a se opri îngroparea morţilor la biserică, a dăruit partea sa proporţională pentru facerea târgului şi a dăruit partea sa proporţională pentru terenul necesar construire! localului de scolă. Biserica a fost făcută de roşiu prin ofrandele locuitorilor din târgul Urlaţi. Tencuiala bisericii a fost făcută cu cheltuiala d-luî Cănuţă Ionescu, arendaş şi actualmente primar al târgului Urlaţi. Tâmpla bisericii a fost făcută cu cheltuiala d-luî Dimitrie Ne-gulescu fost primar în Urlaţi. Numele tutulor personelor cari au contribuit la clădire au fost săpate în piatră jur împrejurul bisericii, iar portretele d-luî Em. Protopopescu Pache şi soţiei sale aU fost zugrăvite în biserică după obiceiU ca principalii ctitori contribuitori,de ore ce plata preţului pictureî, operă de artă a marelui nostru artist G. M. Tătărescu, întrecea de sute de 01T contribuţiunilc făcute de fie-care. Toţi câţi aii interese în comuna Urlaţi, au contribuit cu ce a putut ca să vadă terminată acestâ biserică, numai d. Ion Urlăţeanu nu a contribuit de cât în cele din urmă. de ochii o-menilor, a plăti cu trei sute lei, uă iconă în tâmplă, Sf. Ion, praznicul numelui său. Acest d. Ion Urlăţenu, în tot timpul cât a durat clădirea Bisericii: nu ’a ocupat un singur moment nici de dificultăţile prin care trecea clădirea Bisericii, nici de mijlocele cu care se putea termina; el de şi nu are unde să ’şl plece capul îu Urlaţi, de şi n’are uă casă saU uă masă ca tot omul ce pretinde a avea interese aci, venea cu tote astea forte des în Urlaţi, în mosafirlîc. Nici uă-dată nu l’a văqlut sau nu l’a auijit ciue-va ocupându-se de ale Bisericii. Anul trecut când biserica era a-prope a se termina, când toţi locuitorii se îngrijau despre cele necesare ornamentelor sacre, cum polieandre, candele, sfeşnice, argintării de tot felul, jeţuri etc. d. Em, Protopopescu Pake oferi un mare şi frumos poli-candru de bronz masiv cu 24 lumini format din crăci de viţe cu struguri, alegorie la podgoriile Urlaţulul, două r candele de argint, uă cruce de argint cu lemn sfint, şi alte lucruri trebu-inciose, şi propuse formarea unei lo-tăriî spre a se putea acoperi clieltue-lile ultcriore ale unei biserici monumentale ca adevărată operă de artă eşită din mana unul celebru pictor. Ckeltuelile acestea erau destinate la formarea unei grădini şi a unul gri-lagiu în jurul bisericii şi din pristos a se clădi două localuri do scolă în aţa bisericii, unul pentru băeţîşi altul pentru fete. w Propunerea de lotărie fu adopiată de toţi cetăţenii din Urlaţi numai d. Ion Urlăţeanu nu lua cea !;mal mică parte ; el se rezervă a face surprisa de tot agreabilă a unul nou Erostrat. Comitetul general al lotăriel s'a compus din Em. Protopopescu-Pache (proprietar), preşedinte. (’. Constan-tinescu comerciant şi proprietar, vi-ce preşedinte, Russe Rusescu comerciant din Bucurescî, Ştefan Con-stantinescu, Ghiţă Iouescu, Ion Pa-naitescu, Ştefan Anastasiu, Origorie Vlădescu, I. M. Ciopal secretar, A-nastasiu Christu. ajutor la parchetul Curţi de apel din Bucurescî. iar co-misiunea lotăriel s’a compus tot din d. Em. Protopopescu-Pache, preşedinte, C. Constantinescu, ! vice-preşe-dinte şi memeri : Ion Panaitcscu, proprietar, G. I. Găjgan, primarul de atunci al comunei Urlaţi C. I. Sicriţeanu. D Negulescu, Mihai Va-silescu, lase ^Anastasiu, Cănuţă Io-nescu, arendaş şi proprietar, (jună Bărbunescu judecător de pace, Iorgu Dinescu, Nicolae Constantinescu co-merciat; casier general tu Ion Ior-gulescu, comerciat. Numele domnului Ion Urlăţeanu nu figurează nicăeri. Loteria fu autorizată dejguvern conform legeiî şi biletele începură a se plasa, graţie comitetului si comi-siuni. Nu se putură vinde multe bilete. Abia se putu -incasa vre o mie şi câte-va sute de lei, din care una mie fură numeraţi de d. Em. Pro-topopescu Paye pentru iconele din templă, restu servi la cumpărarea candelelor. Ydndarea biletelor de lotărie mer-gendu forte încet şi simţindu-se trebuinţă a se sfinţi biserica chiar in tomna acesta, d. Ghiţă Hagi Tudo-raclie, socrul d-lui Em. Potropopescu-Pache, avansa lei două mii pentru achitarea iconelor din templă şi d. Em. Patropopescu Pache promise a plăti ceremonialul sfinţire! Bisericeî. Nicăiri nu apare la ivelă acel apel-pisit prefect de Buzeu Ion Urlăţianu cănd e vorba a da ceva, a ajuta cu eeva.locaşul sfânt. Sfinţirea Bisericeî se amână penă la 6 Noembre şi era sS se amâne la calendele grece, dacă nu se depunea uâ energică stăruinţă din partea d-lui Em. Protopopescu Pache şi a soţiei d-sale. Ceremonia sfinţire! se făcu de Prea Sf. Sa părintele inocenţii! Ploeşteanu, Vicarul Sf. Mitropolii, care fu prii-mit la gară de d. Em. Protopopescu Pake, fu găsduit de d-sa. Protopopul judeţului Prahova luâ parte activă, preotul Emanoil de la biserica Sf. Nicolae Şelari din Bucureştt fu adus înadins de d. Pake şi un mare nu-mhr de preoţi veniră se ia parte la acest ceremonial. Corul din Ploeştî, veni adus de d. Cânuţâ Ionescu, primarul din Urlaţi, aşa că putem rjice că sfinţirea acestei biserici s’a făcut cu pompa cea mal distinsă. D. Em. Protopopescu Pake, nu-rnerâ pentru acoperirea cheltutlilor ceremonialului lei 700, iar d. Urlă-ţenu nu dede nici măcar uă centimă. Acesta făcu pe superatu, fiind-că, scu-lându-se prea târeţifi, nu avu timp a Îşi scrie pomelnicu şi a'l pune dupe obiceifi în scobitura piciorului sfintei mese, în jurul moştelor, unde toţi creştinii aflători în jurul mesei aii pus pe al lor. Ce este şi mal mult, d. Em. Protopopescu Pake: vecjend că d. Urlăţeanu nu e faţă ’l-a scris singur cu mâna sa numele alături cu al d-sale, cu al d-lul Ion Panaitescu, Cănuţă Ionescu, Dumitru Negulescn şi alţii, In van d. Pake îl asigurâ că ’l-a scris deja numele, totuşi nu l putea împăca; de aci gălăgie, tapagio, aşa că p. s. sa vicarul declară că, ddcă va continua, va li nevoit a se desbrăca şi va suspenda ceremonia. Furiosul nostru plecâ din biserică şi se aşedâ la uă masă cu luminări de vtmlare. unde rămase pînă la terminare. Toţi sărutară mâna vicarului, numai UrlăţCnu întorse spatele. D. Pake, vfidând supărarea neîntemeiată a lui Urlăţenu, căutâ a’l convinge că numele d-scle nu a lipsit din rândul credincioşilor şi, spre a I arăta con-sideraţiune, 11 pofti să ia dejunul la d-sa alături cu părintele Vicarii, ca demnitar în Stat. Refuzul fu pe atât de necuviincios, pe cât de brusc : Nu nU-v fonie., do şi era 12 1 j din (li. Restul (filei de 6 Noembre se petrecu în pace; tot oraşul era vesel. La primărie se adunâ imediat, dupe ceremonie şi înainte de dejun primarul cu. câţl-va consilieri, împreună cu d. Pake spre a procede la tragerea lotăriel chiar parţiale, potrivit cu suma biletelor vendute. Se procedâ la facerea loturilor, cler se observâ de d. Pake cum că nu sunt venite la primărie tote talonele biletelor distribuite, nici se scie câte bilete s'au vândut în Buzeu şi câte nu, aşa că se potc aduce mare confuziune în câştiguri. Primarul cât şi membrii comisiei lotăriel recunoscură obiecţia fundată şi un proces-verbal fu format pentru amânarea tragerii lotăriel în (filele Crăciunului, pînă când la Priinăriă s6 se concentreze tote talonele biletelor vendute spre a se putea conţrola de comisiune. In acelaş timp se afectefiă toţi banii ce se vor mal aduna din lotărie pentru clădirea şcoleî din faţa Bisericii. La 7 Noembre s’a tăcut noue ceremonie pentru râposaţî după, obiceiul creştin, şi a treia fii s’au serbat Patronii Bisericii Sf. Mihail şi Gavril. A cincea fii s a spart Biserica şi s'a furat cutia cu bani adunaţi, şi în fine, tocmai la 25, după 19 (file de la sfinţirea Bisericii in (liua de Sf. E-caterina, după ce d. Urlăţeanu face visita (Imunei Ecaterina Panaitescu de (fiua d-eî, după terminarea dejunului către ora 21/i, se hotărăşte d-sa a merge în sf. Biserică, şi, cu pălăria în cap, având cu sine un pămă-tuf şi uă olă cu văpsea, se urcă pe uă scară şi arată unul servitor al d-luî Panaitescu cum se ruâzgălescă portretele principalilor contribuitori: d-nu şi d-na Em. Protopopescu Pake. Acest sacrilegiu a fost concertat cu unul din Preoţi, anumcJCostache, care, în momentul când se săverşia batjocoritorea operă, citea vecernia. Aflând cetăţenii din oraş, alergară cu toţii, dar sacrilegiul era consumat. Vom reveni asupra acestei nemal pomenite fapte, care meri.ă a fi prenumărată între mişeliî. Situaţia exterioară Linia politică a guvernului, mai cu seamă faţă cu Austro-Ungaria Cestiuuea Dunărei după „Cartea Verde" şi declaraţiuuile contelui Kalnocky. In numerile trecute am publicat pasajiile mai importante din discursul d-lui Panu din Cameră, privitoare la situaţiunea interioară a ţfirii sub guvernul aşa zişilor liberali, la linia politică ce are şi la felul aplicării legilor. De astă dată vom rezuma partea doua a discursului interpelatorului ce priveşte situaţia esterioară a ţârii. D. O. Panu : D-lor deputaţi, abordând politica exlernâ sunt frapat de un lucru : guvernul, după mine, n'a ţinut necontenit TIMPUL r o‘ linie constanta, fermă şi prudenta iu acelaşi timp. Aceasta este reflecţia mea când me uit la diferitele fapte cari s’au urmat cu carater exterior. Ceea-co me fiapează este, o repet, o lipsă de o linie termă, sau mai bine zicând văd mai multe linii- Le multe ori mă sinrt, cercetând actele exterioare, aruncat dintr’o extermitate in alta. Şi purtarea guvernului este aşa de confusu, in cât nu ştii care este extremitatea cea bună şi care este extremitatea cea rea; nu ştii cari sunt motivele pentru care s’a trecut de la o faşă la alta. Aceasta este in tesâ generala impresinnea care ’mi-o face politica externa. In adevăr, aşi putea caracteriza relaţiu-nile noastre, mai cu seamă cu imperiul A-ustro-Urrgar, le-aşi putea caracteriza prin duoe fase. Easa antâia a raporturilor încordate, foarte incordatc: fasa a duoa este din partea Austriei nu ştiu cum sâ o cali-fic — din partea noastră raporturi dulci blânde, domoale, mai mult decăt domoale. Fasa autâia este fasa de mândrie, de independenţa şi, trebue să o spunem, şi de provocare chiar până la oare-c-are punct. Este epoca eroică a politicei nostre estonie. Fasa a doua este epoca de cumiuţie, aş putea-o compara cu un bătrân care deja nu mai are nici o ilusiune, nici puterea de a mai lupta, care a avut decepţiuni in toi ce a inteprins şi in asemenea stare de spirit se laşa tivit de evenimente. Fasa ftntiea, ştiţi D-lor, cănd a incepnt a se caracterisa ? A inceput la 1881 cu oca-sia Mesagiului regal către Cameră in care este pasagiul următor: „îngrijirile cari au deşteptat in ţară eestiunea Lunarei." (Citeşte.) Vedeţi ce limbagiu ferm, forte lerm; sunt lăsate chiar regulele diplomaţiei, a mes-teşugirei fraselor de a sci să spună un lucru fără sa’l spună in forma. Cabinetul lăsă de o parte liinbagiul acel pliu de miere al diplomaţiei şi spune lucrurile pe numele lor. Cuvintele sunt categorice. Guvernul când a sscris acest Mesagiu avea convingerea că dificultăţile care ni le creea Austria in cesliunea exportului vitelor noastre, nu erau dificultăţi cari ar porni din eestiunea epizootiei, ci erau făcute pentru alt-ceva. Având acea convingere, au avut curagiul să o spună. Sciţi D-lor că s’a căutat sa se atenueze frasa mai de sus, aruncându-se viua pe traducerea francesâ a Mesagiului regal; sciţi că s’a zis câ s’a tradus in franţuzeşte râu vorbele „sub cuvîat" prin cuvintele „sous pretexte", in realitate toţi seim nu este mai nici o deosebire. De aiciincepe fasa raportorilur ineordate. Sciţi apoi că s’a mai aplanat lucrurile, in urma unei declaraţiuni ce D. prim ministru a făcut in Camerâ, prin care lauda dinastia Habsburgilor, dar relaţiunile n’au remas in termenii cei mai buni. Raporturile mi puteau sâ se imbunâtâţiască i din alte motive: o dală ca deelaraţiunea aceasta diu Mesagiu, sau ceva mai nainte eestiunea Dunărei venise pe tapet şi de atunci, de la 1881, a ţinut până mai acum câte-va luni; s’au desfăşurat in decursu acestui timp, in toate peripeţiele ei şi ştiţ că peri; eţiile ei nu ne-au fost favorabile Anteiu s’au depus ante proectul austriac pe urmâ a veuit propunerea Barrere, apo confercnţele de la Londra, apoi respingerea noastră d’a avea vot deliberativ la acea con-feerinţâ, protestul ; hotărârea conferinţelor de la Londra careprimia cu mici modificări propunerea Barrere ; in fine, ratificarea definitiva aşa ca in tot timpul acosta, relaţiuni bune nu a putut sâ se restabilească. Gu Ternul lupta in eestiunea aceasta faţa cu Aus-cum era să fie deci nişte raporturi bune, cănd din partea Austriei seintrebuin-ţa toate mijloacele ca să se dea cesthinii Dunărei o soluţiune favorabilă ei şi in dauna noastră mai mult. Austria, iritată de re-sistenţa noastră legală in eestiunea Dunărei şi mai cu seamă când vedea că nu poate sâ ne învingă resistenţa când a văzut că nu se mai inţelege, căci ştiţi câ a fost un timp oare care, când a crezut că se poate inţelege,—aceasta reese şi din Cartea verde in care văd ca de două ori apostrofează delegatul Austro-Ungariei pa al nostru, zicân-du-i cănd combatea aute-proiectul austriac, D-ta nu eşti opresiunea guvernului. Aus. tro-Ungaria iritată dic de resistenţa ce in-tâlnea, întrebuinţează şi alte mijloace, recurge şi la alt-ceva; aşi putea zice 'şi ia recuri la un sistem: ea caută să ne l'acâ şicană, a ne lovi şi mnili chiar la ori-ce ocazie, aşa că de o parte era in mijloc eestiunea Du nărei, iar pe de alta un sistem intreg de vexaţiuni. I). Panu a trecut peste incinden-tele mai mici şi ajunge la cele mai principale. Gel antei u semnal pe a-ceastâ cale din partea Austro-Unga-rioi ni 1 dă Ia Tţcani. Iată ce s a petrecut: Xisce fi nanei austriaci violează cancelaria lomâna. iau pe 2. 3 funcţionari români, îi eagă, ii pune in lanţuri, ii duce in arest la Suceava; şi aceasta din causa unei certe intre un ovreiu şi un funcţionar; acesta este faptul. Acum, fiiud că insulta dela vecin la vecin a fost publică, natural că repara-ţiunea ar fi trebuit sâ fie de asemenea publica1 dar nu a fost aşa; sa numitr comisie intcruaţionalâ: nu ştim insă resultatul ei, reparaţiuue publică nu s a dat, nu ştim chiar cum s’a spălat acea pată şi nu ştim cum a remas cu incâlcările drepturilor noastre; guvernul nostru a păstrat o tăcere pru denta? Acest fapt nu s’ar fi intmnplat dacă ma inainte nu am fi comis un act de slabiciu ne, conduşi de un spirit de prea multă condescendenţă către Austro-Ungaria. Am lăsat ca vama noastră româneasca sa fie pe pa mîntul Austro-Ungar; dacă n'ar fi fost vama noastră acolo, incidentul nu se putea intempla sub forma sub care a l'ost causa, cum (,lic a fost câ am lăsat vama noastră pe pământul Austro-Ungariei, măcar că la oare care distanţă la Burduşani, avem construcţii in acest scop, acolo s a cheltuit sute de mii de lei şi s’a făcut clădiri, şi acum sunt toate in ruină; acesta este ântăiul punct. Pe când s’a intemplat acest incident, pe când funcţionarii noştri erau duşi şi ares taţi la Suceava, la Iaşi se serba serbâtoarea lui Ştefan cel Mare, a marelui erou al Moldovei, al cărui scaun din vechime era la Suceava; aceasta era o coincidenţă foarte trista pentru noi. Când vă vorbesc de serbarea lui Ştefan cel Mare, eu trebue sâ vă fac o dec’araţie că pe căt ’mi era de mare bucuria când am văzut că s a insghebat asemenea solemnitate pentru un erou al ţâţei, pe atâta tristeţe am simţit când am vâ-(jut ca cu ocasiunea serbârei acestui erou, prototipul eroismului şi al sprintului de demnitate in timpurile vechi, noi. in timpurile actuale, am suferit o lovitură mare iu demnitatea noastră, noi am fost goniţi in mod crud tocmai cu ocasiunea aceasta; si acest incindent me face să vin sâ ating o Gestiune care privesce direct pe I). ministru de externe in această afacere. Sciţi d-lor, şi nu am uevoe să vă spun incidentul care s’a produs cu ocasiunea acelei serbări, precum asemenea sciţi şi cuvintele rostite atunci de onor. coleg al noş-tru D. Petre Grădişteanu. Ei bine, vă întreb, este cu putinţa ca cineva, daca nu este adăpat de vre-un spirit de ostilitate, sa înţeleagă i ă a fost ofensat prin nisce cuvinte rostite de un cetăţean român, cu ocasiunea unei serbări naţionale, atunci când toate spiritele sunt inflăcărate; este cu putinţă ca cine va sâ vază o ofensă făcută unei puteri vecine, cu ocasiunea unei asemenea petreceri, iu cât sâ se ridice furtuna aceea pe care am văzut că s’a fost ridicat. Eu iusă crez c-ă acea furtună nu s’a ridicat intr’un mod natural, crez că din a ceasta nu s’ar fi turburat strate'.e atmosferei politice in statul vecin intr’un mod cu totul artificial; au fost provocate inadins, numai de a provoca un incident; căcii mărturisesc, nu văz nimic in această manifes-taţiune făcută la picioarele unei statuia, unui erou român, care ar putea sâ pară ofeusâ-toare pentru vre o putere vecină care nu ar voi să caute pricină şi sâ se. amestice in sărbătorile de familie a unei ţări vecine; şi cu toate acestea onor. D. ministru de ex- r IK pentru ca sâ acopere cu numele lor actel guvernului fie interioare, fie exterioare. Guvernul austro-ungar ştie care e-te sistemul nostru politic; nu putea sa -,4I* vre-o rezerva in (aptul câ numele Majestă-i ţei Sale nu ar fi tost amestecat. Cred că nu a lucrat destul de constituJ vional când a amestecat numele Majesiau Sale Regelui in asemenea afacere. Dar J jos, ştiţi ce zice? Zice: „Guvernul a daj „tot-d’a-una desaprobarea cea mai termali „acelora cari au putut a se servi de ■_ „titlu care deştepta „legitime susceptiS „litaţi." Auziţi 1 legitime susceptibilităţi ! Ştiţi de ce este vorba? Este vorbi titlul de Rege al Românilor. Mulţi din no, zic, tară răutate, întrebuinţează aceasta 9X] presie. Am auzit, chiar pe unul dintre noi pronunţând acest titlu in discursul pe carjl l’a rostit cu ocasiunea inaugurârei staUi lui Stefan-cel-Mară. Ei bine ! nu. D. mi nistru de externe ne desaprobâ spuindu-ca nu avem dreptul de a ne servi de as menea cuvinte, şi aceasta in o nota adri satâ ministrului Austro-Ungar; alt-fel ţrJ bue sa ne exprimam. Pentru ce toate F cestea din partea D-sale,? Pentru ce să ţi pue punctul pe i asupra unui lucru cari nu are nici o importanţa, şi care daca « fi avut loc in Austro-Ungaria nimenea un ne-ar fi ascultat, nu pe noi, ţara mica, du nici pe alte puteri, daca ar fi cerut aj§ menea explicaţiuni ? Mai mult, D-lor, sâ admit ca trebuia si se dea o asemenea nota pentru oare-car explicări, şi aceasta sub cine ştie ce pro, siune sau ameninţare. Dar dupe ce am dat aceasta nota s’a imbunataţit soarta noastil Nu, negreşit. Fiecare din noi, din aceasta ţară, am simţit o jienire, precum cred ci şi cei de pe banca ministeriale, pentru că vedea ca ni s’a adus o umilire, şi când aceasta? Când eestiunea Dunărei era in faşi cea mai acuta, când se intâmplase incident tnl de la Iţcani, in care de asemenea ai fost rău trataţi ; şi peste toate acestea mii vine şi nota D-lui ministru de externe cari pune vîrt. Este natural, dar toate acestsţ numai bunele raporturi nu puleam sa le restabilim intre noi. Aceasla era impresia-nea intregei ţări. Nu ne rămânea iu asemenea situaţie de cât sâ fim demni, sa con-tinuâm a ne revendica drepturile noastri in eestiunea Dunărei. oik aiffl ’J (Va urma) . - - Ştiri din Străinătate Anarhiştii din Paris terne a gâsit ocazie cu acest incident a da o notă in manele ministrului austriac din Bucureşti, o nota care trebue s’o mărturisesc, jignesce in gradul cel mai mare simţimen-tele cele mai scumpe ţărei nu numai de patriotism, ci şi de demnitate naţionale. D-lor, in acea nota nu se dau numai expiicaţiuui relative la incidentul întâmplat, ci se face ceva mai mult; se umilesce ţara, se atinge prin acea notă demnitatea noastră naţionale; prin acel act oficial se atinge şi mai mmt prin acea notă nu se fac numai scuze, ci se amesteca chiar numele Majes-taţei Sale Regele, căci iată ceea ce se zice iu acea nota: ,, Absenţa Majestăţei Sale şi a mea din „capitală au produs această involuntara in -tărziere de căte-va zi'e.“ Vă intreb eu, ce căuta Majestâtatea Sa Regele intr’un asemenea act, cănd noi avem un guvern, avem un regim constituţionale? (întreruperi.) Vă intreb, de cănd intr'o ţarâ constituţionale, un ministru de externe Bebue sa amestece in notele sale oficiale pe Regele ? Eu crez că ministrul poate să răspunzâ, poate sâ facă note oficiale şi diplomatice farâ ca sa amestece pe Rege. D. miuistru trebuia sa vorbească in numele său, atunci nu m’aşi fi mirat de termenii notei. Dar să amestece pe Majestatea Sa Regele şi unde? intr’o cestiune aşa de [delicata ca aceasta. Apoi de ce avşui noi miniştri ? Ii avem Se ştie, ca anarhiştii Parisului erau sa facă demonstraţiuni in piaţa bursei, adunând pe lucrători intr’uu meetiog monstru insa incercarile lor au suferit un deplin fiasco. „i ri du peuple" a publicat textul co» vocani, adresata lucrătorilor, care este următoarea : „Camarazilor, A venit iarna, adică gerul, foamea, in* tr’un cuvănt, mizeria. Lipsa de lucru a aruncat deja ma E- Ytfi s A'i:,: •pil fără im ■ multe mii dintre noi pe strada jloace. Situaţia lucrătorilor, deja atăt de nelen cita, devine din zi in zi mai rea. Bj Guvernanţii noştri, cari ne-au pronii reforme, n’au ştiut să ne dea decât resboiul de care au profitat numai oamenii de bursă» Financiarii trico.ori , bouapartiştii, oi leaniştii ruşinaţi formează pactul cu fon rnetea spre a aduce o restauraţiune mo* ' narhică. La aceasta coaliţie monarbico-burjoazBlJ esle timpul .sa opunem coaliţia veşuiculu1 desmoştenit: poporul. Aceia, cari nu vor sâ’şi vada femeile şi copii fărâ pâne şi fără adapost, sa vie şi să facâ a li se auzi glasurile de urechii* acelora, cari, după ce ne-au stors in tim-* pul verii, ne aruncă pe drumuri când soseşte iarna. Deacea vă invităm la meetingul popul»! ce va fi la 25 Nov. (7 Dec.) la una oră p. m. pe piaţa Bursei." Cei cari au iscălit această invitare au tost arestaţi. Intre aceştia se afla un teuăr, Ge-orge Roussel, la care s’au găsit acasa lichide inflamabile şi materii explosibile. A Tu’binari iu China Era de prevăzut, ca Europenii din China şi din nordul Alricei tor fi expuşia ta- TIMPUL ,rj|ţu indigenilor. Dacă pana acum nu ,uîSflniplat anca măceluri, ca de atătea i ţţţrecut, dai simfonie sunt destule.ee noase temeri. ivîJegrama din Hong-Kong cătra New-,rfLrald anunţa, ca au isbucint tur-r« lestul de grave la Canton şi ca po-Idjijiea a distrus capela, ridicata in acest ijţ| către Chinejii trecuţi la creştinism. pL adauge, că streinii n’au fost atacaţi dguranţa lor e pe deplin garantata de rrl i resboiu americană „Iuniata" şi t»;canouiere europene, a căror pre-iţf fost semnalata la gurile rîului Cauton. ijceasta ştire „Journal des Debats“ e«nătoarele observaţium " Deşi şti. u origine americană nu sunt totdau-lijtte de esageraţiune, totuşi cată sa isfrram ca foarte verisimil, ca astăzi bt|fr surescitaţiune destul de vie intre bJ|' porturilor deschise Europenilor şi pjiuile neutre au să ia măsuri spre a iste naţionalii lor la adăpost de ori ce :iq'j „Times“ afirmă ca aceste precauţi iL sunt de luc destinate sa parallze-. naţiunile militare ale Eranţei şi ca ura China cată sa le considere ca irtisuient, de care ar trebui să ţie aceste declaraţiuni ale foii engleze nimic care sa ne surprindă, dar cu stea credem opoitun de a tace sa se >, ca acordul neutrilor nu este aşa de sli, cum ăl afirmase principalele orga-presei britanice. Acum e aproape lui ;ur, că Rusia n a aderat la proectul o nonstraţiune navală, propusa de En-14 şi Germania. Guvernul din Peters-rq are nici un interes de apărat pe meridionale ale Chinei, şi are des-.otive de neinţelegere cu impeiiul cefe frontierei» Siberiei, de căt sa ’i ră dorinţa de a se amesteca in con-#b ce ’l pot provoca afacerile Tonki- a lei sdi )»li doi -a ii la,;, din care unul Craiovean, seiială. Dar din cele ce zice nu rcsulta face eclioul recriminaţiunelor 'postume acestui candidat nenorocit contra examinatorilor săi. Chiar avănd acesta dreptate, totuşi este o lipsă de demnitate din partea acestuia de a se plânge prin organul presei şi apoi prin acela al unui represeutant al parlamentului de verdictul juriului examinator. Cereţi două condiţiuni: ^patriotism şi şti-inţă.„Apoi oare cereţi ca patriotismul sa fie Craiovean, liind-că dumnea-voastrâ sunteţ compatriot cu candidatul Craiovean care a fost inferior d-lui Densuşeanu?— In cat e vorba de ştiinţa scrierile d-lui Caloianu prin urnale şi a-nume epistola sa diD „Binele-Public“ dovedeşte la prima vista, inferioritatea sa iu raport cu d. Densusianu care jn timp de doi ani de zile a făcut probele sale ea suplinitor la facultatea din Iaşi. Tânârul representant din Craiova a fost foarte indrăsneţ ; totuşi n’a indrâsuit a ne citi in parlament probele scrise ale celor doi candidaţi. Termină zicând eă ministru a fost corect şi ca singura sa vina este ca poate a intărziat prea mult a confirma docisiunea juriului. D. Janoli cere cuvântul ca să ardice termenul de „Un(r“ ce D. N. Ionescu a adresat D-lui Ciocazan. „Sa terminăm o dată, zice D. Janoli, cu „epitetele de tânăr şi bătrân. D. Janoli „face acest reproş D-lui Ionescu, dar priceşte pe D. Brătiauu. Bătrânii pe lângă alt ceva de cât ca intr'adevăr d-sa este de-bitant in toată regula de Maturi spirtoase. Bravo ! Bravo ! Pe fie care zi se descoperă noi abuzuri, alte rufe murdare care se aduce in liârdăul spălătoriei partidului roşu ! Ceea ce o dată era Parlamentul roman, azi roşii l’au transformat in spălătoria lor unde zilnic şi fără ruşine vin sâ işi spele rufele patate! Totuşi indignaţiunea publică incă nu se deşteaptă ! Ouo usque t andem ! D. Ciocazan da citire la o cerere de credit a d-lui ministru de finanţe pentru 342,000 lei, care să serve la plata anuităţilor unei sume de 25,000.000 renta ce guvernul a găsit cu cale a mai emite peste cele 50,000,000 deja emise şi cele l'alte multe inainte! Un spectator. FALIMENTELE Falimentele in Botoşani iau pro-porţiuni îngrijitoare, fără a se lua vre o mesură de a sa pune o stavilă, acestui râu; ast-fel, zilele acestea au incetat plăţile d-nii Sandman & Blumenfled, neguţători şi comisionari de cereale, având un pasiv de vr’o 70,000fr.; d-nii Goldschlaeger, „meritele lor incontestabile au insa şi gre- j Buiuinovici, Gartner & Comp. dro-„şeli mai multe in viaţa lor de căt noi j guişti, cu un pasiv de 15,000 fr; fraţii Colin băcani, cu un pasiv de 20, Resboiul in Africa elegramă din Londra spune, că res* M -se intinde tot mai departe in Sudan, ri ie egiptene din Sennaar fraternisea-l emisarii Mahdiului. ^Bebelii au homarii Suakim : trupele de negri au făcut i f:e asupra lor, dar fără resultat. Mâhnii somat pe fruntaşii Kaby Iilor sâ se nu# insă ei au refuzat. întreg Darfurul e ai in puterea Mahdiului. fl aţia Reuter anunţă din Aden, că la 3âovembre cinci companii de trupe e-ţjjae făcând o recunoaştere spre Sua-ifliiu fost atacate de rebeli şi nimicite u ui după o luptă inverşunata. Rebelii n|at un tun. Dii DEALU MITROPOLIE liuţa de la 29 Noembrie 1883. iocaean desvolta de la tribuna o in trl are relativă la concursul pentru catre-le literatura latina de la facultatea de din Iaşi.| Intra in detaliurile concur- Cagionn {st trăiţi) pare foarte atent roba diu cap pe orator, wsta incorajat continuă invocând auto ;it|a ... „Telegrafului". Fundescu cialeşte urechile. Ciocazan vreaca junimea să se cultu-*| de profesori care , sa aibă patriotism înţa sea, adaogâ d-sa, cum zice Fran-„du savoir“. rmină cerând adunârei ca sa declare u-* catedra vacantă pânâ ce se vor ivi idaţi care sâ intruneascâ condiţiunile euai_sus;— Patriotism şi „du savoir . Aurelian, Ministru de Instrucţiune, •:4tnde că candidaţi pentru acea Gatredra î titluri după cum se constata dm rari comisiunei examinatoare compusă membri. leasia comisiune a recomandat in una-c. Hale pe D. Densuşeanu care intrunea condiţiunile cerute de lege pentru ar mit. tot timpul respunsului d-lui ministru u iBurîs de incredulitate înfrumuseţează-• d-lui Ciocazan. L N. loneseu cere cuvîntul. ţjjoiuui» - r....y.w vvotluuuu UluU'all ,ct de vedere. Se cam iuveseleşte de 1 itenţiad-lui Ciocazan de a face pe par-□ ent e se amestece iu numiri, destituiri Jaraţiile catredre vacante, toate acestea atribunnea Ministerului, şi care intră n iponsabtatea ministeriala. D. Cioţan, on representant de Craiova faţa ut concurs la cure au luat parte „tinerii, şi noi nu venim a le iucrimiua „greşelele lor trecute, căci am avea multe „de vorbit.“ D. Janoli apărând pe D. Ciocazan cu a-tata_căldură pledează din nenorocire prea mult pro domo sua; căci Domnia sa este Benjaminul Adunârei. După D. Janoii, D. Ciocaz.m continua cu apărarea sa şi cu acusiiile contra juriului, contra ministrului, contra candidatului ales, cerând şi mărturia D-lui Maio-re.vcu. D. Brătianu zice câte-va cuvinte favorabile D lui Dânsuşianu, dar atât de puţine incât abia incepe ca şi termina. Nu auzim alt ceva de cat: D. Densuşienu face onoarea facultăţii de Iaşi. D. Negruzi repeta aceleaşi cuvinte şi discuţia se inchide după o oră şt jumătate. Ultra-urgentul nostru ultra-revisio-nist nu mai poate ţine locului de nerăbdare. Ştiţi bine cât ii arde Domuiei-sale ci se revisuiascâ constituţia in modul cel ma ultra-liberal, monopolisând şi cărcimele rurale in momentele de distracţie. L). Arapu desvolta interpelarea sa la a dresa D-lui Ministru de Finanţe relativă la un teren aparţinând oraşului Botoşani pe care — printr’o simpla disposiţie ministe-1 rialâ — Ta alipit pe lângă o comună ru-! raia limitrofa, numita Păpăuţi. D._ Arapu I face un tablou foarte negru de situaţia o* I raşului Botoşani caruia Papauţii ii papă o I bucata de teritoriu. Faptul Ministrului e o I ilegalitate, n violare, o . . . călcare de le. .»____pu cere camerei dreptate in 1 numele Botoşenenilor. A doua parte a interpelărei sale este relativă ia sare. Aceasta a doua parte este şi mai sărată incă ca cea dântâiu. Sarea e necesară omului ; ea e zahărul muncitorului. Ei bine districtul Botoşani care are saline cumpără sarea mai scumpa de cat se cumpăra in Bulgaria şi in Serbia, aceasta fiind-câ ministerul a făcut contracte cu jidani, fără a observa regulele prevăzute pentru dările in intreprinderi. D. ministru de Finance reipunde d lui Arapu prin argumente ad hominem. Citeşte o telegrama semnată de un d. Arapu. — D-ta eşti acela V — Eu sunt. (aplause ironice). Ei bine prin acea depeşă d. Arapu cerea pentru trei jidani diu localitate favoarea de a deschide stabilimente de bâuturi spirtoase pe un teren de iarmaroc dependinţe de o comună rurală. I-am respuns d-lui Arapu că măcar că se face d-sa protectorul acelor jidani, insa art. 8 din legea comunala e formal, şi că nu pot a-i acorda favoarea ce cere. înde irree. D. Arapu poafco otriga in ooutra noaofcrfc, dar 1 voi respunde cu nu pledează atăt interesele comunei cât interesele sale proprii. Mi am făcut datoria, de şi d. Arapu mâ ameninţă cu fulgeri e sale oratorice in cameră. Sper că camera işi va face asemenea datoria. Camera drept respuns cere includerea discuţiunei. D. Arapu cere cuvântul in ceşti# perso- OOOfr- Leiba Holdner băcan, engrosist, cu un pasiv de 30,000 fr. & & & & Fie care din aceste falimente ’şi are istoricul lui, şi fraudele nu lipsesc, ca de obiceiu, cănd e vorba de frustrarea creditorilor, care sunt nevoiţi volens-nolens a accepta ori-căt li se oferă pentru a evita ^lichidarea oficială, ştiind că in cele mai multe caşuri nu le remăne nimic, ŞTIRI Q FICI ALE D. Hutzu Constantin se confirma in postul de conductor postai clasa 111, pe zioa de când va incepe serviciul, in locul de-misionatului George Constantiu. D. G. I Dimitriu s’a numit, la casieria generală a judeţului Fălciu, in funcţiunea de copist, in locul d-lui Hamagea, trecut in altă funcţiune. Mişcări în justiţie Sunt numiţi şi permutaţi: D. Gr. Iulian, actual portărel pe lângă tribunalul Komanaţi, cap de portărei la ace-laş tribunal, in locul dlui G. Petrescu, care trece in postul ocupat de d. Gr. Iulian, conform cererei d-lui preşedinte al tribunalului. D. Dimitrie C. State, licenţiat al facultă-ţei juridice din Geneva, actul substitut la tribunalul Dorohoiu, supleant la tribunalul Fălciu, in locul dlui Oton Placa, demisionat. D. G. Moisiu, licenţiat al facultăţei juridice din iaşi, supleant la tribunalul de ocol Constanţa. D. Iacob Preda, actual ajutor la ocolul Broşteni, judeţul Suceava, iu aceiaşi calitate la ocoiui Siretu, judeţul Roman, in_iocul dlui D. Constautiuescu care trece m postul ocupat de d. Preda, dupe cererea ambilor ajutori. D. O. T. Nichiforescu, fost copist la tribunalul Bacău, portărel la acelaşi tribunal, in locul dlui r. Merişescu, demisionat. u. G. Riculescu, a fost judecător de pace, portărei la tribunalul Tecuciu, in locul diui N. Tăcu, demisionat. D. A. 1. Toma, portărel la tribunalul Co-vurlui in locul dlui G. Nedelcu, decedat. Gazeta Tribunalelor Tribunalul de Doroliol.— Faliment fraudulos La 10 curent s a judecat la tribunalul de Dorohoiu opoziţiunea făcută [de faliţii Lo-patin şi Sigal din Botoşani, contra sentinţei tribunalului prin care ii declara in stare de falimente. (*)Curtea de apel din Bucureşti; Achitare, i Tribunalul, convingendu-se in de-ajuns că aceştia, după ce prin fraudă şi rea ere-didţâ au inşelat nenumeraţi comercianţi, şi acum au voit să se sustragă de la or ce răspundere, le-a respins opoziţiunea. Curtea de apel din Bucureşti a achitat alaltă ieri pe d. G. Alexescu, proprietar din Turnu-Mâgurele, acuzat c’ar fi insultat pe procurorul tribunalului Teleorman. Acest proces s'a deschis după intrigile prefectului Chiriţescu, care nu ştie cum să ma persecute pe cei ce nu vor să se dea pe brazdă. ECOUKI La 28 Nov. s’a pronunţat sentinţa contra membrilor comitetului radisal din Serbia. Doi au fost condamnaţi la moaşte dar regele i a graciat la 10 ani inchisoare. Unu a fost condamnat la opt ani, altu la 5 ani inchisoare, iar cinci au fost achitaţi. In Petersburg s’a serbat in 26 Nov. Sf. George., cu care ocazie s’au declarat majori marii duci Petre Nicolaevici şi George Mihailovici. La prânzul de gală Ţarul a ridicat primul toast in sănătatea acelui mai vechiu cavaler al ordinului Sfântul George, adică impâratul Wilhelm. „Liberta“ salută proiectul de călătorie la Roma a prinţului imperial german ca un nou semn de amicie intre^Hohenzollerni şi dinastia de Savoya. .Capitale", organ radical, asigura că prinţul va fi bine primit la Roma, dar să nu se ostenească a căuta să impace pe Vatican cu Italia. Anarhiştii franceji au de gând sâ aranjeze un meeting mare in Lyon, după ce nu au isbutit in Paris. La 26 Nov. noaptea s'au afişat prin Paris bilete roşii, indemnand pe lucrători la serioase manilestaţiuni. Radicalii şi Irredentiştii din Roma vor da un parastas la 8 Dec. zioa aniversară a executării la moarte a atentatorului Ober-dank. Toate duelurile, ce erau sa fie intre secondanţii lui ^Nicoteraşi Lovito, se vor aplana de cătră uu tribunal de onoare. Bibliografie Conducerea şi intreţinerea maşinelor de vapor este titlul unei publicaţiuni ce a dat de curând la lumina d. I. P. Coudiescu, profesor la şcoala de meserii din Bucureşti. Trebuinţa publicaţiunilor de t felul acesta este foarte simţită, deoarece maşinele cu vapor, de vreo 20 de ani incoace, joacă şi la noi un rol din ce in ce mai important D-nu Condiescu a căutat să dea invâţâminte clare şi precise oamenilor cari sunt chemaţi să conducă, să intreţie sau să supravegheze maşini cu vapor, şi d-sa ca om special a ştiut sâ 'şi ajungă scopul. Suntem siguri câ persoanele competinte vor da toata incurajarea de care are trebuinţa un autor care are temeritatea să scoată o carte specială, ca ast-fel sâ putem şi noi avea cu timpul o literatură industrială. ŞTIRI TEATRALE Teatru Dacia.—Direcţiunea Grigore A. Manolescu, joui la 1 Decemviie 1883, beneficiul d-lui C. Petrescu, se va juca pentru I-a oară urmarea la Monte-Cristo : Ed-mond Dantis, (partea II. Cercetările luj Edrnond) dramă iu 5 acte şi 6 tablouri de A. Dumas. In curând: Romeo şi Julieta, tragedie de Schakespeare. Tradusă de d-nu A. Ma-cedonski. Cor. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vânzare ia librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa- j giul Roman. — Depositul general Ia tipografia-editoare N. Miuofscu, Calea Victoriei No. 32. Calendarul trebuincios pe anul 1884; Librăria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 lei. Un pericol naţional de dr. I. C. Drăgescu Ploeşti, tipografia Progresul. Cimpoiul ziar ilustrat, sâptamănal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul roman. învăţături practice pentru preoţi, invâţători, seminare, şcoale normal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Nuia medical băilor din Mehadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se^ poate comanda la ^autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să dâ CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TREN ORILOR DIN BUCUREŞTI Cu incep«re de la 20 Maiu 1883. La ploejti, Bnzâu, R-Sărat, Focjani, Mărăjejt. Baciu, Roman, laşi, Galaţi ;i Brăila (tren ac( celerat) iO ore 46 minnte seara. ’l» Ploejti (Sinaia, Predeal (Buzen, R-Săra1), Focşani, Mârăjtşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Ea gPloeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ere dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ftren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenai miit la Bazăs, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti o ore 30 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vârcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fHlger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ere 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de porsoaue) 6 ore 10 min. d. a. tren mirt). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşt R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeştj (Predeal, Sinaia) 10 ores eara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazl. De laVerciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 ore 50 min. eeara (trenul accelerat n ore 2O min i. nainte de amenzi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO or# dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. sa— va ul oj])amiit), -A- uu u o i u. La magazinul de argintărie, de pe calea Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum âncâ a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale d. piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei) CURSUL BUCURESC1 CASA DE SCIIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lpscani. No .60. Pe tiua de 30 noembre 1883. 5olo Renta Amortisibila. . . , 5"|o Renta Română Perpetuă , 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 6ojo Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 800 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7ojo •> Scrisuri Rurale.. . . 5o[o SorisurI fondare urbane . , 6o[o » , , 7o|0 > > > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii BSncei Naţionale Române2501 , , Soc. cred. mob, rom. 2501. » » , Rom. de construcţii 5001. , > > de Asig. Dacia-Rom. 3001. , » > , > Naţionale 200 1. Divers» Aur contra argint. . . > > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriac!. . ăroi germane............. Sonote francei# .... Comp. Vend 92--- 921/A 90- 91 1h 96- 96, 1021/, \0 s1' 82il, %8l/t 228--- oS8--- 9U/t 02 - lOzijj luS >/, 87 >/» 98 99- 102--- 103--- 32--- 84- 1330 1340 lU6 --- i97--- Z86--- 240--- 424- 428--- 253--- 257- 3 30 3 6u 830 a tu 2 9 2.11 1 23 1.25 --- m, 100, h ( EAU ET POUVRE DENT1FR1CES de I >r P I E H R B de la fj'P'iltatea de medicină din Paris. EE PARIS - 8, PLACE L OPERA PARIS. Se găseşte la toti farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat CasL Doctorului PIERRE şi recompensa cea mai mare obţinută de dentifrices. ________________________ TIMPUL EQiMWP Două-deci de anni de isbânda mai tu I resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii ceil mai de frunte pentru vindecarea rapedel a botelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Gât, grippei, durerilor, | rhumatismelor, lumbago (durerilor J de sele),etc.— PARIS, 3i, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. A exige numele lui WLIASI» higienică, infailibilă pei-servativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga _____________________________________ imic. Se găsesce in tdte farmaciile din Umvers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. 201 Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d.^ZURNER farmacist mm**.*1 - ■; •• - '• ** Sra. Maladiele Petei Capului L IţAPFEOTICNILE REUMATISMALE MALADIELE REBELE ALE PELEI j Ingorgiările, Scrofulele, Viciurile Sângelui 4 Vindecate sigur si radical ou singurele adevărate 4 Dragee „ Sirop Depurative Iodurate s A 1© 33IUIUI GIBERT 4 5r*|e« |1 Sirop Xoduroto * U Iul BOUTXQWY-DUHAMBX» prinqjdiota. Simplele teu vegeiohlt U 4 au foit ivbilituiti puţin căit ^ Poluatul altorba mari quanti{ăte de ^ lujuitlt, In tot fauna nepldeute, ll ^ ducă 9t produceau effetlt favorabile, ^ adela te datora, mai alte, regimului 4 eaier fi îndelung, căruia erau eupuţi 4 bolnavi fi din care nu teapau deal! ^ /rafie tilri«i conetiluliunei lor Afietlislls rhsmatlsmal» r mat alee Maladiele Pelel fi Violurile Snn- fllol II iveee tn tot du ma eub lirice forme atm de nepU uU fi runt cate u4 daţi atât de rebele InCiH. In lot itavna, ea’u «tflilat ticuri capabili de a le vindiea cu i oprdici une La început ee Inlrebuinfau r. I rmprncelttatat deabiurdep-cuUrau ^ Tete aoest» panacee fur* taloeuite puţin c*te puţin prin pceparatiuni ^ coDitatriu el mii ntioDiIe, preoum m *t c* dar* eeH nu poasedau tn lot d'iuua proprietăţii* «fi li s« attribuua, de acea ^ mal tftte au caijut !n uitare . . , , M Cu aglutorul Chimiei moderne, care a reeturnat t6te theortele cele veabi, * arta de a vindeca a fîout un mare progţee ţi a agiuns ripede la locul ce f °CînPi* l)™1 6I8ERT Membru al Academiei du Medicina dUi P«Jj« Medio en uf al Spitalului Saint-Louie înlocui, tn Inţelegern cu D. BOUTIGNY pharmactan. tdte preparatiunile cele voohi cu sirepul care p6rt* aatAiJi % nonele tal : SIROP DEPDRAT1FIODORAT AL D“l" GIBERT. ftrtşri D#p«ntlf tU O™1*1 Slbert. di mă mmpotrttimt hi M f an na idtot-fMţ Uini di adwsmsMral, te hUrtbytrv-M U% date fdrU tlabi. a devenii att/ti tel mai meiij fi ed mai eaanemic din depurahn rnnei-Awfv Bl eonvime (mior temperamentelor ® do ambele tex* fi huor sArtielor. 4 DRAGEELE DEPURATIVE IODURATE... D"1’ GIBERT oontin tatoomal aoeaal principii activi ca şi Siropul. — întrebuinţarea lor este eommodl ţi plIcutX din causa micşorimei lor ţi convin mai alee L'Om-nelor, peraonelor eari voyagiail seu ale citrnr occupattum le unpedic* de a minca scaii şl aoelor cart prefer a »e căuta pe ascuns. A vedea Notiţa care lnsoţeace flă care flacon. A se plai de numerdsele ContTa-.faceri ţi Imitatiuni. şi a exige pe “ ig* aenin.Tturele aci alăturate. Imprimate tn roşu. timbrul fînver-/3f) nului francei imprimat cu eernelă ay albastră pe etiquetta tnveşului fiă I ? cirul flacon. I * PARIS, 31, RUE DE CLERY al RUE POISSONNIERE, 2 I { Pharmacia Bautivnv Diitiamrl, DF.SLAlBltlRS Surcataor. 1^ Şi ta tOte Phmrmaciele ţi Drogueriele. w A ne .«faceri (j&rVa/'t# ~ /at\ numi f EAOEREA PERULUI , Pommada Deslauriers T)«ti toii tncdii.1 »uot de aceord asuprii i ncinitiplvi du o (ace n.l reciim;li_pi u . 11 I rrcuoosc totuji cTi '' puU- iiiipei.s u c.ulc-'-ii lui. clde » pricinuită m... n.t ' d nun.1. pr o atlccliune» cUD^cuta ) numele de PELI-ICUI.h. MATRKl.X \ fPifi/riusi» al petei copului). I Cr' cc suffcr de acest* «ftectiunc nu j l la niiliuiDo pirului neţcc tatei pete r.r.ii. ( ) cari ades-sen liubia »c pot rivn 51 sunt un ui.incArinte cure ii mles: .1 se sclirpina ' ( Epidermul se usucă, se crupa ţi ca t 9 , t, formă dc făina seu de nuci sol.-i , ^ albul curi murdăresc perul $i siesen ^ P a.i’vTunsori cu 1*0M M A DA DES , ') LAUKIERS Vindec nkpde «cesiu allec- ( i) tiunc care, dacă renume necautată sc ^ Iblinde la sprintene Si barba. •v M l(i medici pmu(u< • " jace mat < dtifâiu c/ite-va lofiuni cu HI 9 LAURIERS. 7—tnmea n alcalina. ^ capului rv----- lucra mai râpede. ! u Paris, la DESLAHRIERS.. Pbarinacian - Chimist. ■ LK UK tLtn\. 31 ji la toţi pbarmdcisti şi partumori. ) A exige pe etiquettâ semnătura Destau-1 rien }t timbrul guvernului frances ^ SA D1C'- XURIERS. (Iţudre, tonici u pucm calina, care cuviîţn 11 in indie pelca ' p„lui ji permite artfel pammadtl de a | JOSLPH SANDROVITS ;^rO(TRE C 16. —CALEA VICTORIEI — 16 S RACI A SÂNGELUI FRIGURI. BOALE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QU1NQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, febrifug u, antinervos vindecă afecţiunile scrofu'oase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, neregnlaritaţi a săngelni; ee convine specialmente copiilor, femeilor delicatei^ persoanelor in vărată 51 acelor slăbite de boală sau de excese Adh. DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis. 90 Paris ji principalele farmacii din românia ei stră’nătate A sc cere pe etichete Timbrul guvernului fran-emnătura J. Fayavd Preţul 4 fr ■ ■ •' • L ....*•_ ~~?rwTI THE SINGER MANUFACTUR1NG COMPANY FABRICA CEA .MAI MARE Ş] MAI VECHIA DIN U'ME IN PATE IUNARF IN RATE LUNARE Ise vinde Piane şi Pianine din cele mai < numite fabrici fiintrm american cu întreaga plăcii dc metal se primeşte şi plane vechi in schimb, comandele se prime c din toate pro-vianele, la cumpărarea unui piano sc dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se gAseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi factcur de piano. Noutăţi musicale : Olteanca, cuadril de Luis \\ iest 2 fr. Carmen quadril dn Luis Wiest 2 Ir. Ce (i am fărnt eu nare, romanţă pentru voce şi piano 1 fr, Sunt Ţiyancd, romanţă pentru voce şi piano, 1 fr. 50 bani, Marin Meu, Mărie! romanţă pentru voce şi piano do Mărie Puport 1 fr. 50 b. Gri^pă, Tusse măgărtfscă, Tusse nervâaa, Hroachito acute seu chronicc Raguşdla, Extinctiunea vocei, Insomnii, Vindecate rapide cu A exige semnătura Vnnqnoiin fi timbrul [imprimat in albastru) al Guvernului france». Paris, pharmacia VAUQUELIN-UESLAU-R1ERS, dl, rue de Gl6ry, Paris. Şi In lâte pharmaciele, şi drogueriele ceh bune. apă*ton ică dicquemare CHIMIST ROUEN (Frajiioia) Gr&best« crea ca rea pfirulai. împ«doc& do-eoloratlun«& ii i r«d& _ Tiatl. Pommada Epidermală ANTIFILLICUURX Opreioa eădarot pirului. — Dli-frngs mătret*. — Aitămptr* mânci-rlmele. • Se fdeeee I» Ibte Cetele eele tune m ___ do Parfumtrlş, Persăaele CA R I OU N 030 PILULELE DOCTORULUI DEHAUT _ DIN PARIS t Inu esitaase purga, atunci când ele simtaceeial j[trebuinla Nu se tem neci de desgust neci del lobos^lă, pentru că, contrariu celor alte purşa-l [tive, aresta nu operdză bine decât când este^in-J Isoţit de ua buna mâncare şi de beuturi întări-f i ibre, precum vinul, cafeaua, ceaiul- Fie cărei i alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ \cari Ii convin mai bine, dupeoccupatiunile f ^sele. Obosdla pu^ gsi runei liind annulata^ , prin effectul bunei limentatiuni, Ies-^ ne se hotaraşce nev a a repeta^' purgativul or’ n» cate ori este. ^ trebuinţă. ^ w 50 ALEMKNT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele jlabe de pept , de stomac sau atinse de călbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă mâncare este RaCJl-lioiU (le Arabe* aliment nutritiv şi reconsti uant, preparat de lleangre-irer din Paris. (A se feri de con-faceri. Deposit in Eomania la principalele farm DE MAH INE DE CUSUT * PLĂTIBILE IN RATE MICIT: SE VINDE NUMAI LA G. NEIDl ÎNGER, BDCURESCl ţ Grand Hotel de Bulevard BUCURESCI: Piaţa Sf. Gheorghe 81 (CRAIOVA: Strada Lipscani 31 GALAŢI: Strada Domnească 35 ( EUSCIUC: Knajeskaja Uliţa II , ■. JîtTiiijk JEST?-'. □ 1525aga5a555B5H5a555ES'aS55a5gsa5S55iî5Sa5?5S??5?iPJ:1^i Chlorosa Anemia Culori Palide LIPSA DE SÂNGE prpill RRAVAK este nnul din feruginoasele cele mai energice rLnUL Dna T Alo de oare ce câte-va picături pe Şi ajung pentru a readuce sănetatea tn puţin timp. rrnm npAVAK nu Pro(luce nic‘ crampe, nici oslenesce lEnUL DnATAlO stomacul, nici diaree, nici constipaţie. rrnm RRAVAK n are nlcl savoare- n'c' odoare si nici ei lEnUL DnATAlO comunică vinului sau apei, sau or cărui liquid în care poate fi luat. rPRIII RRAVAK este cel mai eftin din feruginoase, de oare cr rCnUL DnATAlO flacon înlrcg ţine o luna si chiar ţeşe septamani, tratamentul costa dar vr ’o eăte-va centime pe $i. FERUL BRAVAIS nu negresce nici o data dinţi. I'd şrA.pfitua dctitlial iatolrie. fic-carf l,,locon şi indica niodnl dc lQlrcbuinţ«r« al acelui preţiaa feraţinaa D"‘ BRAVAIS nu poate garanta eficacitatea ferului ini-entot de d ea de cdt daca etiquetele /faconului poarta eemnatura d-eele imprimata in roju SE VINDE IN FLACOANE, St JUMĂTĂŢI DE FLACOANE VinŞaroa en gros ; Maison BOUTRON ot C°, rae Sl-L8*are, *0 et 42. PARIS Depusitc ta bucuresci i'iiuiii.i t.i ivi ;v. i' uni -. niscu iioliil jaaaY, ru»rnjci« KONTA tren». - EKAII.V 1‘UonuacU ll. PLTZAL1S. Ciri de Imltaţlunl, ori ce produsă similară este ol ImiteţJun* • eiteriore fără calitatea adăvăratului TAffiAR INDIEN GRILLON FRUCTU LAX ATI Vi SI RACR.ITORU Contra CONSTIPATIUNET, HEMORROIDELURI, CONGESTiUNEI, VENINULUI, DE APETIT, INDEGESTIUNEI, INDISPOSIŢIUfEI GASTRICE F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni. - fridc^pensabilu J copii, dame insarcinate, bătrânii ţi persdnele s1 jum. -’ie j'i" Â ' ‘gin ea ji altul iii strada I-abororm Nţ avflnd (0 Mtauji'iii fiiţ» si 02 ijum. Io ginio* : Doritorii *e vor adu-sta aiinni traţia ucestui ziar. Tipografia N. Miukbcu sala Theatndui Bosael.