Ni VINERI 4 FEBRUARIE 1883 A dminiwtraţia, Calea Victoriei I». 33. ANULAL VIII.—No. 26 ABONAMENTELE ‘V «b ttotâ ţ.ir;i, p* an . . , ţ>< 6 Imn . pe 3 Inul'. i | A strpiniltalo |>- »c . f •io :,.i 22 lei 12 iei 60 le, ente'.e ** priimssr la Ailunuiitruţi» 1 — a Capitală 10 hani nnmftru j District* 15 han) unmărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lini» 30 litere petit pag. [V. 80 Idem paj. 111. 1 20 Reelime paţ. iii . . . 1 SO » > II .... 2 50 inanţarile ji ineerjiile ae primeae "aeureştl, I» Adminiitraţi» jiarolat la Elena, I» binronrile de mentori Heinrit Schiieiî, ffollseile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-atein 2;—Paris, C. Adam, roe Cldmenc i A. Lorett, rae 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se prlwoi Manuscrisele neimprlmate se artf. •ce Bucureşti, 3 Februarie 1883 Precum se ştie Dumineca trecuta afişat in ( fluieră pri-ţele efecte ale politicei irigălate . ţi guvernului Ion Brătianu in • . SB iui iile internaţionale; Duminică ■ «astrul de externe, d. Dimitrie turdza, comunica faptul neno- I.Kr-it că representantul Romă-iei la Lomlra. d. Ion Ghica, de L neinvitat, a mers totuşi şi s’a resentat in sinul conferenţei de La jrima şedinţă ; dar că Conferinţa j’ai voit să-l admită de cat cu consultativ, imprejurare despre guvernul din Bucureşti a iat instrucţiuni representantului 1 maniei să se retragă protes- tod- . .... ■Aşa dar, graţiă capacităţii şi ■fevotamentului depus de către tst guvern in conducerea inte-•lor Statului, primii paşi ai imăniei in Conferinţă sunt o «ticnire! Este o axiomă politică, care îdamnă ca crimă ori-ce simplă şeală in conducerea afacerilor îblice. Raţiunea politică nu ad-ite nici o neisbâudă a Statului exige ea guvernul tot-d’a-una isbutească. | De aceea, pe unde regimul vţg!instituţional este o realitate, feud ministerele intimpină vreo eşec in demersurile lor, se kbesc a-şi arăta desolarea de-nnând îndată puterea, pentru l numai ast-fel se poate spăla pată pe firmele lor şi se imună urmaşilor 1< r a-şi induoi felul şi activitatea spre obţinerea accesului. Lucrul acesta nare nevoiă de re-o demonstraţiune, pentru că entimentul public îl consacră. Cu toate acestea guvernul literal pe care la părăsit chiar pnţimăntul pudoarii, vine să taft părtaşă a eşecurilor sale diplomatice şi Representaţiunea Na-loualâ, pregătind comedia, lu-wdu-şi şi aci triumful şi punăn-^ flpU'Şi claqueorii să aplaude cu mesia comunicarea că Romă-ipP^pia sa retras de la eonferin-ă protestând. Dar cum şi de eănd căderea 1*8te ea un triumf? Care este posiţiunea României Actualmente? Ea intră neinvitată in casă, i «• cere să spună ce pofteşte, şi lupe ce indiscreta declară că ar lori să stea la masă, i se arată un scaun dupe uşă, zicăndu-i-se: wta e locul pentru dumneata ! Iată posiţiunea făcută Statului le către acest guvern. Nu voim să ştim că s a mâniat apoi el şi s’a făcut foc, ne-vuterind afrontul; ce-le pasă de iceastă demonstraţiune acelora •ari n’au simţit nici-o nevoiă de lSnsul ? Cel ce se respectă nu se ex-,<• cune a merge la întâmplare, ci / / i r^r.'" l k J w. t trebue să ştie de mai nai ut e că va fi primit bine, Jh să se poată duce. In politica guvernele pregătesc de mai nainte posiţiu-nea respectivă a Statului şi caută a-şi asigura loc de onoare pentru dânsul la ori-ce impre-jurare. Ouată ta mai mult cănd este in cestimie un interes direct, cănd este vorba de viaţă propriă u Statului, ca in această cestiune a Dunării. Ce aţi făcut dv. cu puterea Statului Romăn in măiiă, pentru ca intr’un interes capital al său să fie cel puţin considerat el drept ceva şi prin urmare admis cu onoare in sinul Conferinţei ? Unde vă sunt concepţiunile politice, combinaţiunile diplomatice cari să vă fi dus la resulta-tul sigur de a avea voci in Conferinţă, da se recunoasce Romă-niei posiţiunea sa de Stai interesat şi respectabil ? Cele intămpinato respund categoric la întrebarea aceasta, că nioi-o preocupare serioasă n’aţi avut şi nici aţi procedat eu turlă a câştiga Statului influenţa la care valoarea probată a Naţiunii ii dedea dreptul. I). Al. Lahovari, in mijlocul surprinderii acestei pituri-teatrale, a. stabilit eu toată limpiditatea adevărul sit uaţi unii. V’aţi presentat in Conferinţă a o leliţă uşurică şi aţi fost siliţi a eşi afară cu afront. Dar in fine ce reclamă acum de la ţară acest guvern ? încredere şi sprijin pentru ea să apere drepturile României negate de către puterile mari ale Europei! Anteiu, iucredere se dă aceluia care este presupus capabil a conduce bine politica şi a apăra cu succes interesele publice. Iar guvernul Liberal n a dat probă de asemenea capacitate. Dovadă este aceea ce se intim-plă, nesocotirea Statului Romăn la Conferinţă. Apoi, a da sprijin, nu este numai a veni intr'ajutor spre scăpare dintr’o nevoiă, ci a şi lua asupră-şi faptul din care a decurs nevoia ; in caşul de faţă prin urmare, a aproba moraliceşte nedibăcia şi nepăsarea guvernului asupra celui mai mare interes naţional. Aceasta n o pot face conştiinţele luminate cari cugetă la viitorul patriei noastre, căci ar fi funest, şi eu rele consecinţe. S’a comis intr'adevăr greşeala de a se da sprijin şi încredere guvernului in cestiunea Basara- biei, m aceea a Evreilor şi m- torul că, sub miragiuri teatrali, se strecoară farsa nebăgată in seamă, el işi continuă meseria, eu satisfacţia că a fost a.tat de dibaeiu a fura minţile. Statul n are trebuinţă de comedii şi de farse, ci de caractere mature, de capacităţi necontestabile, de inteligenţe superioare. Locul d-lui Ion Brătiunu, din minutul eşecului suferit, nu mai este iu capul afacerilor publice, ci la interesele d-sale private, unde poate că s a înţelege mai bine, afacerea fiind simplă a fabrica şi a pune in vănzare. De oare ce insă d-sa, rezimat pe nişte majorităţi de tocmeală, cari n’au conştiinţă de interesele Statului, caută sa se infigă mai mult in putere, noi, neavănd pentru moment mijlocul de a’l înlătura, protestam atăt contra şederii sale la guvern, eăt şi contra mănţi-nerii sale aci. Nu e vorba de noi şi de voi, intr’o cestiune de Stat compromisă. E vorba numai de înlăturarea celui nedibaciu, a celui ce a compromis lucrul. Vină un alt minister, ori-care, afară de acela al d-lor Brătianu si Rosetti şi-l vom îmbrăţişa cu iucredere şi-i vom da tot sprijinul intru a căuta să apere p >-ziţiunea Statului. Ast-t’el să serveşte Statul cu fidelitate, căci se desaprobă mai ăntăiu neisbănda unui minister nepăsător şi se face act de îmbărbătarea naţiunii. Daca e vorba a da Europei aspectul voinţei de a ne mânţiue poziţiunea câştigată prin săngele şi drepturile de posesiune intacte, apoi nu prin tolerenţa unui guvern culpabil se poate face, ci prin blamarea şi înlăturarea lui. Europa a mai avut aspectul a-acesta pe care guvernul cată să i-1 dea astăzi, dar să vede cum consideră ea asemenea prevedere. Ea vede, ca şi ori-cine că, acă-ţăndu-se mai tare de putere d. Ion Brătianu, nare simţimăntulapărării naţionale, ci pe acela al niăn-ţinerii sale la guvern, şi prin urmare ea va repeta acelaşi sistem intrebuinţat in cestiunea Basarabiei şi a Evreilor; va decide, tot fără noi într’o afacere care acum atinge insăşi suveranitatea Statului, cu siguranţa cu dupe aceasta va urma supunerea guvernului Romăn. trw Rescumpărării, cu tot eşecul ce culesesc acest guvern prin ne dibăcia sa ; iată-1 acum venind pe rend cu toate interesele cele mari perdute. Si era natural : unde vede ac- ST1RJ TELEGRAFICE Belgrad, 13 februarie. — Intr’un consiliu de miniştri, ţinut ieri seara supt pre-şedinţa Regelui, guvernul sfirbesc a decis d’a primi hotftrirea conferinţei din Londra adrniţend pe Serbia d’a lua parte la deliberările ei cu vot consultativ. Paris, 13 lebruarie.—Le journal desDi-bats, vorbind despre şedinţa de Duminică a Camerei deputaţilor din România, exprimă speranţa că guvernul va şti să rnvie asupra colei d'ănteiu mişcări, căci înţelegerea pâifind stabilită intre Austria şi Rusia, ar fi greu Romăniei d’a lupta d’odată contra acestor duoi vecini puternici. 1 arls, 18 februarie. — Senatul a respins cu o maro majoritate proectul de lege votat contra principilor de către Cameră, şi a adoptat, cu 165 voturi contram, contra-proectul infâţişat de d. Waddington dând guvernului singura putere d a depărta pe piincipi care ar face act de preiondent, după ce insă va li trimes dinaintea Curţi cu piraţi sau dinaintea Senatului constituit in inaltă curte de justiţie. In eoutra-proec-tul Waddington nu o nici o condiţiuue a retrage principilor drepturile lor la funcţiunile prin alegere, nici la slujbele civile şi militare. Să speră că ş> Camera va primi această Iransactie. Se crede că preşedintele Ropublicei (ga stărui pe lângă d. Jules Ferry ca să primească d’a forma noul cabinet. Berlin, 13 februarie. — Gazetta Cruce i menţionează sgomotul demisiuuei generalului de Kameeke, ministru de resbel al Prusiei. Constantinopol, 13 februarie. — Poarta a cerut concursul puterilor pentru regula-rea eestiunei Muntenegrene- Se vorbeşte de permutarea Ambasadorilor otomani de la Berlin şi Viena. Edhem-paşa se va duce la Berlin şi Saadullahbey va veni la Viena. Londra. 14 februarie. — S'a pus multă silinţă pentru admiterea Bulgariei la eon-feiinţa; baronul do Mohrenheim, ambasador nl Rusiei şi d. Vulcovieh, delegat al Bulgariei, au făcut ieri cu acest scop o vizită lordului Fitz-Maurice, al doilea plenipotenţiar al Engliterei, caro a convorbit apoi cu Musurus-uaşa. Se crede că Bulgaria va fi admisă a lua parţe la lucrările Conferinţei cu vot consultativ, dar admiterea sa in ori-ce caz nu va avea loc de cât cn rezerva drepturilor Turciei. Scntari din Albania, 13 Februarie. — Munteni din tribu Pulati au atacat aznoap te un corp de gardă turcesc, la Işalja pe drumu de la Scutari la Gusignie. Vre-o doue-zeci de soldaţi au fost omoriţi sau răniţi. Paris, 13 Februarie. — Cabinetu Fal-lieres ş’a înmânat dimisia Preşedintelui Republicei; minştri remân iu fuacţiun e până Ia un nou ordin. Londra, 13 Februarie. — Conferinţa s’a întrunit azi la 3 ore; toţi reprezentanţi străini erau prozenti, afară de ol Romăniei şi Serbiei. Conferinţa a discutat in aceasta şedinţă cesliunile technice, dar nu s’a luat nici o deciziune. Ea se va intruni clin nou Sâmbăta. Viena 13 februarie. — „Oficiu Reuter" din Londra telegrafiază că conferinţa a discutat aai mai multe propuneri şi cestiuni tehnice; dar nici o hotârire definitivă nu s a luat. 0 mare înţelegere pare a domni intre Puteri. Viitoarea şediuţâ va avea probabil loc Sâmbătă, dar n’a fost fixată definitiv, Londra, 13 februarin. 11 orc scara. — Conferinţa a adoptat in şedinţa ei de Sâmbătă propunerea rolativă Ia întinderea puterilor comisiuuei Europone de la Galaţi până la Brăila ; a decis asemenea că propunerile Bulgariei vor fi prezentate prin mijlocirea lui Musurus paşa delegatul Turciei. Veneţia. 13 februarie, miezu noptei. — Itichard Wagner a murit astă seara 13 februarie. Berlin, 13 lebruarie. — „Gazetta Cru-cei“ care anunţase ieri demisia ministrului de resbel al Prusiei, zice azi : Proiectil privitorul la pensiunile militare fiind trimis din nou le comisiunea Reichstagului, credem că generalul Kermecke nu’şi va mai da demisia. “ Viena, 13 februarie, — Impozitele directe şi indirecte in Austria vor da in 1882 un produs net de'269,598,634 fiorini, ceea-ce face un excedent de 10,184,921 florini asupra produsurilor aceloraşi impozite in 1881. Londra, 14 febr. —Conferinţa Dunâri a priimit ieri comunicarea despre protestarea principelui Ioan Ghica declarând ci România se va abţine a lua parte la lucrările conferinţei. Serbia a reclamat admiterea sa invocând art. 55 din tratatul din Berlin. Bulgaria a protestat contra alegerei de către conferinţă a lui Musurus paşa ca in-sărcinat a prezenta propunerile bulgare. „The Morning Post“ zice că contele de Munster, Ambasadorul Germaniei, a făcut mari objecţiuni la propunerile Rusiei pentru gurele de la Kilia. Viena, 14 fevr.—Se telegrafiază din Londra că in cercurile diplomatice se crede că rezoluţiunea privitoare la toate punctele supuse la deliberările Conferinţei vor fi cu totul primite in şedinţa de sâmbătă. New York, 14 febr.—Se mai semnalează incâ mari inundări in Statele Ohio şi Rentueky; in oraşele Cinciunato şi Louivil-le. cari sunt inundate in urma versârei ri-ului Obio, au a deplânge un msve numfir de morţi. Informaţi uni Serbia şii Bulgaria au comandat la o casâ din Wurtenberg căte 300 mii pusei do sistemul adoptat in armata germană. Prinţul Frideric Carol al Pruşiei se zice că va trece prin Bucureşti, la intorcerea. sa din călătoria ce a făcut in Egipt. Alegerea consiliilor juneţene va avea loc in toată ţara la 2{) Fevrua-rie viitor. Sesiunea corpurilor legiuitoare se va prelungi, se zice, pănă in luna lui Maiu cănd expiră termenul de patru ani al legislaturei actuale. Gel puţin aceasta e intenţiunea guvernului şi aşa interpretă el articolul din Constituţie privitor la durata legislaturei. Patrioţii sunt veseli că lucrurile s’au schimbat ast-fel, căci de unde pănă ieri se aşteptau Ia tăierea diurnei. daca se termina şi a treia citire a declaraţiunei de revizuire, acuma trag nădejde să li se lungească merticul incă 3-4 luni. Sft zice că d. D. Sturza, ministru afacerilor strfiiue, va pleca căt de curând la Londra, ca să încurce mai bine afacerile şi d’a se intoarce d’a-colo cnm s’a întors dela Viena. Marţi o deputaţiuno do căţi-va lipoveni, a presentat d-lui ministru de interne o petiţiune relativă la şicanele ce le face administraţia din Tulcca. Prefect la R.-Sărat s’a numit d. Constantin Costcscu, fost prim-preşe-dinte de curte. Ministru domeniilor, a cărui inti-inţare se proiectase mai de mult, e in ajun d’a deveni un fapt implinit. TIMPUL Camera a terminat aproape votarea proiectului de lege respectiv. CRONICA Sunt numiţi definitiv in posturile ce le ocupă provisoriu, d-nii institutori: C. Tin-cu, de la clasa I, a seoalei No. 1 primara de bâeţi, din suburbia Serărie, din Iaşi, Petre Oonstantinescu, de la clasa III, a şcoa-lei de bieţi din Eămnicu-Vălcei; cum şi d-nele institutoare : Casuca Tincu, de la clasa II, a seoalei No, 1 primară de fete, din suburbia Serărie. din Iaşi. Eufrosina Tonegaru, de la clasa III şi IV şi directoarea seoalei de fete din Curtea-de-Ar-geş. Inundaţiile au inceput să băntue diferite -oc.alităţi de pe marginea Dunărei şi a Şiretului. Comuna Voideni, din judeţul Brăila, este cotropită cu desăvărşire. S'a trimis soldaţi ca să dea ajutor la scăparea oamenilor şi a vitelor.—Portu de la Brăila este asemenea ameninţat. Comunele Cioara, Caba şi Brăiliţa din judeţu Ialomiţa sint Împresurate de apă din toate părţile. Patru-zeci de case din comuna Cioara sint cu totul inundate. Parte din productele sătenilor au putut fi scoase la timp. Dunărea creşte mereu: La Galaţi, apa a trecut deja peste cheiu in dreptu Bursei. Cu această ocaziune, tăcem din nou apel la comitetu pnsei, ca să inceapâ odata cu impărţirea ajutoarele. Dacă n’a^ ajutat la timp pe cei arşi de foc, cel puţin s’ajute acuma pe cei inecaţi de apă. Cercu militar a ales in zioa de 26 Ianuarie un nou comitet, compus din d-ni coloneii Algiu şi Poenaru, loc.-coloneii Sche-leti si Teii, maiori Iarea şi N. Alexandres-cu, căpitani Obedenaru şi Mihâescu, locotenenţi G. Corvin şi Grozea, sub-locotenenţi Busu şi Misiiliu. „Naţiunea" află că, administraţia şcoalei normale suj erioare lasă mult de dorit. Doi elevi au l'ost daţi afară, pe nişte false presupuneri. Curentul de muntean şi moldovean se a- ude la tot pasul şi aci. Alegerile comunale de la Sinaia a’au a-mănat, din pricină că alegători nu s’au dus să voteze. Desgustul şi nepăsarea se intind din ce in ce mai mult intre cetăţeni, Luni seara, la Teatrul Naţional, a fost balul funcţionarilor publici. Lojele erau înţesate şi in sală nu se mai putea danţadin cauza numerosului public. Mare parte din dame purtau costumul ţărănesc care dedea sâlei ui aspect nu se poate mai frumos. „Le Figaro" desminte ştirea dată de corespondentul ziarului .Standard", ştire pe care o reprodusem şi noi in ziaru nostru, că Tamberlik a murit la Cadix. „Le Figa-ro" zice ca renumitu tenorist nu numai că nuta murit, dar e mai sănătos şi voinic de cum a fost vre-odatâ. Atât mai bine pentru Toma-Berlic, zice „Pactu Social". „Curieiu financiar" spune că consiliu Bâncei^u respins propunerea prin care 20 de acţionari cereau d'a se inseri la ordinea zilei, pentru adunarea generală de la 20 Fevruarie, modificarea unor articole din statute. Motivele respingerei sint : 1. Că nu sau depus o dată eu cererea şi SUD acţiuni aşa cum prevede statutele, ei numai parte din de. 2. Gâ modificările invocate ne găsiudu-se urgente, cererea nu poate torma obiectul denberărei adunarei generale ordinare. 6. Pentru că prin cerere nu se specifică in mod precis motivele pentru diminuarea tantiemelor şi a altor clieltueli. In urma acestei rezoiuţiuni, cei 20 acţionari s au intrunit ieri din nou şi au ho tai it să depue cele 800 acţiuni prevăzute de statute şi a cere de la Consiliu Banei convocarea unei adunări generale estra-oidinaro in termen de 41) zile. In ceea-ce pliveşte motivele privitoare la modificarea statutelor, 'şi rezerva dreptul a le dezvolta in adunare generala estra-ordinară. digcnatul d-lui G. Irirnia, remtis din şedinţa trecută. Principele Gr. M. Sturza, a vorbit in chestiunea revizuirei constitu-ţiunei. S’a discutat apoi un proect de lege relativ la modificarea cător-va articole din legea regiei tutunurilor. In urmă s’a votat amânarea dis-cuţiunilor asupra revizuirei constituţiei. Camera Marţi după deschiderea şedinţii, d. prim ministru a rugat Camera se treacă in secţiuni spre a se ocupa cu diferite proiecte de legi importante. D. N. Ionescu zice cit e ziua hotă-rfită, pentru a treia citire a propune-rei de rivizuirea Constituţiei, care trebue sâ prevaleze ori ce cesti-une. D. Prim ministru respunde că a cerut trecerea in secţiuni numai pentru o oră. D. Costinescu dă citire propunerii de revizuire. D. N. Ionescu, cere amânarea revizuirii pentru sesiunea viitoare, din causa situaţiunei politicei esterioare şi mai cu seamă pentru cestiunea Dunărei, şi chiar penru siguranţa libertăţii alegerilor viitoare. D. Dimancea combate amânarea. D. Prim ministru propune suspendarea discuţiunei pe 5 minute zicSnd : „nu trebue se ne despărţim pănă ce nu vom fi siguri că a trecut ori-ce pericol dincolo de frontieră.,, La redeschiderea şedinţii, d. Căm-pineanu a propus amânarea revizuirii pănă la o nouă resoluţiune a Adunării. Propunerea votăndu-se, cu ape nominal, s’a admis cu 87 voturi, contra 17 abţineri. După aceasta Camera a trecut in secţiuni. de a scăpa.— Acum criminalul se află arestat şi procesul se va ţine la Tribunalul militar. — Cu toate acestea este de temut că va putea fi scăpat din causa influenţeier de cari se bucură. 0 schiţă biografică (MITIŢA STUBZA) Publicăm o schiţă biografică a ministrului care vine şi se duce după poruncă şi care este singur in stare să faca unele serviciuri urăcioase. precum era conclusiunea afacerii Du nării, cum se vede că chiar cei mai fanatici şi supuşi slujitori ai d-lui Brătianu s’au dat indărăt in faţa acestei uricioase opere. Această schiţă biografică a fost desinată de un maestru in şedinţa Camerei din 28 ianuarie 1883. Iată-o : In şedinţa de ieri miercuri D. Maior Teleman a respuns in cestiune personală d-lor Moruzi şi Brătianu. Apoi s’a desvoltat interpelarea d-lui Blaramberg asupra ingerinţelor de la Brăila. Falsificări in listele electorale Poliţia ’s’a pus serios pe lucru pentru a falsifica listele electorale de deputaţi şi de senatori, zice „Pactu Social". Agenţii poliţieneşti se ocupă zilnic in cancelaria primăriei de a vrăvui listele provizorii şi dosarele, de a a-dunr. note in interesul înscrieri de alegători neindrituiti şi de ştergerea acelora pe a căror vot nu poate compta : intr'un cuvfint poliţia lu crează a’şi forma listele electorale cu care să fie sigură că va triumfa. Aceste, le spunem, se petrec m public fără vre-o sfială ; si apoi! mai cuteze care-va a calomnia guvernul că alegerile nu sunt libere! O crimă CORPURILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de marţi s’a votat in- In noaptea de 1 Ianuarie, in faţa teatrului, din Buzeu, G. Demetrescu a fost lovit de sergentul C. Mehtup-ciu, elev al seoalei divisionare cu sabia in cap făcăndu-i uă rană in urma careia a incetat din viaţă in cursul lui Ianuarie.— Criminalul a fost liberat fiind protejat de autorităţile locale. Ancheta medicală a fost trimisă de Ministerul de Resboi, s’a făcut autopsia cadavrului şi prin prescriptul verbal incheiat se constată cc rana a fost mortală şi ori-care ar fi fost tratamentul nu erea nici uă speranţă D. M. Kogălniceanu. D-le preşedinte şi d-lor deputaţi, vâ este cunoscut cum am spus şi alaltăieri, că opoziţiunea, in ţerile cu regim parlamentar, are două ocaziuni solemne când poate sâ spună şi ea puterei esecutive părerile ei asupra afacerilor ţerei : este zioa cănd se discută râspun-ul la Mesajul Tronului, unde opoziţiunea se adresează mai mult la Tron de cât la guvern; şi este zioa când se discuta budgetele. Am discutat budgetele pe terem politic, am criticat neconsecinţele intre faptele acestui guvern şi intre programa de la Mazar-paşa, care a contribuit la resturnarea guvernului conservator şi la venirea la putere a partidului şi a ministerului actual. Ca vechiu mazarist, am criticat actele guvernului, fă râ a ine atinge de onoarea şi viaţa privată şi chiar de trecutul deosebitelor persoane cari formează ministerul actual, şi mai cu osebire in’am adresat la d. prim-minis-tru, cu care sunt contimporau şi cu care am acelaşi trecut. Ca din senin a venit d. ministru de externe şi a luat insârcinarea sâ răspundă pentru ministerul intreg. D-lor, dacă este un ministru pe care pot zice că l'arn cruţat, a fost onor. ministru de externe. „Monitorul oficial" este faţă şi i aşi ruga sâ arate in ce am jignit persoana d-sale, şi in ce am pus discuţiunea pe tărâmul personalitâţei ? D-nii mei, noi nu suntem, nici cei din majoritate, nici cei din minoritate, prea desmerdaţi cu preţioasa venire a d-lui ministru de externe intre noi. Eu n’am auzit vocea onor. ministru de externe in această Camera de cât do două ori : ântâiu când iarăşi ca eri a luat a-pârarea primului ministru spre a protesta despre devotamentul său nemărginit ceea ce ’i face onoare atăt d-sale cât şi persoanei către care ’şi-a esprimat devotamentul. întrebat cum a venit pe acea bancă ? Ce reprezintă d-sa ? Care este politica exterioară ce are a urma ? D-sa s a apucat a ataca pe d. Lahovari in modul cel mai personal. Ieri asemenea fără sâ răspundă câtuşi de puţin la iutrebârile ce ’i am făcut in chipul cel mai moderat, cum d-sa e socotit de cuviinţă să trâmitâ tocmai la Vie na, şi tocmai iu ajunul cestiuuei Dunărei pe cumnatul sau cuscrul d-sale d. Petre Carp, care mai ales in cestiunea Dunărei a formulat nişte afirmări pe care le-a combătut Parlamentul intreg şi pe care sunt convins ca le condamna şi astăzi; in loc sâ respundâ la cestiuni cari ating cele mai grave interese ale ţerei, d-sajnii-a răspuns şi mie tot ca d-lui Lahovari, prin un şir de atacuri personale de la inceput până la slersit, fără a spune un singur cuvânt in privinţa adevăratelor cestiuui la cari kd-sa era dator a respunde. Eu mi-am permis de a critica politica, nu a d-lui ministru de externe in special ci politica guvernului in privinţa micelor state balcanice, surorile noastre in trecut in present şi din norocire şi in viitor. D-sa le-a lăsat toate acestea la o parte şi a tăcut din mine un fel de Arap, in care a tras toate sâgeţele d-sale, şi pe urmă mi-a aruncat in cap şi uu işfic, D-lor, am aşteptat sâ iasă „Monitorul" şi nu voiu zice nici un cuvânt de la mi-u reproduce textual cuvintele d- ue sale. Iatu ântsia mtrebare t o : rPe ce puteie pe care 'rai-a făcuse reazemă d»sa pentru a face acest rechisitoriu ? pe ce putere internă sau externă ? Pe ce putere morală sau materială ? Aceasta, d-lor, este e adevărată insultă. Cum ? După 40 ani de politică, de lucru in această ţara, nu am eu drept, nu am eu puterea materială şi morală pe care o are fie-care dintre d-voastrâ, ca sâ viu şi eu deputat ca şi d-voastrâ, sâ fac o interpelare guvernului sau chiar uh rechisitoriu ? Nu am eu drept a spune opiniunea mea asupra mersului afacerilor ţerei şi a faptelor puterei esecutive ? Apoi atunci această intrebare s’ar putea adresa mai ales la cei mai juni din această Cameră, cari vin acum şi intră in viaţa politică. Eu cel puţin am vărsta, am munca, am trecutul, rău, mise-rabil, detractat fie acel trecut, dar tot am un drept, şi acest drept alegătorii mei au fost chemaţi sâ ’l cerceteze şi sâ judece purtarea mea, calităţile mele morale si materiale. Atunci s’ar putea adresa această intrebare la d. Iepurescu, care abia din anul trecut a intrat in Parlament, un tânăr care nu are trecut, dar care dovedeşte că are viitor, când se va mai modera puţin (ilaritate). De aceea, cu permisiunea d-voastre voiu recunoaşte şi voiu lua aceasta ca o insultă. Acum alta : „D-sa a fost de multe ori şi mult timp in capul administraţiunei ţârei, făcut-a pentru ţară ceea ce cere astăzi ? Data-ţi oare d-voastră acestei ţâri o administraţiune model ? Data-ţi acestei administraţiuni piatra fundamentală, moralitatea?" '"Această instrebare, d-lor, ar putea sâ prefacă Parlamentul, care aro alt-ceva de făcut, intr’un fel de juriu care sâ vină sâ drămuiască administraţiunea mea de vre-o 6 — 7 ori şi sâ vadă dacă a fost morală. Dar ce importă aceasta Camerei? Sunt eu acum pe acea bancă a miniştrilor ? Faptele mele sunt cunoscute. Alegatorii, opiniunea publica, au a me judeca. M6 va onora cu increderea sa sau voiu fi stigmatisat. Dar sâ vină d-sa şi sâ facă procesul administraţiunei mele care nu este la ordinea zilei, şi apoi sâ ’mi spună că n’am putere materială sau morală. După aceea, d-sa mă acusâ că sunt im-pâiejenat, că m’am făcut separatist. Eu, propunătorul Unirei sâ fiu separatist! Apoi, daca aşi fi separatist, aşi şterge din Istoria mea acele mici pagine pe cari le am şi pe cari nici duşmanii mei nu le contestă. După aceea, vine d. ministru de esterne a mâ ataca in alt mod zicând că eu am l’ost serv sau servil, şi că aceasta o dovedeşte Istoria. Mai pe urmă, dându-şi d-sale o patentă de onestitate şi de moralitate, merge mai departe şi mâ intreabă pe ce idei, şi pe ce principii m’am basat de m'ain turburat aşa de tare ? Eu am venit cu ideile şi cu priucipiele mele. Acele idei şi acele principii sunt arătate in programa de la Mazar-paşa, şi eu, in apreciarea mea, bună sau rea, găsesc că ele se pot apuca, şi pe basa acestor principii, am venit, cu dreptul meu de deputat, de a’mi , espune părerile mele. Mai la vale d-sa’mi-a amintit de numele de Lascarache şi Mihâiţâ. Am spus că eu nu înţeleg nimic din acestea, tji in sfârşit dupe atâtea calificări de cari e plin discursul d-sale, ’mi-a imputat ca o crimă că eu am fost director in consiliul de adunnL-traţiune al liniei lerate Boinan-itzcani, consiliu in care figura şi principele Dnnitrie Glnka. Nu este adevărat ca eu am fost iu acest consiliu.; Şi apoi iarăşi la sfârşit, se laudă d-sa şi zice ca pliu progresele făcute prin res-bel şi prin munca continuă am ajuns acolo unde suntem, lara sâ ’şi aducă aminte de rolul ce juca d-sa atunci. Apoi şi-a mai dat încă o patentă de onestitate pe seama d-sale, iar pentru mine a zis ca fundul iniinei mele este negru, este stricat, putred, dând a se inţelege prin aceste cuvinte că eu sunt un om care nu am drept, in faţa d-sale, sâ critic actele guvernului. Domnii mei, eu ştiam odată că in ţara aceasta, puterea executivă se compune din şapte miniştri. Lu ministru preşedinte, un ministru ue interne, un ministru de finanţe, un ministru de instrucţiune publică, un ministru de justiţie, un ministru de lucrări publice, un mmi-tru de externe şi un ministru de resbel. Nu ştiam că exi.-lâ şi un ministru al insultelor publice (aplause). Ieri m’arn convins despre aceasta, căci d-sa, d. 'ministru de externe, nu s’a achitat de cât de a-ceastâ din urmă specialitate a d-sale, căci până acum nu a deschis gura d-salea* ţioasâ ca sâ vină sâ spună cevadespi din afară. D-le ministru de jlttl ir i h{ înM.J rriai am externe, când ei Şi permite sâ vină sâ conteste onest# şi moralitatea unui deputat; cănd ci i,, se hotărăşte de a arunca noroiul c ţiunea personală şi a servilismului altuia, trebue mai ântâiu ca el sâ in oglindă spre a’şi vedea propria sate (aplause). ’Mi-aţi vorbit, d-le ministru de extx despre nişte figuri moarte şi cari t J nimic a face in cestiune; ’mi-aţi vorLu figurile lui Lascarache şi Mihâiţâ. X avut nimic a face cu aceste figuri. |‘„ ram tânâr, eu eram in luptă, nu aveisl face cu aceste instrumente ale regii M fostului Domn Mihail Sturdza. De rklS atât numai, că aceste douâ umbre erauis Boman, şi că aceste douâ umbre resi când trăiau, acelaşi aer care ’1 respSfo ( d. ministru de externe. Insă d-sa vinţa aceasta uită ceva, uită că lângă Lasacarache şi Mihâiţâ Miha incâ cine-va, şi acesta era ministru, ,! cest ministru venea in toate zilele la i > nul Sturdza, şi acolo se intălnea cu uti năut care mergea indârătul trâsureij® Mihail Sturdza, şi venea acel mare logofăt ai dreptăjei, şi, in faţa tră, juna Moldovă de atunci, in care toţi aujutanţii, — chiar la curtea tui za toţi adjutanţii erau liberali şi se nur-ij bonjourişti — in faţa şefilor de adm. -traţiune, in faţa preşedinţilor de tribului se pupa in bot cu arnâutul iui Sturza. voiu cita numele aceiui om, fiind-că jţb mele ce purta el a fost purtat de oameni cari au făcut onoarea ţârei, când domnu Sturza mergea in provinci revisiune ca sâ cerceteze tribunalele şi A mmi.-traţiunea, acei logofăt al dreptâţest suia pe capra trâsurei, mergea prin oik la autorităţi, ia tribunale, unde se dui:.»‘,; jos de pe capră şi lua de subţioara ;i domn ca să i ajute sâ se dea jos din sură. Aşa este că aceasta este servilism ? ij bine, oamenii cari se ocupă cu resolvi^ji problemelor fisiologiee s’au ocupat şi |j succesiunea, de transmisiunea ereditara,a, numai a boalelor fisice dar şi a vicieloili virtuţilor de la o generaţiune la alta, şi ^ rei mm ini ui i i n .-ii 5 ucru n . . ■ kt • «te*! n as 1 iţite resolvat această problema in sensul ca 1 - #B ţittsi 4e multe ori boalele ca şi viciele se trans, nu numai pe cale directă, dar şi pe c] laterala; aşa s’a văzut de multe ori că nu moşteneşte, virtuţile tatălui, şi că potul moşteneşte viciele unchiului (îlaritai; A mai venit D. ministru de externe, ! fiind-că eu am fost de duoâ ori la min ter in ministerul D-lui Brătianu, ’tci-a că am fost servil. In adevăr, in timp grele, in timpul resbelului, am fost min i tru de externe, şi am iost in timpul Goi tituantei ministru de interne. Dar D. Sti.d dza, care astâ-zi 'şi iususeşte isbândele rei şi vorbesce de resbel şi de măreţele Iii consecinţe, bine-voiascâ a ne spune ce i a jucat pe acea vreme ? Eu, cel fără putere morală, eu, cel fa! putere materială, am fost alături cu D. Bii tianu ca să apăram ţeara, şi am apăra; . cum am putut. Dar pe atunci, in acele m. mente critice pentru ţară, cine era duşmi nul nostru ? Gine ne adresa interpelări »| cele mai teribile ? Gine a declarat in Seu cu D. Bratianu ■1 li» ţi ii Uit! câni ţri ţm i fc M ne « B ii Cacw iii Biţii. B-fâ, 1 -■ stei o mi *»■-! '$£ ia • - Mlpen .... ittl l * a iac că rupe cu noi, cu V. ttratiunu şi mine, ca unii ce am compromis interese, j ţârei ? O voce. Cine era acela ? U. M. Kogălniceanu. IX Dimitrie Stil dza, actualul ministru de externe al D-li Brătianu... Am mers mai departe, am zis D-h Sturdza: iată bani, du-te in străinătate s vezi singur cari sunt disposiţieie Europe in privinţa noastră şi te întoarce ca să n lămureşti pentru ca sâ nu sa înşele ţara 1 Ei ! D. Sturdza s’a dus ; dar unde a cau! tat lu minele ? Sa dus ia Festa, unde s’if pus in couiuuicaţiune... cu cine ? D-lu care ieri mă ataca că represint pe socialiş ti s’a dus la Festa şi s’a pus in comuni caţiune cu Belii!. întrebaţi m Europr ce partid represintă Heni in Garnera un gară ? Helfi represintă partidul cel mai radical A primit D. Sturdza şi deputaţiuni din partea soitalelor ungureşii şi a făcut atâtea acolo in cât ministrul de externe s’a arâ-at nemulţumit de asemenea misiune, care era de natură a’l pune râu in facia Busiei şi a celor-alte puteri. S’a dus in 4 iena — sunt dator să cruţ alte duoâ nume — şi a conspirat sa râstoarne guvernul romanesc TIMPTTj !efverse sânge inire Ruşi şi Români! .am sâ desvelese toi. H lonescu (de le Brad). Desveles- J . K Kogălniceatnt. Dar am eorespon* ai «articulare şi când uu asemenea om pe mine atunci sunt in drept sâ’i bine fâceai să taci, câci... n'ai Am scrisori particulare şi sunt in tac cu ele ce voi voi. ii lonescu. (de la Brad). Sâ le dai in ea sâ le cunoască ţara. j; Kogtdniceanu. Am lost cu d. de doue ori in minister, dar eu om din aceia care sâ vină la d-sa I (lUpa un gest când me va chiema * veni. nici nu me voi de fer sâ me duc când 'mi va zice du-te, >ki va da ceva ca sâ me duc (ilarita- lyiiMi. ■U nu voi mai kţlduce. 1 Siurdza mai zice „drumurile menit astâ-zi in mâinile Statului cari le ,'jjlfciiza ast fel cum cere interesul ţârei dU o arată ca un merit al partitului Ul Declar că aşa este. Apoi, eu nu Jl membru al pârtitului liberal, nu e-J ministru in acel guvern? Si inca ce rilistru ! baci, nevoind sâ mi zică cine-,,,L.s u jUJ amestecat in acea atacere, tac 1^*3 iealitatea D lui prim-miniştru dacă t ain zis: eu nu me pronunţ; unde sub scrie D-ta voi sub-scne şi eu, ş. jiIto făcut, şi n’am luat nici o parte, [ifrect nici indirect, in cele alte [ . Juunţite afaceri. Aşa este D-le Brâ-T i. -iţi «i .t ii n 1,1 Bf preşedinte al consiliului. Aşa este. .(>, jl. Kogălniceanu. Apoi, când eu in ie afaceri cari au lâcut averea multora anse) nu m'am amestecat, pentru ce ataci ? Pentru ce nu voesci ca eu sâ ®iţa moralitâţei ? zice, D-nu Sturdza- câ drumul de fd» la Cernăuţi, in al căruia consiliu de inistrâţiune sunt membru, nu merge [ . Apoi nu sunteţi guvern? Apoi nu j i de cât sâ căutaţi sâ vedeţi dacă mer-,ne sau nu şi sâ luaţi mesurile cuveni- ' Ku nu sunt nici preşedinte, nici direc-lai acelui drum de fer; D. Dimitrie este preşedintele care eârmueşte şi "(iinistrează, şi eu mâ duc in consiliu oi pe lună, dacă me chiamă; noi tot-KtaiijJona nu am căutat de cât sa romani-«>■ -i» acea linie şi in toate zilele, cât pot, • He români şi ’i pun acolo ; chiar in mo-iliul de faciâ ne ocupăm cu cestiunea . î i pune in capul direcţiunei un român a:--* anse). Apoi, D-ta, care din aceasta i isci sâ ’mi faci o crimă, d-ta care com--i , alianţa ce, siliţi, am făcut cu Rusia, cu 1 iitând face alt-fel pentru aperarea ţârei, ;i i care combateai acel resbel, cum de M ţi aminte câ te ai fâcut constructor la xjfwul de fer rusesc de la Frătesci la . -ţ micea, şi că, după ce ai luat banii şi > cheltuit, ai alergat la mine şi te ai ţcat sâ_ mijlocesc in favoarea d-tale şi sâ -i ae tribunal ; şi eu. ţinând seamă iiionsfructorul era român, câ ne avend •bctica lucrului s’a înşelat, am osândit pe rtlliacbf, nu numai ca să nu reclame ilt' 000 lei de la constructor, dar incă sâ ■jjii si dea 50,000. Apoi, când eşti atât de inuulgent pentru ii-ta de ce eşti aşâ de aspru pentru mine? ' j|e ce nu’ţi aduci aminte, D-le Dimitrie jfcrza, cum câ D-ta ai fost preşedintele nsiuului de administraţiune al regiei tu-ţ nulut in timpul englezului Lang, câ D-ta ijlormultat ca preşedinte, sub iscălitura l'-tula, pretenţiunile acelei companie in «na Statului român, şi câ peste trei zile j | ai făcut ministru de linance şi si intro-ji)s acele pretenţiuni inâintea Camerei, şi Majoritatea acestei Camere te a trimis de ţi impreunâ cu proectul D-tale ? paplau-9- Aşa dar, D-le, respecteazâ oamenii da-voeşti să li respectat, fi drept către Jii spre a nu sili pe nimeni sâ fie aspru D-ta M’ai mai acusat, onorabile D. Dimitrie Turdza, cum câ eu te am atacat de servitute. Ferească Dumnezeu ! Am zis câ pre* dintele ministrului absoarbe toată puterea, leasta am zis, şi ’mi a absorbit'o şi mie o tâgâduesc; eu cât am fost miniştrii interne şi de externe, şi mai ales de .terne, me tot intrebam dacă eu sunt mi-istru de interne sau un cap de di* Kie ? Apoi, D-le Sturdza, d-ta trbue sâ’ţi a-uci aminte câ eu am intrat in luptă sin ir când a trebuit sâ intru, nici o-datâ nu u’am uitat după mine sâ văz daca vine ci-tva sau ta, pentru câ eu am fost tot-d a- una de sine stătător. D-ta nici o-datâ in viaţă d-tale n ai fost de sine stătător. De când cunosc eu pe D. Sturdza, fără sâ’i tâgâduesc meritele pe care le are, este bun scriitor, ev te numismatic, are cunoştinţe financiare, dar tăria caracterului sâ’mi permită sâ io contest. D-sa a avut tot-d’a-una lângă sine un cornac politic, d-sa a avut de povâţuitor pe Constantin Hurmuzachi, pe Petre Mavorghene, pe Lascâr Catarziu, pe Manolachi Oostachi, pe Panu, pe Ioan Ghiea, şi acum pe D. Ioan Brătianu; şi tot aceste cuvinte de devotament le-a adresat la toţi aceia cari ’l conduceau pe calea spinoasă a vieţei politice. Apoi, onorabile D. Dimitrie .'„Sturdza, când pe d-ta te a avut cine a voit, pentru ce vii sâ’mi impuţi slăbiciunea de caracter mie ? Pentru ce vii să mă loveşti ? De aceea, d-le Dimitrie Sturdza, eu vâ conjur sâ fii mai modest, nu veni in această Cameră cu acel ton care. te ,a făcut in Moldova fiinţa cea mai urâtă care a esistat, şi care face ca această Cameră insâşi, un minut dacâ te ar părăsi preşedintele consiliului, nu te ar primi, după cum nu te a primit de atâtea ori, şi chiar astâ-zi este datoare :-â te iutrebe dacâ ’ţi sunt mâinile destul de puternice ca sâ vii să aperi drepturile ţârei ? Nu pun in indoială patriotismul d-tale, dar tăria d-tale de carrcter o contestez, câci daca ţi se zice sâ mergi in dreapta, te duci in dreapta, daca ţi să zice să mergi in stânga, te duci in stânga. Când v’aţi fâcut ministru de esterne, âm vâzut câ aţi intarziat de a veni la postul d-voastrâ, aţi fost pe la Berlin, pe la Vie-na, Dumnezeu ştie mai undo; nu facă o crima că d-voastrâ trăiţi mai mult cu miniştrii ţârei, de cât cu representanţii ţârei dar ’mi permit şi eu să zic un cuvânt. Cum d-ta m’ai intrebat ieri pe ruine de multe şi mi ai fâcut un rechisitoriu, şi m ai fâcut sâ ascult injuriele ce ’mi adresai, ia dămi şi mie voe, cu puterea morală şi materială a acelui după urmă alegător din colegiul al patrulea, alegător nu al de putatului ci al delegatului, dâ-mi voe şi mie să te intreb, pe ce putere morală, pe ce putere de convicţiune represinţi d-ta ţara in aceste momente critice? Li s’a zis : Veţi vota roş ? veţi sta in slujbă: ba veţi putea iuainta. Veţi vota după conştiinţă? veţi fi scoşi, alungaţi ca nişte zlugi. Şi negreşit au votat roşu “ . Mişcări in administraţie Sunt numiţi şi permutaţi : D. Dimitrie Iancoveseu, actual controlor fiscal, sub-prefect la plaiul Cozia, judeţul Vâlcea, in locul D-lui Ioan Pârâianu, trecui in altă funcţiune. D. Nioolae N. Scorţeanu, actual comisar poliţienesc de la culoarea de Roşu, din oraşul Ploeşti, judeţul Prahova, in asemenea calitate la culoarea de Verde, din acelaşi oraş, in locul D-lui N. Ueorgescu, permutat. D. Nicolae Georgescu, actualul comisar poliţienesc de la culoarea de Verda, din oraşul Ploeşti, judeţul Prahova, in asemenea calitate la culoarea de Roşu, din acelaşi oraş, in locul, D-lui Nicolae N. Scorţeanu, permutat. $ «1*11 şpe-faţâ . pentru a de mij- ALEGERI LIBERE guvern liberal, legi liberale Ministru Ckiţu. Citim in „ Constituţionalul“ din Botoşani ; „Zilele de 20—21 Ianuarie 1883 vor românea date istorice in analele politicei noastre locale. Zile de impilare, de dictatură! Zile de servilism, de degradare ! D. colonel Pilat a intrecut toate ranţele noastre : ş’a dat jocul pe •şi a arătat până şi orbilor câ ’şi ajunge scopul nu ’i pasă locul intrebuinţat. Nu ’i pasă, nu : fie vorba de Domnul ţârei. fie vorba de sufragiul universal, nimic nu ’l opreşte. 11 Februarie 1866 in Bucuresci. 20__21 Ianuarie 1883 in Botoşani. Aceleaşi apucături. Ba la 21 Ianuarie lucrurile s’au porpetrat ziua mare, fără sfială. Când la 1 Februarie noaptea Fie! Tot remâne ceva câştigat. Române câ de acum se scie de toţi vor şi ce pot coriferii marelui partidliberal- naţional ! , . . Vor absolutism. Vor stăpân. Vor sbm. Vor caractere injosite. Vor corupţiune. Vor uniforma funcţionarului căzută in rândul de livrea. Vor degradare. Şi pot toate, şi sunt in stare să le mita toate, pentru a vor. Iată ce vor 1 Iată ce pot! încă o dată, fie! Tiranii incoronaţi impilau : dar la urma urmelor tot prăpastia ’i aştepta. împilau pentru câ s’apropiau de prăpastie, şi pe c impilau mereu s’apropiau. Tiranii cu steagu roşu in mâna asemenea se vor prăbuşi. Funcţionarii suut cari au hotârit re-sultatul luptei incinse in jurul urnei comunale. < Au votat la 100 de funcţionari, fost, in tot, alegători votanţi 240. Din Districte Hoţii in Galaţi.—Duminică 10 Ianuarie la 6 oie dimineaţă, magasinul optic a d-lui Nicolaidi, din strada Domnească, sub Hotel Metropole, a fost jefuit, spune „Poşta". După ce au scos oblonul cu chee potrivită şi au spart un geam de vr-e 7 inili-metre grosime, nişte făcători de rele necunoscuţi s’au introdus in magasin şi au furat obiecte optice in valoarea pana la 540 lei noi. Făptaşii nu sunt descoperiţi incă. E de regretat câ asemine furturi se întâmplă tocmai prin centrul oraşului şi in „aproprierea poliţiei!? Biserica ruinată. — „Poşta" se mai plânge de starea in care se află biserica sf. Trei Ierarhi din Galaţi, unde cineva se bolnăveşte de frig şi edificiul ameninţă sâ cadă in ruine. Câte ar fi de zis in privinţa bisericelor şi clerului nostru 1 Ce fac oare atâtea capete incoronate ale bisericei noastre? Dunărea continuă a cresce neincetat şi deja apa a trecut peste cheul din Galaţi. Uu cadavru. — De către comisia desp. IV. s’a găsit in ziua de 29 a curentei luni dimineaţa, in curtea spitalului Spiridoniei din Galaţi cadavrul unui individ necunos cut, ce au fost se zice adus acolo de către doi indivizi necunoscuţi, fârâ a se şti dacă la aducere, acel individ, era mort sau nu mai bolnav. se lucrase ce ajunge acolo co- unde şi n au de cât BUOETELE IN CAMERĂ Apostoli ^libertăţilor şi ai binelui general aceia cari işi trag mereu pumni in pepţ voind sâ dovedeaccâ câ ei au făcut Consti-tuţiunea actuală, câ de la ei derivă toată prosperitatea fostă, presentâ şi viitoare ; aceia cari se laudă câ au luptat pentru respectul legii ; deveniţi iu fine autoritate ei s au fâcut cei mai sfruntaţi călcători ai legii şi despieţuitori ai (Jonstituţiunii. Paternitatea insă nu se prebeazâ dând cu piciorul propriului fiu. Modul cum aplică Rosetto-Brătianu legile şi Constituţiunea este probă câ nu e el părinte, câ nu este el de cât tatăl vitreg ca ulei un principiu constituţie#^»» eşil diu creerii acestui Jupiter uşurel, şi că daca a pus o semnătură pe Coustituţiune, a fâcut o ca martur, iar nu ca autor. Sâ lăsam Pe cele-Ulte, să vedem acum cestiunea Budgetelor. Constituţiunea iste categorică in pres-cripţiunea ca budgetul Statului sâ se voteze cu un an inainte; iar Guvernul partidului conservator, cu toate greşalele care sau imputat, a cautat sâ se supună aceste, prescripţium, prezentând tot-d’auna budgetele cu un an inainte şi 1» timp, aşa cum sa se poată ele cerceta de comisiunea Camerei şi să se aducâ in desbatere publică in mod regulat. Venit’au insa părăsitele Roşu să sente Naţiunea in Cameră, şi n-a mai fost chip să se presinte la timp budgetele, sau să se nainte. ,. Tot-d’a-una se sfirşea sesiunea ordinara de repre- atunci voteze cu un an i fârâ ca bugetul Statului să fie votat şi tocmai in cele două trei zile din urmă ale sesiuniloi extra-ordinare prelungite şi res-nrelungite, se lua in repede desbatere bud ■ getele, ţinându-se şi şedinţe de noapfea, şi se dedeau gata Iară discuţie şi nici un studiu din partea celor ce nu figurau in comisiunea budgetarâ. Trecend in fine ani la mijloc fârâ sâ se poată votâ budgetul pentru anul nou, s’au văzut nevoiţi a recurge la schimbarea calendarului financiar, a ineepe anul budge-tar de la I iu aprile, in loc de l-iu ianuarie, ca să fie timp indestul d’a se dota Statul cu budgete bine studiate ; şi cu toate acestea, nici aşa nu s’a putut adjunge la realisarea prescripţiunil constituţionale d’a se ineepe anul cu budgete in regulă. Tot pe la sfirşit, tot prin ultimele zile ale sesiunii resprelungite, s’au pus iu desbatere budgetul Statului ; ba incă, daca ne amintim bine împrejurările, intr’un an a trebuit un vot de complesenţâ, o votare in bloc, spre a se putea pune in aplicare budgetul la l-iu aprile şi a ce vota apoi in parte. Anul acetsa iu fine s’a inceput sesiunea parlamentară cu o lună de zile inaintea datei conctituţionale, sub pretextul d’a se putea studia şi voia budgetele mai pe îndelete şi iatâ-ne acum cu 20 zile numai inaintea inchiării sesiunii fără ca cestiunea sâ fie hotâritâ. Vor obiecta poate cei ce iau in ris lu-crururile serioase : e totul să adjungâ in desbateri publice budgetele, câci apoi n’au ce face cu dinsele majoritrţile in douâ-trei-zile. Ar fi şi aceasta lucru fără cusur daca in Cameră n’ar fi de cât copii de casă ai Ro-setto-Brătianului, cu încredere nemărginită intr’ânsul. Insă mai este aci şi oposiţiuuea, care daca nu e in majoritate, reprosentâ ori-cum partea independentă a Naţiei, şi aceleia nu i este dat de cât a mirosi de deoarte fumul bucătăriei roşie, câci altminteri daca ar vrea să cerceteze fabricaţiunea. nu e voiâ, discuţia se inchide. Ast-fel budgetul Statului n’are nici-un câpâteiu, ast-fel diferite creaţiuni şi aloea-ţiuni trec nebăgate de seamă, şi cheltuelile au crescut cu două treimi din cifra ce se constatase la 1&76 câ o poate suporta Statul. Ast-fel ceea ce Rosetto-Brâtianu a combătut la Conservatori, a fâcut el insuşi cu vîrf şi indesat şi datoria publică a crescut numai prin chieltuelele ordinare. Cu ocasiunea discuţiei Budgetelsr de estimp a cercat şi Oposiţiunea sa mai accentueze cum-va situaţiunea financiară ; dar cine i a dat voiâ ? D. Kogalniceanu cercă ieri şi astăzi sâ ridice bine vâlul, care acopere trăsăturele de condeiu ale Regimului ; dar cine oare să-i permită aceasta ? Cuvântul s’a luat din gura oratorului cu violenţa şi discuţia s’a inchis. Cu toate acestea, printre picături, d. Ko gâlniceanu tot a apucat a face Regimului oglinda stării sale financiare şi a-i da pe laţâ abaterile in toate privinţele de la programa subscrisa la Mazar-Paşa. Recuisitoriul bărbatului de stat este prea interesant spre a’l lăsa noi sâ treacă neobservat. De aceea vom căuta a-1 reproduce in nuinerul viitor ori pe scurt ori in intregul seu, dupe cum ne va permite spaciul. D o-cam-datâ inchiâiăm eu cuvintele : 11-nancele statului sunt astăzi un cliaos de care nu ’şi mai pot da bine seama nici re-gisorii lor. Dea Dumnezeu ca consecuenţele sâ nu fie atât de funeste pe cât de nesocotită a fost administrarea rosetto-brâtianâ. cestiunea dinarii O depeşă clin Londra către ziarul „Le Tempsu arată motivele care au impiedicat conferenţa d'a admite Ro-mănia şi micele state ale Dunării a lua parte la lucrăile sale cu vot deliberativ: Conferinţa mai ăntăi a crezut că fiind întrunită pentru e-secutarea tratatului de la Berlin şi in virtutea articolului 54 din acel tratat, puterile semnătoaro puteau singure prin urmare a fi admise la conferen-ţă. Asemenea conferenţa a crezut că, fiind reprcsentaţiunc a intereselor colective europene pe Dunăre iu privinţa drepturilor particulare a statelor riverane, acestea nu puteau fi admi- se de căt la discuţiunca unor Gestiuni particulare „Le Temps“ crede cu toate acestea că Romănia ar li fost admisă la Oonferenţă pe acelaş picior cu puterile semnătoare ale tratatului din Berlin, dacă Serbia n’ar fi ridicat in ultimul minut pretenţiuni la fel. (Memorandul Serbiei tinzând a revendica dreptul d’a fi admisă la Conferinţă a fost inmănat lordului Granville la G Fevruaric st. nou). „Le Temps“ zice apoi : „Dorinţa României d a se apăra contra năvă-lirei gradate a preponderenţei Austri-ace nu e arătată in depeşile venite din Bucureşti, dar rezultă foarte limpede din dispoziţiunile manifestate de către reprezentantul României la Londra. “ „ Le Journal des l)ebats“ regretă că conferenţa na fost mai bine voitoare in privinţa României dar crede că Romănia n’are nimic de câştigat dintr’o abţinere absolută de la lucrările Confcrenţei. Ziaru constată că Românii nu pot compta pe protecţia Austriei nici a Rusiei, şi le reaminteşte că alianţa Franţei şi Engliterei e destul de sdruncinată; multă moderaţie şi înţelepciune e necesară prin urmare Românilor spre a înlătura pericolele de care sânt ameninţaţi. Ultime I N F 0 R M A Ţ I U N 1 Satatul major rusesc a luat energice măsuri pentru ca la primă-vară să se incepă lucrările de fortificare a oraşului Varşovia şi să fie gata până in luna lui Iunie. 0 cale strategică sa proectat a se construi in Basarabia. Ea are să lege calea fierată Lemberg-Cernăuti cu linia Chiev-Odesa. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU i No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 3 februarie 1883. *Jump. ViSud. 5olo Renta Amortisibila. . . , 92i ;2 927[8 5"|0 Keota Română Perpetuă , 91 --- 913/* 6° o Obligaţiuni de stat. . . . 98i/, 983U 6010 Oblig. Căilor f- Horn. regale IOZ’12 1031/2 8o/o > Monicipale .... 991/? 10U- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 220--- 225 --- 5olo Scrisuri funciare rurale. , . 90b „ 9i1i4 7oio Scrisuri Rurale.. . . 1021/2 103 ,4 5oţo Scrisuri fondare urbane . . 871/2 881/4 t)0[0 , . , 9d3|4 97’/2 7o[o > > > ion/, 102„4 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 31- 32- Acpi Bancei Najionale Române 2501. 1260 1270 , > Soc. cred. mob. rom. 600 1. 205--- 210- . > , Rom. de con.trucţii 6001. 515--- 520 --- » y > de Asig. Dacia-Roin 300 1. 4U5 --- , > , > > Naţionale 200 1. 230--- 235--- Dlrerse Aur contra argint. . ... 2 15 2 30 » y Bilete de Banque 2 15 2 30 Fiorini valoare Austriaca. . . 211 >|2 2.127, Mărci germane..... 1 23 1.25- Bancnote francese. ... . 99>|; lOO'/a DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de fiori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. uheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujtea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. A. KIBRICK CHIKUKQIEN DENTISTE Dents artificielies, ploinbages, oririi-ation perfeetionnea. Extraetion et guerison des dents, sans aueune douleur, d’apres Ies plus nouveaux systemes. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 c-ote du gvssBde roumain. TIMPUL h i * ) NEPUTINŢA, BOALE DE NERVI Pacntc secrete alo tinereţeei şi dboşeriiîe. PRAFUL PERUIN ;il D-mltii WAriin (preparate din erbnrt perttviane). ^*\f-**, Uiaful J'cruiu c singurul care Jyy ^ Mixturii ori-cc slăbiciune a prlr genitale, impotenţa la b£r ^flbnţi ^ femeile cari nu con In uri %l ale populaiiunilor (ca tra tuturor boalelos Uc (urilor, ameţeaUl, debili MAGASIN fnudat a ?' ... Praful Peruin e infailibil In slăbiciunile produse prin perdere de sucuri yi s3»ge si mai ales mîtrile deboşlli it lor, onanic-insele neputinţei); apoi eoni : nervi, ca : slKbiciunea sim-de mijlor şi • bosealit, me- N AŢHttAl spinare , dc cap şi piept, nuj_ lancolic, coustipaţie trcmurîtturil nervoasă de mini şi picioare, anemie, etc. Toate boalele sus menţionate nu se vindecă aşa sigur şi bine prin nici un mijloc cunoscut păn.H acum, ca prin praful Reruin a D-rului AVrun; (st garantează dl c neofensiv). Proţn! unei cutii dimpreună cu instrucţiune;! esacta 4 franci. Se afiă in Bucureşti la : 1. A. Ciura. farmacia naţională. strada. Lipscani. In Taşi : R. Pete- ,«/./ ' , ny ";- 'Vl onur !*«* P' Utuuă arta A , VlCesar‘ ţ« m am p,ut casa, uu importat <1, la d, n,„. bune rase următoarele Bâtlan /in<-. Anlset dnblu do «landa. ItiWt da Bordean* Absent d» Hm. , “““ ,l1' a;l,/Vt^'1<|nfi ,,u,mnp •1*’ Li'Bajouu Benedictin Httter !,? tî,“ auî Jfobrlc. Biter din Ou Providenţa! an ti Coleric thartreuz. alb galhin, ai >erde de Iu grand Chartrenz Franciu uraao de «landa, alb, verde al orange aer de Ia VImund Forkin Pipermlnt, verde, galben, ai alb de la (Jet Freze* Si Franci “ i 'fi*? ) j™*’ * °"n*c dn t-hnnipugric. din (’ognae. I Inuei-nH îi f u?r,ve,a Mur,v HrK“rd- •)l" »«*rdeunx Renu raIU MuaUcA de Hlo, Muraarhiuo ŢMci Naturală Romuri aderf Khim n«|Jnr‘U'iT,A»n'*2mAn''' d® Mandarin. I’uneh Intern.. Khnm {il In hlrscb. Şliboviţă de Banat. * ^ . . , ymm streine $i indioiwe. Importate de la primele eaae din Franţa. Germanlu. Italia tapagne. I ugurla, I rauallvanln. Indigene de la Cotnari Odo* a c«„*s *•*»•« ««• Mun mJTJsr. o J lucios. Cu *Uuw. I* G MOLIA.NT. aţii kenya. In Brăila: O. I"r farmacia naţională. AGENT GENERAL Alei. Gisehner farmacist Viena II, kaiser Iosefstrase, 14. Garau (â sigură dală inscris. APA TONICĂ WDICQUEMARE ROUEN (Fkancia) Grăbeşte crescerea părului, împedecă de-coloratiunsa si i redă Pominada Epidermala ANTIPEILICULARI Opresca căderea părului. — Distrug, mătreta. — AstSmperă mâncă- SINCER CV 1 NEW YORK. I >«****^***3lC*3lr*****3fc********# S OCAZITT3STE FtAAKA X DESFACERE CU OR1-CE PREŢ Jî IN CALEA VICTORIEI No. 22 ^ 1,1 CAUZA DESEJINTAREI DEFINITIVE A CUNOSOUTKI)FJRMK DE 25 A? 5 A. GLNSBERG CU MOBILE X VA AVEA T.CV rimele. « gâsesc în tâie Casele cele bune de Parfurnerie. UE BLANCARD & l'Iodure ferreux Inaltărable Sans ojţprinffieoftie frrou dlode-Er". PETKACHE I( )A IN 3Iare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. Aceste HAPURILE convine contra Afrel iunile «ort» ful osc, (*ii«a, llneliiti^mu. %nnrnile, 4'da.«li(iiţturtilc luHolmllee, etc.. ele. (,U UN srApA.UINT XK MAI PA.MKMT Din cauza dc sflnătato şi a altor interese familiare, ni «m dccii sbu-e toate magazinele mele din capitala, bine asortate cu ou de mobile precum şi altele de asemenea naturii, toate de fas le cele mal noi şi solid lucrate, Rog pe onor. P. Ţ. public uitai,4 şi^ provincie a me onora cu vizitele d-lor şi se vor eonv e,l într adevr-r aeeasta destaeere este eu un preţ ac mal porno favorabil.^ tntulor. r *’vi|stima, Ak. C-i Calea Vict«ri«| No 2H, A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie, Camembert, Port du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limbnrg, Liptaner, Chester. Crâme de Holande. Stilton, Crema Begali. etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Barbuni, Hiel. Aal-Fisch. Aal-Fisch eu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandasi ConstantiDopoI. Icre proaspete moi şi tescuite ae morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pe-ci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caruvauă şi de Popov; pesmeţi diu cele mai renumite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constantiuopol. Tot Ia acest magasin se află de vănzare cu ocaua vin roşu si alb de cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concurenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,[va rCmăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi egalitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. A. 8. — Tvebuc observai Semnătură iiostră alatnrala aci pusă ia josul eti~ chetei. A SE PETH DE CONTRAFACERI. 206 f NrB— Ne devrnnt «treroDiiidiT^ 'Twrl tm — — - • —■ • • -y '—- ■ — i~iicuAcjeonitiicpreparie pari AwenruucIesnacousdePUuleaquipriienUnnit un CACIffl B'ARG EKT R7ACTI». ftxd a la pârtie Inferieurci QUDOQCDQp.et lasignatoreci iIbssous^ i 1VCIFN. închiriat ; ....... atăt localul Clubului Militar, căt şi cele 8 | prăvălii de jos. Doritorii se vor adresa la locuinţa din str. Umbrei No. 4, dimineaţa pCnu Ia aiuiazi. asthme ' CIGARETTE INDIENNE CU CIMKII - MUtM De ORIMAULT a c'§, pharmaclştl U Paria . K«« h,Wl|0 citâMlrlor» Ciniutte ip,Mm, lw. M «u nuiraoâ Wlil m*‘ V‘0!ec,n h »*"> r^.1, wir,,rriT*