VINERI 25 NOEMBRE 1883 ABONAMENTELE Administraţia, Olta Victoriei INr. -» m toata ţara. po m . . . . 40 J*] » pe ti luni . . 22 lei 8 l«nt. . . 12 l«| :rn «tmuAtate pc an ... 60 lei rn-'nt-l. >e priitneec I» iilminiitnjl». ; 4 Capitală 10 baul uuniArn 0 i Districte lo bani număra lector: M PALEOLOGU , —------------------------ TIMPUL REOACTIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII—No. 259 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litera petifc pag. IV. 40 fti'Clame pftg. II) .... 1 50 . » Ii . * . ( 2 50 , Ahp.nţarile qj inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului ii Vlena, la binronrile de anunţuri Beinrit 8cljalek, WoIIzeile 1*2;—A. Oppelik, Stubet-stoin 2;—Paris, C. Adam, rue Cl^menc 4 A. Lorett, rue 8-Ui Anni 51. Srrluo.lle nefruntate nn ge primei Muiiaflcrliteln nd ni primate se ard. ii SUMARIU irtlcolul de fo»il : 'liiri telegrafic. " sile B.i.-rescu. ‘ jnieft. Cor. R'rdiu ţi rufe murdara. Iii diu strainitata. s-a pcsi. C.irpaţf. £ .'stabilirea unui aderar. i n. t. ii ter.trale. isriet&ţi. r'oileton ; 0 noapt# da Crăciun ingrozitoare (urai.) Bucurcsii, 24 Noembre 1883 La timpul sân, noi ara intretinut pc Tg, pe lectorii Timpului, eu peripe-!'e dării in judecata curţii de, Oa-iune, a d-lui general Slăniceanu, fost ministru de Resboiu. Ştim cu toţii Încurcăturile nnjori-tii pe căi piezişe, confusiunea de irit ce ne-o preseutâ, atunci cătid, ipă pronunciarea unui vot de blam, ♦ infera pentru tot-d’auna pe gene-lul Slăniceanu, ca ministru intovă-işit cu furnisorii ministerului spre fura pe Stat, acest domn veni să ■ară de a fi trămis să-şi dea seama aţintea Justiţiei. Măna majorităţii fu silită să inde-linească un act ce-i era indicat de rectorul grav al culpei, şi de care rea că se fereşte ca de foc, poate ntru că, daca se simţea trebuinţă eliminarea generalului in mod bi-ntin de la afacerile Statului, de altă rte era vre-o temere că pe calea ’schisă a justiţiei, inculpatul ar pusa veni să descopere, la rîndul s8u, onstruosităţi şi mai mari pe comp-il urzitorului ai estei afaceri, d. Ion ftrătianu. In fine, votul se dede conform ce-;erii fostului ministru stigmatisat, şi, ;u indestuie trăgăniri şi incorectitu-iîui, se compuse comisiunea pentru prmarea actului d« acusaţiune şi sus-inerea acusaţiunii dinaintea înaltei •urţi de Justiţie. Din minutul acesta, o datoriă nu turnai constituţională, dar chiar de moare, impunea comisiunii obligaţi-inea de a îndeplini, in mod prompt, orescripţiunile legii asupra responsabilităţii ministei'iaie privitoare la da-:ea in judecată a unui ministru, ca |ă facă posibilă judecarea şi să lămurească situaţiunea acusatnlui. îndeplinirea ast-fel a sarcinei sale, din partea comisiunii, ar fi atestai o bugetare onestă, care ar fi onorat hiar pe majoritatea din sîuul căreia :a eşea. Cu toate acestea, pentru ca să nu nsă nimic curat din spiritul celor ce iac in murdării scărboase, precum ci nsişi o constatară cu ocasia interpelării făcută in Senat mai alaită-ieri le fostul ministru al Justiţiei d. Stă-eseu, ministrului ad-interim al accs-:ui departament d. Chiţii; pentru ca ă so împlinească scriptura, cum am riee, şi de nimic leal şi matur să nu putem avea probă de Ia acest guvern şi majorităţile sale. nici o lucrare nu .se facil. Comisiunea se imprăştiă şi ea cu Senatul care se disolvă pentru a face loc actualelor Camere de revisuire a * ’on-t. tu t i ii tiii. Dar iegea asupra responsabilităţii ministeriale nu zice ast-fel. Ea con-rditue cu caracterul permanent pe «•omisiunea numită pentru susţinerea acusaţiunii, pănă Ia pronunciarea -înaltei curţi de Justiţie. Precum nici Domnul, nici vre-un iab Senat, nu poate scoate de sub acusaţiune, nici intr’un chip, pe un ministru pus sub acusaţiune de către Senatul ce a pronunciat asemenea vot, aşa şi Comisiunea acestuia nu se poate desărcina dupe încetarea lui de a mai funcţiona. Ea cată să ’şi urmeze menirea pănă la împlinirea scopului pentru care a fost numită. Negligenţa zisei Comisiuni a fost relevată intr o şedinţă de curând a Senatului actual, şi pe drept cuvânt, tăceudu-se observaţiunea că se ţine nejudecat fostul ministru de Resboiu, generalul Slăniceanu, cu paguba şi morală şi materială atăt a individului căt şi a Justiţiei. In urma acestei observaţiuni aflăm că s’ar fi dispus chiăinarea Ia lucru a comisiunii de acusare. Cine a făcut-o. cum a făcut-o, cum se putea face,—sunt cestiuni constituţionali in des'o it 'ea cărora nu intrăm acum d’odată. Dar vom reveni. Pentru astăzi no mărginim a semnala cu adine regret o nouă încurcătură din care poate resulta — depinde de modul cum se vor conduce lucrurile pănă la capât — din care zicem poate resulta chiar anihilarea prescriptielor categorice ale Con-stituţiunii şi ale legii speciale privitoare la respunderca ministerială. ŞTIRI TELEGRAFICE Yiena, 4 Decembre.—Printre numeroasele proeete prezentate Reichstagului de guvernul austriac este unu privitor la asigurarea lucrătorilor eontra accidentelor. Berlin, 4 Decembre.—Ştirea dată deune-lo ziare străine asupra mijlorirei Germaniei pentru afacerile din Tonkiu, e lipsită de orice fundament. Aceasta mijlocire n’a fost cerută de nici una din cele două puteri interesate şi nici de o altă Putere. Wa.»h ngton, 4 Decembre. — Mesagerul prezidenţia! citit la Congres zi e că Statele-Unite vor menţine reprezentantul lor la Sofia spre a desvolta transacţiunile comerciale intre peninsula Balkani or şi Ameri a de Nord şi pentru a proteja pe naţionali ameri ani, Bm’garia a cerut guvernului din Vasching-ton autorizaţia, d'a stabili un consulat general in Statele-Unite-. VASILE BOERESCU10 România a perdut acum căte-va zile intr’un otel din Paris pe unul din oamenii sâi cei mai insemnaţi şi care a avut un rol deosebit in toată mişcarea politică şi socială a ţârei noastre in cei 25 ani din urmă. Vasile Boerescu a murit abia sco-borăndu-sc din tron in Paris, unde se dusese să’şi caute restabilirea linei sănătăţi perdute. Jurisconsult, profesor, avocat, om politic, ministru in mai multe rânduri, financiar şi economist, sunt puţine ramuri ale activităţii publico din România in care să nu ’şi fi însemnat trecerea sa in modul cel mai strălucit. Născut Ia 1 Ianuarie 1830 in Bu cureşti, Vasiie Boerescu inoopu studiile sale in ţară, la liceul S. Sava mai ăntâiu, apoi la şcoala de drept atunci deschisă pentru ăntâia oară debutând sub iluştri profesori B^zi-auu şi Costa-Foru cu care trebuia se lege mai târziu o străr.să ami-ciţK Plecă in urmă la Paris de unde se intoarsc cu titlul de doctor in (I) (I) Numeral in care s'a pub i 'at ceeastă biografie epuisandu se, şi fă^ndu-ni-se numerose cer. ri, ne vedem siliţi a o reproduce. drept, fiind ast fel unul din cei trei dVmteiu tineri Români care dobândiră această preţuită şi insemnată diplomă. Toate carierile se deschiseră lesne iu faţa talentului şi a ştiinţei. Numit Ephor al scoalelor şi apoi profesor Ia facultatea de drept sub câiiuăcămia Iui Alexandru Ghica, el incepu d’atunei acea carieră a profesorului, pe care nu o părăsi nici chiar in momentele cele mai ocupate ale vieţei sale publico şi pe care numai moartea a curmat-o. Politica atrăgea atunci pe toţi tinerii. Resboiu! Crimoei, tractatul dc Paris. Convenţia celor 7 puteri in privinţa organisărei principatelor noas-tie, deschidea ţârei nişte perspective de regenerare şi de mărire care trăgeau in raza lor pe toţi oamenii dc greutate şi de viitor. Iacă student la Paris in timpul când se desbătea in congres aceste cestiuni ce ne priveau aşa de aproape, Boerescu scrise un memoriu asupra situaţiunei politice şi economice a Moldo-Valachiei, care conţinea intr’un resumat precis toate-dorinţele, toate visurile d’atunci ale Românilor. Ales deputat mai indată după întoarcerea sa in ţară, el pronunţă in şedinţa de Ia 24 Ianuarie 1 859 un neuitat discurs, care contribui la alegerea domnului Cuza şi la înfiinţarea Unirei. Ar fi prea greu să urmăm lunga şi agitata carieră a acestui însemnat om de stat. Vom, resurna in căte-va cuvinte principalele ei incidente. Vasile Boerescu intră ăntâia oară in minister sub preşedinţia d-lui Epu-reanu la 1860 împreună cu generalul Plorescu, Gh. Costa-Foru. Acest ministru, care căuta sâ se menţie in-tr’o mezie moderată intre resistenţe-le intr’uncle exagerate ale Dreptei d'atunci şi intre aventurile revoluţionare ale agitatorilor Stângei, nu is-buti in întreprinderea sa, şi fu res-turnat de coaliţiunea ambelor partide. Vasile Boerescu nu iuă parte la lovitura de stat, insă după faptul împlinit el nu refusă concursul sân guvernului prinţului Cuza, şi, ca vicepreşedinte ai consiliului de stat, luă partea cea mai insemnată la codificarea legislaţiunei noastre. In urma revoluţiunei de la 11 februarie, in care iarăşi nu s'a amestecat. Vasile Boerescu primi misiu nea d’a insista pe lângă puterile ga rante pentru recunoaşterea prinţului Carol de Hohenzollern, ales Domn al Romăniei. In versta atunci de 37 ani. in deplina dcsvoltare a tutuim- facultăţilor sale, bogat prin experienţa câştigată prin atâtea evenimente cari s’au grămădit iu puţini ani in această ţară, Vasile Boerescu percurse cea! mai strălucită parte a carierei sale sub domnia actuală. Necontenit deputat, senator sau ministru, jurnalist neobosit, el luă parte sau ca membru din Guvern , sau ca. orator ascultat din oposiţiunc Ia toate costiuniie de căpetenie cari! au fost agitate şi rcsolvate in aceşti 17 ani ai Domniei Regelui actual. EI fu Ministru al Justiţiei in Cabinetul format sub preşedinţia Prinţii iui Dinii trie Giiica iu 1869, ministru al afacerilor străine in cabinetul conservator al Li-iui Lascrr Catnrgiu in 1873, şi in fine tot in acea ea'itate intră in anul 1879 in cabinetul D-lui Jon Brâtianu. Faptele cele mai însemnate petrecute in aceste ministere şi Ia cari V. Boerescu a luat o parte capitală au fost, in cabinetul Lascar Cntargiu, convenţia comercială cu Austria, primul pas făcut pentru emanciparea politică şi economică a Romăniei, şi, in cabinetul loan Brâtianu, recunoş-terea independenţei ţârii in urina re-solvării cestiunei israeiite. Mulţi din cei mai sinceri amici ai lui \. Boerescu i au criticat pentru ultima sa evoiuţiune politică, căci de şi este drept de a spune că nici o dată V. Boerescu n’a aparţinut nici prin ideile, nici prin sentimentele sale Dreptei propriu zisă, insă spiritul s8u temperat, ideile sale conservatoare. gustul seu pentru o politică înţeleaptă şi moderată, păreau că trebuia să ’l ţie pentru tot d’a una depărtat de oamenii cu ideile nelio-tărite, şi pasiunile revoluţionare cu care s’a aliat un moment. Această alianţă a fost incă mai puţin pricepută, cu căt personal n’avea a se lăuda dc partidul extrem de ia noi care in douC rCnduri, in urma ministerului sOu de la 1860 şi acela de Ia 1876, ii dedeseră in judecată. Istoria va descurca poate intr’uă zi aceste motive şi va pronunţa de sigur verdictul s6u mai neparţial de căt pot se ’l dea contimporanii, şi pea-cei ce luptă incă ferbinte ii impedi-câ poate d a vorbi intr’un mod deplin, nepărtinitor. Ceea ce putem zice d’acuma este, că V. Boerescu a fost puţin resplătit d'acest sacrificfn şi că a fost in puţin timp răsturnat după o înscenare organisată de majoritatea Camerei şi condusă de unul din cei mai neînsemnaţi corifei ai partidului de la putere. De atunci V. Boerescu, prea angajat ca s6 dea inapoi, râmase in rândurile acestui partid pe care il combătuse cu atâta putere şi atâta succes şi de care il despărţiau toate instinctele sale de om de stat, toate ideile sale de om de ştiinţă. Nu avem timpul acuma in această scurta notiţă a apreţia cariera şi talentul unui om atăt de însemnat şi a cărui lipsă va lăsa un gol in încercata noastră ţară.. Ca avocat, V. Boeroscu avea o ştiinţă sigură, o logică neînfrântă, o a-bondenţă şi o prccisiune de argumente cari făceau dintr'ănsiil un adversar iniricoşat şi care găsia arare-ori un rival de talia sa. Ca profesor, el avea metodă şi ştiinţă, şi ceea ce e mai rar la noi conştiinţa d’a’şi îndeplini in toate împrejurările datoria sa cu sfinţenie. Ca orator politic, ei avea accleaş cuali-tăţi dc metodă de preeisiune, de vigoare. in argnmentaţiunc. Acestecualităţi tocmai il făceau ca foarte rare-ori şi afară din ceasurile cele ăntei ale tincreţei să iasă din calmul şi râceala sa şi să găsească acele strigate ale pasiunei cari d atâtea ori au elco-trisat adunările şi Ic-a făcut să facă şi acte însemnate, dar din nenorocire şi greşeli mari. Ca om politic, mulţi l’au criticat pentru nişte schimbări cari s’au părut prea radicale şi prea repezi, dar, incă o dată, suntem prea aproape de evenimente ca să Ie putem judeca cu tot sângele rece, mai cu seamă in faţa unui mormânt. Insă ceea ce se poate afirma d’a cum şi care credem că se va ratifica şi de posteritatea nepărtinitoare este, că temperamentul şi ideile lui Boerescu nu ’l purtau către opiniile extreme şi că era atăt de opus apucăturilor revoluţionare cât şi ideilor cari pe drept sau pe nedrept au putut să le crează reacţionarii. Tentativa sa d a forma un partid mediu sub numele de centru este o probă despre aceasta. Insâ nici oamenii nici împrejurările nu erau priincioa-se pentru asemenea întreprinderi, astfel că ’şi-a sfârşit cariera sa ilustră in riad urile acelor oameni pe cari cu atăta talent şi cu atăta putere ’i combătuse odinioară. Noi nu credem oii a fost un bine nici pentru ţară nici pentru el. Ori-care insă ar fi aprecierile noastre, nu mai puţin constatăm că baroul şi tribuna au perdut un orator însemnat, universitatea un profesor eminent şi greu de înlocuit, Regele un servitor devotat, iar ţara un cetăţean ilustru şi un bun patriot. CRONICA S'a acordat medalia „Serviciul credincios" clasa II domnului Marin Plugaru, piimarul comunei Babiciu din judeţul Romanaţi, ea incuragiare şi rfesplată pentru zelul şi abilitatea de cari a dat dovezi, dcscoperiud şi priuzeud o banda de cinci indivizi asociaţi pentru furturi de vite. * Monitorul oficial de azi publica decretul priu car» dornnu Dimitrie Protopopescu s’a numit in funcţiunea de director general al regiei monopolului tutunurilor [şi sarei. * Domuu V. N. Constantineseu, in uirna examenului depus la şcoala de poduri, şosele şi mine diu Bucureşti, sa admis in cadrele corpului techuic cu gradul de conductor clasa III şi s'a numit in acest grad la portul Olteni ţa. * Dornnu D. Protopopescu, directorul general al regiei tutunurilor şi sarei, este împuternicii a autorisa şi aproba cheltuieli, a semna in numeri miuistrului de finanţe ordonanţe de plata privitoare la serviciile salinelor in limitele creditelor acordate şi Cunlorm disposiţiuuilor cuprinse iu legea compubililatei generale a Statului. * S’a aprobat locotenentului Doiuscu Nieo-lae din regimentul Zi dorobanţi, Bacau, cu iucepere de la 21 noembre curent, un congediu de 7 luni in ţara şi sirâinaiaie, pentru interese giave de faini ie. • Cons.liid judeţului Romanaţi esle autori-sat, in urma votului sdu din sedunea oi-dinaia a anului trecut 1882, a lua cu im-prumut suma de Ici 50,000 do la casa de depuneri şi coinemuaţiuui, necesara pentru constituirea capiialu.ui casei de ciedit agricol iufiiiiţata iu acel judeţ. * Comuna Bucureşti este autorisata a da societaţei de mes- riaşi şi constructori romani locul situat pe matca veche a Dam-boviţe i spio spatele bisericei St. Ioau din calea ăieloriei, pentru construirea unui e-diliciu care sa selve de local la şcoala de meserii şi cancelaria societaţei. * Comunele rurale din judeţul Prahova TIMPUL sunt autorisate a percepe o mulţime de taxe, plus douS zecimi asupra contribuţiu-nilor directe către stat. * Membrii învăţământului public din capitala, de toate gradele, sunt convocaţi a se aduna, Luni 28 noemvrie orele 8 seara in localul societăţii ("C-asa Iordache Filipeseu din strada Calvini) spre a discuta legea gradaţiunei. * Sergenţii din şcoala divizionari, care nu trecut cu succes eiamenu ‘si n'au fost inci inaintaţi, se vor inainta de anu nou la gradul de sub locotenenţi. * Director la ministerul justiţiei se zice ci se va numi d. Gr. Petroni, ac'ual membru la curtea de apel, iar d. A. Costescu va trece la curte in locu d-lui Petroni. * Alalti ieri s’a prius de către poliţie Ion Niculae căruţaş u, care mergea pe strada Teilor c’o civuţi incireata cu craci de lemne avănd de desupt 6 butoae cu vr’o 20— 25 vedre de spirt. * Azi se procedează in Galaţi la alegerea a trei consilieri judeţeni spre a se implini vacanţa ce este in sinul consiliului. Alege-îea ţine şi măine. V. Cov. spune ca poliţia şi de asta data colportează liste de candidaţi printre alegători, * O remaniare a cabinetului este iminentă. D. Brătianu se retrage de la răsboiu ..., fiind ci o să avem pace. D. D. General Falcoianu şi Slani eanu stau la panda spre a apuca acest portofoliu. D. Chiţu—Strâmbeanu va ieşi din cabinet. In locu-i, şansele sunt pentru d. Badu Mihai, care, insă, nu credem ca va primi ministerul de interne, fiind mai bine la Prefectura Poliţiei. * Bămăşiţele mortale ale lui B. Boereseu sosesc luni seara la Bucui eşti. * Ieri la capela română din Paris s'a oficiat un serviciu pentru odihnirea sufletului răposatului Boereseu. * Ieri noapte, o banda de tâlhari pe şoseaua Olteniţa, in apropiere de comuna Ber-ceni, au bătut şi jefuit pe 15 oameni, lu-andu-le tot ce au găsit asupra lor. Unul din pacienţi se află greu râDit, tăiat fiind cu cuţitul. Sa trimis un pluton de jandarmi călări, spre a face un rond impreju-rul comunei Berceni, unde s’a comis tal băria. * A o primit la redacţiune Expunerea si-luaţiunii judeţului Tulcea. * Argintarul Filipov lucrează o coroană de argiut ce se va depune pe i ormîntul lui Vasile Boereseu de Baroul din capitală. * La 8 decemvrie se '■-a convoca consiliul superior dela Ministerul domeniilor. * O societate (ranceză-belgianâ s’a oleiita face lucrările de fortificare a capitalei. Ea va depune 4 milioane frauci cauţiune. FOILETON 0 NOAPTE DE CRĂCIUN îngrozitoare (Urmare) (1) in După trei ceasuri, căpitanul englez se a-nunţâ la bardul lai Albatros. Bannalec se sculă, merse in întâmpinarea lui cu grabă şi ’1 primi la uşa odăei sale. —Căpitane, zise Clarkson intinzăud mâna marinarului francez, lasâ-mfi ănteiu de toate să 1 ţi mulţumesc. —Pentru ce ? intreba cu un aer foarte mirat tănăiul Comandant. — Dar bine, răspunse Clarkson, pentru că ’mi-ai scăpat viaţa! —A ! ce lucru mare; nu mă crede mai bun de cum sunt. Daca tc-am ptscuii (1) Vezi No. 258. Ceea ce am prevăzut da mult se va in-tompla. D. Brătianu a hotărât aâ se facă iu regie furnitura cărămizilor trebuincioase pentru fortificarea capitalei. Etse vorba de un gheşeft patriotic. Si le fii de bine acelor cari se bucură do favoarea Vizirului ! * Ni se anunţa ca Christacha lonescu, unul din asasinii bancherului Voii de la slântu George, a evadat din penitenciarul de Ir Dottana. Pentru ce mai avem închisori dace hoţii pet scăpa ? Cor. Hărdău şi rufe murdare D. Brătianu culege ceea ce a semănat; esperienţa unor camere fără opoziţie este făcută ţara este pe depliu luminată. Camerele actuale, lipsite de un element nedispensabil pontru asistenţa lor, trag de moarte şi se măcelăresc intre ele 1 Neavănd pe nimeni contra cui sâ'şi verse balele lor, membrii nsociaţiunei Eosetti-Brătianu se înhaţă de grumazi ; ei işi smulg masca, ei işi desvălesc ranele lor urîte ; ei se insulta dar nu se bat ; ei desvălue in faţa ţerei, mai mult scârbită decât surprinsa, financele comunale jafuite, magistratura desconsiderată de un ministru interimar al justiţiei ; acest ministru, la rîndul seu, esecutat in şedinţă publică de către cel titular ; un prefect grozav, reamintind cele mai frumoase timpuri ale tiraniei, desvinovâţit de cătrâ preşedintele consiliului ; ajutorul de primar tratând in sinul Camerei de „lupi turbaţi" pe coreligionarii sei cari râvnesc postul in care se simte amerinţat,—şi, fîlfîind pe deasupra acestei atmosfere impuţite, d. Brătianu, tulburat pSnâ in punctul de a se declara in deosebite rînduri necompetinte in discuţiu-ne, sau de a striga că el nu voeşte sâ’şi vîre mânele in hârdăul unde se spală rufele murdare ale partitului seu. O Doamne ! de unde să’i vină d-lui Brâ-tianu această scârbă târziă şi nepotrivită, şi pentru ce această insultă unor amici şi colegi, instrumente pasive ale despotismului sâu ? Uitat’a oare d. Brătianu că, de şapte ani, coproprietarii hârdăului comun n’au indrăsnit să strănute măcar o dată fără invoirea lui, şi că, in nici o afacere, nici un ministru n'a luat vre o hotărâre fără mai ântăi să intrebe pe d. Brătianu ? Conclusiunea neînduplecată a acestor fapte este că hârdăul cu rufe murdare al asocia-ţiunei Brătianu este hărdăul al ănsuşi d-lui Brătianu. Eatâ pentru ce, noi ceştilalţi cetăţeni independenţi dar indignaţi, protestăm in locul creaturelor primului ministru,—cari nu sunt iu stare să se revolte sub biciul stăpânului,—contra acestei lipse de generosi-tate a preşedintelui consiliului, care refusa fraţilor sei, amici şi complici, mângâierea unei aceleiaşi şi comune murdarii. (L'Indipmdance Eoumaine). Ştiri din Streinâtate „Jurnal des I)<5bats“ in minierul sen dela 20 Nov. publică o dare dosea- aceasta fâcutu-o am pentru că trebuia să ne tăiem măine gâturile. —Zeu ! adevărat ? —• e! ai uitat? Eu nu. Şi daca luntrea mea s’ar fi răsturnat, aş fi fost disperat să mfi ines inaiute de dud. M’am gândit că şi d a vei fi de opotrivâ nemulţămit ca o atu risită de lopată să te lip-eascâ de plăcem a ce trebuii să ai mâine dimineaţă, şi du aceea m’am dat afund. Eecunoşiiuţă insă nu 'mi datorezi. —Lasă toate a-tea de o parte, căpitane. —E întocmai precum avuseiu onoarea d’a o spune, adause Bannahc punăndu-şi mâi-n -le in pozun-ire, ca şi cum spre a nu fi -ilit să ia pe aceea ce’i întindea Englezul. —Aşa dar ţii ăncă d’a te bate cu mine? reluă Clarkson. —De sigur, da. —Fiă şi aşa: dar nu mă poţi sili u’ţi f Ci pe plac înainte de a primi mâna ce ’ţi ofer. Ş’apoi, eu nu mă voia bate, dac,, iu primeşti recunoştinţa mea. —Eşti un om de tot ciudat ! Ei biiK, poftim. stiânge’ml mâna şi sa sfârşim. Dai t vei bute. —Mai e vorbă! strigă Eng'e/.ul aruneăn-âiidii-S'i asupra lui Bauna'ec pe Cire’l strâns [ iu braţe cu putere. mfi asupra unei cărţi apărută, de curmul sub titlu:,, le Maiiuel de de-magogue," scrisă de distinsul publi ciat Raoul Frary. lata careva, ronduri interesante şi instructive din acea clare de seamă: Demagogul. „Cartea d-lui Frary i-ar face pe demagogi mai umiliţi, dacă ei ar 11 capabili dc umilitate, şi ridicoli, dacă aceste personaje ar fi mai modeste sau dacă alegătorii lor ar fi mai cu minte. Insă demagogul e pre-sumţios şi pentru el nu e reu chiar de a fi ridicol, la ocazie. Aceasta il recomandă semenilor săi şi flatează intr'inşi sentimentul de egalitate, care dimpreună cu invidia şi meiienţa, este marele resort al demagogiei. Istoria nu corige do loc pe demagog, pentru că el n’o cunoaşte, şi ironia nu 1 atinge, pentru că o despreţueşte, ca şi privilegiul oamenilor do pirit. Nu e nimic mai infatuos dc cât prostia şi mai intrepid de eăt mediocritatea. Dacă omului onest, nu i pasă de nimic, demagogul nu se indoeşte de nimic, pentru eâ mai ăntfiiu ar trebui să sc incloiască dc sine. „In timpurile calme,-a scris Bivarol—reputaţiunile depind de clasele de sus, dar in revoluţiiiiii ele depind do cele de jos şi acesta e timpul falselor reputaţiuni." S’ar putea zice: republi-cele, ce vor să fie sau să remânâ mari, iubesc, ridica şi onorează talentele cele mari demagogiile iubesc mai ales linguşirile şi eomplezanţele, şi spre a conduce poporul, in timpuri de criză, e mai bine de a’l înşela sau a’l corupe, decât a’l lumina. De oarece demagogia e o carieră şi meseria de demagog o profesiune lucrativă, dacă nu onorabilă, este folositor de a se exercita cineva de timpuriu cu ea şi de a invă-ţa, din tincreţă, această artă de a place, ce a devenit arta dc a reuşi. D. Frary, cu bunul simţ cel mai ironic şi cu aerul de complesenţâ cel mai maliţios, se face institutorul ambiţioşilor tineri cari vor să parvie sau al parveniţi'or, cari vor să dureze. Cartea sa este un manual de instrucţiune morală şi civica a unui cetăţean fără moralitate, sau cel puţin de o moralitate facilă, canditat la deputăţie şi viitor ministru in-tr’o demagogie demnă de acest nume, care cere dela aleşii ei mai multa abilitate decât sinceritate, mai multă declamaţiune decât elocinţâ, mai multe vorbe decât idei şi mai mari plămâni decât crceri . ...“ Despre Egipt. Francejii urmăresc cu un ochiu atent toţi paşi ce fac Englejii in Valea Nilului. In privinţa aceasta cetim in „Journal des De-bats": Pe când guvernul englez, pus intre rădică1!, cari uu doresc cuceriri şi intre partizanii anexiunilor cu orice preţ, se opreşte la un termen mijlociu, la o semi-o-cupaţiune a Egiptului, agenţii engleji din Cair urmăresc, cu o resoluţiune şi o constanţă neturburata, scopul ce şi-l’au propus, adică acapararea complecta a ţării. In Europa nu se citesc ziarele, sau mai bine ziarul, căci e numai unul in Egipt şi acela este englez; aceasta e reu, căci din el ar vedea cineva multe lucruri, despre cari nu vorbeşte d. Gladstone şi probabil ca n’are nici idee de ele. Ar vedea, de esemplu. că marele vrăjmaş al Engliterii este Franţa, a cărei oposiţiune la proectele britanice este singura causâ a tuturor nenorocirilor din Egipt. Cine s’ar fi gândit oare la aceasta după felicitările ce am adresat Englezilor pentru bătălia de'a Tel-e -Kebir şi după protestaţiuniie curat platonice, prin cari am intimpinat noi distrugerea controlului? Lucrul eu toate astea e sigur, aşa de sigur, incăt nu se cruţa nimic pentru a distruge influenţa noastră mora'â, ca şi pe cea politica pe malurile Nilului. Ast-fel s’a insti- Gu tot tonul de batjocură ce afecta, căpitanul francez fu mişcat de viguroasa iîmbrăţişare a adversarului său. El fu silit să se gândească câ ’u fie ce minut, in fie ce secunda, o iutămplare la ful cu aceei a lui Clarkson ’l-ar putea exp ine să piară, şi că a urma urmelor viaţi era ancă de-tul de frumoasă pentru ca sa nnilţunnşti, fia chiui' unui Englez, că V a conservat o. A doua zi, pe t ren, Clarkson fu favori-at de soartă sa tragă el cel ăutăiu. El nu se codi şi trase in aer. In urma, aruncă pistolul,aincruţişâ inaiue-le pe piept şi aştepta: —A! ba nu, strigă Bannalec. Nu ast-fel e bale cineva domnule; d-ta poate nu ştii, fiind că in ţara d-tale duelul nu este cunoscut, dar nu e aşa. —Am tras, căpitane, n’ai ce zice. La reiulnl dtale, zise Clarkson cu tonul cel mai flegmatic din lume. —Dar bine, trebui sa ţinteşti in mine. —Nu e lege de onoare caie să mă obii ge la aceasta. 3 —Cu toate astea eu pot să omor pe un m, care nu voeşte să ’mi zdrobeis â creării! Domnule Clarkson se va incărci ci nou pistolul d-talo, şi o vom lua d’a capu. -—Nici odată, domnule. Oare am drepr.u să trag asupra d-tale? tuit acum o eomisiune spre a reorganiza serviciul sanitar, pe caro modicii englezi il a Hă deplorabil, se ştie prea bine pentru ce aceasta eomisiune e compusa din engleji şi din indigeni: au fost introduşi un german şi uu austriac şi nici un francez. Cu toate astea sunt optsprezece mii de frauceji, cari pot fi victimele boierii in Egipt, pe când nu cunoaşte cineva o sută de germani şi de Austrieci pe ma urile Nilului. Insă Germanii, şi Austriacii sunt amicii, iar noi, cum se vede, suntem inimicii! . . . China. După cum spune o depeşă din Paris, in urma iniţiativei Germaniei s’ar fi ajuns la un aranjament intre Angl a, Germania, statele unite clin America Franţa şi Eusia in privinţa protecţiuni supuşilor şi intereselor lor din China. Aceste putori vor forma din canonicivle lor o flotila, ce va staţiona in rîul Canton şi va li comandată de către frauceji, pentru că Franţa are actualmente cele mai multe nave iu apele chineze. Dacă se va adeveri această ştire, acest apt nu va lipsi să induplice pe China dea mai face concesiuni şi a căuta cu tot din adinsul sa se înţeleagă eu Franţa la uu fel. DE PESTE CARPAŢI Un strigăt de durere din Uniadoara Agitaţia in ajunul reinoirii funcţionarilor administrativi prin alegere n’a luat nicăeri dimensiuni aşa de mari ca in comitatul Uniadoarei. Faptul acesta il vedem adeverit şi de către foile maghiare din Glusiu. Şi cine, credeţi, că produce această agitaţie? Poporaţiunea comitatului? Nici-de-cum. Cine agită dar? — Veneticii, clica acelora, cari prin vitre-gimea soartei politice a poporului roman ardelean au ajuns a fi stăpâni absoluţi peste acel nenorocit judeţ. Publicăm mai la vale dupe „Gazeta Transilvaniei" o plângere eşită din mijlocul poporului Uniadorean. Este mai mult decăt un strigăt de durere, — este un strigăt de desperare. Chiar de vom pune ceva diu amărăciunea estremă, ce a cuprins sufletul scriitorului corespondenţii din cestiune, in comptul inarei indignări do care este cuprins vhzănd cele ce se petrec cu sermanul popor din U-niadora, totuşi rSmăne destul precipitat pe fundul paharului amar, de care n’a putut scăpa acest popor mult cercat. Cele ce le relatează corespondentul din Deva al foaei braşovene sunt — din nenorocire — in fond nişte triste adevăruri, ce le vedem constatate c.ea mai marc parte in foile din Glusiu. in cari se ceartă azi Maghiarii oposiţionali cu cei guvernamentali pentru domnia asupra ele- —Nu numai dreptul, dar chiar şi dato-i-ia, de oare ce ai primit provocarea. —Nici odată, repetă Clarkson. —Afunei vei ştii să te silesc, striga Ba-nnalee venind drept iu spre adversarul -ăn. Aresta nu se imşcă din loc. Marc'e seu ochiu albastru deschis in care se citea o hotărâre nestrămutată, se opri liniştit asii. pra ochilor lui Bannalec. Apoi zise incet: —Nici diaî domnule, n’ai dreptul sâ a-tentezo la viaţa mea. —Pre legea mea! zise la răndul său Ba-nalec aruncăndu’şi pistolul jos, are dreptate. Şi arălâ spatele Englezului.jDar indata se intoarse, şi-i iulinse măna zicăndu-i: — La răndul d-tale, domnule, lasă-mă să ţi mulţainesc. Cu cate-va vorbe m’ai o-pril da făptui poate o crima. ■— Aida-de 1 zise Clarkson, ştiam că eşti un bărbat cum se cuvine. IV. Din acel moment, Bannalec şi Clarkson S) făcură cei mai buni tovarăşi din lume. In ot timpul cat au stat pe coasta Peruu-u', nu tricea zi sâ uu vi si teze unul pe eelalt. Şi echipnjelo fraternizau, nu fără a’şi G- meritului romău din comitatul F doarei. Ei declră unanim ment de „ostil statului" ni; acest el î?1 Şi întrebarea : care din cele două par1 de maghiare este mai aptă a nimi elementul român? lată acea corespondenţă : Deva 26 noemvre l§gi d-le Eedactor ! Nici -A ‘tai m coa Onorabile comitat nu s’a făcut şi nu se face , svon, din incidentul „restauraţiunei," comitatul Uniadoarei, pentru câ meat toata Ungaria şi Transilvania, nu stare mai oscepţioualâ ca tocmai tul nostru. O administraţiune mai rea şi o jug mai ruinătoare şi deci m-9 aşteaptă cQ iau cu mine la mama, care te o nerăbdare mare. — Vin dar la tata Clarkson, răspuB rizănd marinarul englez, şi vei vedea căi J şi iubeşte ! D. Clarkson tatăl era un bătrân cu o Do-' gă barbă alba, care primi pe Bannalec că* se poate de călduros. D-ra Mary Chrkson, o copila de paEu sprezece ani, incântâtoaro cum sunt M glezele, fu înfăţişată lui Bauualec, caie > zise: — Miss Mary, am să te iubesc cât pa tiu, să te aştepţi la asta. Mai ăutăiu fi|B ut eşii sora lui Williams; aldouilea pentf11 că eşti plăcută, şi, in sfărşif, fiindcă, dl*® jjsidul (solgabiroul) face ce vrea eară ci iii cu buzele umflate, plus : cil ma tretu om nepacinic, de rebel, de ne paji' şi prin urmare periculos ideii de stat liniar. scurt ..idea de stat maghiar" şi «pă- ţi ismul maghiar", azi a devenit şi la noi flmai acomodat mijloc cea mai puternica in contra noastră. 1 i jrept dovada, mfi provoc la cele ce ve-a. ca se spun azi franc in dieta Unga-: mâ provoc la articulii de fond din mai lăţite ziare maghiare cum e „Pos-Lioyd" Pe.-ti Naplo", „Egyetortes“ s. a. n tino me provoc la polemicele dintre u; daghiari dela noi, upâiufe de un timp * ce iu dd'e ite ziare maghiare, relativ | regatirile de restaurare. Ce dovedesc jis actste alta decât ca sub firma „ideei fi tat maghiar" şi a ^patriotismului mari, r" este permis a folosi ori-ce arma, şi i ib scutul ei. fiecare Maghiar urduros ■’ in drept a declara pe cei de alta cretă politica do trădători de patrie. — Şi lovedesc polemiile dintre patrioţii de la ? Aceea, ca şi atacatorii şi apărătorii «bese cu dispreţ despre noi şi că tot noi manii suntem cei bătuţi. Mai revoltătoare este iusâ iuipregiurarea, (atacatori şi batjocoritorii noştri sunt mai j'seaina bărbaţi de aceia, cari au cu totul la cbiamare şi alte rhtorinţe. Aşa s. e. siede Iute râu, când un vice-comite, dinlr’uu comi-aşa zicând pur romanesc, nu se sfieş ipublic a arăta, ce resultate, „epocale1, ajuns sub ocărmuirca sa, când acele juhate sunt in ddtrimeutul majorităţii po-aţiunei şi cănd toată lumea ştie, ca cu mijloace s’au ajuns acele resultate. Au e şi mai revoltător, şi că ud vedem că mai aprig atacator este un preşedinte I tribunal, care este chemat a fi judo im-şi care io sfera s’a de activitate ar* ren de ajuns aşi dovedi capacitatea, im-iţialiiatea şi patriotismul? Şi ee zic miniştrii la toate’aeeste? Ce se â? nimic, precum nu bagă in seamă nici le plânsuri şi ieclame, de unde urmează i ucespanul şi preşedinte tribunalului pot ■ rcita cele mai revoltătoare presiuni nu ornai aşupra subordonaţilor lor, ci intr’o livinţa sau in alta şi asupra altora de o osiţiune mai independentă. Cunoaştem câni, in cari ministrul de justiţie a fost ru- • C in mai multe reuduri in scrisa, prin 'legraf şi in persoana, arătăndu-i-se nenu-’erate ilegalităţi, scandaluri, abu-uri şi rrorisări, iară ca din această so resulte va. Bărbaţi noştri de incredere sunt traşi ) procese criminale ridicule, oficiali roma-sunt intimidaţi in modul cel mai sicarii,—advocaţi români suut persecutaţi, şi-Aniţi, batjocăriţi şi in multe caşuri pilgu iţi şi iâsaţi la discreţiuma unui sau altuia iu funcţionari subalterni. — ear daeă"careva in ei cuteza a şi apăra dreptul şi a pre-nde respectarea positiunei sale, este trăcit in modul cel mai brutal, cum s’a in-implat de nou zilele aceste. — Poporul nos-:u, ajuns înaintea unor judecateii, este a-ese tractat' ca sclav, cuci fie care pan-uraş sau scriitoraş se crede in drept de a i- 1‘esti către el, de a lucra iu contra şj » al bajocori, eu cele mai n> ruşinate vorbe moninţaudul şi făcând sgomot. Este curioasă şi imprejurarea, că de cănd ti pregătirile de „restaurare" (alegerile uiu-lie palej şi uni şi alţi .dintre conducători i ai fi blonda, ai semăna cum se aseamăuă louâ mărgăritare, cu sora mea cea mică tneta. — Sunt fericita, domnule, răspunse tânâ-a fata foarte serios, că seamăn cu sora u-uui om aşa de loial ca d-ta. Şi ,'i intinse mânuşiţa roză, care se lierdu in vasta şi calda mână a teuârului narinar. Acele ciusprezece zile fură o petrecere leslîrşilă şi trecură aşa de iute, câ cei doui trieteni credeau ancă ca s'au inlăluit in •junul când erau si plece. La iha; nes, unde locuia muma lui Banale, primirea li. mai Irauiuzească, adieâ mai /■ 5° q Renta K >mânii Perpetuii . IO--- 91 --- (j°/0 Oblignţiuuî de sb.it .... 9b--- 963/; 6°/o Oblig. Căilor f. Kntn. regale. 10zi/.> 103 'li 5°/0 » Municipale .... 82a/, 831/1 Iu l>. * Casei Pensiunilor 3CO 1. 22fl--- 233--- 5°/0 Scrisori fuuciare rurale- . . 91 --- 9i*/t 7ll/0 , rurale..... 1021/, 103'/ 5°j0 Scrisuri funciare urdane . . 87 88 --- 98i(U 99---, 7®ţ0 » » » IO2--- 103--- Iinpr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 32- 31 --- Arfiî Bmicel Naţiou. Române 25U 1, ii)30 i34C » » Soc. cred. 1110b. rom 250 I. 1-7 --- 2C0-- > , Rum. de coiistrunţii 5001, 227- 231 --- » , de Asig. Dacia-Tom. 800 1. 420--- 423- > , > Nrţioual* 20O l. 252--- 2^6--- .......-.....................-.....|............................................. Diverse Aur contra argint . . , . . 3‘0 3lc » » Bikte de Banque . . 3i 0 34c Fiorini valdre ausinacu .... 2 9 2 11 ilîlrd germane....... 123 l .25 --- Bancnote francege...... 991/3 100‘. DE VENZARE apartamente strada Seulpturei No. 28. Doritorii se vor aebesa strada Giozaiesti No. 23. Georgo Petre orojdierul sau la G. Ioniţescu calea Friviţa Ao. 09. ■ TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMANIET STTTTITTILTtE; 12normb 1883 19 nocml 18Q3. 80 noemb, 1882 .A oliv 22081594 23997765 10188854 797210 23910220 1087685 812400 232928 223364 49243241 149540327 12000000 288933 88726770 813193 518701 47192730 149640327 n (Monedîl metalica şi ling. tu“ (Bilete hypotecare Efecte de incasat „ . (Efecte rumâneşti Portofoliu ^fecte gtreuie Impr. garant cu Ffec. de Stal. Fonduri publice Renta Fond de reservil Imobil Mobilier A maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori Pasiv Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobăn. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori 34091706 35029427 25461310 25476205 2364130 22900 13765483 13461597 6100823 5482445 29956734 29599934 11999831 11999831 514702 514702 903991 902991 220124 220344 176616 184282 10245040 10256140 32435290 33254310 1393486 1436316 169629268 167841424 12000000 12000000 514702 514702 96182650 94920850 1123145 1123145 601955 630885 10245040 10245040 48499817 47932585 461959 463117 169629268 167841424 MARELE MAGASIN FI W LA CAVALERUL DE MODE ii CM O SE o ms > O C-» o CJ> itr> im «0 CT> O fD O < Ui O Douî-deci de anni do isbânda mârtu-1 resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bblelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Gât, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor| de sele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seme.f — Cutia, 1 l'r. 50, In t6te pharmaciele. A exige, numele lui JTXJGVSJf. ro Din propria noastră fabricaţiune recomandăm pentru şoşonul! I de Iarnă: r I iTru,'î(S;RXELE PALT6NE DE COCIMEN MOTAGNAK otc. COS-! |TtME VESTON FANTAISIF. PANTALON HAUTE-NOUVEAUTU MW*™** ME ET LUTHE. BLANI DE VERITABIL SCONG. M lx-Pr.RLSESG f‘tc- BLANUŢE ET SACOURI DE TUNĂTOARE. [MANTALE DE LIFTICĂ ET IMPERMEABILE. OaYAL’ RUL DE MODE ***.**** **X**jcxjc* *x X PRODUCTE SPECIALE PARFUMERIE AII VIOLETTES DE PARME ED. PI N A li D Săpun..........oi aiCSlUmE UE PAMM Eaaenca pentru batiste.......B| ■ICSIUkELE DE Apa de tolletta. ,0€ MICSIUNELIE DE Pommada....... OE MICSIINELE DE OHu............de MICSIUNELE DE Praf de ore* .... DE MICSIUNELE DE CosiMîto......DC rflCSIUNELE DE — 7*7, Boulevard de Strashour,/, PUII MB»» PăRMA PARMI PARM.I PVnlBA 37 noi S'-RaCIA SÂNGELUI FRIGURI. B0ALE NERVOASE VIN DE BELUNI CU QUJNQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, lebrifug u, antinervos vindecă «fecţiîinile s. St-Dcnis. °0 Paris jfi principalele farmacii din românia ţi străinătate A so cer*1 pe «•tichet'* Timbrnl cuveninIni fran-cmnâtura J. Fayard. Preţul 4 ir. DE BLAN CARPiig h l jodure ferreux Inalt^rable ~aşj J r-aciftlmnlstfmdi'ffrdu i\At - fţ;’ IPSOS DE CAM FI NA . i#'T;A MAI HUNA. MAI FRUMOASA. MM SOLIDA Şl MAI EKTINA 0 TK.\Wn \|,A PI.NTliU CASE - Mart* tippOMl Ia (J-nii F. Uriir.Zrtsi A; 0-if-v Calea Virtorjej 55 l fjf * * * r \ Aceste HAPURILE convine contrei Afecţiunile ucrofulâee, Gafa, IXnchitlHmu, Aaaemio, Conatltaţiunile lymphatiee, etc., eto. N. B. — Trebuc observat Semnătură ndstră alaturaţa aci pusă in josul etichetei. A SE PERI DE CONTRAFACERI. V 206 / Dl VENZAREpH pivt"nle 1-0,lrt efiine doiiA locur. virane, unul situat in strada Radulescii No. 6, avfind 8 şi juni. stânjeni faţa şi 18 luni gin ea şi altul in strada Laboratoriu No. 5, avend 40 slanjeni faţi şi 62 şi juni. lungimea : Dorilorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. w ‘ "a MAGASIN fondat m 1879 ... D1C VaralNaţio^ Pacnre^ti COLONIALE SI DELICATESE D. U. D V1S-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bluturi fine. ws Aniset dubla d« Olanda. Aniset de bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinlque. Banane de la'Bajona. Benedictin-Bitter de China antlfebrle. Biter din via i’rovidenzei anti Coleric. Chartreuz. alb, galbin, şi Verde de la grand Cliartreuz Fl anela. Curaso de Olanda, alb, verde si orange 8 e de la Vimand Fockin Pipermint. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francln, Cognac vieux, (Cognae fin cbanipagne, din Cognae. Liqnerurl tot felul de gusturi de Ia 31a: ie Ifrlsard, din Bordeaux, ltenu-mita Mast.ică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de In primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo* beşti, Brăgăsani şi de ltealu mare. Preţuri moderate, serviciul const»!_as. Ou stima, D. G. JIOCL4NU. THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI YECHLÂ DIN LUME DE MAŞI RE DE CUSUT PLATIBILE IN RATE MICI : SE VINDE NUMAI LA G. NEIDUNGER, BUCURESCl t Gnnid Hotel de Bulevard BUCURESCI: Piaţa Sf. Glioorglie 81 ( CRAIOYA: Strada Lipscani 31 GALAŢI: Strada Domnească 35 ( RUSCIUG: Knajeskaja Uliţa 75 —-— ----—r---! * =- Admii îl.traţlanem: PARIS, 22, boulcjr. Montmatre. PAS nLLK DIGESTIV fabricate în VicL y cu Săruri ©strase din sor-gii.'tl. E la *0 un0 gusta plăcuta şi producă ntt efecta sicura contra acri-melord , ,'a greleloră mistuiri. SARUKi» de VICHY pentru BAI Dna suia pe ntru uă baie, pentru cel cari nn pota m*rge Ia Vichy. Spre ă nita contrafacerii* $t H eiră p* tiu produsei* marc» J Controlului Statului fraacese Deposita tn Bn oure.el la DD. War-tanoviti şi Herţo g. MEDIO ŞI CHIRURG BonUle de găt, gură, nas şi iirccU lrat(;a/.a pnnlr'o artă specială D-ru I- BRAUNSTEIN i Diatail I’arisian 5 L- O Ii Vii publica dc la 28 Noembre 111 maro roiau» inedit BUCURIA DE A TRAI de EMIL ZOL.4. Ab uuimento iu toate buruimie de poştă 3 buri 17 franci De \fnzwe Iu Heyinau fost aspirant do medic secundar iu Vrjn* iu clinicele lui Hraun (boale do fetnoi I laceri) şi a lui Uobr» ţSjj.hilis şi boalei? p le ('eiiMiliaţii.ni de .a 3—5 ore p. 111 Strada !»■ isbal N. 20 (ir,dusul Harâiaij 1 A nutnoi u La magazinul de argintărie, de p» cap’» Moşilor No. 157, se afla de vinzars c“ preţuri foarte moderate : icoane, crin i, brăţări, ace de rap, faţ1 du dulceaţa, linguriţe, roşnirioare, ziirfd'V jraflale, candele, cădelniţe, de argint, sftlbi. diademe de cap, tacâmuri de masa, şi >1’ telo de argint. Se primose comande relative la aeend1 ramura, precum anca a se auri, a se ,ir' ginta şi a se spala orce obiecte de nr.i»1 preţios. M. Miulescu. Tipografia iV. Minte, cu tala Theairuiui Bo sel. J