L fi? ANRATA 2f> NOEMBRE 1883 ANUL AL VIII —No. 200 ABONAMENTELE frontal) tontt J.ifH, p<» an . . |f) 1h5 % pe «> luni. . . U2 iei P' 3 'un'- • . li lei Bjl’tntrn utmnâtate pc an ... 60 lei bniiamiţitele ae priimsac la ădroioiskruţl.. In Capitală 10 bani nnraărn In Districte 15 bani nnm&rn Director : M. PALEOLOGU REDACŢIA, STRADA STiRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII f,ini& 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . 1 60 > , II .... 2 50 . Anunţurile ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarnlni ii Flena, la binronrile de anunţări Ileinrif Sclialek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Farls, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefraucate nu se primei Manuscrlselo nelmprlmate se ard. tt I * ir "i s 1 I Articolul de foud : Ştiri telegrafice. Cronici. Cor. Fnşalicul din Tecuciu. Abuzuri Ştiri din străinătate. Organizarea instrucţiunii publice. Din dealul Mitropolii NoutSţi din ţarii. Pensiunile. O crimă inchisitoriala. Gazeta trib X> B Idei. Fapte diverse. Ecouri. Istrate or Stamate? Momente de distracţie Varietăţi. Foileton O noapte de Crăciun îngrozitoare (urm.) Bucuroşii, 25 Noembre 1883 Interpelările curg ca ploaia din dealul Mitropoliei. Abia una este sfârşită, şi alte zece se anunţă in loc. Nea-vCnd ce să facă sau, mai bine zis, nepricepSndu-se la ceva mai bun, aceşti fenomenali representanţi ai na-ţiunei, in loc de a compune poesii ca d. Candiano-Popescu, se joacă d’a oratorii, escrcităndu-şi mâncări mea de limbă pe spinarea ţSrei care ’i plăteşte. După Gheorghieni şi Ianolii a venit rgndiil Bueştilor şi Seruriilor, cari au făcut loc Grădiştenilor şi Be-lilor, pe cari ’i-au urmat Vizantii şi Arapii, şi aşa mai in colo. Pomelnicul ar fi lung, daca am căuta să enumerăm toate interpelările, sărate şi nesărate, sincere sau de porunceală, cari s’au desvoltat de la tribuna despre care d. prim-ministru a afirmat cu mândrie că ,, contează “ astă-zi in Europa. In ce mod va fi „contând" această tribună şi ce idea işi va fi făcSnd străinătatea de potopul de vorbe seci ce ne-a impuiat urechile de mai bine de o lună, e secretul d-lui Brătianu. A fost destul ca acest om de Stat să declare că tribuna din dealul Mitropoliei „contează" in Europa, pentru ca felahii ce’I ascultă cu gurele căscate să’l creadă pe cuvgnt. Noi insă suntem mai sceptici şi credem că impresiunea lăsată asupra Europei de această Cameră, transformată intr'o spălătorie de rufe murdare ale partidului roşu, numai favorabilă nu poate fi regimului nostru parlamentar, ast-fel cum este inţeles şi practicat de guvernanţii actuali. Fiind că vorbim de interpelări, nu ne putem opri de a menţiona in treacăt pe ac'eea a d-lui Panu relativă la politica generală, interioară şi exterioară, a preşedintelui consiliului. Lucrurile s'au petrecut cam pe neaşteptate; abia deputatul apucase să'şi anunţe interpelarea, şi d. Brătianu, fără a mai recurge la cele trei zile acordate de regulament, s’a declarat gata a respunde la moment chiar. Daca insistăm asupra lungului re-quiskoriu pe care d. Panu 'l-a făcut cu această ocasiune, causa este că adevărurile pe cari el le coprinde au fost expuse necontenit in aceste coloane şi au devenit astă-zi de notorietate publică. Şi acusaţiunea nu mai poate ti taxată de calomnie, căci ea este aruncată de către unul din corifeii partidului, fost cap de cabinet mai deunăzi in ministerul de interne. Cum vedem, incetul cu incetul adevărul triumfă, lumina se face şi impostura este silită să plece capul dinaintea realităţii lucrurilor. E curios de observat insă că mişcarea de reac-ţiune a inceput să p'ece de la aceia cari, pănă mai ieri alaltăieri, credeau in d. Brătianu ca şi in Dumnezeu. Simptoma este îmbucurătoare şi merită să fie semnalată. Ceea ce a surprins pe interpela- tor,—suflet nevinovat, se vede, care reuşise a’şi păstra toate ilusiunile sale in mijlocul corupt in care intrase,— a fost contradicţiunea patentă dintre marile principie liberale inscrise de d. Brătianu pe drapelul partidului său şi realisarea lor. Una au făgăduit cu toţii, şi alta au făcut. Veţi fi avănd multe merite negreşit, le-a zis d. Panu, veţi fi făcut mari îmbunătăţiri ţ6rei; insă mai toate actele şi imbunătăţirile voastre nu poartă pecetea liberalismului, nu au un caracter politic definit, ele sunt de domeniul economico-financiar, şi puteau să fie toarte bine opera unui guvern conservator. Interesul capital era să arătaţi in ce mod înţelegeţi să puneţi in aplicare ideile liberale conţinute in programul nostru comun : aplicarea acestor idei era criteriul după care trebuia să fiţi judecaţi. După aceste premise, ne putem lesne inckipui cari au fost conclusi-unile oratorului. I-a fost destul să enumere toate actele arbitrare şi toate fără-de-legile d-lui Brătianu şi ale creaturelor sale de cănd sunt la guvern, pentru a dovedi că, sub mantaua liberalismului se ascunde cel mai neruşinat autoritarism. Libertatea presei nu mai există, de vreme ce jurnaliştii se văd sustraşi de la judecătorii lor naturali, printr’o inter-pretaţiune de lege care nu putea in-colţide căt intr’un creer de politician roşu, şi ameninţaţi cu procese ruinătoare. De altă parte, prefecţii suspendă ziarele printr’o simplă ordonanţă fără ca nici unul din aceşti pseudo-liberali să găsească un cuvănt de protestare. Dacă libertatea presei e atăt de precarie, aceea a intrunirilor e lăsată cu deseverşire la bunul plac al poliţailor, in fapt, prin urmare, ea nu mai există. Din nenorocire răul nu se mărgineşte aci, căci tot s'ar mai putea găsi circumstanţe uşurătoare. Falsificarea regimului constituţional e practicată pe o scară întinsă. Admi-nistraţiunea a ajuns o adevărată scoală de coruptiune, in dispreţul legii şi al bunelor moravuri. Independenţa magistraturei a devenit un basmu ; justiţia este ia disposiţiunea prefectului. care o dă dupe simpatiile şi antipatiile sale, ca om politic şi ca om privat. Procurorii, in fie-care judeţ, sunt nişte simple unelte prefectorale. g Căt despre miniştri, aceşti funcţionari supremi ai Statului, ei nu mai au nici principie, nici demnitate, nici caracter : vin Ia minister, se duc, earăşi vin şi earăşi se duc, fără să’şi dea ei inşişi seamă nici de ce au venit, nici de ce s’au dus. „Aşa cere situaţia!" este singurul lor argument. Putem adăoga noi: „Aşa voeşte primul ministru!" Daca, de la situaţunea internă, işi aruncă cine-va privirea la cea externă, spectacolul nu e mai puţin asigurător. D. Panu a dus aminte, in mijlocul murmurelor colegilor săi, umilinţele repeţite pe cari Ie-a indurat ţara sub dictatura d-lui Brătianu : Mesagiul regal din 1881, incidentul de la Iţeam, cel intămplat cu ocasi-unea ridicării statuei lui Ştefan-cel-Maro, etc. In faţa unor fapte intrate astăzi in domeniul istoriei, era greu ca d. Brătianu să iasă cu faţa curată din iucurcătură. De aceea respunsul său a fost cu totul banal. El se poate resuma in acest clişeu obicinuit: totul merge bine in ţara lui Vodă. Se poate ca aceasta să fiă convicţiunea sa şi a părăsiţilor cari ’l Înconjoară ; il putem asigura insă că ea n’a fost nici-o-dată a acelora cari muncesc şi duc sarcinile Statului. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 5 Decemvrie. — Azi dimineaţa s a celebrat iu capela Romana serviciul funebru al d-lui Vasile Boerescu ; o numeroasă mulţime asista. Corpul a fost dus la gara de Est şi îndreptat spre Bucureşti. Paris, 5 Decemvrie. —- Carteagalbinu asupra cestiuni Tonkinului s a distribuit membrilor Parlamentului. Ultimul document ce conţine e o depeşa adresată la 18 No-emvrie de d. Jules Ferry marchizului de Tseng, in care, preşedintele consiliului informează pe ambasadorul Bhinei că guvernul francez menţine vederile sale in cesti-unea Tonkinului şi ca nu va modifica planul campaniei incepute. Declara in sfârşit pe China râspunzâtoare de consecinţele'con-flictului ce ar putea supraveni intre ea şi Franţa. Berlin, 5 decemvrie. — Camera deputaţilor Prusiei a discutat o propunere tinzând la stabilirea sistemului votului secret pentru alegerile comunale şi pentru alegerile din Landtag. Ministru Puttkaminer a combătut cu energie această propunere zicând câ rezultatele ce să sperau de la sistemul de vot secret pentru Reichstag, nu s’au realisat şi că guvernul are intenţia d’a examina dacă chiar nu trebue d’a propune pe lăngâ consiliul federal desfiinţarea acestui sistem de votare pentru Reichstag. Viena, 5 decemvrie.—In comisiunea bugetului membri stângei au declarat că din cauză politică refuză funcţiunile de raportori pontru ori-care ar fi partea bugetului. In urma unui aviz contrariu al preşedintelui comisiunii, majoritatea membrilor a declarat câ această abţinere era admisibilă după regulament. Pesta, 5 decemvrie. — Camera deputaţilor a votat, cu 197 de voturi contra 125, luarea in considerare a budgetului de venituri şi a decis a trece la discuţia pe articole. CRONICA Camera de comerţ din Galaţi a numit o comisiune, compusă din d-nii: căpitan al portului, şeful eircumseripţiunii vamale, Borgheti, C. G. Valsamaki, G. Mihailescu şi G. Teofilato, spre a studia regulamentul de navigaţiune a companiei austriaco pe Dunăre, asupra căruia ministerul a cerut avisul camerei inainte de a’i da aprobarea. S'a numit o comisiune din şeful politiei şi secretarul camerei de comerţ, spre a face o statistică de toate societăţile comerciale, industriale şi literare din acel oraş ; o alta comisiune, numită din d-nii I. Neculescu, Gluclicli şi Tomovitz, spre a studia dificultăţile ce întâmpină comercianţii iu operaţiunile vamale şi cu oabotagiul, spre a se cere ministerului ameliorări. * Consiliul general al judeţuluiOlt este au- torisat a lua cu mod de imprumutare, pe seama fondului zecimelor judeţiane, suma de 3.000 lei din fondul drumurilor aflat in numerariu la casa de depuneri şi consem-natiuni, spre a se intrebuinţa la infiinţare de linii telegrafice in judeţ. * Domuu D. T. Georgescu s’a numit in funcţiunea vacantă de sub casier Ia casieria generale a judeţului Bacău. * Dornnu Andunache Munteanu, actual controlor şi agent de urmărire, este numit in funcţiunea de sub-casi»r Ia judeţul Vaslui, in locul domnului Alexandru Simionescu. demisionat, şi dornnu Ioan Mavricbi in funcţiunea de verificator clasa I la acea casierie in locul domnului C. Pădure, rfimas in disponibilitate. * Domnii Ştefan Ney, fost prim-preşedin-te al curţei de apel din Iaşi, şi C. Racovi-tâ, fost administrator al domenielor Statului, sunt numiţi consiliari la inalta curte de compturi, in locul domnilor M. Bâţcoveanu şi C. I. Arion, incetaţi din viaţă. * Luni seară, s'a adunat in localul clubului comercianţilor şi meseriaşilor din Iaşi secţiunea librarilor şi a tipogrfilor. Zimbrul spune că s’au luat următoarele resoluţiuni ce se vor supune Congresului economic: A se pune in aplicare legea intabulărei firmelor ; A se specializa comerţul dupe declaraţia făcută la cererea firmei: Desfiinţarea buchiniştilor, ca cei ce fac comerţ ilicit şi imoral; Desfiinţarea colportajului de ori-ce articole, afară de articolele de măucare ; Nimeni să nu poată vinde marfă decât in locale cu firme stabilite; Să se ceara de la cameră o lege prin care să recunoască şi celorlalte oraşe dreptul de a beneficia de imprimatele cc le face statul, precum şi de fondurile alocate pentru cărţile de premii; şi in fine, Formarea unei societăţi cooperative, care societate va începe a funcţiona indată ce se vor redija statele. * Ieri pe la erele 11 dimineaţa, in Galaţi, doi oameni, săpănd la o hrubă din strada Brăilei, s’a surpat pământul asupră-le şi ’i-au acoperit cu totul. Unul a putut fi scos până acum mort, cel-alt nu s’a găsit ăncă. M. S. Rggele se aşteaptă iu capitala Duminică. M. S. va sta, se crede, pană joui. * Luni 28 noemvrie, este aniversarei luării Plevnei de cătie trupele române şi ruse. Cu această ocasiune se va oficia un TeDeum la Mitropolie. Un banchet se va da apoi ofiţerilor şi trupelor din garzoană. Se vorbeşte—tot ce se poate sub acest regim—şi ceea ce am prevâzut in revista diu numârul trecut, câ comisiunea Senatului nu va trimite in judecata Curţii de casaţie pe d. general Slâniceanu, fiind că nu găseşte motive de punere sub acu-saţiune. * Nenorocitul poet Eminescu, care se află in institutul d-rului Leindenheim de lăngâ Viena, a suferit zilele trecute un atac de apoplexie. Acest atac n’a lăsat din fericire nici o urma, dar este un semn râu pentru sănătatea regretatului Eminescu. * D. I. Câmpineanu, ministru domeniilor, şi-a dat demifiunea. Se aşteaptă retragerea şi a altor miniştri din cabinet. * Comisiunoa interimară a primăriei capitalei ar fi dat ordin tutulor agenţilor comunali d'â nu se amesteca de loc in luptele electorale pentru alegerea noului con- siliu. Mesura asta e foarte bună şi vrednică de laudă, numai de s’ar păzi. * D. A. Silileanu, actual director al con-tribuţiunilor directe, se zice câ se va num secretar general al ministerului de finanţe in locu d-lui Protopopescu. * Resboiul află că s’a dat mandat de depunere contra d-lui I. Musceleanu, arendaşul moşiei Pantelimon, pentru faptul de rănire a unui ţăran ce fusese surprins noaptea cu nişte vite in holdele de pe zisa moşie. * Din partea Universităţii s’au delegat d-nii Aristid Pascal şi Gr. Tocileseu să ţină discursuri la inmormintarea lui Boerescu . * Linia Titu-Târgovişte se va inaugura oficial peste puţin timp, poate pe la a doua jumătate a lunei viitoare. * Ieri s’a inchis sesiunea de toamnă a sfântului Sinod. * Ca simplă informaţiune dăm câ judecata Arhiereului Calistrat Orleanu s’a amânat pentru viitoarea sesiune. * Ieri incepuse puţin să ningă in Bucureşti. Pe seară insă cerul sa luminat şi luna se arătă. Azi noapte a inghieţat. * Zăpada a căzut in zioa de 23 noemvrie prin următoarele localităţi : Filiaşi, Câmpulung, T. Jiu, Sinaia, Piatra, Botoşani, Dorohoiu, Mihăileni, Hârlău, Fălticeni, Iaşi, şi Stefâneşli. S’a constituit un comitet care să presi-deze pregătirile pertrfi inmormîntarea lui Boerescu. El se compune din: priuţul Ştir-bey, Gr. Peucescu. C. Esarcu, A. Orescu, N. Ionescu, C. Disescu şi Gr. Tocileseu. • S’a acordat crucea de mare ofiţer a ordinului Coroana României dlui A. Iacobsohu, consul general al Rusiei Ia Salonic. Ş: Un sârb, Gavril Zaharici, s’a sinucis alaltăieri la şosea. El a fost condus la spinalul Colţea. D. Cerchez, actualul prefect de Covurlui, despre care se zicea câ va fi numit secretar general al ministerului de interne—iu cas sând d. Moscuna ar fi primit postul de membru la curtea de compturi,—va trece in aceiaşi calitate la R. Sărat, iu locul d-lui Cotescu. Cor. PAŞALICUL RIN TECUCI D. Constantin Racoviţă a trimis Romanului următoarea telegramă : „Trist am ajuns in Tecuci ; na-vem siguranţa onoarii. Ieri, ziua mare, s’au tocmit doue persoane să asasine pe un cetăţean Vasiliu, tiiml-că a publicat prin ziarul Roimlnu necuviinţele ce se petrec aici şi nimeni na constatat. Şi eu sunt atacat prin pamflete pănă şi in familie." ABUZURI „Democratului" i se scrie din comuna Drăgăneşti, plasa Câmpului, judeţul Prahova că notarul acelei comune, I. C. Marinescu: a primit de la mai mulţi locuitori, căle patru franci, a nu mai face şosele comunale ; a violat doinieiliurile noaptea la mai mulţi locuitori din comună; TIMPUL ori-ce locuitor voeşte a face vre un angajament cu diferite persoane, le ia cate dnoi franci taxa pentru legalizare; pentru ori-ce nunte care se va celebra la oficiul starei civile, de asemenea li se ia taxa câte patru franci; şi alte mai multe fapte. Eugâm dar, pe cei in drept, a disposa facerea unei anchete şi a se d a pe mana justiţiei an asemenea funcţionar abusiv. Ştiri din Străinătate Situaţia ia Anglia Mari mişcări sociale se prepară şi in Anglia. In "privinţa aceasta cetim in „Deutsche Zeitung„ . Din situaţia internă a En-gliteri se vede, 'că exista elemente destule pentru mişcări de nemulţumire, ce ameninţa sa isbucneascâ cu violenţa. Nu fara motiv Sir Charles Dilke, insoţit de un medic, umblă prin mahalalele^cele mai terible ale oraşului, numit acum Londra oribilă. El a inceput la resărit. Apoi a apucat spre sudul acestui oraş gigantic : joi a ajuns in inima Londrei, unde se adună seara prin teatre o societate strălucită ; dar tot aci, prin diferite ulicioare şi înfundături, unde nu pătrunde lumina soarelui, 6şi are culcuşul un proletariat in cea mai ingrozitoare mizerie : oameni lipsiţi de ori ce mijioace de traiu, precum şi de ori ce conştiinţă sau sentiment mai bun. De acea un Ct ministru, Chamberlain, publica intr’o ioae un studiu despre locuinţa muncitorilor, in oraş şi la ţară. Toate foile se ocupă cu această cestiune. Din Irlanda a sărit o sehintse de foc şi in munţii scoţiani, unde deasemenea se aşteptă o mişcare agrarie. In Wales s incaput cu formarea unei lige agrarie. că se va face o înţelegere intre fracţiunile liberale şi guvernul va cădea indatâ ce’şi va formula programa. Mulţi susţin, ca pu-terpa va trece in mâinile d-lui Sagasta, dar şi pe densul il aşteaptă o mare oposiţiune şi deacea se speră, că in scurt timp va ajunge in fruntea guvernului d. Canovas do Castillo. E greu de inţeles, pe ce se bazează aceasta speranţa in faţa situaţiei actuale. Un corespondent, care se află aproape de regele, asigură că Alfonso e decis să accepte întinderea dreptului de vot, insă va respinge orice modificare a constituţiei şi chiar legea despre cununia civile. Regele trece de un barbat, care dispune de forţa de a ţine cu tărie frânele guvernului." Liga de pace Resboiul in Sudan Un corespondent al ziarului „Times" a nuntă din Chartum: Şeicul Kerri confirmă ştirile despre catastrofa din Sudan, unde a p crit Hiks paşa cu toată oştirea. Un comer-sant spune că a vezut cu ochii, căud a fost ucis Abadin-paşa la inceputul bătăliei Trupele ne mai având muniţie şi mai moarte de sete au eâzut pe rând lovite de lăncile sau gloanţele duşmanilor. Soldaţii dedcau 20 franci pentru o înghiţitura de apă. Colonelul Coellogon a trimis din nou pe un spion sa cerceteze câmpu de bătălie şi să intre in Obeid spre a vedea dacă sunt pri-sioneri ""acolo. Harsan-paşa, Ibraim paşa cu Coetlogon iau mesuri pentru a apăra Chartum. Se adună trupe, muniţii şi provizii pe cât e cu putinţa. Streinii pleacă din Chartum, temându-se a nu fi imprecuraţi acolo de hoardele Mahdiului. Liga internaţională de pace a adresat o epistola câtra lordul Granville, propuind o meditaţiuue intre Franţa şi China, spre a se evita un conflict pernicios. Epistola relevă împrejurarea, că un asemenea conflict in Orient ar ameninţa inevitabil menţinerea păcii intre Franţa şi alte puteri europene. Liga are de gând să trimită o de-putaţiune eatră lordul Granville, spre a da un aplomb mai mare demersurilor ce ar putea face guvernul englez in această privinţă. Lordul Granville a respuns, că, oricât de profund ar fi dânsul convins despre importanţa Gestiunilor sulevate de ligă, cu toate astea se indoeşte, că trimiterea unei deputaţiuni la „Foreign Oflice" in timpul de faţa ar putea activa realisarea dorinţelor ligei. Insă lordul a mai adaus, că va uza de propunere, indata ce i se va părea binevenita o ocasiune pentru aceasta. ila, nu crede d-sa că ar fi nu numai echi-c talul, dar şi de interes general al prospe-rităţei culturale şi naţionale, să se facă parte dreaptă învăţământului din Brăila, in raport şi cu numărul populaţiunei şi cu ne ■ cesitâţile simţite mai ales in vederea che-marei ce i se impune prin chiar posiţiu" nea unui port însemnat al ţârei? această ocasie isolat de majori ar cu t ate. D, Ştefan Btflu a câştigat de azi înainte un nou titlu la recunoştinţa Patriei. Era ultra-liberal, ultra-revisioni3t, ultra nu mai ştim ce : de azi incolo mai este şi ultra urgent. nul ei perdut a fost un funcţionar asiduu,—cum trebuie toţi să fie Lesi ocupat numai de serviciul Ini „ putut să facă nici uă afacere’câstiT ' n putut să pună nimic d'o parte^Si'^>aS' 4 tate, un funcţionar ce crede numai'V?1 fa lui şi şi vede numai de serviciul 61 încredinţat, n’are ce şi de unde W D. Lascar Costin cere o peusiune pentru l,artfi ,jaui albi pentru când bătrâneţea cu infirmii J la otel Concordia. Mişcarea populaţiunei comunei Iaşi, in săptămână de la 13-20 noembre cult, a fost următoarea, după ţifrele pe eari ni le comunică administraţia sanitară: Născuţi 56 copii vii, dintre cari 27 b. şi 29 f., sau, după rehgiune, 25 creştini şi 31 israeliţi. Naşteri de copii morţi s’au înregistrat 1 : — b. şi 1 f. Numârul morţilor a fost 34 : 22 b. şi 12 i, sau, după religiune, 17 creştini şi 17 israeliţi. — Căuşele principale ale deceselor au fost: umonia cu 6 caşuri; phthysia cu 3 caşuri, bronchita cu 2 na dyphterica cu un cas şi moartea cu nimicirea îi va sosi,— alăfl cu aceşti nenorociţi, căţi favoriţi răsplăti cu îecompense naţionale pentru nisce J blematice servicii I ^ cas, febra pne-pulmonalâ caşuri, anghi-searlatina cu un typhoida cu un cas şi dysente-na cu un sas. PENSIUNILE. rămâne la tri- Era o noapte de crăciun bine petrecută. Găsea, boul, pudinga şi cele-l-alto fură religios şi cu totul mistuite. In urmă s’au aşezat pe golitul paharelor. Până acum, nu fusese de căt o spoloca-nie ca să se ineca atâtea mâncări şi ăncă ce mâncări! La miezul nopţii ănsâ, era o adevărată orgie. Deşi cerul era încărcat cu nori deşi care mergiau incet spre nord, marea era destul Luna lipsi a spre a se lor îmbăta goli paharele şi prânzul de frumoasă şi vântul inşepător. Lra întuneric ca intr’o pivniţă. Pe punte, precum şi in pătratul ofiţerilor, beţia se suia repede. Raţiunea iocin-cită a mateloţilor n'ar fi fost de-ajuns să) îmbete, daca, in prevederea lor, n'ar fi făcut de căt-va timp economii din leafa zilnică, numai şi uumai Fi in noprea de crăciun. Aşa că, puţin după miezul nopţii, toată lumea se uni pentru a lăsa pe a doua zi afacerile mai serioase. Se inţepeni bine barra cârmei pentru ca vasul să nu devieze din drum; şi ’n urmă aţinte bâete! Şi ineepură iarăşi sâ be’, dar să bea ! oameni in cadrul lor, ofiţeri in patrat, —Dee numai Domnul , a cărui naştere D-l Petre Grâdişteanu, unul din oratorii guvernului, intr’una din şedinţele trecute ale mării, a propus şi susţinut un proiect de lege in favoarea răposatului C. I. Arion, fost Consiliar al Curţi de Corupturi. In acest proect cerea ca să acorde Camera fa-milei răposatului uă pensiune viageră de 300 lei, mensual, pe lângă aceia ce ’i a-coida anii săi de serviciu—trei-ijeci şi şapte şi care rămâne să se stabiliascâ iu urmă de comitetul Pensiunilor. Cerea această pensiune viagera oratorul, pentru motivul că, de şi răposatul are trei-qleci şi şapte ani serviciu, după actuala lege a pensiunilor, va reveni familii rămasă abia 300 lei pe lună—o mizerie—şi e ruşine ca Statul sâ lase peritoare de foame familia unui om care a ocupat funcţiuni iualte şi care a seri vit un timp îndelungat ţării eu asiduitate şi 1 onestitate. Şi ce a cetut- oratorul, Camera a acordat. S ar părea dar că Adunarea a inceput sâ se convingă de inichitatea, de barbaria actualei legi a pensiunilor. In adevăr, câte familii sunt care, mai nenorocite ca aceia a fostului consilier al Curţii de compturi, se află, după cum prea bine ajis oratorul, peritoare de foame. Pe-îitoare de foame, tocmăi pentru că spriji- servicii 1 Se fiice că administraţiunea trecută îJF trebuinţa! rău fondurile pensiunilor, a M zat de ele, cheltuindule in diferite necA tăţi ale statului, şi ast-fel ]e-au impui a* nevoind să se recurgă Ia actuala lege * ceasta poate, şi nu numai poate, dar si^ e un adevăr insă nu e nici de cum 3 ca pentru abuzul făcut de alţii, să sufe acei ce vin, in numele umanităţii, sâ reclanj. un diept câştigat: dreptul d a nu muri $ foame ei sau familiile lor, după ce au j. bătiănit ori au murit in serviciul statuini. ae lasă abuzâtorii nepedepsiţi şi sunt lori-ţi alţii cu pedeapsa ce o merită ei! O abuzuri se fac multe iii ţara noastră! Ar n bine negreşit ca reprezentanţii ţârii la toate să le pue capăt. Dar păna atunci ocaziunea se prezintează sâ se pue canei unei imense nedreptăţi ce lovesce in servi-torn statului nevinovaţi de nimic, şi lasă nepedepsiţi pe abuzâtori. Profite de aceestt ocaziuue, cu inteligenţă şi inimă d-nii d«-putaţi şi stăvilească, prin deciziunlle ce vor lua relativ la uă nouă lege a pensiunii, mai echitabilă şi mai dreaptă a cărei n«- I cesitate e viu simţită, stabifnasc.l, principiul' sănătos şi drept: că statul trebue să depăşi nnte şi protector al servitorilor s6i, nu călău. u>. Public. 0 crimă inchisitorială Ziarului „Romanu“, care apare in oraşul cu acelaş nume, i se scrie efl locuitorul Costaehe Negoiţă, din co muna Crăieşti, bănuit fiind ca complice la jefuirea perceptorului de acolo, ce s’a intSmplat mai deunăzi, al s« fost luat, cum se zice, pe sus, şi purtat patru zile nemăncat din satin! sat pănă la Domneşti, unde a fost trântit jos, in cap i s’a pus o traistă cu cenuşe ca s6 nu poată 1 ţipa. Iau bătut cu biciul primarul şi un vătă-şel. In urmă, dăndu’i drumul, abia s'a putut tărâ pănă acasă unde, puindu- zise n- sărbâtorim, sâ vegheze asupiâ-ne, zănd un matelot. Acesta a fost aproape ultimul cuvânt cu minte ce s a pronunţat pe Marg-Ann in noâptea aceea, Orgia luă. indată proporţiuni spâimânlâtoare. Căutiee murdare cu refre-nuri şi mai dud ite se auziră dda unul şi altul. Un locotenent istorisi amorurile sale, şi ce istorisire ! Al douiba vru să dânţu-iaşci puţin, se clătină şi căzu pentru a nu se mai scula pe un pat de sticle goale cari so sparseră sub a lui greutate Cei lai ţi beau mereu, fără întrerupere. Nu mai era nici bere, nici porto, nici şampanie. Numai rachiu mai rămăsese, din care se turna prin pahare in mijlocul unor urlete de dobitoace. Şi se făcea prinsori nebune, probe de forţa mai nebune ăncă. Era o minune că toţi aceşti oameni nu se îmbătaseră. „ Clarkson, care ora cel mai hotărât băutor din portul Newcastle, se ţinea bine şi nu mai avea ca partner de cât pe locotenent. Dar atmosfera din odaia in care se petrecea această beţi*- era aşa de stricată, in cât simţiră trebuinţă sa ia aer. Se suită deci pe punte. Noaptea era mai neagră de cât or când. Viatul şuera printre funii eoliauul său cântec. Mary - A»n pare că plângea şi gemete eşiau dintr-ănsa. Aerul nopţii mangăia dulce fruntea căpitanului care stete un moment spre a se bucura de această răcorealâ. Dai deodată şi fără ca vreun sgomot preliminar sâ fi anunţat apropierea vreunei orabii, se auzi o voce tunătoare care striga: — Jos barra 1 Dar comanda nici nu se sfîrşise, când o lovire groaznică se produse. Nimic nu poate da o idee de un asemenea jsgomot. Inchipuiascâ ’şi cineva sforţarea unei puteri necunoscute abătând un colţ de pădure, şi va avea o idee de sgomotul ce se auzi. In noapte» aceea întunecoasă, era ceva îngrozitor. Daca lucrurile puteau sâ scoată urlete, ar fi cuvîutul exact spre a defini strigătul suprem de durere ce scoase o corabie spartă, ruptă ’n două, a cărei catarte căzură cu putere. La acest sgo i ot sinistru, intreg echipajul de pe Mary-Ann fu indatâ pe punte, afară, bine inţeles, de aceia cari nu se mai j. .■jeâruţil mai mult; mort de căt viu. sa is ia spital hi Roman. Aci insă, «'4|»st primit in spital, sub pretes-şiiilt ar ti muşcat de lup. Ljceia-ce corespondentul adaogă: IjipiiHi-ve iu ce stare se afla : pe ş0l-ui : ag, iucepând de la capiu osului, pe „l|ţe pana sub picior şHpăuă la m’ijlo-aifitti de dinapoi o rană,— o carne vie ful- putredă, iu ci re u inferenţă de 50 MiEl-tre adauca, de două degete, ajunsă i |p de pntrelaeţiune; pe stomab, semne , up aproape tămăduita, pe şoldul stâng Iţic de rană. mai exista dreptate? intreabă cores-HAtlll. P;zeta Tribunalelor 'i Oaunlul Olil-Bally-Lomlra. — Procesul lui pilit asasinul delatoruluiCarey. Lwm cu juraţi a SeuclAtentatele pe lini •« nes. lila trei zile de desbateri, juriul, in ur-’iei lungi consfătuiri, a ieşit spre a c* iteva intrebari judecătorului ; apoi s a 't|j Jiu nou dând un verdict de culpa- r poneii a fost condamnat ia moarte. .ot timpul anului 1882, şi pana la îr 1 verei trecute, călătoarele pentru liJilande şi Yincennes au fost intr’o - mare. peşicher, greu de prins, tot deodată •a şi j ungaş, se introducea in vagoanele irau numai dame, işi alegea câte o mai frumuşică şi se’ncerca a'i fura ea avea mai scump pe lume. Cinci ■'.4.U femei tinere fură astfel obiectul u-o/Ventate odioase l|a adevărat că toate au reuşit a’şi scaii ar ea ; nu fu insă tot aşa şi cu punga care agresorul punea mâna totdauna d’a fugi. 1 rul acestor criminale tentative a fost # ar. stat in flagrant delict. Este oăr de 23 ani, numit Cornu, beţiv, BjJ;nd umblând prin cele mai ticăloase. DC eu a compărut inaintea juraţilor Se-e<|Ş eposiţiunile victimelor sale vor precisa i ijjuns amănuntele acestei afaceri ciu- I. după Figaro deposiţiunea d-rei A-iac-he, de 25 ani, din Joinville-le- P august trecut, veniam la Joinville u mul de la 9 ore seara. Pe când luam ii* la gara Basliliei, observaiu p’un tă-»re se uita Ia mine şi care mă urmări «ipartimentul in care mă suiam sin-Era acusatul. se aşeza iu faţa mea, şi nu ajunsesem Saint-Mande că luase o atitudine... rul se roşi). Şedinţele.—O atitudine indecentă ? 'iora.—O ! foarte indecenta. Mă in-isem aşa de tare, că nu mai mişcăm nu’mi veni in gănd să mă scoborla aşnnes. Îebare.—Ce s’a ’ntămplat sub tunelul ines la Fontenay-sous-Bois ? ipuns.—In momentul cănd intram sub omul s’a aruncat asuprâ’mi, cu hai-11 dezordine. şi sa încercat a mă vi--^1 uiă lianţi pe o banchetă, e- • ţine pe picioare, leloţii săriră ca unul singur, auziră injurâturi, blesteme, strigate ate. — Ajutor! ajutor! afurisiţi En- î^.unci un hohot de rîs ieşi din gura Franch ship , zise cu un ton glumeţ, > corabie franceza ? iiaiute! inainte! strigă Williams Clark-'0 care această aventură îngrozitoare losbatase. 3If --- ti°/0 Obligaţiuni de stat .... 9b --- 963/, 6°/0 Oblig. Căilor f. Rum. regale. 1021/2 103 */2 5°/0 , Municipale .... 828/4 83'/, 10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO I. 228--- 233'h 5°/0 Scrisuri funciare rurale. . . 91--- 92 --- 7°/o > rurale..... IO21/2 103'/ 5°/o Scrisori funciare urdane . . S6l/U 87i/- 6#lo > » » 98--- 99- 7°[o . » » IO2--- 103--- Impr. cn prime Bqc. (20 1. 5). 32--- 34--- Acţiî Bănceî Naţion. Române 25O î. i325 1340 » , Soc. cred. mob. rom 250 I. lp6--- 198- > , Rom. de construcţii 500 1, 230--- 233- > , de Asig. Dacia-Tom. 300 1. 4^2- 426 > > » Naţionale 2001. 264---- 257--- Diverse Aur contra argint . . , . . 310 875 > > Bilete de Banque 340 375 Fiorini valdre austriacu . . 2 9 2.11 MSrcI germane....... 123 1 .25 --- Bancnote francese...... 99 */. 1001/^ MARELE MAGASIN cavalerul di: mode LtSl Tâtrnl Naţional Bucureşti TIMPUL MAI! iSIN fblldflf 1*70 .l A.G-^snsrxjx_, DK COLONIALE SI DELICATESE D. i. IMANI) YIS-A-YIS DE TIIEATRUL NAŢIONAL Anunţă inultei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la mcnagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Btuluri fine. Anisel dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Jlarlinique. Banane de ln^Bayona. Benedictin-BItter de Oliiua antilebrie. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz. alb, gnlbin, şi Verde de la grand Cliartreuz Frauda. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de Ia Timand Fockin Pipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, ţCognac fin' eliainpagne, din Cognac. Liqnernri lot felul de gusturi de la Mai ie Brisard, din Bordeanx, Renu-mifa Mustiră de Jiio, Marascbino Ţuică Natnrală. Romuri adevărate din Jainaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Kliuni şi in Jiirsch. Şliboviţă de Bauat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, 1.8pague, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-bcşti. Drăgăsani şi de Dea’.n mare. Creţuri moderate, serviciul conşt’ as. ’ Cu stimă, D. G. MOCIANU. **^-********** ************x** * * ¥ tt * * lims DE CAMPINA ■OEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA SI MAI KKTINA TENCUIALA PENTRU CASE .Marş deposit Ir, l)-nii F. llrDzzesi & C-i* . Calea Vidurifli 55 A nunei 11 La magazinul (le i'rgintărie, de pa calea Moşilor No. 157, se află de vănzare cu preturi foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, eoşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sălbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miuleicu. ULTIMA CREAŢIB « IX 0 R A CTRA . RCRrW ED. PINAUD 37, Boulitaad dk Stkasbour», 37 PARIS Sapnnvl Ixora poeede p© !8ngă parfumul iău aelicioa fi pălmuiator fericitul privilegiu do a fac® bS dispară sbărciturild. Albeai© ţi frăgezeşte pielea şi-i dă un lucia de tinereţi : e regele SSpumintur. Diarul Pai'isian GIL-DLAS Va publica de la 28 Noembre Un mare roman inedit BUCURIA DE A TRAI de EMIL ZOLA Abonamente in toate barourile de poştă 3 luni 17 franci De vfnzare la Heyruan .•V I. JOStPH SANDROVIT: i^uotr k, e c 10. —OALErt VICTORIEI — 18 IN RATE LUNARE ■IN* RATE» LUNARE ‘"i INSriTUTU MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6. (EA.VGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrolherapia, 2 Electrizare, 3.1 Orthopedie, 4 Gimnastică Medicale, 5| Inhalaţii, 6. Mssajiu sistematic, 7. Ser-I viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-I cale. 1 SECŢU HIGIENICl 1 Bae abur...............3.—I 1 bae de putină cu şi fără duşi lui 2.5o! 1 - » » » - , ciment pentru! medicamente . . . , g. — f 1 duşâ rece sistematică . . „ 1,50| |BAI DE ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise Im toate zilele de la 7 ore dimineaţa Ipân i la 7 seara. 1 -■ I ©n11 ii Dame, însă băile de abur o Mil.1 I c Săptămână Vinerea, la Q 0ro di-|un«eata pană la I post meridiane. 1 re (urile a secţia medicală confonnj Direct a CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR [ilN BUCUREŞTI Cu lucopero de Iu 20 Muin 1883. U Plorjjti, ulacil de metal, se primea^ piane vechi in schimb, comandelo se primesc din toatei vmiifle, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţii note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-da-una un im, acordeur şi facteur de piano. ^0,.,tftti muşi cale : Olteanca, cuadril «Ic Luis Wicst 2 fr. Cana ciuadnl do Luis \\ iest 2 Ir. Ce (i am făcut en oare, romanţă tutn \°ec şj piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi pl romanţă pentru voce şi pianoW m • i...- * •• • f j *•« I fr. 50 bani, Marin Mea, Mărit THE SINGER MANUFACTURING COMPANV1 FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI YECHU DIN LUME DE MAŞI NE DE CUSUT Ploeyti (Sinaia. Frmtol (Buzău, R-SUraj. Foc-vmi, Mărij.jtl, Brăila, Galaţi, (trru de uer «oaiicj 8 ort (lianne,.ţa. Ptotf-ti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa, Honti, Sinaia l’rrdral ftrru accelerai) ji de t> l'loejti cu trenul mut la Buzău, ll-S4rut, roejuni, Mărăgeţti 5 ore 80 m. d. ui. Pitejti, Slatina, Craioya, T Severi», VJrcio rora 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 orc dini. (trenul accebrat) 4 ore 30 m. (irei de perenane.) Giurgiu 5 ere 15 min. dun. (trenul fulger^ 7 orc dini (treuul de pereoeue) n orc 10 nun. d imi mut) SOSIREA TREBURILOR La La Ia I.a l»e la la|i. Roman, Brăila, Gal, ţi. BacSu, Hărijeşt R-Sirat, Buzău, I’locjti ftrenul accelerai i 5 ore dim la Oăaţi. Brăila, Batiu, Ploeati (trenul de per-eeine) 4 ere i5 m. d. a. Ue n* la Mtr&irgti, Feejam. R-Sârut. BuzJui fineaţi u . r, al, or©* ear» (tr«n mut). Ile la Predeal, Sinaia, Plceţti (trenul de plăcere) li or# 15 min noipte. Pe la predeal, Sineia. Floe|li (trenai accelerat) 12 orc 30 mm. mutau. Pe laVIrciorora, T.-8-Tcnn, Craiora, Slatina. Pi-tefi < ore 45 min. (trenai fulger) 7 ore 50 mm. eeara (treuul aceelemt 11 ore iO mm i-nainte de umeizi (tren de perenane) Pe la Giurgiu: 3 ore d e Z roiul fulger) dimine*lâ (ir#D d« ptrxxwt) 9 or® 15 • (fr 3 u! mut), iO ore m n DE VENZARE |>« preţurile foiut eliine ilouS toour. tirano, unul situat iu strada Râdulescu No, 0, avflnd 8 şi juui. slănjoui i.iţu şi isiuui gtmoa şi altul in «Irod» Laborstorin No. 5, având 40 stânjeni fnţi şi 02 şi jum. lun-gimeu . Doritorii so vor «dresa In admiuis-traţia acestui ziar. PLATIBILE IN RATE;MICI : SEÎNDE NUMAIjJLA G. NEIDLINGER, BUCURESCI (Grand Hotel de Bulevard BUCURESCI: Piaţa Sf. Bhcorglie 81 ( CRAIOVA : Strada Lipscani 31 GALAŢI : Strada Domnească. ţ RUSCIUC: Knajestaja Uliţa MEDIC ŞI CHIRURG Bonlele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspiraut de medio socondar in Viena iu clinicele lui Brsun (boale de femei şi laccri) ci » lui Ilebra (Syphilis şi boale d. piele Consiilisţ uni do In 3—5 ore p. m Slrada Decebal N. 20 (indosiil Birăţiei) COSTUME NAŢIONALE ponţi u bărbaţi, femei şi copii, precum şi fol do fel de marfă turcea oft. se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilte lliopol. iu gangul din fată sala Teatrului Bosse!. Tipografi* N. Miuie cu .-ala ThcutnUni Do>*cl. INTERNATUL DE BĂIEŢI AL D-LL’I Heliade Radule» situat în localitatea cea mal săti tosă : în grădina Heliade, piaţ M şilor, primesce orl-când elevi Sto[ diele se fac după metodele ce’o * bune şi conform program -.or scol1 lor publice, unde e’ ,'U ace tuli stitut sunt datori a trece examen? spre a putea orî-cine controla p1) sresele ce se vor face. Limba M cesă şi germană sunt obligatorii. BUf Vi i >(-; 3 { AU1! prea interesante şi picajite trimese» plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 ti. Tj şi 2; Huni pier, Konigsberg, in JAD* Steind. (juerstrase. 3. Cataloage a^1! pra nno lecture picante gratis,