(f 4'ARŢI 29 NOEMBRE 1883 ■V<1miniwtrHţiw. Calea Viotoriei TVv. ANUL AL VIIT —No.262 ABONAMENTELE ,il(i ţara, pe an . . . 40 Ipl , p« 6 luni . . 22 lei , pe S Ioni. . . 12 lei |rstreinHtate,pc au ... 60 lei _ [I j«nUle «« priim**c ia Adroinintraţia. jîapitală 10 hani număru districte 15 hani tînniărn [tor : M PALEOLO iii *. * REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lini* * *0 litera petit paşc. IV. 40 Reclam# pag. IU. . . • IM) V * II .... 2 50 IsHRţnrilr inserţiile se primesc Cncaruştî , la Administraţia ziarului u Yîenn, Ia biiirnnrile de anunţuri Keinrif Sclialek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, 8tubeb-■tmn 2;—Paris, C. Adam, rue Cilraene 4 A. Lorett, rne .S-tei Anni 51. S'UIIARIU | l-iIa politică, telegrafic. |ieS. Cor. ţi Oteteleşanu ,l.ea interioară a guvernului lealul Mitropolii. ; din străinătate, ul Mangalia. Tpelări. jieiul eredineios. ari. ia italiană, mente de distracţie. 5 teatrale, lite diverse. îl ucuresii, 28 Noembre 1883 fiole trecute, Eomănul a publicat ii-isoare a d-lui Petre Grădişteanu di*rl c re socotim că n’ar fi toc-B rEu să întreţinem pe cititorii n li, de şi autorul ei ne-a inspirat fi mt-d'a-una toarte puţin interes. MnturLim chiar că eram dispuşi a p lece sub tăcere, imitând in această iilTerenţa despreţuitoare a publicu-la in a cărui disgraţie a căzut de nţ* fostul conservator, roşit decăţi-ni la flacăra patriotismului d-lor H ctti-Brătianu şi compania. u toate acestea, ocasiunea era i ispititoare, pentru a ne menţine ii-eserva ce ne inpusesem la ince-r Ce voiţi ? Ni s’a părut interes : să stăm de vorbă căte-va rao-i o te cu acest sgomotos personagiu t ? declară cu cmfasă că „viaţa sa iţine publicului11, şi invită pe fie-c să'i examineze „antele1* şi să’l damne, daca va găsi că trebue damnat. le ea ce ne-a decis şi mai mult, a răceala cu care Eomănul a in-it scrisoarea in cestiune, răceală t avea aerul a zice cititorilor, du-î cum se obicinueşte la rubrica In-jţiuni şi Reclame : .Redacţiunea nu este respunzătoare cele ce veţi citi mai jos.** Şi lut d nu ne-a surprins de loc : daca t Grădişteanu s’a schimbat, nu se ite zice aceiaşi lucru de d. 0. A. s-etti, care a rămas credincios prin-îelor sale şi u'a uitat fără incloială abilele calificative cu cari’l gratiei, odinioară coreligionarul politic de Rizi. Dăndu’i ospitalitate in coloa-e ziarului seu, bătrânul luptător a iut să uovedească neofitului că nici vrea să'i bage in seamă protes-Bumle de supunere şi de uevota-ut cari abundă m scrisoarea sa. JW Rosetli, Cu şei al partidului seu, .vut incontestabil inentui său, mai ie zis, aibâcia Ue a iace să capi-n.ze pe mulţi clin aaver&arn săi poci lata nici o concesiune (im pari in schimb. Şi trebue sa hă mare ■tislacţiunea t>a sufleteasca văzend izi inuinte i ruşinaţi şi umiliţi, pe ace-a cari ’l-au poreclit, ’l-au itjocont şi ’l-au insultat mai mult in :CUt. Conversiunea insă care a trebuit i causeze o mulţumire deosebi-este negreşit a acestui copil teul al partidului conservator. Cu ce iUcâ ironie va fi citit „Beriicoco11 odinioară declaraţiunile de amor tre partida „liberală naţională*1 ale rnpanionului de luptă al lui popa Tache, ajuns şi acesta, sub roşii, la demnitatea de protopop ? Dar să revenim la subiectul nostru. Paraponul d-lui Grădişteanu a fost provocat de căte-va cuvinte ale Binelui Public la adresa sa. Confraţii noştri do la acel ziar, vorbind de oare-cari neînţelegeri ivite intre acest om politic şi guvern, au adăogat că, dupe anunţarea interpelării in privinţa torturelor de la Bordcni, s’ar fi făcut „agurida miere1*. D. Grădişteanu nu voeşte să audă de mierea guvernamentală, in care susţine că nu ’şi a imuiat degetele uici odată. Find că se puteau găsi mulţi necredincioşi, d-sa se grăbeşte să declare că, in loc de a fi cerut cea mai mică favoare guvernului, s’a grăbit, din contra să resilieze contractul oe ’l avea cu căile ferate in zioa iu care Senatul a votat că avocaţii drumurilor de fer se consideră ca funcţionari publici. Am avut grija^demnităţii mele şi a guvernului care mă representa(?),—adaogă autorul seri-oarei cu solemnirate,—pentru ca sa nu se poată zice câ ’l apar din interes ca funcţionar. Câţi purişti sunt in stare să sacrifice doue zeci de mii de lei pe an spre a’şi ' pune independenta caracterului li adăpost de veri ce bănuială ? Am putea să ’1 şicanăm asupra cuvintelor şi sa ’i spunem că nu de bună voe s’a despărţit de cei douS-zeci şi patru mii de franci, ci silit, căci legea votată de Senat era o lege tendenţioasă, care il viza direct şi ’l obliga moralmente să ’şi dea demisi-unea. Prin urmare nu grija demnităţii’'l-a făcut să resilieze contractul, ci nevoia, ceea ce nu e tot una. Dară, admiţând sacrificiul, de vreme ce trăim in nişte timpuri in care toată lumea face sacrificie, unii primind funcţiunile, alţii părăsindu-le fără voia lor, slabă ideiă trebue să şi facă d. Grădişteanu de coreligionarii sei politici de astăzi cănd întreabă cu ironie „câţi** ar fi in stare să „sacrifice11 doub-zeci mii lei spre a’şi pune independenţa caracterului la adăpostul ori-cării bănuieli? Ei! negreşit, puţini sunt la numfir asemeni „purişti11, ba pare-ni-se că, ori-căt am umbla cu lampa lui Dio-gene printre rfinduiler patrioţilor de la putere, n’am găsi nici unul, măcar de gust. E frumos lucru să vorbească cine-va poporului de patriotism şi de desinteresare ; cam incomod insă să pue in aplioaţiune aceste nobile sentimente. Vorbele sboarâ, be-neticiele, directe şi indirecte, rewău! Daca fie-care ar trebui să facă asemenea „sacrificie11, cum ar mai putea d. Pană Buescu să umble in cupeu, d. Stolojanu să cumpere moşii de milioane, d. Costinescu să şi construiască palate, şi toată suflarea roşie, de la mic p8ne la mare, să se căpetuiască ca un singur om, pentru fericirea „patriei11, al cărui nume s’a crezut dator se’l pronunţe şi d. Grădişteanu ? Ori-cum ar fi, ceea ce trebue să admirăm in scrisoarea de care e vorba, este stoicismul cu care avocatul primeşte loviturile guvernului şi ale codiţelor sale. Dat afară de la diu- murilc dn fer. cu postul do la Regia tutunurilor suprimat do comisia bud-getară, el continuă a’şi manifesta sentimentele sale de supunere, de respect si de disciplină către partid şi capii sei. Ascultaţi 1, căci merită : Crnde oare d. redactor ai Binelui Public <’A, daca aş avea legitime cause de nemulţumire personale contra unora din cei cari înconjoară guvernul, acestea pot influenţi» asupra conduitei mele politice, imi pot modifica intru ceva convingerile, mă pot depărta de la stindardul sub care mă aflu ? Se inşeală. Sunt membru al partidei liberale naţionali şi, veri ce neajunsuri personale mi s'ar face, membru al partidei liberale naţionale voi rămânoa. Ce patriotică abnegaţiune! ce călduroase protestaţi uni de devotament! Ni se parc că auzim pe d. Mitiţă Sturd-za, “pomojnicul,, de la ministerul afacerilor străine, cum a fost numit strigănd in plină Cameră, ca o desfidere la adresa opoziţi unii : “Da ! voiu veni, cănd mc va chema; me voiu duce, cănd imi va porunci; d. Brătianu este Allah şi, afară de Alah, alt Dumnezeu eu nu cunosc!,, Exemplul, a fost molipsitor, şi d. Grădişteanu, ca să nu remite mai pe jos, s’a crezut dator să recunoască şi dânsul meritele primului ministru, „al cărui inalt patriotism nici odată n’a şovăit şi care singur, prin marea şi meritata încredere de care se bucură, poate conduce cu succes destinele României “. Bătut si mulţumit, va fi de aci înainte devisa vechiului conservator. A fost totuşi un timp, nu tocmai depărtat, cănd d. Ion Brătianu, „marele patriot11, era presentat României de acela care’l cădelniţează astăzi ca un vulgar demagog. Sarcasmele curgeau atunci ca ploaia ia adresa mahalagiilor şi pehlivanilor, pe care acelaş d. Grădişteanu ’i boteză acum cu pomposul nume de „partidă liberală naţională11. S’a schimbat boerul, cum vedem : el adorează astăzi ceea ce despreţuise ieri, insă tot cu aceeaşi adîucă convingere. Spectacolul, de şi puţin moral, nu e totuşi nou ; d. Grădişteanu n’a avut îu ace.ista nici măcar meritul originalităţii, căci alţii, cari treceau in ochii lumii ca mai tari de ânger, ’i-cifl luat inuinte. Diu nenorocire pentru acest om politic, aceia cu cari ’şi-a unit des-timle nu se momesc aşa uşor de protestaţi miile sale de iubire la adresa stindardului partidei ; de mult ei, găndindu-se la antecedentele i puţin asigurătoare, ’l-au pus la carantină ca pe un molipsit. Se vede că aceasta e soarta tutulor renegaţilor politici. Daca d. Grâdiştaanu n’a înţeles nici acest auever, atăt mai ren pentru perspicacitatea sa politică. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 8 noemvrie. — Camera depulaţi-lor a început eri discuţia raportului d-lui Leon Renault asupra cererti unui credit suplimentar de noua milioane pentru expodi- ţia din Tonkin. Fiind că interpelarea d-lui Clemenceau asupra stârei reiaţielor Franci-ei eu China a fost discutată in acelaşi timp Camera n’a putut incă lăsa nici o decisie şi amânat po astâ-zi urmarea discuţiunei. Paris, 7 Decembre.—Negoţieri active se urmează intre Franţa şi China. Se speră că de astă dată vor fi incoronate de succes chiar înainte d'a isbueni conflictu la Tonkin intre trupele Franceze şi cele Chineze. Meetingul anarhiştilor pe piaţa bursei a căzut eu totu. Hon-kong, 7 Decembre..— Viee-Regele Cantonului a dezaprobat manifestul generalului Pang, care declara că China declină toată răspunderea pagubelor ce s'ar putea comite proprietăţilor străine in caz de răs-boiu eu Francia. Cair, 7 Decembre. — Poarta a notificat Engliteri intenţiunea sa d’a trimite fiola turcească in Maria Roşie. Madrid, 7 Decembre.— Se asigură că principele imperial al Germanii se va duce din Genua la Roma spre a face o viz:tă Papei* Berlin, 7 Decembre. — Imperatu a ani-nestitat pe episcopul din Limburg, Mgr. Blum, condamnat la 13 Iulie 1877; prin urmare administrarea Episcopiei de Limburg de un comisar regal se sfârşeşte şi subvenţia Statului va fi retrasă începând de la I Ianuare 1884. Principele şi Princesa moştenitori ai Da-niinarcei vor sosi Luni ia Berlin, unde vor sta puţin. Berlin, 7 Decembre. — Procesul contra membrilor Comitetului Radical, acuzaţi d'a fi instigatori ultimilor dezordine, a început azi. Roma, 7 Decembre.—Guvernu Italian a comunicat guvernului Englez că Italia va trimite in curând doă vase de resbei in apele Cantonului spro. a se uni cu vasele celor alte puteri in înţelegere pentru o acţiune comună in caz de noi dezordini contra străinilor. In urma unui incident ce s'a intîmplat in coridoarele Cameri, a avut loc un duel intre d. Nicotera şi d. Lovito, sub secretar de stat la interne. Amândoi adversari au fost răniţi. Mare'e duce Pavel al Rusii a fost primit de Papa şi de cardinalul Jacobini. Paris, 8 Decembre.—Camera n'a terminat incă discuţiunea asupra cestiuni Ton-khiuului; sfârşitu s a amânat luni. Se crede că osti'ităţile in Tonkin s’au suspendat printr'o inţe'egere comună intre Frarţa şi China spre a ajunge la o soluţi-une pacifică. CRONICA Zilnic Senatul şi Camera piimesc fetiţi uni din partea preoţilor din ţară cari cer ca, tu ocasiunea modificării constituţiuuei, să se modifice şi legea constituitei sfântului Sinod in sensul ca să poala lua parte şi preoţii laici. $ Câmara din dealul Mitropoliei,emăudu-set, se .vede, de mirosul tămâiei ce so va arde in catedrala de a'âturi, eu ocasia sărbâ-torii naţionale de azi, aniversarea luării P-i)ei, a hotărât sâ nu lucreze, după propunerea oratorului ortalei d. Dimancea. * In biserica din Dealul Spirei, doiangă cazarma Alexandria, s'a oficiat azi dimineaţa un De profundis, la care asistau mai mulţi generali şi ofiţerii din garnizouă. ;|: La Ciubul militar se adună astă seară toţi ofiţerii spre a sărbători aniversarea victoriei armelor romane. * Balul cooperatorilor din seara de 6 Decembrie nu se va da la Teatru Naţional, cuiri am anunţat, ci in Sala Orfeum. * Ieri la două ceasuri s’a deschis Ateneul printr'uu discurs al d-lui C. Esarcu. D. -V loms.-u a ţinut antica conferinţă : Scrisorile nefruncute nn ge primei Xanugcrlgele nvlmprlimite ge ard. “despre învăţăminte din istoria Patriei.„ * La Piza, in noaptea de 24 noemvrie, a murit dna Ecaterina Golesâ, soţia ruposatu-iui colonel Radu Golescu. sj« Azi, aniversarea luării Plevnei, nici o solemnitate oficială nu s’a făcut. Astfel a chibzuit că este bine onorabilul guvern. * D. ministru al instrucţiunii a trimis o circulară d-lor prefecţi de judeţe, relativă la infiinţarea unui curs de meserii pe lângă şcoaltle rurale cele mai populate. * Legea pentru fixarea remunerarielor şi agra-daţiunii corpului didactic se va pune in aplicare in curend. In acest scop d. ministru respectiv va cere Camerei un credit de 1,300,000 franci. * In ziua inraormîntârii lui V. Boerescu ambele corpuri legiuitoare vor suspenda şedinţele, şi atât dintr’o parte cât şi din aila se va însărcina câte un membru să ţină un discurs. ijt Astă seară, cu trenul dela orele 7 şi 50 seara sosesc in capitală remăşiţele mortale ale lui Boerescu, Ele se vor depune, precum am anunţat, in biserica sfântul Geor-ge nou. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Drâ-găr.eşti din judeţul Olt. * S’a dat execuatorul cuvenit in virtutea căruia domn Stylianos Saratsoglus că poate exercita funcţiunile de vice-consul elin la Turnu-Mâgurele. * Domnul Carra de Yaux (Mărie Camille Georges) s’a recunoscut oficial din calitate de consul al Franeiei la Galaţi. * Crucea de caval t al ordinului „Stcaoa României'* s’a conferit domnului Yasile D. Păun, profesor de limba latiDă la liceul St. Sava şi actual preceptor al moştenitorului Tronului. * Consiliul judeţului Ylaşca este autorisat a lua cu mod de i prumutare, pe seama fondului zecimelor judtţiane, suma du 57.964 lei 44 bani din fondul drumurilor aliat iu numerar la casa de depuneri şi consemna-ţiuni, spre a se plăti mandatele emise de comitetul permanent rămase iu suferinţă. * La 10 Decembre s'a hotărât a so face in asigurarea linei Titu-Tergovişte. * D. Eugeniu Stătescu va fi ales ca preşedinte al eomisiunei insărcinată cu cercetarea modificărilor de introdus in codul penal. • Birul creşte şi lumea tace. Comunele urbane R. Sărat şi Tecuci sunt autorisate a percepe diferite, taxe ce sc pot citi iu gazeta oficială de ieri. Comuna rurală Cicraec-i din judeţul Constanţa va percepe o zecime dela sumele cuconiţe Statului din răscumpărarea pământurilor. De ieri 27 Noembrie a inceput sâ circule pe linii'c tramvaiului vagoane notti, frumoase şi cochete. Numărul staţiilor se vor intuiţi, Direcţiunea işi dă toate silinţei ed’a s a tisface pe public. Resultatul alegerii din Galaţi pentru consiliul judeţean a fost: sau ales dd. N. Ca-targi, G Mihăikscu şi G. Reşcan. Din causa sărbătorilor catolice, mâine nu ne vor sosi foile stieinc. * Femeea Maria Ion, iutorcândmse dela preumblare a casă strada Labirint, a căzut şi a murit alaltăieri. * S’a sancţionat legile prin caro sc acordă calitatea de foiâţoan român d-lor Alexandru Lucasievici din Bucureşti, Alexandru Fos- S tiropolu idem, Grigore Caluţiu din Caracal, S. B. Barbescu şi 1. V. Manoneanu. • Procesul Radu-Lecca s'a înfăţişat, precum am anunţat, la Curtea de apel din Iaşi, care a admis in parte apelul condamnaţilor, a menţinut amenzile la cari au fost condamnaţi, reducând despăgubii! A civile la 900 lei din 3000. Cor. Politica interioara a guvernului Administrnţiunea ţârei Felnl Bplicărei legilor In şedinţa din 22 noemvrie a Camerei deputaţilor, d. (?. Panu, fost şef de cabinet al minsterului de interne sub d. C. A. Eosetti, redactor al „Liberalului11 din Iaşi, unul din organizatorii aşa zisului partid liberal djn a doua capitală a ţârei — căci până la aducerea la minister a râ-posatutui fatalist Conta aşa buruiană nu se găsia prin Iaşi — fost profesor şi advocat, ’şi-a desvoltat interpelarea anunţată Cancelarului dela Florica asupra liniei politice interioare şi exterioare ce guvernul are, asupra administratiunei ţârii şi asupra felului cum inţelege guvernul d-lui Brătianu ti a aplica legile. Credem interesant d’a reproduce pasaje mai importante din discursul d-sale,. căci zugrăvesc de minune pe guvernanţii de azi şi administra-ţiunea lor. Acusaţiunile ce se aduc d-lui Brătianu de insişi aceia pe cari i-a ridicat, desvâluirile ce s’au făcut şi se fac asupra jafurilor ce se urmează ăncă pe o scară întinsă, sub regimul acesta imoral, vin să dea dreptate, să pecetluiasă — cum a zis d. Al. Lahovari in adunarea membrilor partidului conservator in seara de 15 noemvrie — că intemeiate au fost acuzaţiunile, prea slabe chiar, ce se aducea guvernului de către U-posiţie. Destăinuirile foştilor copii de cusă, a represintanţilor de ceară de ieri, şi mărturisirile, învinovăţirile colegilor de minister ai şefului cabinetului, nu fac decăt a scoate şi mai mult la iveală precaria situaţiune a ţârei, nu fac de căt a descoperi prăpastia ce stă gata a ne’nghiţi. De astă dată nu Oporiţia acuză, ci d. Panu, unul din foştii şi viitorii înregimentaţi ai guvernului zis liberal. Să’i dăm cuvântul şi să’l ascultăm cu religiositate: Pe târemnl politie, pe tărâmul ideilor liberale ce a făcut guvernul ? Trebue să mărturisim ca foarte puţin s a făcut : merg chiar păna a zice ca, de multe ori, a stricat acelor idei. Sa vă dau cate-va 6xemple. Mai antâiu mărturisesc ca atitudinee D-lu i prim-minis-tru nu ’mi place de loc. De cate ori este o cestiune de principii sau de discuţiune mai radicala do cat cea de practica zilnica, de câte ori este in joc vre-un principiu liberal de aplicat sau de luat in considerare, mâiturisesc că, de câte ori lam auzit in aceste cestiuni, nici-odutâ nu rna satisfăcut. (Iuti er u peri 0 Ca sa vedeţi ce voi sa zic să vă dau un exemplu. Ce aţi zice D-voastre, JD-ior deputaţi, când aţi citi in jurnalele streine ca preşedintele consiliului do miniştrii din Anglia, D. Giudstone, intro cestiune constituţionala, fiind vorba de o teorie constituţionala, de prerogativele Camerei, ce aţi zice când aţi citi câ iu o discuţie in Pariamen tul eglez când un deputat ’i ar zice iu una din cestiunile de mai sus: dar aceasta mi este constituţional, teoria se opune : ce aţi zice o mai repet, când D. Gladstone ar răspunde deputatului: „Eu las teonele la o parte, le las pentru alţii mai tineri, eu ştiu una şi buna, câ cutare lucru ’mi trebue să se facă, ca este necesar şi atâta tot“. Cum? Am noi toţi : Acesta este Gladstone liberalul, şeful partidului care a luptat pentru libera1 ism şi s'a suit acolo unde este in puterea teorieior şi credinţelor liberale, el care a imbetrânit luptând pentru acele teorii liberale, sa poate să vorbească cu atâta indiferenţă acum când se află pe banca cabinetului liberal, sâ poate oare să zică că lasă teoriele pentru alţii mai tineri, câ renunţa la ele ?*^i am avea dreptate să ne mirăm ;*■ îucrut ar fi pentru Englitera, nu numai de mirat, dar şi de îngrijit. Ei bine, aceasta s’a internpl.vt şi se întâmpla foarte des la noi, nni zi!ni-, cu primul nostru ministru. Nu mai d-parte de cat deunăzi cu ocasiunea interpelaţiunei D-lui Serurie, la sfârşitul desbateriior era vorba d’a se numi o anchetă parlamentară care sâ cerceteze lucrările consiliului comu~ nai de Bucureşti. D Grâdişteanu a ridicat cu această ocaziuna o cestiune constituţională, a zis câ numirea acestei anchete parlamentare nu ar fi constituţionala. D. prim-minist.ru a luat cuvântul mărginindu-se a zice numai: „Apoi eu las teoriele d o parte sau pentru alţii maitineri, eu socotesc că ancheta aceasta este jiecesar să se na-mească.“ D. prim-ministru nu trebuia sa ne râ9-pundă noâ aşa, pentru D-sa teoriele nu tivbuesc să ’i fie indiferente, mâ aşteptam să primesc eu lecţii de constituţionalism, fructul experienţei care a caştigat’o in viaţa D-sale; şi iată ci vâd că D-sa declara câ cestiunile constituţionale ’i sunt indiferente, cel puţin le laşa acum pentru alţii. Interpelatorul nu se siieşte a aduce o acusaţiune care, pentru guvernanţi, este din cele mai grave, aceea adică că guvernul a uitat că este liberal, că|nu lucrează pentru aplicarea ideilor liberale. Şi aduce ca exemplu că in mai puţin de şease luni s’a făcut două loviri libertăţii presei. Cea dăn-teiu este caşul cu suspendarea ziarului din Tulcea Ecoul Dobrogiei de către paşa Stătescu, printr’o simplă ordonanţă. Faptul s’a constatat, guvernul n’a răspuns nimis şi prefectul stă nemişcat la locul seu. A doua lovire s’a dat libertăţii presei de către Consiliul miniştrilor, prin expulsiunea din ţară a directorului ziarului L'IncMpendance Roumainc. Aci in această cestiune, in isgo-nirea adică a d-lui Galii, guvernul este pus intr’o dilemă din care nu poate ieşi: Ori guvernul a expulsat pe directorul ziarului francez pentru că făcea oposiţiune, şi atunci guvernul s’a abătut dela linia liberală; ori l-a isgonit pentru că a atacat, in apărarea jcestiunii Dunării, pe Austro-Ungaria, şi atunci Gestiunea este şi mai gravă, căci atunci trebue să credem că amestecul unei influenţe străine a fost cu putinţă sub guvernul patriotului şi liberalului d. Brătianu. D. Panu s’a refuzat a înşira toate lovirile ce se dau zilnic libertăţii presei. D-sa spune numai următorul lucru: Toată liuia cabinetului s’a abătut de la programul liberal. D. prim-ministru a început a negligea partea aci-asta, pentru ca sâ nu zic câ a lâsat'o d’oparte. D. prim-ministru a devenit simplu om de guvernământ. Este oaro de ajuns, este suficient oare numai calitatea de om de guvern ? Ei este de ajuns in unele ţâri unde primul ministru atârnă numai de şeful Statului ; acolo indata ce se bucura cint-va de graţia şefului Statului şi are şi calităţile de om do guvern reuşeşte minunat. Dar in ţârile Constituţionali? Este oare tot aşa ? Nu, de sigur, inainte de a fi prim-ministru a trebuit cine-va sâ lupte pentru un program. Un prim-ministru in o ţara Con-tituţio-nală iese din şirul unui partit, el nu vino la putere adus de bunul plac al şefului Starului, nu vine in fine p.-ntru a căuta să ducă mai d eparto. şi cum va putea muşina guvernamentală de astăzi panii mâine ; primul ministru vine cu un program, cu o ideia fundamentală: prin urmare am tot dreptul sa mS iutreb do cc THVfPUL primul ministru neşligează această parte i fi a devenit simplu om do guvern. Apoi I nu me sfiusc de a spune câ in cea mai mare parte acest guvern a devenit un guvern de afaceri pentru că ăreninl politic l’a lăsat cu tutui la o par’e, şi, daca nucii totul, dar susţin că in cea mai mare parte l’a lăsat la o parte. D-Lr deputaţi, pentru ca să ne ineredinţăm ’espre aceas ta nu avem de căt c i toţii să ne uităm la situaţiunea politică a ţerei şi vom vede cum nimic na trăd-uză că guvernul urmă reştu vre-o ideiil, v --un program, din contră reese foar e clar că guvei nul n’aro nici idei nici program politic, ci trăeş-te cu expediente de astăzi până mălne. Mă uit, de exemplu, !a situaţia diu diferite localităţi ale ţârei, ei bine, văd o diversitate mire din punctul de vedere politic; in fie-care localitate vâd câ guvernul dă un alt-fel de vn--t d ordre ca să zic aşa, ţine o altă linie politică, aşa intr’o parte guvernul susţine un grup duşman ideilor liberale; ;jn al ă pirte susţine un grup conservator sau junimist, in altă pirte combate De liberalii aderăraţ-, pe oamenii din partit liberal, şi aşa mai depirte. Aceasta o face guvernul din motive mici locale, din consideraţii derizorii, nu este o acţiune unică care să dea un resultat definitiv, guvernul actual pare a fi un guvern a căruia putere o.Jcaută in lipsă de omogenitate, politica lui este o politica federalista, fie care b calitate a e o politică duşmană cu aceea a nnei ale localităţi vecine. D-lor, nu voesc să dau exemple, prefer să mă ţin strict pe ţări mul generalităţilor. Dar incă şi mai mult, este un loc in cire se poate constata acest fel de politică unde ei capătă expresiunea ei cea mai inaltă, acel ioc e-te ministerul, este felul compuuerei cabinetului de D. prim-ministru. Ce vedem in compunerea cabinetului ? Vedem cu această ocasinne zilnic fâcăn-du-s* şi desfăcendu-sa tot felul de alianţe cu grupuri, colectivităţi, individualităţi chiar. Oamenii politici cu credinţi disperate, cu idei contrarie şi contradictorii ’i v-dem intrând rând pe rând in minister sub larga şi comoda firmă a cabinetului liberal. Şi, D-lor, să nu credeţi că vre-un bărbat din aceia renunţă intrănd in cabinet la ideile lui. In sinul cabinetului nu i se dedea ocasiune nici unui bărbat care era de alte idei de cât acele alo pri mului ministru ca să vină in ciocnire ou ideile D lui prim-ministru ; căci onor. D. prim-ministru nu are un program politic stabilit, bine determinat, şi de aceea nu putea nimenea să aibă teamă că se va isbi de acel program. Şeful cabinetului este coulant asupra principiehr şi mai coulant asupra aplicărei lor ; cum voiţi d ir sâ fie ciocnire ? De aceea fie care din miniştrii stau in cabinet pe cât pot şi când nu mai pot merge, atunci se retrag nu din motive p- 1,tic-, ci tot diu motive secuudsre. Dar chiar ducă cine va e-e diutr’uu cabinet pentru div-rginţă de opiniuue, apo1 oare represeataţiunea nnţiouală, ţara, nu trebue să ştie şi ea; ş’apoi ţari nu trebue să cunoască că csl-ait bărbat care ’i va lua locul are sau uu are ideile, principiale firmei liberale ? Aceasta este situaţiunea. Deci me întreb : Oare este resultatnl unei asemenea situaţiuni in ţară ? E i produce efectul cel mai de-astros, o confesiune neauzită iu spirite in ceea-oe priveşte linia politică. Ved cm că fie-care incepe a se deprinde cu o lipsă de idei, de principii, in căt nu se mai aude vorbindu-sa de idei bine definite -au precise, ci numai : de necesi ăţi poli ti ce, sau de: aşs cere situaţiunea! Opm-tuuismul in toate şi cu ori-ce oreţ. (Va urma) Asilul Oteteleşanu Doamna Elena Otetel şanu confonnându-se devizei strămoşilor sei şi a tutulor fa-milielor mari, cari işi sacrificau mare parte din averea lor pentru ajutorarea color in lipsă, şi pentru fondaţiuni de folos public, a zidit in calea Griviţei un asii pentru 50 bătrâni săraci de ambele sexe, cari nu mai sunt in stare sâ ’şi scoată hrana zilnici. Clădirea este vasta. Fiecare pensionar are cameră confortabila şi bine mobilată. Pe f.iţada ospiciului, pe o placă de marmura neagra se citeşte in litere de aur: flAcest asii s a zidit pentru săraci anul de graţie 1883 de d-na Elena Otetcle- 817111.“ Asilul s’a inaugurat luni 22 noembrie. Sfeştania s’a slujit de P. P. S. S. L. L. Mitropolitul Primat şi Mitropolitul de Iaşi. După săvârşirea serviciului divin, d-na Oteteleşanu a pronunţat următoarele cuvinte cari sunt expresiunea sentimentelor iuimei sale: Ace«t asii ce am fondat este destinat a primi pe oamenii cari nu mai pot lucra, pe adevăraţii sâraei. Intemeiarea unei asemenea case ’mi-a fost dictată de de inimă, căci soarta dăndu-mi cu prisos cu ee să trăesc, am crezut de a mea datorie să m(S interesez săraci şi să le întind o mână de ajutor după mijloacele mele. înainte d'a mă despărţi d’ai mei, in amintirea prea scumpului meu soţ şi a strămoşilor mei cari au avut drept deviză acest cuvent: Pietatea am ridicat acest asii care va trebui să fiă succesiv mărit după disposiţiunile ce am luat in testamentul meu. Mă adresez şi de astă dată d-nei Irina Cămpineanu, vărului meu Gr. Filipeseu şi d-lui P. Săvescu, pe concursul cărora m'am bizuit şi mc bizuese pentru Întreţinerea şi administrarea acestui stabiliment care va trebui să dureze totdeauna. Mulţumesc tntulor persoanelor cari au binevoit să asiste la această inaugurare şi rog pe Dumnezeu ca acest asii ce fondez să dureze in veci şi să poată uşura nevoile săracilor ce va adăposti. Fapta doamnei Elena Oteteleşanu vorbeş-le de sine. Ne abţinem dar de la orce elogii. Dee numai Domnul ca măreaţa fapta a numitei doamne să găsiascâ mulţi imitatori. Săracii vor bine cuvănta memoria lor. DIN DEALU MITROPOLIEI Şedinţa din 26 noemvrie 1883 Şedinţa se deschide prin votarea câtorva indigenate. D. Epurescu face o cerere foarte justă de a se lua indigenatele după ordinea chrono-logicâ ; sunt cereri de 15 ani incâ neresol-vate. D. Kiţu. in numele d-lui ministru de res-bel, cere preferinţa pentru tinerii care se află sub drapele şi care uu pot obţine gradul de sub-locotenent din lipsa indigenatului. Camera nu bagă in seamă cererea d-lui Epurescu, dar admite cu plăcere aceea a d-lui ministru de resbel. D. Dimancea a luat specialitatea cererilor de vacanţie. Domnia sa a cerut mai alaltâeri trei zile vacanţie ca semn de doliu pentru moartea d-lui B. Boerescu. Astăzi d. Dimancea cere vacanţie pentru ziua de 28 noemvrie aniversarea luârei Plevnei. D. Dimancea cere ca fie care sâ po.ita celebra la casa sa cum va şti aceasta zi de serbătoare. (ilaritate). D-nu Preşedinte Giani care ocupă fotoliu pune la vot propunerea de a nu se ţine şedinţă luni. (Demonstraţii de bucurie, ridicări de mani d’o parte, protestări d alta parte). O lupta crâncena şi sgomoteasâ se ineepe intre muncitori şi leneşi. Preşedintele face contra probă care nu lămureşte in care parte e majoritatea. Se decide votarea prin bile. Alb la alb vacanţie, negru la alb zi de lucru. Deputaţii se precipită spre urnă unii strigând „alb la alb“, alţii negru, negru ! Alb la alb ! negru, negru. Aiinenea nu se mai înţelege; sgowotul e la cilme. Lumea de prin tribune priveşte uimita acest spectacol edificator. Unii peste alţii grămădiţi la tribună aşteaptă resultatul votului. In fine se afla rezultatul. Leneşii au repurtat victoria : luni uu se va ţine şedinţa. Explosii de bucurie din toate părţile. In vinşii parc deja consolaţi. D. Dimancea e radios va putea petrece a casă cum ştie domnia sa. D. Nacu pire prea intiigat. Ar vrea sa afle cum d. Dimancea ştie si petreacă. D. Nacu cere, intra culise, numirea unei co-misiuni de aiicli- ta care sâ escaladeze zidul vieţei private d-lui Dimancea. Adăstau) cu nerăbdare raportul acelei eo-misiuni, daca insa d. Nocu va fi isbutit a o alcătui. Se mai pune Ia vot un indigenat. In timpul votului surprindem următoarea. conversaţie in franţuzeşte intru^doi deputaţi: —Savez-vous pourquoi ii propose toujours des fotes ? — 9 1) -- Parce quil s’appeile Dimanche. ___ IM La despuerea scrutinului votul e n i ci rnera ne mai fiind in numer. Viitoarea şedinţa se anunţă pe marţi Ir Biroul pleacă, camera se goleşte, râmă^ numai d. Dimancea care prins de o pai Jj de rău târzia şi de o subita ardoare ^ lucru. — Cer cuvântul, d-le Preşedinte. Fiind, că am propus vacanţii pe luni, aidem .»■ eram mâine Duminică, se lucrăm sjBi perdem timp chiar mâine toata ziua. ** Dar in salâ nu mai era nimeni. Ace™, frumoasă resoluţiune râmase fără rosul'ţM]-Aşa dar va fi nevoit harnicul depl, de Argeş se petreacă vrfeud nevrând dn zile, cum va şti, la cas.- sa. Siii fi., bine! l'n Spec atorl Ştiri din Streinătate Mişcarea diu Africa Francejii par a se teme pent* viitorul posesiunilor Franţei clin no* dul Africei şi poate an cuvânt. Ia| ce scrie d. Ioltn Lemoinne in „ Jo| nai des Debats:“ Î8 * Ştirile, primite de Engieji din Sudan s foarte obscure şi tot aşa va fi ancă mg|t timp. E greu de admis că cele 10,000 oameni ale expediţiei, condusă de ofiS engieji, au fost cu totul nimicite; e mărie-risimil că mulţi vor fi trecut la vrăjmaşnL care pentru ei nu era vrăjmaş, căci ei aa făcut numai siliţi această cainpauie. Acest amalgam de trupe indigene era compus din vechii soldaţi ai oştirii resculate a lui Arabi-paşa, licenţiaţi ori imprâştiaţi după înfrângerea şefului lor. A fi trimişi in Sul dan, aceasta a fost pentru ei o pedeapsa de deportaţiune; şi e greu de inţeles ca s’a iu-treprins o expediţie periculoasă şi dep» tată cu asemenea elemente. Englezii pretind astăzi, câ ei au fost contra acestei intri prinderi şi câ guvernul Chedivului a [inff abselut si o facă. ParVâ exista vre pa guvern egiptean! Şi par’că acest nenototl Chediv avea o voinţă ! Nu se ţine destfl cont de o influinţa foarte puternică it Englitera, aceea a societăţi or protestant*, a societăţilor biblice şi aboliţioniste. Stinge rea sclaviei ţine un mare loc in afaceri» ( Sudanului. Mai ales comersanţii de sc'avi | resistă invasiunii engleze şi ultima lor victorie va da o nouă desvoltare negoţul» lor. Fostul Chediv, Ismail-paşa, care tiB eşte la Sudan, a avut o conversaţie cu ia redactor dela „Pall-Mall-Gazette“, in cai i-a zis, câ dervişii sunt atotputernici in; Sudan, că pe timpul său le plătea pensiunj spre a i face să fie liniştiţi, dar după ce li s’au tăiat acele subsidie, ei au devenit duşi mani; s a vâzut apoi, câ ei au adus pe cai 300,000 oameni ai pretinsului profet. Oare aceste hoarde erau ele in acest na mâr? Nu se ştie. E probabil ca trebue fl| duşi aceasta cifră, mai ales când această ;• tire fantastici este să plece la drum. Xu se şlie exact nici ce este acel Mahdi; dai fabuloasa lui oştire ii va urma departe siu daca se va opri in drum. Probabil este, câ Egiptul va trebui si renunţe la posesiunea S danului. Egipteni nu pot apara Egiptul, t despre Eugieji, ei tocmai acum nu mai pol vorbi de evacuareg Egiptului. Iati insă intrebirea ce punem: Daca Egi tul ar recâdea sub domnia auarhiei siu « barbariei şi dacă noul profet ar pune mia! pe ţeară, şâ ni se spue, ce vor deveni ţoala interesele europene, fără a ţine seama da interesele generale ale civilisaţiunii ? Credt cineva oare, ca cuceritori africani ar iugrijf j de caualul de Suez, pentru ochii acţionari- ii' lor Frauţiei şi Angliei? Urede oare, cineva , oare, că aceasta iutoarocie ofensivă a ish-, mismului iu Mediterane uu ar ameninţa direct domnia franceză dm Algeria şi ^Tuai-Bi sia?. Rusi i si Austria Foile austriaco constată cu mulţu mire, că presa rusească face progr se iinbucurătoare in schimbarea pa cilică a limbajului seu faţă cu Aus tria. Drept proba, „NeueFreie Brise citează următoarele pasaje diu „De* tersburgskia Wiedomostr, zitir oficios rus: Statele tari, ceri urmar.se scopuri bine lămurite iu politica externă, vor tinde de sigur spre ele independent şi pe faţa, nepu-năndu'şi toate speranţele iu coopera) uines TIMPUL t* •r 1 SI tnfb Păcii in Austria nu s’ar şti, cil pur ariSjci in orientul ortodox este contrarie poftKusiei de liberare, atunci visita la Vii «disruhe a ministerului nostru de ex-rJili’ar insufla atilta temere şi ea nu s’ar ii cu Întrebarea: Ooaie veniva miuis-la viena? 0 septâmăuă această întrebare nu dis-a ordine i de zi a fni|.>r vieneze ce scund frica de viitorul aliautei s'us- ■ Inace. Nu încape îndoiala, ca nlt.i-•i j'■ v* dorea d-iui de Gies cu pi intui i, |i, a lucut o iinur siune mare asupra r fior oliciale şi politi e fiii Vicia. |i orbesc despre un in citabil conflict l|.a din ouum cestiun lor orientale ; , gcn'ueaz.l asupra estraordină ei re-AusCriei şi se men^ae cu credinţa, i i c uu va fl in siare să rupă legă-t o Geriuanis; apoi se întreabă: Oarei .ii | nu ss va «iii să sdroncine amiciţia » .terliu şi Viena. punând in locu-i . iţă gcrimuc-rusa? 1 politica au-triăc4 urmăreşte, după Nuţjţ-igura organele ei, numai scopuri pa- JeL dacă iu tendinţele ei nu e nimic Hwcntru Ru-ia; dacă posiţia militară, . ' ,:e acum Austria in Orient, tinde ,r la dezvoltarea statelor balcanice, an iVustria nu face d>cât să complecteze M .lusiei şi nu e trebuinţă de călătoria i ii a a miuistrului nostru, pentru ca ă’şi exprime recunoştinţa. Acordul U/ifStunei dela sine şi ori-ce asigurări ■ ar fl de prisos. Apropierea dintre şi Germania nu esclude deloc, trebue idem, relaţiuni amicale dintre Rusia tria. Un organ influent din Viena, lu—e de siguranţa alianţei austro-ger-a mărturisit sincer, că armonia in-ejiena şi Petersburg e posibilă numai Austiia va renunţa la o politică de j# dincolo de Dunăre. Aşa dar dacă :i obstacolul pentru armonie, atunci, io vede, înlăturarea lui depinde numai e i|ostria. r in sensul acesta se exprimă şi \?oe W repiea.“ Spania Spania par a se prepara din nou re-militare. O foae din Yaleucia „Las ucias“ publică o epistolă din Barcelo-a care se spune, că intr’un batalion de nri din garnizoana oraşului s’a desco-o conjuraţiune şi că au fost arestaţi niipitan, doi locotenenţi şi doi sergenţi, afkoţi au fost transportaţi la Madrid se zifipă aceştia sunt membri ai reuniunii Le republicane. ■x Levida se anunţă, că in urma sgo-or despre o revolta plănuită la graui-tncezâ, guvernatorul militar a ordonat ilor de serviciu ca să doarmă in cai căte-va zile. :ci situaţia din Spania e de-tul de pre-alt; in oştire sunt nemulţumiri ; intre mjjlle lupta devine tot mai violentă şi po-•| guvenului şi a regelui e foarte dilieilâ. Irlanda a numita Insula Verde nu mai vede «s de atăţia ani de zile. Acum sunt la ea zilei iu Irlanda lupte sângeroase catolici şi protestanţi. Mai septămăna ri rti catolicii au năvălit chiar in biserica |K stanţilor, pe cari i-au maltratat cum-pi mume in oraşul Wexford. Deşi au mai ve in ajutor 220 oameni de ai poliţiei, eu ate astea a doua zi setra turburările s'i repetat pe o scară intinsă. Catolicii s’au ■a; ~tit din riou asupri bisericilor şi case-lo trotestante, comp'.ectăndu’şi opera de I: ncţiune ineepută in ajun. Mulţi protesta aa fost maltrataţi iu modul cel mai b' ar, iar poliţia u’a îndrăznit să intervie. U betrăn, urmărit de mulţimea selbatică, d . ce primise o impunsetură de pumnal vdl *a scape in caurma polifei, iusă n'a ta irimit, zieându-i-se că politia nu’l poa-âra !? t-a-tâ Situaţie seamănă cu anarhia roşiile la noi ! o > ia Portul Mangalia 6 întrebuinţat, s'a distrus şi ast-fcl portul este abandonat, căci nici un vapor nu mai poate acosta. Afară de aceasta, se mai roagă, nu numai pentru construirea acelui pod, dar să se facă şi oare-cari construc-tiuni balneare la apele de la Mangalia, cari sunt foarte renumite, şi fiind că Adunarea este sesizată acum do budgete, se roagă a se aloca sumele posibile pentru facerea acestor clone Îmbunătăţiri! căci alt-fel. portul care ar avea un viitor necontestat pe marea Neagră, s’ar abandona cu de-sevCrşire, şi oraşul ast-fel ar cădea cu totul. Serviciul credincios Medalia „Serviciul credincios" s'a dat următorilor impiegaţi de la tipografia Statului, cnri prin abilitatea şi zelul lor au făcut ca lucrările tipografiei să fle premiata de juriul exposiţiunei Cooperatorilor. Medalia clasa 1 : Domnului Vasile Pălită, capul atelierului de turnat litere. Medalia clasa II: Domnilor C. G. Tă-năsescu, capul lucrărilor ; Constantin An-gelescu, Sava Tămăşescu, Const. I. Comâ-neanu, Ilie Dumitreseu, George Panaitiu, Nicolae I. Mirescu, George V. Botez, culegătorii clasa I; Domnilor [Costaehe Dumitreseu, George Protopopescu, Nicolae Tână sescu, George Teodorescu, Georga George-seu, cuf-gOtori clasa II. Domnilor Constantin Dineseu, Nicolae Dimitrescu, turnători clasa I. Doi nului Marin.Enâceanu, conductor de maşină. S’a mai conferit medalia „Serviciul^ credincios" clasa II următoarele persoane, pentru serviciele ce au adus iu aflarea şi adunarea petielor cu inscripţiuni din Do-brogea : Domnilor Constantin N. Maltezu, primarul comunei Enige. Vasile N. Cristilov, notar la Enige. lonitiu Ionescu, învăţător la Cocargea, Maxim Vasiliu, învăţător la Seimeni. INTERPELĂRI I. Pocnani Bordea, făcăndu-se a ob.ştei locuitorilor de la Manga a rugat camera să aibă in vede-1 justă cerere, eare se face din ea mai cu seamă a coraercianţi-din acel oraş. rasul avea o singură comunica, ie eujpartea Orientului; era portul la Mangalia, unde singurul mij de acostare a vapoarelor era pod care se afla pe digul geno : acel pod se construise ăncă pe pul Turcilor, şi de cănd Dobrogea leveriit romanească, nefiind bine In şedinţele din 24 şi 25 Noembrie d. Isaia Lerescu a făcut următoarele interpelări in Senat. I. Daca Senatul nu trebue să numească o comisiune pentru facerea proeetului de răspuns la inesagiul Tronului. II. Alegerea unui D. membru la eomisi-unea insărcinată cu revisuirea Constituţiuni. III. Alegerea unei comisiuni speciale pentru cercetarea proeetului de lege re'ativ la modificarea unor capitole din codul de procedură penale. IV. Interpelez pe d. ministru al domeni-elor pentru abuzurile denunţate ale silvicultorului judeţului Dămboviţa. V. Interpelez pe d. ministru de finance in privinţa adevăratei valori ce este pusă in circulaţia a monedei hărtie pe conta Slatului. VI. Interpelez pe d. miristru de finance pentru venitul ocnelor de sare; dacă nu este mai bine a se da ministerului domeni-elor unde este un control mai superior, sau dacă nu este bine a se da in antrepriză particulară pe care ar urma să o priveas -ă şi budgetul postulanţilor. VII. Asemenea interpelez şi pentru veniturile dela căi e ferate, dacă nu ar fi mai avantagios a se da in antrepriză. KCOUKI Roşaţa cerului, fenomenul acesta, care in zilele trecute s'a repotit mai de mulle ori sa arătat in toată Europa. E o cesiune incă nedeslcgată azi intre a tronomişi geografi: oare fost'a acesta un fenomen al O magnetismului pământului, sau o urmare a resfrăugerii razelor de soare. E interesant, că norodul esplieă aceste vedenii cereştii intr’un mod foarte superstiţios, insă fără nici o umbră de probabilitate prorocind mari resboae, ce au să urmeze iu curând. Şi este ciudat că prorocirile acestea n’ai: fost dea minţite. La Roma a fost un duel intre Nicotera şi secretarul de stat Lovito la 25 Nov. A-măndoi sunt răniţi. Se zice că vor urma dueluri şi intre secondanţii lor din eausa unor iregularităţi. Lovito fusese rănit mai ăntăiu şi in loc să înceteze lupte el s'a aruncat asupra Iui Nicotera, care nici nu se mai apa a, d oarece işi aplejiise sabia Ir pământ la comanda secondanţilor. ! La Berlin să vorbeşte mai mult pir 1 cercuriilu politice despre simfonie e do im păcare intre guvernu ui german şi Guri soinanâ. Se zice că prinţul imperial, intor cându-se din Spâni >, se va opri la Rom; spre a visita pe Papa. Palatul naţiunii din Brusela, in care s< 1 ţineau şedinţele Adunării, a ars cu totu: biblioteca şi-tot co era in lâuntru a pierii in flăcări. Două persoane şi-au pi rdut viaţa şi şapte pompieri zac in spital. Demonstraţia anarhiştilor, cc era să se facă la 25 Nov. in piaţa bursei, inParisn’a isbutit de loc. Piaţa şi edificiul bursei au fost ocupate de oştire şi poliţie. Se adunase multă urne, dar nu s’au inflmplat turburâri, iar anarhiştii nu s’au arătat. S’au arestat căte-va persoane, cari s’au opus poliţei, ce măn-ţinea ordinea. OPERA ITALIANĂ HUGENOTII 0 pană competintă a făcut următoarea critică asupra interpretării operei Hugenotii : In sfârşit, marţi la Opera Italiană s’a dat Ugenoti. Sila era plină de lume aleasă care venise incă o-datâ să a-culte acele melodie fermecătoare, care face din Hugenoţii una din operele^cele mai perfecte, şi cele mai popu'are din Repertoriu modern. Spaţiul ne lipseşte ca să vorbim de mu-sica lui Mayerbeer care alt-minteri o cunoaş-to^toţi iubitorii de artă serioasă. Să trecem insă ia interpretaţi unea de marţi seară. Ciuo ar crede ca ar ii auzit marţi Hugenoţii cum i’a scris illustru! Maistro, s’ar iuşela groaznic, in fîe-care act s’a tăiat bucăţi şi bucăţele; iar Actul al ^V-lea care conţine frumuseţi musicele de un ordin superior, s'a mutilat cu desevăşire. sub cuvânt că aşijjte face şi s’a făcut iutr’uu alt oraş din lnme.—Frumos pretext! Despre exocnţ uuea di marţi rloue cuvinte ar fl destul: „a fost slabă ca nici o-datâ.“ D. Prevost (RaoulJ are o voce prea frumoasă in notele de sus, insă ii lipseşte incă arta şi experienţa de a cânta şi interpreta uu rol ca cel de marţi. D-lui a căutat bine Romanţa din Actul I. In Septetul din actul al III a vrut să ne cinstească cu un dodioz dipelto, insă vocea i’a trădat! şi efectul ac-lui ensemblu a fost compromis. D-na Montalba era de sigur indispusă; de aceea credem noi c’a eşit cam clabă iu rolul Valentinei d-sa are o scoală bună şi multă eiperienţâ de scenă şi suntem siguri că la a doua representaţie va avea mai mult suc- es. Basul Roveri. in rolul dificil al lui Mareelo, a fost foarte consciiuţios; a zis destul de bine cântecul Hugenoţilor din actul ăntăiu; in duetto cel mare din actul al III cu Valentina a fost mai slab, insă trebue să fim indulgenţi către dlui, căci a jucat rolul lui Mareelo peutru antăia oară. Cine a ţinut rolul eu toată demnitatea şi cu talent a fost d. Sparapani (Nevers) şi asemenea d-na Lodi (Margaretă) vo -afişează foarte bine, numai jocul ei de scenă ar trebui mai îngrijit. Rolurile cele-lalte, de şi foarte importante n’au fost bine ţinute; prin urmare nu meri tă nici o menţiune, afară de. I). Gabrilescu, care a excelat in Rataplan şi a făcut să fie aplaudat şi corul a cărui insuficienţă altminteri se simte mai mult in Hugenotii. In privinţa Orchestrei, care afară de eă-te-va escepţ uni e foarte bună, ea are uu rol foarte greu la noi, fiind de multe ori silită să urmeze pe artiştii care nu ţin so-teaiă nici de valoarea iutrinsecă a notelor, nici chiar de măsură. Cu toate astea a mers bine. 0 laudă specială merită d. Schipec, car- a a ompaniat foarte bine Romanţa din actul I cu Viola de amore. Asemenea d. pr m flautist, al cărui nume nu 1 ştim, a executat Cadenţa din aria Reginei (actul al II) in perfecţiune. Felicităm şi pe d. Bira-boni, şeful orchestrei, al cărui talent e cunoscut; numai o rugăciune îi facem, să aibe mai multă grijă de repetiţia de ensemblu pe care o face cu artiştii. X. X. D ALE ARMATEI Tânărul Rornalo Alfous, trecând cu succes cursurile scoalei speciale militare din Saint-Oyr. se înaintează la gradul de sub-locotoueiit. pe zioa de 21 Noemvre 1883; ia cavauţa ce este in batalionul 4 vânători. Sergentul Sathelarie Alexandru din regimentul li câ'ăraşi, absolvent al scoalei ub-oficerilor, se inaintează la gradul de sub-locotenent, pe zioa de 17 Oetombre 1883, la vacanţa ce este in regimentul ti aiuraşi. S’a înaintat, la gradul d« j sub-locotenent î arma infanteriei elevii absolvenţi ai scoa-1 i sub ofiţerilor: Melinescu Dimitrie din regimentul 1 dor băuţi, Dolj, sub-ofiţer de ia 1877 Aprilie >, la vacanta ce este in acelaşi corp. Creolă Nicolae din regimentul 16 do-obanţ, Botoşani, sub-oticer de la 1880 Iulie 25. Ia vacanţa ce este in acelaşi corp. Şerbănescu Petre din regimentul 31 dorobanţi, Calafat, sub-ofiţer de la 1878 No--mbre 10, la vac-anţa ce este in regimentul 30 dorobanţi, Muscel. S’a înaintat la gradul de medic de regiment clasa II in raserva doctorul in medicină Galalb_ George, in corpul 3 de armată. S'a inaintat la gradul de veterinar de escadron in regimentul 13 călăraşi, pe zioa de 16 noembre 1883, sub-veterinarnl Foc-şa Dimitrie din regimentul 2 artileiie. Sa acordat sergeutului-maior Antoneseu Gheorghe din regimentul 10 călăraşi dreptul de a purta medalia „Virtutea militară" de argint peutru 12 ani in gradul de sub-ofî-cer, cu e pensiune de lei 500 anual. S’a numit, pe ziua de 1 Decembre 1883 iu gradul de n edic de batalion in îeservâ slagiar, in serviciul corpului 3 de armată, doctorul in medicină Ioan Vasfiie, cheinân-du-se tot pe aceeaşi zi a’şi face stagiul cerut de legea la spitalul militar Galaţi.’ S’a numit, pe zioa de I Decembre 1833 ca medic auxiliar la regimentul 2 dorobanţi, doctoiul Constantiuescu Marin, şi Ia regimentul 12 dorobanţi licenţiatul in medicina Mihăescu Ioan. S’a numit, in gradul de veterinar de escadron in reservă stagiari, medicii veterinari Popescu Grigore, Stefănescu Ioan, Boboc George şi Bungheteanu George, in serviciul corpului 2 de armată rilor Ştefan şi Vasile Lupoia din comuna Hagighiol, judeţul Tuleea. Pa xt-i ■ HBIL -*J I Momente de distracţie Un poet, vezănd scurtimea mesagiului cu care se deschise estimp corpurile legiuitoare şi mărimea succesului dobîndit in presă cu aşa puţine rînduri, puţine căte sînt liniile dintr'un răvaş de plăcintă a făcut următoarele stihuri spune B. tublic. De vrei eă mergi nainte Şi in veci si trlumfezi, Mesagii de plăcinte Laconici să lucrezi. ŞTIRI TEATRALE Mâine seară, Ia Dacia, Doui Sergenţi. i La Teatrul Naţional : Lumea in care ţi se urăşte. FAPTE DIVERSE Neprevedere.—In noaotea de 15 spre 16 noembrp, pe ’a orele 4 despre ziuă, locuitorul Ioan Leoveanu din comuna Vii-şoara, judeţul Romanaţi, voind a lua gaz dintr'uu butoiu aflat in bordeiul seu de locuinţă pentru a puue iu lampă, a luat foc butoiul cu gaz şi apriezăndu-se bordeiul, a ars nefiind cu putinţă d a se stinge de către săteni, care se adunaseră să dea ajutor ; asifel că, până cănd să iasă din bor-deiu bărbatul, soţia şi o fiică minoiă s’au vătămat râu de arsură. Bărbatul şi fata au inietat din viată a doua zi ; iar muma a scăpat nevătămată. Doui copii arşi de vii.—In zioa de 16 noembre, doi copii ai locuitorului Sandu Andreiu din comuna Greci, judeţu Dămbo-vita, o fată ca de 6 ani şi un băiat ca de 8 ani, fiind lasaţi singuri in casă de părinţii lor şi jucăndu-se cu locul de la vatră, au luat foc eănepi» şi rufăria ce erau inâ-uutru, şi diu cauza fumului copii au ince-rat din viaţă până la inapoerea mumei. Cadavrele s’au găsit puţin pârlite pe faţă şi cămăşile de pe dânşii atinse pe âlocurea de foc. Lupii —In noaptea de 16 spre 17 noembre, lupii au omorît 350 oi ale locuito- Jalnieii fraţi, surori, fiu, fiice, gineri, noră, nepoţi nepoata şi rude pătrunşi de durere tace cunoscut perderoa prea iubitului lor frate, tată, socru, uncliiu şi rudă DIMITRIE BADULESCU incetat din viaţă Miercuri la 23 noembrie 1883, in vârstă de 72 ani, şi că rămăşiţele sa'e s’a depus spre eternă odihnă in cimitirul Sf. Treimb (Smârda) din oraşul Giurgiu. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi jmrtea a doua din Teoria Verbului (lupă fraţii Bes-cherelle deN. Di'OC-RiirciwtU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei ■ N. Miulescu. De vfnzareMa librăriile : fraţii Ioa-niţiu^Lipscani şi Şelari, Socee etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 32. A apărut şi se află de vânzare la principalele librării din ţară, precum şi la librăria editaare Ig. Haimann in Bucureşti: Calendarul bunei elegante pe anul 1884, format mic de buzunar, pe hărtiâ suprafină preţul 40 bani. S’a tipărit un mic număr de esemplare cu coperta in culoii, preţu 7. bani. Conducerea şi întreţinerea maşicelor de vapor de Ioan P. Oondiescu. Fasciculul I. cu 39 figuri. Preţul 2 lei. Calendarul trebuincios pe anul 1884; Librăria Dimitrie Daniel, Iaşi ; preţul 2 lei. Un pericol naţional de dr. I. C. Drâg- s -u Ploeşti, tipografia Progresul. Cimpoiul ziar ilustrat, sâptămăual : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul romăn. Iuvâţături practice pentru preoţi, invâţători, seminare, şcoala noi mal şcoale urimare superioare şi pentru toţi a-eeia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la tară. 1. Noţiuni anatomice şi iîsiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. 6r Vuia medical băilor din Mebadia şi proiesor de Higiena ia seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (UDgaria). După 10 Ex. i să dă CURSUL BUCUEESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. OO. Strada Lpscani. No .60. Pe ziua de 28 noembre 1833. 5oIo Kenta Amortisîbila. . . . 5l,ja Renta Română Perpetuii , 6n|,} Obligaţiuni de stat. . . . 6oţo ObJig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Municipale . . 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. * . 7(Ţ0 .» Srrisur: Rurale.. . . 5ojo Scrisuri funciare urbana . . ^oio * » > i U{U » ^ » Impr. cn prime line. (20 1 b.) iejii linncoi Naţionale Române2501 > i Soc. cred. mob. rom. 2o0 i. , , > Rom. de con-trucţii 5001. > » » de Asig. Dacia-Rom 300 ]. , , , , > Naţionale 200 1. IMvorse Anr contra argint. . . i > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriaca. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . -.□mp •- 02- 92 W 90--- 91- 96--- 9/- lOăUj 1931/ 823 . 83 •/ ă 8- 233 --- ol >U 9 -’ - 0.it illSIi; 86';,. 87 ‘U 9S --- 99- 102--- 1U3- 32--- 3-1 - 1325 1341 iD5 --- 197 --- -34- 23 i- 125--- 429- 256--- £60- SlU 3'/; 31/4 31/ 2 9 2.11 1 23 1 2 5--- 99‘U IVU> ■ TIMPUL .li ■----------- - feri de Imltaţiuni, ori ce produsă similară este uă imitaţiune a forme exteriore fără calitatea adăvăratului TARAR IIMGIEH RRILLOff FJWCTU LAX ATI VU SI RÂCR'TOItC Contra CONSTIPATIUNEl, HEMORROIDELURL CONGESă'IJ.N EI, VENINULi/I, LIPSEI DE APETIT, INDEG EŞTI UNEI, INDISPOSIŢIUt EI GaSTELLE F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiunl. - ..peusabilu pentru copil, dame insarcinate, bătrânii şi persOnelt ..-cijănde. A CEPE SEMNĂTURĂ PE FIE-CARE CUTIE : E. 01111.1.0:%. K. GRîI LON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tâte farmaciele. I F.OE BOYVEAU LAFFECTEUR Ar»at Sirop Dapuratif }i R«-onstilu»nt de nn gusl plicul, de ul eompoiitUin* eu lotul v««l»li, » Io el approbal in 1778 Je veotea Sooieule r.gmii de medieini »i pn» uo dorra» (fio «noul XIII. Vindeca tui* bilele pricinuit" de viriunle ainţelul Scrofula, Pecisgni» Eciema. Pjoriaal», HerpCi. Licbon. Impotigo, Psdagra, Rhumotiim. Prin propnrtftil. aele iperiu.., dif«*ttv«, diuretica ;i eudoriflea, favorlifcr* daavolla-rea funcţiunilor de nutriiiuuo, laiireace economia ji provoci eapulelunea elementelor morbid*, tlă *lc viruUaU teu ____________ ROB BOYVEAU LAFFECTEUR CU 10DUR DB POTASSIUM .. A ceata aste medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele aypbilitica vechi aeu rebele: Ulcere. Tumori, Gommo Exoitose, procura ;i LimphaUamul, Scrofu- lota Tuberculoaa. . ________________ La Paris, J ■ FERRIs, pkiraiMi. li! rui IMiliia.ii Itfeunr i IwBOYVEA^LATFECT •I l'IAsIS fetida» ia 187» > M AO-^SinSTCX DE Tetrol Naţional Bucureşti (COLONIALE SI DELICATESE 1G, MOCIAN YIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă arti-teWe neaesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune oase următoarele Biuturi fine. ialsat dibla d« Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snl8 Ananas de la Sartiniqne. Banane de laTlajona. Benedictin-Bltter de China antifebrle. Biter din via Providemei anti Colerie. Chartrenz. alb. galbin, ji Terde de Ia grand Chartrenz Francia. ('■rase de Olanda, alb, rerde şi orange sec, de la Yimand Fockln Piperwlnt. rerde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognae rlenx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liquemrl tet foiri de gistori de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita MattieA de Hio, Maraschino Ţuici Naturală. Rontnri adevfi-rate din Jantaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhini şi in Kirsch. SlibOTlţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Kspagne, Cmraria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti. Orăgâsani şl de Dealn mare. I reţnri moderate, serri-cln) conşti ts. Cu stima, D. G. MOCIANIJ. MARE..E MAGASIN „Li CAVALERUL DE MODE" o ro co —i CL 20 LTi CD 2 m -Uri O O ro Din propria noastră, fabric,aţi'une recomandăm pentru sesonullt de Jarnă : “ MODERNELE PALTONE DE COCIMEN MOTAGNAK etc. COSTUME \ ESTON FANTAISJF. PANTALON HAUTE-NOUVEAUTE IGELETE BROSCHE ET LIJTILE PLANI DE VERITABIL SCONG, ŞOPP RUSESC etc. BLANUŢE ET SACOURI UE VEN4T0ARE MANTALE DE LIFT10Ă ET IMPERMEABILE. ‘ ’ 4 CAYALI rul de mode pOTOG I tAFII ţtrea interesante şi picante trimese in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl- 4, 3 şi 2; Ham pier, Koni. ur in i.>.iaii, ptr utau», uiicu, noesli (trenu |o»ne) X oro i5 m. d. ». I)« la M.irrig-gti, Forţioi, R 8Xr.t, Ilnicu, l'loegl| (fr- <1. j\I, Sinuai IO orc «ar» (imn iiimj, • »c la i’rrtloaI, 8k,»i», J»lrrgti (trrr.ul dr pl.crrr) li or« 15 nun tin.pt», l>* la erodo-l, Sinii., l'lu-gii (tronul »ecrl«rit) 12 or- 80 lUin, noiraii. Un UVtrciorov», T .SrTcrln, Cr.iov», slktm», I',-ut11 < or» di miD. (irrnul falgor) 7 nr« 50 Uliii. >r.r. (trenul trtrlrrnt it ur« jO nun 1 n.intr de mneili (tren d. |irr»n.mr) »U la Giurgiu 8 ort d. ». (ir.iml fulg.r) 1O ore dînmiHţa (irrn d. pdio.or) t» oi« 15 a „ » »rn (IrSul nuli). NJE fa mariiin din Kichfiie higţenlcd, infailibila p6f‘ servativa. Singura vindj editoare fara ai adaoii* nimic. Sc gasesce in tdtt .... Iu paris la JL LE FEKRH farmacist, No. «o»*! u. succesor al lui Bron, la Bucureşti la d.*ZLRNEK farmacişi MSTHME I flaUrrfeQlA. aldafUlQ, «ufoi'*liun*« •» l^U UĂ- __________________________lele orf antloHi r«aiur*- Wrio iuuU vtudacata unu l utiarUa SfF., u-iutui vrvuiv». * -«*«* v •• • ---• — -- « KnaaU. — u*a*Mur d* citat 1-ti, || raa da la Motttla. fii» 1 -1 unu vrVBivr. * • Ytadacaia u a»p«>a* tfi eh.trt) co gri fr-, oullt, 10 Frtoeiti Tipografia A'. Miule-cu mia Theatruhi Bossel,