Vffe'ECĂ 27 NOEMBRE 1883 BONAMENTELE /V Calea Victoriei I^i*. Î12. ANUL AL VTÎI—No. 261 fti ţar», ne an p« 6 Inul p» 3 Inn! an 40 lei 22 lei 12 '«1 60 l>t ]' » |.I| o priim»«c la i v n ivpltal& 10 bnnl nuniăru ►:|iTin ttrftinâtati. ' 0 «uiuiala caraghioasa, jmgore. Ol a trib. D. S. i( a ştiinţifici, rstrutori. Oi r>,j u| rii r«trut< R l'l i dimii. Ofictificars. S rteatrale. aţâţi. icuresii, 26 Noembre 1883 iin, la 28 noerabre curent, este I.cea aniversare a căderei Plevnei Umitein salutările noastre acestei cujpe zile, care sfărşi de a irnprăş-Jalorii negri ai vasalităţii şi anun-;i£Ş|iii viitor senin Statului Romăn 'ndloendent. j |gnl otoman, care in cele din '•im nu se mai putea exprima de *ai;rin vexaţiune, fu acum definitiv urţ bit. Jomănia, renăscănd, avea tot drep-le a se socoti de aci inainte li-in marginile suveranităţii sale. i respundă insă consciinţa fie-că ]r^)»m onest, daca idealul nostru t pe logica lucrurilor, a putut •alisat prin meşteşugul regimului ibal-naţional de a atrage impune-ţr^retrocedărei Basarabiei, a.impă-itenirii Jidovilor şi a rescumpărării or ferate Strusberg, care se sfâr-u strălucite afaceri pentru copii >D' - naţional-bcrale, aceea pretinde control la actele guvernului, aceea secţiune la risipa banului public, aceea nu lasă să se dea iama in Visteria Statului, nici să se speculeze secretele de Stat spre îmbogăţirea in paguba Statului a Caradalilor, Costinesci-lor, Stolojanilor, etc ; aceea voeşte ordinea şi onesta aplicare a legilor, lucru incompatibil cu aspiraţiunile şi trebuinţele consorţiului Rosetti-Bră-tianu. In fine, dupe cum au dorit-o d-nii Rosetti-Brătianu aşa au isbutit: re-acţiunea fu învinsă, iar banda de exploatare publică şi privată rămase stăpănă desevgrşită pe soarta tu-tora. Nu mai avem astăzi nevoiă să cercetăm resultatele. Ele sunt adine simţite de toţi, şi văzute cu groază ca o plagă ce consumă un corp destul de apt alt-fel de a trăi. Daca dar ziua de 28 noembre este o zi de fast naţional, ea in acelaşi timp ne aminteşte şi toate dureroasele resultate ce au decurs din domnia acelora, in cari a isbit reflectul razelor ei luminoase. şllărinţii, pentru tovarăşii şi cei puşi tunai la parte ai comp aniei Rosetti-ianu. respundă aceiaşi consciinţă, ce a remas din demnitatea Statului aăn suveran, dupe scusele umili ttro făcute Austriei pentru limbajul gagiului din 1882, dupe luarea in 0 a vameşilor noştri la Iţeam de e financii austriaci şi aruncarea in temniţa austriacă fără să ur- . e^vre-o scusă măcar din partea T-Jrernului austriac, dupe desaproba-* i> dată cuvintelor de la Iaşi spre sfacţia orgoliului austriac; cum şi mai rămâne din chiar suveranita-teritorială a României, dupe cî -st guvern a lucrat ast-fel in ces-ciea Dunării, in căt apasă astăzi jpra Statului Român o hotărâre a ropei, ce o ţine ia pieptul său gu-t frnul Statului austriac, prin care mânia este deposedată de dreptu-5 ei la Dunăre in favoarea Austriei. Daca, precum vedem, a lipsit renului Rosetti-Brătianu dibăcia şi lui trebuincios la înănţinerea pres-;iului ţărei şi la apărarea cu efica-ate a drepturilor ei, de altă parte 1 întrecut pe sine intru stabilirea intemeiarea unui regim de corup- ine şi de jaf in intrul ţărei. Să piară Plevna interioară! fu ma-Ifestul care ’l dede al duoilea şef bandei roşie, d. C. A. Rosetti, re-■as in capitală spre a purta resbel unenilor oneşti, numiţi de dănsul eacţlnnea. Da! să piară Reacţiunea, căci a-jea visează la infrînarea cupidităţii nu mai lase a se vota concesiunea Crawley, ci să ceară votarea unui 3roiect-tip, pe care să’l supună la concurenţă deschisă, unde cel ce aţii venit să lase mai jos ar fi obţinut concesiunea, in mod onest. Dar, curentul gheşeftarilor, inre-girnentaţi astă-zi sub bandiera corup-iunii, arborată de către d-nii Rosetti-Brătianu, ştiu să invingă, ajutat de către un ministru pe care nu credem că e timpul a’l numi in acest moment, care se abătu de la hotărîrea uată in comun in consiliul mai sus zis, şi care fu menit a se ilustra şi mai rău ca ministru sub firma Ion Brătianu. Răspundem la comunicaţiunea făcută do foaia guvernului, somănd-o să caute a produce lista clienţilor re-posatului Crawley, ca să se poată vedea daca intr’ănsa figurează numele vre-unui conservator, şi daca nu e compusă tot din ilustraţiunile tovărăşiei Rosetti-Brătianu, spre a sa tristă glorie ! ŞTIRI TELEGRAFICE S’a urcat scroafa ’n copaci ! Telegraful primeşte corespondenţă directă din Londra. Dar, a fi n’a fi, confratele jui, Românul, o certifică; şi, in definitiv, pe căt timp se dispune la discreţiune de toate bunurile ţSrei, de către patronii directorului acestei foi, lucru n’ar fi imposibil. Deci, ce ne spune de la Londra foaia de al doilea ordin a guvernului '■ Că d. Ceaur Aslan ar fi intentat proces văduvei Crawley pentru nişte sume ce ar mai fi rămas să răspundă soţul său, concesionarul liniei Ploiesci Predeal, pe la Crawliştii cari, sub gu gernul Conservator, i-au votat con cesiunea; şi că procesul va deveni interesant, fiind că d-na Crawley ar fi posedând, şi ar avea intenţiunea ;i da pe faţă, lista deputaţilor cari au fost tocmiţi cu Crawley pentru votu lor. Au aerul, dumnealor, cari vin cu această informaţiune, să lase a se crede că ar compta in partidul Conservator acei foşti representanţi ai naţiunii cu conştiinţa văndută. Cu toate acestea, cătănd să ne păcălească s’au păcălit dumnealor chiar. Nu sunt in rîndurile Conservatorilor acei gheşeftari cari s’au ilustrat in mod atât de trist in istoria patriei. Sâ-i caute in rîndurile partidului pretins liberal-naţionai, căci de sigur acolo îi vor găsi. Guvernul partidului .Conservator a avut desavantagiul, de care alt-fel se va mândri tot-d’auna, de a nu face causâ comună cu corupţiuneaşi prin urmare, de a nu incuragia traficul cu conştiinţa lor, al celor desemnaţi de alegători a hotărî destinele ţărei. Acest guvern dară, in faţa curentului crawlist, care se formase in mod atăt de desonorant, hotărî, in consiliul care se ţinu chiar la palat, să Paris, 6 Dec.—Autoritatea a interzis meetingu ce anarhişti trebuiau să ţie mâne pe piaţa Bursei. Principali conducători au fost arestaţi. Ziarul Teligrafe zice ca marchizu Tseng a cerut suspendarea ostilităţilor la Tonchin spre a face sâ reuşească negociârile ce se urmează iuca spre a ajunge la o regulare pacifică a cestiunei din Tonchin. Bruxel. 6 Dec. - Un violentjincendiu a distrus Palatu legislativ din strada la Loi. Ministerul afacerilor streine şi jjâcel al instrucţiuni publice, care erau alături cu Pa lato, au fost atinse de foc. Berlin, 6 Dec.—Camera deputaţilor a respins eu 201 voturi contra 163 propunerea d-lui Stern tinzând a introduce scrutine secret pentru alegerea Dietei Prusiei şi la consdiele comunale. Gestiunea zilei Unul., dai* numai... Umil! Acum căt va timp am publicat aci un articol intitulat “ Unul. . . măcar\„ in care reaminteam expulsiunea d-lui Galii şi făceam apel la liberalismul unuia măcar dintre atăţea deputaţi pretinşi liberali ca să facă guvernulu o interpelare relativă la acel act anti-constituţ ona1. In şedinţa de la 22 Noemvrie trecut a fost acel unic deputat care a cutezat să ridice glasul pentru a cere compt guvernului de acea infamie, dar a rămas singur, independenţa sa de vederi, liberalismul său n’a găsit in sala din dealu mitropoliei nici un echou. D. Panu este un rătăcit printre răn-durile majorităţii. E rău văzut do primul ministru pentru veleităţile sale de independenţă. In zadar acesta i’a strigat cu sprânceana încreţită: „Comme Ies autres Alvarez! comme Ies autres! “ D. Panu nu şi-a incovoiat spinarea in destui ba chiar *a indrăsnit a ridica capul in faţa a-tofputernicului stăpân şi i’a zis intr'o adunare intimă, in gura mare: —D-le Brătiene prea ne iei peste picior; adu-ţi aminte că suntem şi noi deputaţi şi că in discuţiunile zilnice din cameră prea te-ai obicinuit a ne respunde prin epitete in loc de argumente! — D-le, eu de la 1848 am adus continuu servicii patriei mele; cum indrăsneşti dumneata, d’alaltăeri intrat in viaţa politică, a ridica glasul înaintea mea ! Ce ai făcut pănă a-curu ca să poţi vorbi cu mine ? — Când voi avea vărsta dumitale, iţi voi respunde, replica nesupusul deputat. D'atunci d. Panu este pus la carantină. Ordin de zi s’a dat fidelilor să nu se mai alăture pe lăngă acest molepsit contra căruia a tot stăpânul infurial asvărli teribila anatemă. D’aci interpelarea de zilele trecute la care ministrul Brătianu înfuriat ceru a respunde la moment şi care, des-voltată ast-fel prin surprindere in momentul chiar căud fusese anunţată, presintă din această causă părţi slabe nedesvoltate in d’ajuns, lipsuri inevitabile unei opere nepregătite. D. Panu îmbrăţişase un subiect prea vast, şi proverbul zice: Qui trop embrasse, mol eV'eint. D’aceea această interpelare n’a fost la inălţimea şi mai ales n a avut proporţiunile subiectului său. Totuşi conţine pasagii instructive şi interesante cu atăt mai preţioase că sunt zise chiar de un membru al partidului pur liberal care se pune pe tărămul principiilor care l’a adus in acest partid ca să critice actele guvernului. Publicăm căte-va pasagii din a-ccst discurs privitoare mai ales la lovirile ce s’a dat libertăţii pressei sub actualul regim, şi anume la ex-plusiunea d-lui Galii: Mi se pare că principiu mai sacru decât libertatea presei nu există. Acum 3, 4 aui vedeam polemice intre jurnalele liberale şi cele conservatoare, şi jurnalele liberale când voiau sâ recurgă la un argument tare (jiceau vecinie: „Guvernul liberal nu s’a abătut dela principii, am avut răsboiu, am avut oştire străină numeroasă pe pămîntul nostru şi cu toate acestea n’a ştirbit nimic din libertatea presei. Aşa a fost, sfănt lucru, dar am putea 4»ee Şi acum tot aşa? (întreruperi.) O voce. Dar ce poţi sâ tjici? D. o. Pmic Acum nu pot să o mai (Jic, de 6 luni de zile s’au adus 2 loviri liber-tâţei presei. Antâiu este acea lovire despre care m'am ocupat deja, vorbesc de ordonanţa prefectului de Tulcea. Sciţi că cu o-caziunea interpeiărei acelia, nu mi s a răspuns nimic de guvern, faptul s’a constatat căuta şi iată de ce directorul jurnalulu' l'bide]>emlance Roumaine era strein, şi este o lege specială privitoare pentru streini, acea lege specială spune că ministrul nu are numai decât datoria să 'şi dea motivele ex-pulsiunei. Vedeţi că lucruri e se presintă aşa in cât s’ar părea eă ad/nu^este o lovire data libertâţei presei, ministrul a usat de prerogativele legei. Aşa ar fi dacă me aşi pune^diu'puntuTacesta de vedere al legei speciale, insă nu mă pun din acest punct, ve mârturis- se chiar că o interpelare specială n’aşi fi făcut. Pentru ce? Pentru că aşi fi avut a face cu o lege specia â şi pe tărâmul acesta ministru ar fi putut spune: nu am sâ ve dau motivele, fiind că nu sunt ţinut de lege. Când este vorba insă de o interpelare generală, cănd este vorba sâ caut spiritul caro planează d’asupra actelor guvernului şi care ’l conduce in acţiunile sale atunci faptu- explusiunei D-lui Galii e foarte grav şi important, din el ved căt guvernul se inspiră de principiile libera e. D-lor, daca ar fi fost D. Galii un simplu particular in ţara noastră, care se ocupă de esemplu: de comerciu sau alt ceva. in adevăr motivele pentru care afo-tevpu-sat putea să se presupună că a fost cu desăvârşire private; dar D. Galii era directo-rele unui jurnal mare care. de şi scris in limba francesă, insă era scris cu sentimente romănesci. (Contestaţiuni.) D-lor deputaţi, nu pot afirma, nici nu e drept, lucruri ce nu sc-iu, vorbesc despre aceea ce citesc zilnic in l'lndependance Rmi-maine. Nu intru in particularităţi nici insinuări, eu ved in această cestiune că di-rectorele unui jurnal mare a fost expulsat. şi atunci mă intreb; pe cine o voit să lovească guvernul? Pe persoană? Pe strein? Nu. Individul dispare, pentru mine rămâne numai ziaristul, şi atunci mă intreb: pentru ce T a expulspt? Apoi c-ine citesce in acel jurnal nu poate vedea de cât două lucruri iu el, mărturisesc că nu văd alt ceva de şi citesc l'lndependance Roumaine de ani întregi. Mai ântăiu văd eă acel jurnal are o at tudiue ostilă guvernului şi al doilea că a apărat cestiunea Dunărei cu cea mai mare căldură, atacând ca consecinţă naturală pe Autro-Ungaria. Aceste două fapte le văd in l Independanee Roumaine. Fiind aşa mă intreb: de ce guvernul a expulsat pe D. Galii? Fiind că este in cestie un director de jurnal, este evident că ’i-a expulsat pentru ceea <-e a scris, şi fiind că aceea ce a scris se poate citi de ori cine, noi suntem in posiţiune a şti motivele guvernu ui de expulsare măcar că el nu ni le spune. L a expulsat pe D. Galii pentru că făcea opo-siţie guvernului? In acest caz guvernul uu este liberal, va sâ zică nu iubesce coutro Iul nici discuţiunea. Apoi ■ onservatorii făceau ei alt ceva? L-a expulsat poate pentru că a apărat cestiunea Dunărei? Negreşit- că nu, de vreme ce şi guvernul a apârat o. Atunci nu rămâne ca motiv de expu sare alt ceva decât poate pentru că a ata at pe Austro-LTngaria cu o.-asiunea apârârei unei cestiuni naţionale. In acest cas lucru e şi mai grav. Atum i eu sciţi ce concesiuni trag? Conc hid că in ţara această, sub guvernul liberal, se poate prin influenţe streine a se călca unele din principiile cele mai scumpe nouă. Va sâ zică este posibil ca un jurnalist fiindcă apără o cestiune naţională in contra unei puteri vecine, să sufere consecinţe neplăcute, daca e străin să fie expu sat, tocmai pentru că polemica lui care este in favoarea ţărei nu place acelei puteri? Iată in ce posiţie s’a pus guvernul expulsănd pe D. Galii. Spectator şi totuşi prefectul a rămas la locul său. D. P. Buesca Numai el are jurnal acolo, altul n’are. Am sâ fac incă o interpelare. D. Or- Tanu: Despre lovirea aceea a libertăţii presei nu mai vorbesc, fiind că am vorbit, voiesc insă sâ ating o altă lovire a libertâţei presei lăcutâ de consiliul miniştrilor, nu de un subaltern, şi mă gândesc căud (Jic aceasta la expulsiunea directorului jurnalului V Jndependencc Roumaine. (Rumori, esciamaţiuni.) Daţi-mi voe sâ mi spun părerea mea. D, l)r. N Haldărescu: Streinii sâ nu facă politică in ţară care nu este a lor. (Intreru-der i.) D. G. Tanw. S’ar părea D-'or, că in a-ceastâ cestiune libertatea presei nu are ce CRONICA Proiectul, relativ la articolele din Cnnsti-tiiţiune propuse revizuirei, sa iunintat secţiunilor, precum nsnm nea şi proiectul e-a-borat de comi-dum a Aduuărei şi proi'da n cari s’au elaborat de unii din membrii S -natului, pentru că proiectul eomisiunei Senatului nu a întrunit imioritatea. * Fiiud că po.-iţiun'a ampli i iţilor di la taţi pe la oficiile judeţene nu este determinaţi prin lege, şi detaşarea lor din corp nu este ce] puţin regulamenlatâ prin veri-o de cisiune care sâ servo de nortuâ pentru u-semenen detaşări; şi da-a eetuilmenle iu se găsesc cu înlesnire amploiaţi pentru -samenea oficiuri, causa este câ condiţie h in care se fac ac s!e detaşări nu sunt bine stabilite: s a hotărât câ amploiaţi detaşaţi la r TIMPUL ofîiiurile judeţene nu ’şi pem dreptul lor de vechime, şi vor avea dreptul lainaintare de o potrivă cu colegi lor din corp dupe concurs, merit şi vechime cwiform legui. In cas când judeţele nu vor plaţi sala riu echivalent cu gradul ce vor obţine, ei vor fi trecuţi de drept in’corp, inlocuiudu-se cu alţi. Pentru ofieiurile al căror manipulanţi sunt plătiţi cu salariu echivalent de oficianţi gradul III, nu se vor putea detaşa de căi oficianţi de acest grad, sau elevi de clasa I. care au reuşit la concurs. Cu toate acestea, când nu sa vor găsi amatori dintre oficianţi sau elevi clasa I cari au rauşit la concurs, şe vor putea detaşa şi dintre elevi clasa I cari n'au fost chemaţi la concurs insă numai in mod provisoriu. La 0 Decembrie viitor, sfântul Xicol.ie, ' — Care este cea ziua patronală a cooperatorilor, se va oficia toate carierile ? frumoasă dintre un Te-Deum la biserica Sârindari. Seara se va da un bal in sala Teatrului Naţional. In aceiaşi zi se va impârţi medaliele diferiţilor exposanţi cărora juriul Ie a acordat asemenea dinstinrţiuni. * D. N. Ionescu va ţine un discurs din pirtea Universităţii din Iaşi cu ocasia in-mormiutârii acelui ce tu V. Boerescu. In urma deinisiunei d-lui Câmpineanu, d. Aurelian, ministrul Cultelor, va li in- Departameutul poştelor din Imperiul Germaniei a luat disposiţiune, relativă la punerea in aplicaţie a convenţiei fiioxerice. priu care importul plantelor şi vegetalelor care provin din şcoalo de plantaţie, grădini şi pepiniere este admis. Vin, struguri, prăştină, flori in buchete, legume şi seminţe incă se pot introduce dacă se vor conforma trimiţâtori in privinţa unora din acestea cu disposiţiunile din art. 3 a circularei Direcţiuni poştelor cu No. 14365. sârcinat cu nielor. interimul ministeriului dome- Se zice că in postul de guvernor al Băncii Naţionale se va numi iarăşi d. Căm-pineanu. Condamnatul I. Gr. Ciuntu a fugit pe când era condus la Dorohoiu. Ciudat lucru ! La pirotehuia armatei e necesitate de trei copişti, eu leafă de câte 110 lei pe lună. Doritorii sa vor adresa la direcţia pi-rotehniei, la Cotroeeni. Cu incepere din luna Noembre 1883 s a D. Audrei Etman din strada Puţu-cu-| plupi No. 4. care suferia de căte-va zile } d’o innecâciune, 'şi-a pus un mangal aplicat in Grecia sistemul monetar latin , . ■ , , tt • • r | lângă pat alaltă ieri seară, şi peste noapte prin urmare taxele Uniunei care , se luase f ’ ' r r a murit. la 30, 15 şi 5 lepta, s’a redus la adminis- ţ traţia Helenică la 25, 10 şi 5 lepta, avendj leptaua actuală valoarea unei cen!' ,c, D nii sublocotenenţi Socec şi Savopolu — Demagogia. — Care este cel mai sigur mijloc d'a place poporului ? — Linguşirea. — Ce trebue să linguşeşti mai mult in-tr'ensul ? — Pasiunile lui c de mai rele : invidia şi ura. — Asta e deijuns ? Nu, mai treoue ancă să facă paradă de vreun principiu, căruia sâ’şi conformeze toate cuvintele şi faptele sale. — Care este cel mai bun dintre prin cipiuri ? — Patriotismul nu este, fiindcă ar putea deveni supărător ; el care sacrificii cu care poporul nu se acomodează ! — Să fia libertatea ? — Nu. Ea sfîr.şeşte totdauna prin a încurca pe aceia cari o apără, şi procură arme adversarilor lor. — Ei-va egalitatea? — Da, egalitatea politica şi socială. Nu se află mai bun principiu decât acesta, fiindcă nu este altul mai vag şi care să procure mai mari efecte. — Unde trebue să Înceapă lupta un buD demagog ? — Intr’o gazetă. Orice demagog bun tre-bue să inceapă prin a fi jurnalist. — Care este nervul polemicei ? — Sunt douâ : trăncăneala şi reaua credinţă !.... svgnturate ţGri — n'ar fi descris mai bine pe aceste parazite cari fac nenorocirea tutulor societăţilor. Ziaristul republican recunaşte că sunt nefericite acele ţeri [cari nutresc in sînu-le un aşa soiu de buruiană. Ce ar zice Cnsă daca ar cunoaşte pe ai noştri, adevăraţii curti-zani ai mulţumei, cari in numele e L'dităţii şi al dreptăţii despoae poporul pe spinarea căruia s au ridicat. E instructiv catechismul d-lui Fra-ry ; el nu vă place — nu ne indoim — demagogilor noştri. Totuşi noi îl recomandăm atenţiunii lor, căci poate le va fi de folos. Din parte-ne, ne vom sili a ni’l procura şi a ’l publica in extenso. Ştiri din Streinătate vernul chinez trâgâne^te spre a se porturile chineze soseşte mult . lucrmii, „ să câştige timp spre a se prepar4 1 resboiu ingineri americani. biufl material eugluji I mani, precum si alţi marinari aventuri» tră in serviciul chinez. Se zice, c& ^ are deja o flotilă considerabila de ]!1Inlj, torpile, conduse de Americani şi F,)J|p ■ prin cari ar putea să cauzeze miri ciuut flotei franceze. Ftil' Egiptul Bulgaria D. Director al poştelor a luat disposiţiu-nea că la fie-care trei luni să trimită Ia fie-care oficiu din ţară comisar special in-sârcinat cu examinarea tutulor amploiaţilor spre a vedea daca ei s’au ocupat cu serio-sitate peDtru indeplinirea indatoririlor ce li se pune prin regulament. * Ni se spune că actualul secretar al Poliţiei din Giurgiu, C. Dârăscu, este un domn care a fost intr’o vreme in pensionul Statului dela Văcâreşli, condamnat fiind. Pe atunci purta numele de Tache Pa-pliea. Numitul pensionar acum că are pu-terea’n mână, a arestat 3 zile şi 3 nopţi pe Mihaiu Porumbiţa din comuna Putineiu, contra legei şi contra chiar a ordinului circular al d-lui Procuror general. Daca acestea sunt adeverate, rugăm pe d. ministru de interne a lua mfisuiile cuvenite. din cavalerie au plecat la Viena, unde au să urmeze cursurile şeoalei inalte de cavalerie, care durează doi ani de zile. D. G. G. Meitani este însărcinat din partea Baroului capitalei să pronunţe un discurs la inmormîntarea lui Vasile Boerescu. Suntem informaţi cum că actualul Ministru ni Justiţiei ar fi avănd de gănd să numeiscă in postul de Judecător de ocol la Coloarea de Albastru, iu locul D-lui Nogoitescu numit stenograf la Cameră, pe vestitul Petre Simiouidi, fostul judecător la verde, care, in urma nennmerettdor re-clamaţiuui din partea justiţiabililor adresate atăt Ministrului de justiţie căt şi parchetului Tribunalului Ilfov, pe cari ancheta le-a constatat de intemeiate şi a_fost distituit şi inlocuit. Noi nu credem că noul Ministru al JuAiţiei să facă o asemenea greşală ca cea comisă de predecesorul său cu Strămbeauu, ci va alege unul cu titluri şi onest. Din partea corpului didactic este insărci-nat d. G. Dem. Teodorescu. Hruba din Galaţi unde s’a prăvălit a-laltă ieri terenul in strada Brăilei, despre care am amintit in numărul trecut, este proprietatea d-nei Hagiica Fotinia Ioan. Cei doi oameni morţi din causa prăbuşirii se numesc, anunţă Posta, Ilie Constantinescu şi Neculai. Acest din urmă eu pronumele necunoscut. Şcoala de adulţi a societăţei pentru Învăţătura poporu'ui român din oraşul şi judeţul Iaşi s’a redeschis. Cursurile acestei şcoalese ţin joi seara şi duminică dela 10 ore dimineaţa in localul şcolei dela Trei-Ierarchi. Cor. MANUALUL DEMAGOGULUI Anunţăm cn plăcere că peste puţine zile va apare a opta fasciculă din importantele Studie asupra Gonstituţiunei Romă-nilor de d. G. G. Meitani. In acea-tă a opta fasciculă sunt cumeutate articolele 71—80 din pactul fundamental al ţării din 1 Iuliu 1866. * Iu ziua de 22 Noembre, 's’a oficiat un Te-deum in biserica Catedrală din Tulcea in memoria alipirei Dobrogei Ia România. In ziua de 24 noemvrie a nins prin următoarele localităţi : Curtea de Argeş, Slobozia, Sinaia, Predeal, R. Sărat, Balta-Albâ, Adjud, T-Ocua Panciu, Moineşti, Sâseut, Bacău, Bukuşi, Piatra, Neamţu, Roman, Paşcani, Botoşani, Dorohoiu, Mihăileni, Hâilâu, T. Frumos! Iaşi, Vasluiu, şi aproape in toată partea de sus a Moldovei, precum şi in Dobrogea. In capitala, azi, noapte frig simţitor. Azi cerul senin. Remâşiţele mortalo ale lui Boerescu vor fi depuse in Biserica Sfanţul George. DD. A. Verieeanu, C. Dissescu şi Vale-rian Urseanu au fost delegaţi din partea Universităţii sâ meargă a primi la Turuu-Stverin rămăşiţele mortale alui lui Boerescu. Sub acest titlu, Manualul Demagogului, un ziarist republican, d. Raoul Frary, a publicat in Paris o mică carte a cărei citire Figaro o sfătu-eşte la toată lumea, chiar şi damelor, fiindcă este o cărticică incăntă-toare. In adever, cei cari o vor citi, vor fi îndestul de resplătiţi pentru osteneala dată. Manualul demagogului ! Se vede de departe că este un fel de catechism politic, plin de o dulce ii onie, in care autorul şi-a depus sentimentele puţin respectuoase ce demagogie ’i inspiră. Bună ziua, omule, ce vrei să fii ? — Demagog ! O o Si d. Frary pleacă de aci pentru a inveţa pe tenGrul demagog toate tainele acestei industrii. El le-a studiat foarte bine, le cunoaşte in fond, are toată ştiinţa trebuincioasă spre a iniţia şi a lansa pe un neopliit. El il instruieşte, il călăuzeşte, il armează ; si de acum, poţi pleca, tinere demagog, vei fi rege! Ghiceşte orcine că un manual ca acesta s ar putea cu uşurinţă scurta şi reduce la câteva formule mici. Nimic n'ar fi mai lesne decăt d’a face un simplu chestionar, cu întrebări şi răspunsuri. Iată-le după i igaro ; Acestea sunt ideile de căpetenie ce d. Frary, jurnalistul republican, a exprimat şi desfăşurat in manualul seu. Autorul cunoaşte tare bine pe demagog. El face un portret minunat al cortizannlui mulţimii, al favoritului plebei. II reproducem şi noi. Mulţi din demagogii noştri işi vor recunoaşte portretul. Următoarea pagină va rămăno : Un demagog intr’o Republică joacă aee-laş rol ea şi un curtizan intr'o Monarhie, un rol care procura multe onoruri şi care nu este tocmai aşa urât precum se crede. Este mai multa invidie de cat dispreţ in tot răul ce s’aa zis despre curtizanii din frumosul timpai Curţii. Cei mai mari seniori, şi nu dintre cei mai virtuoşi, nu roşiau d a face cortegiu'Regelui şi d’a ’şi disputa funcţiunile casei... Ne batem joc de şambelanii de odinioară : aceasta fiind ea suveranul s’a schimbat... Dar suntem foarte doritori d’a place stăpânului, să mergem cn mulţimea fără a ne pierde şi sâ ne distingem fără a ne înlătura... Această din urmăobservaţiune merge departe, ea atinge cele mai intime profunzimi psichologice. Ea trădează pe filosoful, pe observatorul, pe moralistul. Pozitiunea lui Zankoff se întăreşte tot mai mult in Bulgaria, dupâ cum sunt informate foile vienezo, in cari cetim următoarele : Cu scop de a se folosi de sosirea in Sofia a colonelului baronul Kaulbars, intransigenţii convocaseră un meeting mare, spre a’şi stabili bazele atitudinii ior fată cu guvernul. In acest parlament ciudat s’a vorbit mult şi s’a scris şi mai mult. Insă re-sultatul a fost neplăcut intransigenţilor, căci majoritatea a decis să tacă o manifestare de încredere pentru Zankow. Minoritatea desilusionata pleacă acum să'şi recruteze partizani prin ţara pentru tendinţele sale îndreptate contra guvernului actual. Se poate prevedea cu siguranţă, câ aceste silinţe vor remânea fărâ succes, ca şi mişcarea iudreptatâ nu de mult contra legalităţii Camorii din urmă. In privinţa raportului dintre miniştrul de resboiu bulgar şi representantul diplomatic rus la Sofia, presa străina a interpretat eronat convenţia intervenită intre baronul Ivaulbars şi cabinetul bulgar. Ministrul de resboiu şi ofieerii ruşi in serviciul bulgar depiud de representantul rus numai in afa ceri de avere şi alte treburi private, conform legii ruseşti ce priveşte pe supuşi ruşi din orice ţară străina, Insă in toate afacerile de serviciu ei sunt supuşi absolut prinţului, care ii poate destitui fără asentimentul Tarului. Dm Alexandria se Ldngrafiazâ căi, şedinţele consiliului Şerif-paşa s’a ţilll 23 nov. o conferinţa, la care au luat toţi consulii generali. Mai mulţi rep I tanţi au lost de părere sa adreseze iJ un apel catrâ Sultanul ; dar majoiiS fost contra acestei propuneri- Confere® decis in unanimitate, ca sa se reincea|)5 energie resboiul contra Mahdiului In fiecare zi sosesc la Cair de ai . eduinilor şi sunt primiţi de Cbedivul. ă'nuiţi 0 pălmuială Caraghio? Caracal urm Ni se trimite din toarea nuvelă : Am rîs, dar tot d’odata ara regretai*, na scandaloasa intămplata in sala „WoiJ rowschy" din Caracal in seara 1 No era bit câei pre cât erea de comica, pre atât ern de plâns. D-nu M. M. Burcă, membru in consilia judeţian, ameţit de berea şi vinu ce co,--sumase, a fost pălmuit in aplausele şi rî» setele unui numeros public, de către ol actriţa către care şi permisese prea mdlf.ţ Risul era la culme când publicul sfriji:' „La poliţie Burcă", eare,jtrâsnit de băutori, a tulit-o cu coada intre picere in apia» spomotoase. Dăm această ştire, spre a a şti de Im şi de alegători isprava d-lui Burcă, ji prio urmare in ce mâini se află finanţele jW-ţnlui Romanaţi. 0 plângere 1 Franţa „Tot-dauna, —urmează d. Frary,—Francezii au considerat disgraţia ca cea mai crudă nenorocire, şi favoarea ca cel mai frumos obiect al arabiţiunei omeneşti ; totdauna ei au căutat mai pre de sul de ţoale surîzul prinţului şi aplaus le poporului ; or, prinţul şi poporul sunt astăzi confundaţi. Mai fericiţi de cât curtizanii veacurilor trecute demagogii noştri nu mai caută intre suveian şi public.“ O telegramă din Paris cu data 27 Nov spune : „Eoaea şocialista „Cri du peuple iudeamnâ pe lucrători să se adune vineri căt de mu1 ţi la meetingul, ce va fi o manifestare a mizeriei contra claselor avule. Mare senzaţie a produs fuga directorului dela banca creditului Franţei, Lepelletier, care lasă in urmă'i o diferenţă la bancă de 700,000 franci. Din Berlin se depeşează catrâ >Temps că intre Germania şi Spania exista un a-raujament, insă nu contra Franţei, ci contra partidei revoluţioncre spaniole." Germania si China Un ultim extract, asupra chipu-citeşte şi trebue să citească istoria : lui cum un demagog Politicii răstoesc analele, întocmai cum un avocat rOdcoştejuu dosar, spre a lua de acolo argumente bune sau rele ; când nu-i orbeşte interesul, a'unci sâ se ştie câ trebue sâ fia spiritul de partid. Ei iutreabâ veacurile ca şi ui judecător de instrucţiune sau uu apărător; fie care din întrebările lor implică un ră-ipuiis, şi răspunsul vine tot-dauna după placul aceluia care ’l solicita, fiindcă iu mulţimea neuumăratâ a faptelor si a persoanelor, găsim tot-dauna de acelea cari să inârturisiasca după cum ne place. Demagogul trebue să cultive această artă de a subordona istoria ; aceasta asta una din pârţile mai esenţiale ale pu-blisistului ş'ale oratorului. De sigur, daca d. Frary ar fi trăit in România şi ar fi cun.oscut de aproape pe demagogii noştri— mulţi a numfir pentru nefericirea acestei Am semnalat ieri ştirea, câ Germania, Anglia şi statele unite din America de nord sa iuţeles pentru a protege iu com iii pe supuşii lor dt i porturile chineze. Atât in privinţa intereselor germane in China, at şi relativ la un eventual resboiu, o foae germana scrie următoarele : O mare parte dintre corăbiile de negoţ din porturile baltice germane au multe şi neîntrerupte afaceri in apele chineze şi japoneze. Aceste vase. cari adeseori nu se întorc in pactiiri“,« zieem „protecţiune" şi nu „pro-hibiţ'Uiie," .idiciL nu închiderea graniţelor cu d-sâvfirşire. Tariful nostru vamal să prevază taxe mari pentru toate articolele, ce să pot confecţiona in ţară, pnul.ru treDuintele noastre, şi aceste taxe sa fie atât de mari in cât ori ce articol adus din străinătate să coste mai scump de cât acelaşi articol confecţionat in ţară. Taxele vamali să se poată modifica, din timp in timp, şi să se crească şi să se încarce şi pe alte articole, din ce s’ar ridica industria in ţară. Tariful vamal să nu favorişeze articolele vre unui dat faţă cu cele ale unui alt stat; tot ce să importa din diferitele siate să fie supus la aceleaşi taxe. Pentru aceea, dacă totuşi vom fi siliţi să incheiâm convenţiuni comerciale, cu alta state, acostea să se iucbeie cu toate statele eu cari avem afaceri comerciale şi să nu favorisăin nici un articol strein ce s’ar putea face in ţară, ci favorul să se intin-dâ uumai la asemenea articole, pe care industria naţională nu le-ar putea produce. Tot odata trebue a se lua măsuri mai serioase in ţară pentru educaţiunea poporului pentru industrii, şi in această privinţă sa reclamă organisaţia serioasă a meseriilor ; este necesară o lege industrială, precum şi o lege pentru brevete, care să proteagă invenţiunile, şi să garanteze fie căruia beneficiul din munca şi inteligenţa sa. Pe lângă mâsuri pentru organisaţia meseriilor in ţară, este absolută trebuinţă şi de a regula comerciul intern, şi mai cu seamă comerciul de colportagiu trebueşte, dacă nu suprimat, apoi cel puţin limitat, căci di naştere la tot . telul de abusuri şi şarlatanii. Fără indoialâ, toate aceste mesuri sunt in practică greu de realisat şi nu ne ascundem nici citii-şi de puţin greutăţile ce să pot intimpina in aceasta privinţă, mai cu^seamă fiind că avem să luăm mâsuri faţă cu alţii mai tari. Dar pentru existenţa noastră, pentru viaţa noastră suntem datori să luptăm cu bărbăţie, să nu slăbim energia noastră, căci nu putem cădea in sclâvia economică a streinâtăţii şi să perim, după cum zice List, dacă nu vom şti cu politico noastră economică să ne asigurăm independenţa morală, economică şi politică prin înfiinţarea de manufacturi şi prin constituirea unei clase puternice de manufacturieri şi de comercianţi români. Iar câtră realisarea acestei scop trebue să mergem cu paşi repezi, căci n'avem timp de perdut, fiindcă List arâtând conaţionalilor sfii direcţiunea spre Orient, le-a zis că numai tot cu o mică parte din timpul şi capitalul necesar a ajunge la ţărmurile lacului d’Erie pot să ajungă la malurile Dunării de jos. Şi calea ce se făcea spre noi mai înainte in oare care durată de zile, astăzi se face tot in atâtea ore. FAPTE DIVERSE Ars de foc — In zioa de 14 Noem-bre, Muia Şii-fm Cojocaru din comuna Si-neşti, judeţul - Olt, lăsând singur in casă, fiind foc in vatră, un copil al sân in etate ca de trei ani, s’a dus la o rudă a sa in vecinătate. Când s’a înapoiat, a găsit pe copil cu cămaşa aprinsă şi arzâudu’i pelea; ast-fel că nu se credo să scape cn viaţă. Copila Ana, in etate ca de 3 ani, fiea lui Vasde Roman din comuna Heleşlienii, ludeţul Roman, in zioa de 15 Noembre, fiind singură acasa, s’a aprins de la focul iin vatră ; ast-fel că dupe câte-va ore a şi incetat din viaţă. 1 (1) Broşurii de d. Fâgârăşianu. De vîn-zare la librăria E. Graeve, piaţa Teatrului. O Ii erttifieare j Primim următoarea scrisoare pe care ne grăbim a o publica drept rectificare: Domnule Redactor, In No. 259 dela 25 coreut al ziarului, ce redactaţi, anunţaţi, sub reservâ se zice, că postul de reviso şedar din capitală, fiind ocupat de suscrisul ca suplinitor, şi neintrunind condiţiunile cerute sţ pune la concurs pentru ziua de 20 Ianuarie 1884. Fiind indus in eroare de reporterii dv. mâ cred dator a vâ da următoarele espli-câri, penlru restabilirea adevărului. Sunt numit revisor şcolar pentru districtele Ilfov şi Vlasca, cu ordinul d. Ministru al instrucţiunii publice No. 6214 din 16 Iunie 1877, basat pe decretul prfcciar No. 1396. Numirea mea s’a făcut conform art. 354 şi 356 din legea instrucţiunii publice. Art. 354 zice: „Nu se vor putea numi revisori d. cât cei ce vor justifica cunoştinţele ce se propun intr'un gimnaziu." Art. 356 zice: „La caz eâud numărul aspiranţilor ar fi mai mare decât numărul locurilor vacante, consiliul 'permanent va alege prin concurs pe cei mai meritauţi." înainte d’a fi numit revisor şcolar, am presintat d. Ministru Cbiţu testimoniul meu, din anul 1846 Mai, care atestă absolvirea cu succes a cursului intreg din colegiul Sf. Sava. Studiile din acel colegiu echivalau, nu numai cu materia din progama de azi a liceelor, ci şi cu parte din materia dela unele facultăţi ; fiind-că se preda şi dreptul civil, comercial şi român, cum şi liteiatu-ra elenă şi franceză. Fiind un singur post vacant, pentru care nu s’a presintat decât un singur concurent, concursul era de prisos, conform art. 356. In fine, prin ordinul No. 4594 dela 30 Aprilie 1879, bazat pe decretul regal No. 977, am rămas revisor şcolar numai pentru capitală. In nici unul din cele duoâ ordine citate nu se zice că sunt numit ca suplinitor; şi nu se putea alt-fel, in vederea articolilor citaţi. Vâ rog, d-le Redactor, să binevoiţi a publica aceste rânduri, spre a nu se acredita ideea eronata c’aşi fi ocupând postul de revisor şcolar contra legii de instrucţiune... Primiţi, d-le Redactor, asigurarea consi-deraţiunii mele. C. D. Aricescu. ŞTIRI TEATRALE Tonorul Julieu Mathieu, care a avut mult timp mare succes la Opera din Paris, a murit. O alta moarte. Neleritul compositor de muzică, Andre Simiot, victima unui accident in urma căruia fusese rănit, a părăsit această lume plină de necazuri şi nevoi. Ştiţi căt a produs piesa Frsngois Ies Bas bleus, intr’o singură lună, la Folies-Drainatiques ? Numai 100,000 franci! Cat produce la noi o piesă ? La Eden-Theilfre in Paris unsprezece representaţiuni ale piesei Sieba au produs 117,921 franci. Mâine, la Teatru Naţional, Muşchetarii. Disearâ şi mâine seară, la Dacia, Moartea civilă. Cor. VARIETaŢI Bandiţi —dc omenie se găsesc chiar şi in Asia, pe când la noi se omoară azi in mijlocul oraşului şl daca ucigaşul e prius, el este făcut scăpat de autorităţi, zicând că a evadat. Dar iată ce povesteşte Alexandru Corpi, proprietarul unei fabrice dc matasă in Asia nucă: „Mâ aflu nu departe de casă, cănd deodată fui inpresurat de o ceata de oameni înarmaţi, cari imi ziseră să nu fac gură, ci să merg cu ci. Ast-fel merserăm cateva ceasuri, apoi căpitanul bandei oprindu-se, stete la vorbă cătcva minute cu oamenii sâi apoi plecarăm din. nou până la Ismid in munte, nnde opriudu-ne mi se spune, că mâ pot rescumpăra cu 50,000 lire. Eu protestai zicând că n’am această sumă şi după oare cari negocieti briganzi se invoirâ să le dau 1000 de lire.- Se trimise un om ia familia mea ca să spue unde mâ aflam şi să expedieze suma cerută. Căpitanul puse condica ca să nu vie decât cel mu't trei oameni dela mine. Seara sosiră doi servitori de ai mei aducăna bani. După ce bandiţii numărară lirele, căpitanul imi res itui suma mică ce găsise la mine când m’au prins şi dete servitorilor mei un bacşiş de câte patru lire pentru osteneala lor.—Cată să mărturisesc, că am fost bine tratat căt am fost intre aceşti tâlhari. Am conservat mult cu ei şi am vâzut că se interesau de binele locuritorilor ţărani. Ei imi ziseră să nu părăsesc fabrica, căci mulţi săraci trăesc după urma mea. „Pentru viitor nu te teme; noi 'ţi garantăm siguranţa!—La despărţire m'am imprietonit de tot cu şeful bandei, care ’mi spuse că are de gănd să pue măna pe un vânat mare şi dacă va izbuti îmi va restitui banii luaţi dela mine. O carte scumpă. — Acum căteva luni prinţul-Agat-Chau, insoţit de un minisiru al Emirului şi de o suită numeroasă, a vizitat biblioteca imperială din Petersburg. Aci i se arată, intre altele, şi Koranul, luat do Ruşi cu ocazia ocupării Samarcandului. La vederea sfintei Cărţi, prifiţul şi suita lui căzură la pământ, recitând o rugăciune. 6e zise că această carte rară şi veche este îmbibată de săngele fiilor lui Aii, ginerele lui Mahomed. Prinţul oferi pentru acest Koran 40,000 ruble, dar Ţarul i-a promis că îi va dărui cartea cea Sfântă. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a cloua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Earcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miidescu. De vSnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Soeec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Roman. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miua[scu, Calea Victoriei No. 32. A apărut şi se află de vânzare ia principalele librării din ţară, precum şi la librăria editaara Ig. Haimana iu Bucureşti: Calendarul lumei elegante pe auul 1881, format mic de buzunar, pe bărtiă suprafică preţul 40 bani. S’a tipărit un mic număr de esemplare cu coperta in culmi, preţn 7. bani. Conducerea şi întreţinerea maşinclor de vapor de Ioau P. Condiescu. Fasciculul I, cu 39. figuri. Preţul 2 lei. Calendarul trebuincios pe anul 1884; Librăria Dimitrie Daniel, laşi ; preţul 2 lei. Un pericol naţional de dr. I. C. Drag- s u Ploeşti, tipografia Progresul. Cimpoiul ziar ilustrat, sâptămănal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul român. Invâţâturi practico pentru preoţi, invâţatori, seminare, şcoale noi mal şeoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text do I>. G Vuia medie >0 băilor din Mebadia şi profesor de Higiena la: seminarul şi şcoala normală din Arad. Prâ-'. ţul 2 iei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să dă INTERNATUL DE BATE I AL D LUI Heliade Rajdulescif situat în localitatea cea mal săr.e-tosă; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primesce orl-când elevi Stul diete se fac după metodele co’o mal oune şi conform program ‘.or scole-lor publice, unde elevii ace tu! institut sunt dator! a trece examenele spre a putea orl-cine controla pro-, sreselo ce se vor faec. Limba frau-cesă şi germană sunt obligatori!. r TIMPUL MAOASJX fondat ia 1870 Tiitrul Naţional Bncureţtl 2 titommgmmM RJ* t \43 A-G-jl DE COLONIALE SI DELICATESE D. G, MDCIANl YIS-A-YTS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă ineltei nebilimi, şi onor. public că pe lângă articole}* necesari la menaghd casei, au importat de la cele mm iun* euse următoarele Bluturi fine. Aaiftt dibla da Olanda. Aniset do Bordeaux. Absent de Snls iiM» d* la Martlnique Banane de la^Bayona. Benedictin-Ditter Ai Chila aitifebrîe. Biter din via Provldenzei anti Coleric. ChartriiR, alb. galbln, fi Terde de In grand Cbartreuz Francia. Ciraie di Olanda, alb, verde şl orange sec, de la Yimand Fockln PlpirMiit, rerde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, CigmM riiix, JŢognnc fin cliampagne, din Cognac. Llquernrl tot fil/1 di gnitirl de la Mărie Brlsard, din Bordeanx. Renumita BaitlrA de Hio, Maraschino Ţuicii Naturală. Romuri adevS-rate Aii Jawalqme. Ananas Arac de Mandarin. Funch in Cognac. Rhim şi ii Kirsch. Şliboviţă de Banat. TINTJRI STREINE ŞI INDIGENE. Jjupirtate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Eipagie, Ungaria, Transilvanin. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani şi de Dealn mare. l rcţuri moderate, serviciul eonştf Ac os. Cu stimă, D. G. MOCIANU. ■ MARE*. E MAGASIN ii CAVALERUL DE ca O ro CO *n Ctî Q. >co Cu “1 m« • »(/> wmm m cn O o < Cu O o ro Din propria noastră fabricaţiune recomandăm pentru sesonull de Iarnă : MODERNELE PALTONE DE 000LMEN MOTAGNAK etc. COSTUME VESTON FANTAISIF. PANTALON HAUTE-NOUVEAUTF GELETE BROSCHE ET LUTHE. BLÂNI DE VERITABIL SCONG. ŞOPP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SACOURI DE VfiNĂTOARE MANTALE DE LIFT1CĂ ET IMPERMEABILE. CAVALERUL DE MODE X*. * * # * K # H X X Anuuciu La magazinul de argintărie, de pe calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioaro, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe da cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la aceasta ramură, precum ăncă a se auri, a se arr ginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M Miulescu. Bolile GATUL! TOCI SI GUR PASTILELE IDETHAIsT, CD SIRIA LI I UkBTDOI.ET ’ Rteenitn Iau contra Jl^Atlur u«)»<■ » Brăila (tren ocf a>*lorot) iu ore 'IR nnnnl» b<*ara. qn Plonţii (Smnn, Predeal (liuzâr»t fuOjnm, «Arâţejti S „„ no m. d. tn. PitejM, Slatina, Craioee. T-Severin. Vfrdo rnvn 8 ore 15 nnnnt. d. », (trenol fnlffer) 9 ore nim. (tr-nul accel rit) t ore 80 tn. (tre» ue prreoan».) Olnrifiit o ore 15 m,n. ilim. (trenol fulger) 7 ormltin (trenul de penoaae) o ort 10 miu. d. a tren mut). SOHIKKa TRESl'Rli.OR l»e la laţi. Roman, i rjila, tlal ţj. JUrrAn, Mirllarat Ka^ărat, Luata. I'loeţti (trenul icc«l«tai) 5 vr# dlm* Du In O laţi, Rrăll», pioe.tl (trenul de nem »e»n») 4 ore |5 tn. d a, V* U MArAf.|!i, Fo<'| »tn u-î'ârmt. ri«f|tţ (Ffvd al, Silim». 10 Bar» (tren mixt). 1)«* la 1 r^fi.1, Sinaia, Plcc|ti (trecui ae plAcart) li 016 1 «J liill) ftoăpt*. lle la I red" I, Slnua, P|u, |ti (trenul aoeelerat) 12 Tifc IU) U'lfl. XUlPtUl De UVŞicn.roT», 7 -8 tain, Craioea. Slat;n*, Pi. Lţti t oro 45 uiin. (trenul fulger) 7 or» 50 mm. latre (trenul aierlerut 11 ore a0 mm |. nainte de otneizi (tren de pereonne) Da la Giurgiu 8 ore d. a (trenul fnlgcr) tO ore dimineaţa (tren de pertoane) 9 ore ]5 mm »e»ri (ir S 111 mixt). ta l.» PLATIBILE IN EATE.MIGI . G. NEIDLINGER, BUCURESCI, Grand Hotel de Bulevard BUCURESCI: Piaţa Sf. Ghoorghe 81 ( CRAIOVA: Strada Lipscani 31 GALAŢI: Strada Domnească 35 ( RUSC1UC: Knajeskaja Uliţa 75 MEDIO SI CHIRURG Bonlele de găt, gnră. nas şi nurlii tratenză prfutr'o artă specială. Persdnelo atinîo de SalaralA, Brtp*, ■»••• ehit& aeuli aau ekreaiee, iUH*re de B6le de gftt, se uşurdză rapide hu ie rlndpei Întrebuinţând D-ra |. FRAUNSTEIN SIROPUL PECTORAL DE VENZARE pe preţurile ti>i»rc __ efiiDe două locur. *u»ne, unul situat in strada B&dulescu No. 8, nrfind 8 «1 juni. et&njeui laţe şi 18 luni gin.ea şi altul in eiradn Laboratorul No. 6, «vând 40 stânjeni fnţi şi 02 şi jutn. lun-giliuta : Doritorii »e vor hdieea Iu adroiuiş* traţin acestui ziar. fost aspirant do medic swondar in \ iena in clinicelo lui Brauu (boalo do femei şi faceri) şi a lui liebra (bypliilis şi boale d. pielo Consultat'tini de ia 8 — 5 ore p. m . Strada Dicebal N. 20 (indosul Bărăţiei) COSTUME NAŢIONALE pciitin bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel do fol do marfă turcea că. se vinde cu preţuri foarto moderate de d. îlt Jliopol, in gangul din faţă »ala Teatrului BosroI. DE VENZARE ,'i PASTA PECTORALA dt Vauqaelln Paris, 31, rus de Clâry, şl ln tdte farmaclele f drogueriele. — Ah ftri de contrafaceri. casa curmai iiiu.n* apartamoute stradă Sculpturei No.728. Doritorii sa vor adresa strada Grozăveşti No. 23. Georg.i Petre arojdierul sau la O-1 oniţescu calea Friviţt No. 69. jFOTOGJ JAFli ) prea interesante şi picante trimese in I plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2; Eumpler, Konigiberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Cataloage asu* pra uno lecture picante gratis, Tip ogiafia A. Miule.'cu sala Thcatruba Boosel.