'SţfiRCURI 30 NOEMBRE 18f-3 tfk V»itraţia. Calea Victoriei IVw. ANUL AL VUI—No. 26,3 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petik pag. IV. 40 fUclame pacr. II] .... 1 S0 » , II .... ii 50 fc?apltaIA 10 bani nnm&rn •Districte 15 bani nnmftm "tor : M PALEOLOGU REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. inenţorile ţi inserţiile ae primesc Hncoreştî, la Administraţia ziarului 11 Vlena, la bioronrile de annnţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Skubeb-ateiD 2;—Paris, C. Idam, rne CWmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. HcrUorlle nefranc&te na se primei Manascrlsele n vini prim Ate se Ard. SUMABIU i |i »ta politici. Îţi telegrafice. • iţiunea din Botoşani-.tic-a interioara a guvernului. .cU. Cor. lanaţiunea din Urlaţi. ■arul de la Pautilimon. Ac are de legei |uniunea Dobrogenilor la Sinaia jiul contra Roşiilor, jslîoul din Tecuci. •« i din «trainatate. jjnedcrca alegerilor, ţaţa trib. D. R. iicii reerutori. cte diverse. |il teatrale. )• etăţi. lucuresli, 29 Noembre 1883 «rea ce Constituţiunea prescrie la agţţolul ei 95 nu este un drept, pen-părţilo desemnate, ci o datorii. stare normali d<\lucruri, atunci i. cind tron şi naţiune sunt in ^îŞin respect constituţional, este’da-blguvernul prin mesagiul Capului îljîO I Idfir ’ISi ului, si faci o expunere a situaţi [i generale a ţirei, şi ţinute Gafele a revinde la mesagiul Ca-pî t Statului. |um ficut inşi observaţiunea ci, o expunerea conatituţionalâ a lip-aceasta nu poate proveni de cit < conştiinţa ce o are atit M. Sa i ;elo, cat şi d. prim-ministru Ion JJ tianu, ci ar face un act impro-■J i pentru Camerele actuali, cari compun numai din representanţi msonali ai d-lor Rosetti-Brătianu, v conseiinţi de trebuinţele ţSrei, şi lavea, pe de alţi parte, urtta con-uenţi de a deschide cii de serioa-c-ritici presei, in care se concen-d’o-cam-dati acţiunea oposiţiunei. 11Dri-ce ar fi făcot regimul, nu pu- tfl si ocoleasci de a da seama des- I d mergerea la Berlin şi Viena a gelui şi despre visitele la Gastein ’iena ale primului ministru, iar W cu seami despre situaţiunea aci in cestiunea Dunirii, cind ştim Austria posedi o sentinţa definiţi» ce o indreptiţeşte a fi doamna icului nostru fluviu. Deci, cum ar fi putut spune lucru, pentru ca si se asigure şi increază i: 'insul atit ţara cit şi străinătatea? 'intru inceputul cestiunii Dunirii, imul roşu n’a avut in gind si lărească, cu deplin interes şi zel, abaterea pretenţiunilor austriace, cit si faci a se convinge cabi-ele europene ci avem dreptate. IKI dar, dupi desvoltarea naturali ucrurilor, cari s’au intors in de-oarea noastră, nu mai avea alt făcut, de cit a se încurca şi in nsacţiuni, pe cari are interesul do tăgădui, cel puţin tfirei, şi din i “asta apoi trebuinţa de a adopta o itici de duplicitate. Dine ştie acum ce declaraţiuni, pro-Amni şi angajamente va fi făcut şi .t faţă cu diferitele cabinete, cari s ar fi putut pune in acord cu menii sau limbagiul mesagiului? De aceea laconismul mesagiului, tarea cuvântului, lipsa de expu-re a situaţiunii interioare şi exte-are. Posiţiunea do servi ce o au Ca- I meriştii de sus şi de jos ai actualului parlament, favorisa aceasti.abate-re. sau mai drept călcare flagrantă a Constituţiunii ; căci, precum ’şi-a zis-o Regimul, ast-fel vedem că a e-şit pini acum : Camerele acestea puţin cas fac de îndatoririle ,ce Constituţiunea impune guvornului, de a expune situaţiunea ţerei cind deschide o sesiune ordinară a corpurilor legiuitoare. Cu toate acestea nu ne vom putea dispensa de a observa consecuenţele nenorocite ce atrage dupe sino im-prejurarea de faţă. Vom considera chiar, nu ca o datorii, ci ca un drept, acela al regimului de a face expunerea situaţiunii, şi acela al camerilor de a res-punde. Apoi cine nu usoazi de dreptul s6u, il abandonă, se leapădă de dinsul. Nici atita lucru nu sunt in stare si înţeleagă actualele Camere, pentru ca să se hotărască a-şi reveni in dreptul lor şi a 'şi face respunsul la mesagiu V E drept că lipseşte din acest act expunerea guvernului reclamată de articulul 95 al constituţiunii, care ar motiva darea unui respuns; dar chiar această lipsi ar putea forma obiectul respunsului ce are datoria a-I face corpurile legiuitoare coroanei. Aci este o învederată stare de u-surpaţiune, întinsă do la fondul constituţional şi la forma constituţionali. Nu se poate trece, ceea ce a cercat să susţină primul-ministru, cia-ceste Camere, avind misiunea specială de a revisui constituţiunea, şi amCnăndu-se de sine-le astă-vară, se consideri ca continuând acum, la reintrunirea lor, sesiunea întreruptă atunci : nu poate să aibă trecere asemenea obiecţiune, pentru că absurditatea ei o constată insuşi mesagiul care pronunţă deschiderea sesiunii ordinare a corpurilor legiuitoare. Dar apoi de revisuire se ocupă oare aceste Camere ? Ele 'şi-au luat caracterul curat de Camere ordinare şi de toate se ocupă afară de re-visuirea pentru care au fost cliiă-mate. Starea aceasta do lucruri este in-tr’adevăr derâpănătoarc fundamentului Constituţional, Legalitatea se scufundă la tot pasul. — Gândească-se Regimul, găndească-se Cameriştii sCi la ceea ce fac, căci e răul extrem, de care ar putea să sufere ei mai rău de căt ori-cine altă-dată. Vom reveni. ŞTIRI TELEGRAFICE Roma, 9 Decembre.— Principele moşle-nitor al Germaniei va sosi la Genua la 4 Decemvrie ţi de acolo va veni la Roma la 5 sau la 6. Berlin, 6 Decembre. — „Gazeta Germaniei de Nord declara de neexactă ştirea după care Principele Imperial se duce la Roma spre a vedea pe Papa. Ei «danga : „Se Înţelege fara a se spune ca dacă Principele Imperial se duce la Roma, aceasta ar fi in prima linie d a avea o întrevedere eu regele Humbert." »Agenţia Wolff,“ vorbind asupra a-e-leiaşi cestiuni, zico ca in consideraţiile care determina pe principele moştenitor al Germaniei a face o călătorie la Roma, vizita sa la Papa nu vine de cât in a doua linie, adica după vizita sa la regele Italiei. Roma, 9 Decembre.—D. Savaresse, prelat papal, a renunţat in public la prelaţie spre a îmbrăţişa protestanthmu. D. Stva-resso işi propune d’a lucra la reformarea Bi-sericei Romane. D. Lovito, in urma duelului seu cu d. Nicotora, 'şi a dat dimisia de sub-secretar de stat la interne, care a fost primita. Constantinopol, 9 Decembre. — In privinţa părţilor de plată in datoria publica otomană afectata ţeiilor mârito prin tratatu din Rerlin in cheltuiala Turciei Poarta propune că fie-care din aceste ţeri sa cumpe re renta turceasca, pe cursul zilei, până la concurenţa sumei ce ’i va fi afectată, cu condiţie ca titlurile de renta sâ fie indata distruse. Politica interioara a guvernului Administraţlunsa ţărei Felul aplic&rei legilor (Urmare) Cair, 10 Decembre. — Un detaşament de trupe egiptene compus de 500 negri şi 290 başi-buzuci, a fost bătut la Jianai, aproape de Suakim ; el s'a lăsat sa fie înconjurat de vr'o 5000 partizani ai Mah-diului : numai 50 de fugari s’au intors la Suakim. Paris, 10 Decembre. — 0 depeşa din Saigan zice că 500 chinezi au încercat in noaptea de 21 Noemvrie un atac contra fortareţi de la Hai Fong, dar au fost respinşi perzind 50 oameni. j Oposiţiunea din Botoşani Duminică la 20 curent a avut loc o intrunire a membrilor oposiţiunei in saloanele Clubului conservator din Botoşani. La aceaată intrunire a luat parte un însemnat număr de alegătorii colegiului I, care se adunaseră spre a da o hotărăre, dacă dl. Cogălniceanu, alesul colegiului I din Botoşani, tre-bue sau nu să intre in adunare, in urma validărei alegerei sale de către dinrnaşii d-lui Brătianu. Toţi cei presenţi au fost de părere ca dl. Cogălniceanu să se abţină ?de a intra in Adunare; in acelaşi timp s’a luat hotărărea ca această părere a alegătorilor să se comunice alesului lor. întrunirea această, precum spune Adevărul, a fost provocată de insuşi ilustrul ales; d-sa înainte de a face un pas, a crezut că e bine a şti şi opiniunea mandanţilor săi. Dl. Cogălniceanu chiar, prin scrisoarea adresată alegătorilor săi, îşi manifestă părerea[d’a nu intra in cameră Suutem veseli că de astă dată e-sistă unitate de vederi intre alegători şi ales.tAlegătorii mai cu seamă s’au convins că or ce spirit independent n’arc ce căuta intre diurnaşii din dealul Mitropoliei. Suntem mulţumiţi că d. Cogălniceanu, pătruns de adevăratele principii constituţionale, s’a îngrijit a consulta pe alegători mai inainte de a face vreun pas, lucru ce din nenorocire nu se prea intămplă pe la noi. Văzurăm din cele ce am reprodus ieri care este politica interioară a cabinetului. Să ascultăm acum pe interpelator daca administraţiunea, această maşină guvernamentală, este mişcată de mijloace regulate, după legi : Cănd mi pun această întrebare, urinează oratorul, nu pot râspunde la ea de cât constatând o dală mai mult la tribună, ceea-ce s'a constatat de o mie de ori, că dacă este o nenorocire in această ţară, chiar pentru sistemul constituţional, aceasta este administraţiunea. In privinţa administraţiunei aşi putea să pui douâ axiome, doue principii. Inteiul principiu : toată viata noastră politică es'e viciată prin administraţiune, anume prin falsificarea sistemelor, călcare de legi, arbi-traritâţi, hatâruri ; toate acestea in cea mai mare parte ’şi au ca organ al lor legal, administraţiunea. Şi al douilea principiu, ca corolariu, pa câtă vreme administraţiunea va fi organul legal al politicei in această ţară, pe atâta timp, in această ţară, nu vom avea nici administraţiune nici justiţie, nici ori-care alt ram in bună stare. Apoi am ajuns aşa, d-Ior deputaţi, cu practica guvernamentală in cât, cu timpul, alături cu legile şi codul nostru, s’a format un cod deosebit — un cod de usuri, de obiceiuri, de corupţiune, de hatâruri etc., in carele inima codului este un funcţionar, este — prefectul, şi in puterea acestui cod ex-tra-legal suntem guv-rnaţi in toată ţara. Apoi după lege, d-lor deputaţi, ştiţi ce este prefectul. Me mir când mâ gândesc la rolul de pi efect in realitate şi la rolul s6u legal. Ştiţi cari sunt prorogativele prefectului ? îndatoririle preotului sunt puse in câ-te-va articole din legea consilielor judeţene; el represintâ pe guvern pe lângă puterile judeţene. Dar cine admini-trează judeţul ? Consiliul permanent, consiliul judeţean, primarii, comunele şi aşa mai departe. Prefectul are un singur drept, dreptul de veto şi de a referi ministerului; alt-mintrelea toată mişcarea trebue sâ se facă prin celelalte organe. Mai mult încă, nu cunosc un text de lege care să dea prefectului un caracter politic; un singur articol nu există unde să se vadă că in adever prefectul are o misiune determinată politică. După lege se crede că prefectul este destul sâ fie re-presentantul guvernului pe lângă diferitele centruri din judeţ, ca să se informeze de nevoile populaţiunei, sâ serveacâ de legătură intre guvern şi autorităţile locale. Dacă compari acum pe acest prefect legal cu prefectul real, o deosebire enormă vezi că există, pe când unul are putere in margine le unor taxe de lege cel alt este un a tot -pulinte, in afară de ori ce lege şi de ori-ce control. Aceasta o ştiţi eu toţii; ştiţi, de exemplu, cine e stăpânul de fapt in judeţ peste primării, peste consiliul permanent, peste consiliul judeţean, peste perceptori. Ştiţi că uu se poate face o mişcare fără prealabila autoritare şi participare a prefectului. Constituţiunea prevede că judecătorul este o a treia puteie in Stat. Ştiţi insă ce a devenit aceasta a treia putere sub aşa pretinşii liberali naţionali ? Să ne-o spună tot d. Panu : In cele mai multe judeţe, tribunalul este la disposiţiunea prefectului. Procurorul, după Dge, trebue să controleze actele tutulor, chiar şi pe ale prefectului. Apoi, procurorii sunt la dispoîiţiunea şi bunul plac al prefectului. Am vorbit cu un prefect inai a- eum vre-o doue luni şi după mei multe ore, nu am putut sa ’l conving de un lucru, de alt-mintrelea foarte simplu, cum că procurorul nu trebue să fie la disposiţiunea prefectului. Şi atunci natural că un prefect, ce nu este prea tare in textele positive ale legei, ’şi formează ideia că procurorul este un funcţionar subaltern. El ştie că el T a numit şi că tot el poate sâ ’1 scoată. Cu modul acesta prefectul a ajuns la o atot puternicie ne mai auzită. Nu mai vorbesc de mijloacele intrebuinţate de către prefect faţa cu judecătorii propriu zişi ; cred, că şi d-voastrâ ştiţi până Ia ce punct şi independenţa acestor magistraţi exi-tâ vis-a-vis de prefect. Nu este permutaie, nu este destituire in magistratură la care sâ nu fie a-mestec8t prefectul. Nu numai in magistratură, dar in finanţe, la domenii, la vamă, la monopolul sârei, al tutunului, in armată chiar prefectul face totul. Ştiţi că se fac denunţări prin gazete că cutai e prefect a comis un fapt ilegal. Ştiţi ce se tace in asemenea cas ? Guvernul trimite reclamaţiunea tot prefectului, intre-băndu’l tot pe el daca in adever a comis acel fapt ilegal. — Neapărat câ prefectul respunde că nu l’a corni* şi ast-fel vedem a doua zi apărând in „Monitor," un comunicat prin care se zice că faptul relatat de jurnal nu este adevârat. Din această causâ s’a discreditat comunicatele in cât nu le mai crede nimeni. Un ast-fel de lucru s'a petrecut cu prefectul de Bacău pentru care de alt-fel am stimă. — S'a ridicat bănuiala că d. prefect de Bacău are şi acum la moşia sa călăraşi pentru aplicarea toemelelor agricole. Ministrul a întrebat pe prefect daca in adevăr are călăraşi la moşie, prefectul natural a râspuns câ nu, şi ast-fel vedem in „Moui-tor" un comunicat prin care se arată câ prefectul n’a avut călăraşi la moşia sa ; dar ce se intempla apoi? Se intampla ca un mic jurnal din localitate, „Gazeta de B.-câu" ’şi procură procesul-verbal al câpita-lui chiar de călăraşi, prin care acesta afirmă cum că a găsit călăraşi la moşia d-'ui prefect. Vedeţi dar ce desminţire a primit guvernul şi cum a râmas comunicatul ministrului. D. interpelator a uitat să spue că şi alte cemunicate — foarte multe — intre cari este şi acela privitor la torturarea ţăranilor din Bordeni, au fost desminţite. De aci se poate vedea ce valoare trebue să se dea unor asemenea comunicate. D. Panu conchide, in ceea ce priveşte administraţiunea şi felul aplicării legilor, prin următoarele cuvinte : D-lor, conchid in ceea ce priveşte admi-nistraţiunea. Pe cat timp vor fi pr.-fecţi, printr’enşii stăpâni absoluţi... — şi am uitat sa ve spun câ sunt prefecţi stâpăni şi pe trei judeţe, ceea ce 'mi aminteşte paşii cu trei tuiuri — cât timp vor fi prefecţi, tari printr’enşii sau prin alte personage influente, pe câta vreme guvernul va abdica puterea sa in favoarea acelora, tot sistemul nostru constituţional va fi viciat, va fi o parodie. In numărul viitor, vom rezuma discursul d-lui Panu privitor la situ-aţiunea exterioară a ţării, şi anume la linia politică a guvernului, mai cu seamă faţă cu Austro-Ungaria, şi la cestiunea Dunării după Cartea verde şi dupC dcclaraţiunile contelui Kalnocky. CRONICA Sa acordat medalia Uene-merenti c'rsi I domnului Kiiekam, şeful musicei regiuien- TIMPui, ns'^ysoi-iMB tului 1 de grenadiri din Silosia, pentru lucrările şi meritele sale inusicale, pe cari noi Românii nu le cunoaştem. Viitoarea sesiune a Curţii cu juraţi de Ilfov ?• va deschide joui 1 Decemvrie. In sesiunea aceasta .sunt multe i procese mişcătoare d« cari vor avea sa se ocupe juraţii. Suina ceruta de guvern pentru înmormântarea răposatului V. Boerescu nu este de 18,000 lei, cum s’a zis, ci de 10,000. D. Virgiliu G. Poenaru, licenţiat in drept de la tacultatea din Bucureşti şi fost magistrat, se nuinşşte, pe zioa de 15 noembre cureut, iu postul vacant de advocat public al Statului clasa I, pe langa tribunalul şi curtea de apel din Focşani, in locul d-lui N. Voiuov, trecut ca ministru al justiţei. D. Lascar Costin, licenţiat in drept de la facultatea d;n Paris, s’a numit pe zioa de 23 noembre curent, iu postul de advocat public al Statului clasa II, pe lângă tribunalul Tecuciu-Tutova, in locul d-lui I. Li- veseu. Linia Buda Slănic s’a deschis ieri pentru traficul de calatori, bagaje şi mărfuri de mare şi mieă iuţeală. In urma unei reclamaţiuni a nou , am văzut cu mulţumire ca s a dat ordin a se repava strada. S’au pus lucrători, s’a făcut ce sa făcut, dar pavagiul [cum a rămas ? Asta ’i asta ! Rugăm pe membrii comisiunei interimare d a tace o preumblare pe numita stradă spre a se convinge in ce stare se găseşte şi, dacă le-o fi milă de bieţii contribuabili, să ia măsuri spre a. face o in-dreptare. it Foarte multă lume aştepta aseară la gară sosirea rămăşiţelor mortale ale regretatului bărbat de Stat V. Boerescu. Aceasta este o dovada de simpatia de care se bucura el in viaţă. Cu toate aceste, trenul ce sosise laolele 7 şi 50 nu aducea aceste .rămăşiţe. Ele vor sosi d'abia joui sau poate vineri. Să fie adevărat?... Se vorbeşte că paşa din Teleorman, Clii-riţopolu, are să fia înlocuit sau poate numai transferat. Am dori să vedem minunea această. In Mibâileni din iniţiativa mai multor persoane intre care d-nii Al. Stnrza, Fucs, Curierul Rbnnicului spune că in co- muna Corbu, judeţul R.-S.rat, sa ivit pesta bovină intre vitele locuitorilor de vr'o opt zile ; insă nici o măsură ! serioasă nu s’a luat păn’acuma de către administraţie. Aviz direcţiunii sanitare. Calcăntraur Ckiriţs şi alţii, s’a infiinţat un corp de pompieri pentru paza oraşului de incendiu compus de peste 60 inşi, sub comanda d-lui farmacist Fucs. Tot prin iniţiativa acestor domni şi prin sub-seriptiuni lunare s’a cumpărat două pompe precum şi uniforma complectă la pompieri. Se zice că s’a iscălit deja decretul pentru numirea noilor şefi ai gardei civice din capitală. Se zice că aceşti şefi sunt aleşi pe sprinceana in vederea viitoarelor operaţiuni electorale pentru municipalitate. Aflăm ci, după cererea cooperatorilor, Congresul economic din Iaşi s’a amănat pentru 6, 7 şi 8 ianuaiie 1884. Hanul Şerban-Vodă a inceput a se dărâma. Pe acel loc se va ridica palatul Băucii Naţionale. Ziarele au anunţat ca d. I. Atanasiadi s’ar fi infăţişat Sinodului, inaintând o pe-tiţiune iscălită de mai mulţi alţii, prin care declară că trec Ia protestantism, din cauza scandalurilor ce sejpetrec pe fie-ce zi in biserica noastră. Declarăm că nu inţelegem de loc purtarea acestor domni şi nu pricepem ce fel de ortodoii au fost şi sunt, daca, avănd pentru un moment a se plăngs de o stare de lucruri, trec cu atăta uşurinţă dela ortodoii# la protestantism. * Tinerimea comercială din Bucureşti a fondat o societate ; Viitorul, al cărei scop este desvoltarea comerţului. Vineri 2 (14) Decembre a. c. Academia română avănd a ţine şedinţă publică se va ceti de d-I A. Papadopol Calimache]]despre „Alexandru Mavrocordat Exâporitul şi despre activitatea sa politică şi literară. apărut azi deccretul prin care D. Constantin Christodulo Cerchez , actualul prefect de la judeţul Covurlui, este transferat in asemenea fruncţiune la judeţul Râmnicu-Sărat, in locul d-lui Constantin A. Cotescu, care se trece la judeţul Covurlui, in locul d-lui Cerchez. Cor. Profanatiunea din Urlaţi Un prânz diplomatic va fi sâmbătă viitoare la legaţiunea Austro-Ungariei. Cu incepere de la 5 (17) Decembre, vapoarele de postă iutre Orşov i şi Galaţi vor pleca de duoă ori pe săptămână. De la Orşova in jos, Luni şi Joi la ora 1 şi 15 minute, p. m. de la Galaţi in sus Marţi şi Sâmbătă la 9 ore a. m. Circularei vuporului intre Galaţi-Odesa şi retour de astăzi incolo s’a suspendat. In Severin au murit trei persoane la politie, in următoarele circumstanţe, spune „Topolniţa: Iucepănd frigul, sunt mulţi vagabonzi cari n au unde să doarmă sau, fiind bolnavi, n’au unde să se adăpostească. Oamenii poliţiei ii găsesc noaptea aproape morţi pe strade şi-i aduc la poliţie unde şi mor. Aflăm positiv că d. Enescu, directoru penintenciarului Văcăreşti, a fost suspendat din funcţiune. D procuror impreunâ cu d. do; tor Butărcscu au descoperit hoţii murdare şi alte neregularităţi făptuite de acel director. Ne mirăm insă cum se mai permite cilul Enescu da mai locui la Văcăreşti, când el a fost suspendat. Dacă d. ministru de interne voeşte in adevăr ca lumina să se facă şi ca toate hoţiile onorabilului dela Văcăreşti să se descopere, trebue să nu i permită a sta incă acolo, căci poate prea bine să influenţeze asupra martorilor. Strada Berzei a fost canalizată şi, conform concesiunei, întreprinzătorul trebuia să refacă pavagiul stricat. Binele Public dă azi amănunte asupra profanaţiei bisericei din Urlaţi ai cărei ctitori sunt d. şid-naPache Protopopescu. Profanatorul este chiar prefectul de Buz&u, Ioan Urlăţeanu. Iată telegramele şi scrisorile trimise d-lui Protopopescu asupra acestui sacrilegiu s6v8rşit de capul unui judeţ, sub domnia liberalilor: TELEGRAMĂ Urlaţi. Urlăţânu a şters portretele d-v. în biserică 1 Jleifulcscu Urlaţi i883 Noembre 25. Stimabile domn, Iată viu prin acesta a vă pune în coivntu noutăţilor de pe aici. Asta-<)I, după ce am eşit de la biserică, am lăsat cheia la paracliser ca să cureţe; nu soia cum s a făcut că, pe timpul vecerniei când am venit, am găsit pe d nu I. Ur-lâţenu cu tovarăşii meU în Biserică. Şi iată ce T adusese pe d-nu Urlaţenu: venia ca să săverşescâ un ce nemaipomenit şi după mine cel mal mizerabi-, a adus uă olă cu văpsea şi pe servitoru d-lul Panaitescu şi a dat cu'văpsea peste portreturile domniilor v stre, când eu ara venit la Biserică şi dedei peste potretele d-v; când am văijut lucru! am încremenit. Sunteţi în drepturile d-v ; faceţi după cum credeţi, căci chiar pe toţi orăşenii l-a mâhnit aşa lucru. Urlaţi i S8S Nosmbre 25. Respectul meu d-le Vacile ! D. I. S. Urlaţenu fiind în vizita la d-na Pauaituscu de (Jiua numelui d-el, 'l-a venit pofia să se ducă la Biserică. Acolo a şters portretul ctitorilor. „Totâ Comuna este indignată. D-nu Ur-lăţhiu sta şi ordona ci la servitori, în Biserică, stând cu căciula în cap şi lăudân-du-se că este Prefect. Servu d-v. D. Ncgnlem-u. TELEGRAM \ Urlaţi. Regretăm din suflet faptul săvârşit la biserică ; vă conjuram stăruiţi pe t6le căile pentru satisfacerea insultelor grave aduse personelor d-v. şi bisericii cu sacrilegiu. O. Fudulescu, Sicriţianu, C. 1 Vopescu, Nae Molyiu Mxhaiii Constantin, D. Negu-lescu, A. Constantinescu, Q. Gupjan. Iu numărul viitor vom da un articol special asupra împrejurâri'or ce înconjoră sacrilegiul săvârşit de prefectul de Buzâfi, Ion Urlaţenu. Omorul de la Pantelimon Am anunţat zilele trecute că s'a dat un mandat de arestare contra d-lui Iosif Muş-celeanu, arendaşul moşiei Pantelimon, care a impuşcat pe ţăranul Cliiriţâ. D. Muşcelaanu a cerut liberarea pe garanţie, dar Camera de punere sub acuzaţie a respins cererea, tiimiţend afacerea la Curtea cu juraţi. Procesul se va judeca chiar in sesiunea viitoare a Curţei eu Juraţi de Ilfov. Sa nu uitam a spuno că numitul d. Muşceleanu este fratele D lui Aurelianu, miaistrul Cultelor ş’al instrucţiunii publice. CĂLCARE DE LEGE Ia zilele trecute am vgzut că „Monitorul" publică deodată un decret regal, prin care se numeşte intregul personal de la serviciul exploatării căilor noastre ferate. Fiind că un aşanumSr de mare numiri era bătător la ochi, ne am pus întrebarea: oare acest personal numai acum intră in slujbă ?—este el un personal numit cu totul din nou? — sau dacă nu, ce este causa de numai aeum se fac numirile ? Dupe eăte am putut afla, lucrul stă astfel. Personalul din cestiune nu este numit din nou, ci este personalul care a funcţionat şi mai ina-inte; dar generalul Fălcoianu s’a crezut atăt de sus, încât s’a pus pe deasupra ori cărei legi.—$i astfel n’a crezut nici decum de datoria sa de a intra in legea votată de corpurile legiuitoare şi promulgată'in an d trecut relativ la exploatarea căilor ferate; — noua direcţie se vede că n’ap. tutsă meargă inainte cu atăta indrâsneală şi sâ calce in picioare ori ce lege. întrebăm acum: oare numai acea lege a fost călcată decătre generaluţ Fălcoianu? Oare legea comptabi lităţij fost’a ea respectată? COM SIUNEA DOBROGENILO R la Sinaia Comisiunea din Dobrogea, care a venit aci in capitală spre a arăta, atăt guvernului căt şi Corpurilor legiutoare, căuşele nemul-ţumirior popnlaţiunei din acea provincie i. Piomăniei şi in urma cărora parte din acea populaţiunc şi mai cu osebire cea Otomană a inceput să emigreze, după ce a fost primită de către d-lui prim-Ministru Brătianu şi a petiţionat Camerei o parte din ea şi anume E. S. Alis Ibrairn paşa şi dl G. Caridie la 24 ale corentei s’au dus la Sinaia, unde a petiţionat şi M. S. Regelui, a acordat acea audienţă fie căruia membru in parte, şi pe lângă E. S. A'is Ibrairn paşa a fost ataşat d-lui Podoanu interpretul de limba turcă dela Ministerul de externe.— Audienţa a ţinut mai mult de uă oră.—M. S. a cercetat cu multă atenţiune căuşele nemulţămirilor populaţiuni din Dobrogea, a aratat un viu interes pentru dănsa şi sa mâhnit foarte mu t a iiăud că parte din acea populaţiune a început se emigreze, a făgăduit că va recomanda petiţiunea dată de comisiuno guvernului, care va lua toate necesarile mesuri şi urgente spre a ameliora starea locuitorilor din acea provinţie şi că in vara anului viitor va visita singur din nou Dobrogea. Roşii contra Roşiilor Citim in Vocea Capitalei : Aflăm că d-nu doctor Sergiu, iu dorinţa ee are ca prin ori-ca mijloace şi ori-ce preţ să devie primar al capitalei, şi ales al ei, nu cruţă nimic, şi mai mult. incă. st a in drum la poarta sa, şi oii-ce cetiţian vede trecând, il pofteşte in casa sa şi-i propune ca sâ’l aleagă pe d-sa, fie că T ameninţa, fio câ’i da bani sau i face fel de fi 1 de promisiuni şi ia fel de fel de angajamente unul mai neleal şi mai uelegai de cat iad alt. Astfel, zilele acestea, un cetăţean din in templare, trecând pe la poarta d-lui dr. Sergiu a fost chemat înăuntru ; cetăţeanul era din culoarea de Negru, şi a inceput prin a’l mustra că de ce’l combate, că nu trebue sâ'l combată, că d-sa se va alege primar cu ori-ce preţ, şi că mai bine este sa lucreze pentru d-sa. Cetăţianul, de etichetă şi delicateţă, ’i-a respuns : dar eu lucrez pentru d-ta. Atunci d-nu dr. Sergiu a scos douâ sule lei şi ’i a dat zieându-i : Ţine aceşti bani ca să’i ai de o cam dată de cheltuială, pen tru alegătorii ce vei tace pentru mino, I rin silinţa, şi dacă vei fi credincios ’ţi voi mai da, şi’ţi mai promit că venind la primărie ’ţi voi da gratis locul comunei ce este in faţa caselor d-tale. Cetăţeanul indignat şi coprins de mirare, ’i-a râspuns : „ D-le doctore, ţineţi-v6 banii, căci am şi eu bani; de voiu lucra pentru d-ta, nu am nevoe de bani, aşa ştim noi cetăţenii independenţi şi liberali naţionali, sâ lucrăm in alegeri şi să susţinem eandidaturele acelora pe care’i primim sâ no reprezinte fie la primărie, fie la adunare sau senat, şi ast-fel am lucrat de când luptăm sub stindardul partidei linerale naţionale. Cât pentru locul ce mii oferi gratis, mâ mir^eum puteţi tace şi să promiteţi d-voastrâ aceasta. Locul este al primăriei iar nu al d-voa-stră, cum puteţi sau sâ luaţi acest drept şi sâ mi'l promiteţi gratis, dar incă chiar de a’şi admite că d-ta vei trece peste toate şi eă ’mi vei da locul, ,apoi eu ştiu şi suut convins eă d-ta nu poţi in mod legal sâ faci aceasta şi eu care sunt in adevăr amator de a cumpăra acal loc, voesc a T lua in mod îegulat, onest şi conform legilor, ca sâ nu raâ pomenesc apoi cu altă primărie că vine sâ mi’l ia iarăşi înapoi. D-nu doctor a insistat pe lângă cetâ-ţian şi s’a despărţit [stăruind a’l convinge că poate d-sa să dăruiască locurile primăriei. Ei bine, sâ vază cetăţenii alegâtori ai capitalei de ce d nu dr. Sergiu face şi a făcut atâtea sforţări spre a ajunge la primărie. Se vede că aşa făcea şi in timpul trecut. căci aşa ni se pare că a făcut cu Gestiunea de la Hotel de Granee şi cu altele multe de cari vom vorbi alegătorilor. ne-voit atuneea a fa-e ancheta, iu car constatat că : gardistul poliţienesc ce J f postat la puntul nude s'a comis japtu| *[ luase de prefectul Anastasiu cu put;n j’A"1 mai nainte de operaţiune; căci daci garJ»" tul ar fi fost acolo putea prinde pe Criml. nali. Prin urmare aţi avut destule elomet* de a urinari pe culpabili şi a ’i da : ,r câţii ; acţiunea stă până azi in arhiva Pasalîcul din Tecuci Publicăm mai la vale petiţia ce d. S. Vasiliu a adresat parchetului din Tecuci, in privinţa atentatului comis asupră’i de către cei doi greci armaţi cu cuţite. Din conţinutul ei se vede dezordinea, lipsa de siguranţă publică şi anarhia ce domneşte in Tecuciu supt desmăţata şi despotica administraţiune, a d-iui prefect Anastasie. D. Vasiliu arată că procurorul local, fiind creatura devotată prefectului, nu ’i inspiră cea mai mică încredere că va urmări pe făptuitori, ceea ce se dovedeşte şi din împrejurarea că parchetul n’a luat nici o dis-poziţiune pentru constatarea faptului de căt in urma ordinului cei s'a trimes de minister. In asemenea condiţiuni ori-cine inţelege că lucrarea acestui magistrat nu oferă nici o garanţie, de aceea rugăm pe d ministru al justiţiei să delege un procuror de curte sau alt funcţionar strein de localitate spre a face o cercetare energică şi imparţială. Iată petiţia d-lui S. Vasiliu ; 1883, Noemvrie 24. Domnule procuror, Am onoare a vâ răspunde imediat h adresa d-voastră No. 3494, şi vâ fac cunoscut următoarele : 1. Că, incă o ineercare de asasinat s’a mai uimit asupra mea iu noaptea da 1 Muiu 1883 ; autori se ştiu de notorietate publică cine sunt, D-voastră singur aţi bi- chetului. 2. Că, in al 2-lea atentat petrecut lai, a. c. ora 2 p. m. ziua, când viaţa mej i aşi a fost in pericol, eu -îndată ce am'* din casa dini Botez unde scăpasem, n adresat dv. denunţăndu-vâ orilmu fapt vei) că măsurile de urmărire le luaţi ac, dupe ordinu dlui ministru al justiţii, le puteati lua de când eraţi pe trotmJ cazinului Bogdan, şi mi se pare dacă^ mâ înşel aţi vâzut pe greci când s’au, pezit a mâ ataca. Că, se stabileşte dar: mişcarea c reeui o faceţi astăzi după plângerile ce am f9 silit a adresa instanţelor superioare, simţ cu atăta mai mult ingrijt că şi ck“ tâdată nu mi se va da satisfacţie, ai faptului sînt liberi, posibil fiind a mă di şi astăzi. Cu poliţaiu nu sunt bine; I Auastasiu, fratele prefectului, a declarai cazinu Bogdan că voiu fi bătut de voj| mai seri prin ziare, iar prefectu Ana! m6 persecută de ani! In fine, pe lângă aceasta, este de intd sul conştiinţi dv. ca să vâ adaug: odatâjt primirea adresei dv. am vâzut o altă „dra-sâ a dv. No. 3495 către prefectură, ceriiu informaţu de funcţiunile administraiiia am ocupat, şi căuşele eşiri, in căt şi acau! ta m’a convins pe deplin că nu se mei a se descoperi autori faptului şi nida mi se da dreptate. Ca reprezentant al minis. terulu public dv. ştiţi că: Orcine ar fi p{8 soana ce i s’a aotentat la viaţă nu se face] nici o escepţie de rangu lui; cu atăt maî mult că sănt prea cunoscut şi dv. personal prin poziţie mea independentă: propietar, avocat, _ tipograf, ziarist, iar cu bani gata te-am împrumutat adese ori şi pe d-ta. 1 După cele ce avui onoare a vâ supune, neavând cea mai mică siguranţă in persoana d-voastrâ, vâ protestez dela această cei tare, aşteptând dreptatea, a ’mi veni dei instanţele superioare d-tale. Regret că nu mâ pot prezenta persooi1 la parchet, temându-mâ a eşi din ^asă. vieţi mele. Aceasta o aduce nepotu meuII. Polez, bine-voind a ’i da chitanţă de prj mire, şi a o inainta dlui ministru de ju Primiţi etc. S »am Ştiri din Străinătate Cestiunea Tonkinului Corespondentul din Paris al ziarului »Standard“ a avut o intrevorbire eu nu membru din legiţiunea chineză, care jli asigurat, că atăt guvernul francez, căi fi Marchizul Tseng vor să ajungă la m aranjament. China e gata să negocieze ps bazi neutralităţii fluviului Roşu la vale de Son-Tay păuă la gurile iui. Chinezii să ţie malul stăng, iar Francezii malul drept. Apoi China va consimţi la înfiinţarea unor consul ite franceze, ce vor fi protejate de g iruizoane franceze, precum şi înfiinţarea unui port la Sougk ii, pus pe acea? linie cu porturile convenţionale chineze. Iu tot caşul — zice core-pondeutul euglez-sunt autorizat să declar, că este iinposibi1 un resboi direc1- iutre Franţa şi China. Porturile Convenţionale nu vor fi blocate şi trupele franceze nu vor deb irea in Chiul Ostilităţile eventuale se vor r.-striuge numi esclusiv la Toukm. In vederea situaţiei critice diu Tonkuig. aiie-'Z a inceput iarăşi ne;o- ■ m »Wr 1 TU guvernul fr trieri cu „Ea'’ern Exteudon Telegrapu Compauy* pentru aş zai'ea unui cablu spri Toiikiu. Franţa Câteva zile inainte de a părăsi ministerul instrucţiu ii, d. Iulvs Ferry adresaw rectorilor tuturor facultăţilor franceze o cir-cu'arâ, in care a sulevat întrebarea, duel u ar fi posibil şi iu interesul instrucţiunii-superioare sâ se grupeze facultăţile ţeriiţ după exemplul »ltor stite vecine, in uni-; versităţi independente ce ar concura intre el» pe terenul pacific al ştiinţei. Circulara alăturată o coală cu uusprezice puucte pn* vitoare la organizarea şi condiţiile de exis* tenţă ale universităţilor ce s’ar formi. După cum se vede din toile franceze, idea d-'i» Ferry va li imbrâţişata de puţini rectori- Gruparea in universităţi a facultăţilor nu' prâşliate prin ţară, ar avea negreşit de urmare desfiinţarea mai multora dintre aceia facultăţi şi nimeui nu ’şi iscăleşte de buni voe sentinţa de moarte. Dacă e sâ se iufi* inţeze in Franţa universităţi, atunci trebna * V p: * * * * * * m SI nîativa un ministru fără sa ceara :torilor. Tns& pana atunci va mai It l' .a ,ţ.i are astăzi 15 pentru ştiinţele naturala, 15 peu-Ijffiltura frumoasa. 13 facultăţi de drept * (medicina. Anglia ş Portugalia Gazeta Tribunalelor Tribunalul «le Putuu: «■le avoflflil Reailiarea unui contnu-t J"i d l curent, s’a iufaţişal de Pu ia procesul intentat d « balis contra fraţilos Anton si inaintea Trib. Solomon Zi\-Ziharia 'Pă - .iijf|cum no *pun foile vierme, presa crede, ca familia regala engleza 1 britanic- şi-au prepus sa ofep-eze eji] preţ pe moştenitorul tronului pornire se afla astăzi in Anglia. Prin-(iigez nu este numai eu totul igno-pare ca Euglejii simt o plăcere umiliudu'l. Moştenitorul portugez |jut la prinţul de Wales in Satidriug-(mai două zile, la ducele de Edtm-ji Cambridge numai câteva minute, pus la dispoziţie nici un palat, din goale, ci a fost nevoit sa descin-undo plăteşte pa zi 50,000 Relua naşterii prinţului de Wales, vi-•ge al Portugaliei u'a fost invitat dat cu acea ocazie. Toate acestea sumai diu causl ca Angliei nu ’i idea alianţei germuno-portugaze. joasta afacere ciudata organul lui „El Flobe“ scrie: „Anglia vede arare alianţele proectste intre ţerilo statele nordice. Deşi ea acum nu înza direct, se foloseşba insa de ori |fie spre a ’si arata necazul pe ţaţă. ideile noastre (republicane) ne doa-|ind pe ducele de Braganza injosit Isanţa engleză şi pus pe linie cu «Cr ci călătoreşte iusoţit de guverno- ||i.“ Grevele in Anglia ele lucrătorilor din Anglia iau diafani tot mai colosale. Lucratorii din tamurn, Preston. Manchester, Accring-in» din alte oraşe ameninţă cu greva Hcj Proprietarii de fabrici vor persista să « lila sfimbria. Iu urma acestor nemţeai mulţi fabricanţi vor să 'şi restrănga fa iile şi să naiba trebuinţa de mulţi je i:>ri. Dacă vor ajunde lucrurile la «f evâ generală, apoi ca la 90,000 de w ane vor inceta de a mai lucra. Tot ■bş^emulţumiţi sunt şi lucrătorii din Bir „-A: r>-----1- i. ~ compa pus distric in greva anu pontru resilicca «.ontraetului pe arendă a moşiei Boldu din jud. Rîmnicu-Sarat. Acţiunea au fost susţinuta d.« catro d uii avocaţi (r. Apostoloauu şi N. Eleva, iir a-piraroa de către d-nii advocaţi Corne, Ba-lăuescu şi Mironescu. După o lunga p'.eduarie de 0 ore din partea ambelor părţi, şi după o scurta do liberaţie din partea Trib. relamcaţmnea d luj Zibalis a fost respinsă, condainnăndu-1 la 1000 lei ciieltueli de judoeata către fraţii firanu. ■'tnilham şi Greenock, unde la o -tiţe construcţii navale s'au şi MEDICI RECRDTORI Dr. Popovici Acontz din rogi,acutul 4 artilerie. La judeţul Roman pe modicul do regiment clasa I. I)r. Cori va n Gşurge din rţ ginientul 8 linie, medi-şef al divinei 7 infanterie. La judeţul Su eava pe moclc-u1 de regiment clasa II, Dr. Dasasovivi Haralambie din regimentul 3 artilerie. La judeţul Dorolioiu pe medicul de batalion, Dr. Hainal Arpad din regimentul 10 dorobanţi. La judeţu: Botoşani pe medicul dc regi-hnentMusa I, Dr. 'i'elcmac Vasiie, din reg. 7 linie, medic şef al divisiej 8 infanterie. La judeţul Neamţul pe medicul de bata-ion, Dr. Romaşcu Leonida din regimentul 8 artilene. La judeţul Ba ău po medicul do batalion, Dr. Papa George dela penitenciarul Tergşor. La judeţul Tulcea pe medi ali de regiment clasa I, Dr. Dimitrescu Vasiie din regimeu-tul 4 linie. La judeţul Constanţa pe medicul do regiment chasa II. Dr. Zisu Aetiil din regimentul călăraşi permanenţi. ni. impn sur .lâ cu zid şi c.sto una din cu-riosi tuşi Io mai ipsemnatu uni acest oraş ciudat. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE in câteva sute de lucrători. In Dudley şi Natherton s'au pus lucratori de mine, din causă ca nu i i urcat sfimbria; mulţi agitatori caută întindă greva şi asupra altor dis- YEDEREA ALEGERILOR 'pera Capitalei observă că mai mult'1, sari de secţiuni sunt unii transferaţi lţj înlocuiţi fără motive grave, sau cel nedate publicităţi, fio şi nefondate. Se că toate aceste transferări şi înlocuiri, e fac de cat dupfi gradul de “influenţă llorală ce aceştia au pe la locurile un mnt numiţi şi transferaţi. Numita foiţa ie oă o foarte trista eră să inaugurează |-'ru guveruul liberal cu ocazia alegerilor ir.nale. urnirile şi schimbaiile, unele făcute dej | le pro«.‘ctate a se face in guarda civică, a d-1 colonel Radu Mihai. pefeclaP poli capitalei, miroase de o poşţie o mfisu-iielectoralâ pentru alegerile consiliului i.unal de Bucureşti. Maniera fraţilor TânSseşti, care provoacă pe acum pe cetăţeni cu ameninţări, biza-pe favoarea ce le este acordata de poli-capital i ca să nu zicem de d-1 colon# du Mihai şeful ei, credem a’i face un re serviciu punandu’l in cnnoştinţă, misarul clasa 1 de la secţia 40 şi cel II de h Stcţia 35 iutorcăndu-sfi li inirea ehclorală de!a Radu-Vodă ’şi-au funcţia do comisari poliţieneşti transfor-mdu-se in agenţi electorali, faefind pro--ande co erau aproape de a degenera in mai mare scandal. Este bine să, spunem că cele mai 13 zise nu sunt informaţiunile noas-c proprie, ci alo Vocei Capitalei, o unei gazete and-lor Serurie şi irătescu. Nn e dar o acusaţiune a osiţiei, ci o bine-voitoare informa: a numitei foiţe, care nu poate fi uimită că ar putea spune neadevăr. S'au numit ca medici recrutori, asistenţi pe lănga consilieie de revisie pentru formarea contingentului armatei al anului 1884, medicii militari dupe cum urmează : La judeţul Mehedinţi po medicul de regiment clasa I[, Dr. Herâscu George din regimentul 1 geuiu. La judeţul Gorj pe modicul de batalion Dr. Herdan Ioan din regimentul 14 dorobanţi. La judoţul Dolj pe medicul de regiment clasa I, Dr. Georgescu Dima Gr. din regimentul 1 de linie, modic-şef al divisiei 1 nfanterie. La judeţul Romanaţi pe medicul de regiment clasa II, Dr. Teodorescu Niculae din regimentul 1 roşiori. La judetui Văleeă pe m-Micul de regiment clasa II, Dr. Irescu Ioan din serviciul spitalului militar centrai. La judeţul Olt pe medicul de regiment clasa II, Dr. Vasilecu Niculae diu regimentul 6 artilerie. La judeţul Argeş pe medicul de divisie Dr. Dinu Gerge, medic-şef al divisiei 2 infanterie. La judeţul Muscel pe medicul de batalion, Dr. Condemin Nicolae din regimentul 4 dorobanţi. La judeţul Te'eorman pe medicul de ba talion, Dr. Landau Prautz diu regimentul 32 dorobanţi. La judeţul Vlaşca pe medicul de regiment clasa II, dr. Fratoştiţeanu G orge din regimentul 2 artilerie. La judeţul Dămboviţa pe medicul de re-gimnnt clasa I, dr. Dimitrescu Ştefan din serviciul spitalului militar-central, medic-şef al divi-iei 4. La judeţul Prahova pe medicul de batalion, dr. Chesim Bogdan din regimentul 6 dorobanţi. La urbea Bucureşti pe medicul de regiment clasa I, dr. Demosthene Athanusie din serviciul central al spitalul ii militar, medic-şef al divisi, î 3 infanterie. La judeţul Ilfov pe medicul de regiment clasa 1, dr. Pârvulescu George din regimentul 2 linie. La judeţul Buzfiu pe medicul de regiment clasa II, dr. Cantili Vasilo din serviciul spitalului mililâr contrai. La judeţul Ialomiţa pe medicul de batalion, dr. Moscovici Maurici din regimentul 11 dorobanţi. La judeţul Râmnicu Sărat pe medicul de regiment clasa II. dr. Comăneanu Constantin din regimentul 5 artilerie. La judetui Brăila pe medicul de batalion, dr. Chercea Dinuirie d:n regimentul 2 roşiori. La j ii dej u 1 Tutovd pe medicul do batalion, dr. Negrescu Valerian din corpul flotilei. La judeţul Putna, pe modicul de regiment clasa I, dr. Şerbăuoscu Ioau diu regimentul 3 linie, medic-şef al divisiei 6 infanterie. La judeţul Tecuciu pe medicul de regiment clasa II, dr. Rădulescu Ioan diu regimentul 7 artilerie. La judeţul Covurluiu pe m Micul de regiment clasa I, dr. Corvin Ştefan din regi mentul 6 linie, medic-şef al divisiei 5 infanterie. La judeţul Fălciu pe medicul de regiment clasa II, dr. Georgescu Constantin din batalionul 3 vânători. La judeţul Vasluiu lion, Satmari Ludvic roba nu La urbea Iaşi pe dr. Tiron Constantin fanterie. La judeţul Iaşi pe FAPTE DIYERSE pe medicul de bata-din regimentul 17 do- medicul de batalion, din regimentul 7 in- medicul de batalion Un protoereu model.— Democratul află din isvor demn de credinţă că cucernicul Protoereu de Prahova, liasat pe puterea ce i s’a dat de sus din dealul Mitropoliei nu incetează a da cjilmce probe că merită încrederea cu care l’a onorat puternicul seu stăpân. Acestă este consciinţiosul Protoereu care printr’un raport plin de neadevfiruri, a denunţat inaltei autorităţi eclesiastice mai pe toţi preoţi din Ploesci, că se adună noaptea şi conspiră, cu perdelele lăsate, in contra chiriarchiei: Denunţare, in urma căreia un mare numfir dc preoţi şi diaconi din Ploesci, a fost tărîţi d'asurda pe la Bucuresci. Acesta este pe care Vocea J’rahovei prin-tr’un articol sub-scris de autorul sfiu, ii numesce Licenţiat in semţa de a înjura in Biserica. Acesta este care a mijlocit a se chiro-toni un preot de prisos penrtu biserica. St. Dumitru din Ploesci, in contra voinţei enoriaşilor şi a preoţilor respectivi. Tot acest distins (in felul sfiu) protoiereu este acela, caro acum de curând, mai făcu şi boroboaţa următoare: In zilele trecute, veni in Ploesci un tânăr preot despre munte, pentru oare cari trebuinţe particulare. Acest preot umblănd pe stradă, prin suburbia St. Nicolae Nou, intă'nesce pe cucernicul nostru Protoiereu, insoţit de iidelul sfiu proistos, şi de un alt preot din lo' alitate. Tânărul preot salută pe câte’şi trei preoţii cu expresiunea: Plecăciune! salutare destul de cuvimiosă din partea unui preot către nisce confraţi. Dupe ce tânărul preot se depărtase ca la o sută de paşi, aude d’odatâ in urma sa strigând: „Duhov-nice, DuhovniceL La aucjul acestor vorbe, tăuărul pre««t, d- şi in realitate nu este incă Duhovnic, ca unul ce abia are etatea de 25 ani, işi intoarce faţa spre vocea care striga vede pe cucernicul Protoiereu, care ii facea semn cu mâna (Jicăndu’i: vino incoace! Bi-etu preot se intoarce imediat. Presentîudu-se inaintea marelui Protoiereu, acesta ii sa utâ (in ironie) cu cuvintele: „Sărut măna, cinstite părinte! “La aceasta ironică salutare, tânărul preot răspunse: „de ce mă chie-maţi cinstite părinte? “Mă cunosci pe mine iutrebă Protoereul. Nu vfi cunosc, cinstite părinte, respunse tânărul preot — Dar nu vezi «e este iu capul meu? iutrebă din nou cucernicul Protopop. Ba ved, cinstite păiinte respunse modestul preot dc ţară; ved că este un culion. (In adevăr bietul preot vorbea adevărul: el vedea numai cuiionul iar nu şi ceea-ce dace sub acel cu ion.) Proto-iereul continuând, întrebă: De ce nai venit pe la mine'}—N’am scint, cinstite părinte că sunt dator a veni fără să am trebuinţă. —Să mergi indatâ cu mine, repetă micul despot, alt-fel te opresc pentru un an ş jumătate de a mai sluji.—Dar de ce să mfi opriţi, cinstite părintj, respunse inocentul preot. Ce am greşit, ea sâ mfi pedepsiţi astfel?— „la inhnţu’l me să'l duci la cancelarie'1 1, Sinaia, Ploeşti (trenul acooltrati 12 orc 30 min. ameazi. De luVereioruva, T.-Sev rin, Craiova, Slatina. I-’ji# teşti 4- ore 45 miu. (trenai fulger) 7 min. seara (trenul accelerat ti ore 2O nainte de mueizi (tren de perso-ine) De la Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 sî— na uî tu|)u:nixt), iO < re 111 n A 1111 11 g i u La magazinul de argintărie, de po calei. Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, lave de dulceaţă, linguriţe, ccşnicioare, zarfurj, paftale, candele, cădelniţe de argint, .sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de mafii, şi altele de argint. Se primesc comande relative ia această ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. MEDIC ŞT CHIRURG Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-™ |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Sypliilis şi boale d. piele Consultaţiuni de Strada Decebal N. 20 la 3 — 5 oro p. m ţindosni Bârăţiei) so n,n i TIMPUL fîrtlTfnri 8 gntnrniulni, cufani-jl g H 1 ffi lui. gripei broiiclii- 8 f Itl £ 3b tpI°r Ş* Iritaţiimi- I j| |1 I j I A'01' porto- V* V — ■ A « «A Anile rof-niio.scu te cele mai eficace de medici sunt totiInuim Si ropul şi Pasln (le Nafe a lui Deiangro nier din Paris, nn conţin nici opium, nici uurlinfi. nici ccdeinc. ponte n dai fără frică li copii al inşi de tuse măgărească (a se ten iio conlra liicei i). Deposit in România Ia principalele farmacii. f ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE 1 R I C O R D » FAVROT Ac«ata Cansule poseda proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lingi acţiunea antiblenoragic de Copului. Ele nu obosescu «tom&hul şi nu provoci nici diaree nici greţi ; eonstituescu medicamentul prin escelenţâ in tratarea bilelor contagioee a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catara a beşicei şi curzo-ren firi voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispirut, usul INJECTI UNU RIC01U) tonice şi astringente, este midilouul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita intercerea. :»ucufi.] o 16. —CALEA VICTORIEI — 16 tdaiia Socieidln Scumtlor Indu»l< lt d>n Paris ADEVERAT SIROP DEPURATIV Mel&uogeu Tin-lura c«a mai bunii * Iul UICQDKMaDK Aîqâ, Chimist IlOULlM (Fr»ut:i* Pentru u vODai p# d tâ in tote naanoiele, perul bj barba . Iară primejdie pentru peleai farâ Urci ua mlroB — Aceati tiuciurîi ente laptriori tuter ailor intribu ntâti pena adi c i» 10/t ca*».’# cele hun# dr pArfumtrif. FA VROT Acest sirop este ueâpart pentru a vin deca cu deseverşire maladiele pelei şi pentru a sffrşi de a curaţi singelo după ua tratamentu anti-sililitic. EI feresce de tote accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculbsâ t6te medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. PA VROT. DEPOSITO GENERAL.— F* Famat, 10Q, strada Richelieu, in Paris ; In Iassy, Racovits, Konia; Bucuresci. Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Talu-. se.se/if, Marino Kurloincli; Brăila, Petsalis. Kaufmes; Crajova, F. Polii; Plojesll, Schuller ; Barlad, Brettner, fi in tote farmaciile. JO «AJtOtftt «mut? CEPOSIT mUe L mue .şi I laniucs din cele mai «.numite fabric? american cu întreaga placă de metal se primeşte *j M Iii in schimb, contai uleie se prime c din toate piJ. ’ la cumpărarea unui pinuo se d& şi una colecţie dţ. piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un l>ud r tacteur de piano. li nuisicalo: Oh anca, cuţidril «Ic Lt.is Wir-st 2 fr. rar», 1 . Luis \\ ie^t 2 fr. Cc ti am făcut cu oare, romanţă pentl pwuio 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă, pentru voec şi pmno bani, Marvt Mea, Mane! romanţă pentru roee şi piano <9 Mit. ASIN f«nd»t I ReBultA din experitnt cute !n spitalele din PotIb, dra, etc., că ^ Drageele si Siropul Depăraţi» i \l al Doctorului G.BERT - Bunt cel mal hun, cel mai actif »l cel mal economlo din depu- £ rativele cunoacute. Drageele, din eansa mlcso- ** rimei lor sunt plăcute şi com- < mode de introbuinţat. Flă ^ care Dr&geă face căt uă giu-mutate lingura de Sirop. rdU» Li PVimknăi. propriu nonstră fabrioaţiuno recomandăm de Iarnă MODERNELE TI ME VESTON K GKLETE BROSCJII' $0PP RUSESC (te mantale de uf DE VENZARE [viiano, unul situat iu strada Radulescii Noii, având 8 şi juni stănjeni (iţa şi 18 luni gin oa si altul in strada Liberatori» No.», având 40 «latijnui laţ. şi 02 şi juni. lun-g'in«i: Doritorii vor »di' «a la adioioia* tr.iţia acontul ziar. - _ contra reumatismelor, calsre’or, du rerilor, rănilor, bătăturilor la piciiiri arsurii .r. ele. Deposit central la Pa. _____ ris, rue Neave-St -M rri, 40, şi ir „JL« toate famiaciele. m: iMODt ale cu mia Tfieairuhti Bossel.