: .tu V m JUOI 24 NOEMBRE 1883 Administraţia. Calea Tictoriei Nr. 82. ABONAMENTELE to*U ţira y* m > p* ti '.iinl »► t Isnl 1 ti ilnilVtlf |'r au . <<> 1.1 SK 1*1 IV ,1 (0 Ici Mt-I. TIM / vmwi UL ANUL AL VIII—No. 258 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lini» 80 litera petit pag. IV. 40 Reclame pae III . , . 1 50 • * II .... 2 50 CnpilnlA 10 buni naniAru Districte 15 bani numAru ll-oetor: M l’ALEOLO JU REDACTA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. iuHnţarile ţi inserţiile se primesc Răcoreşti f Ja Administraţia ziarulnl 11 Viena, la bioronrile de anonţciri HeinrU ăchalek, Wollzeiîe 12;—A. Oppelik, 8tnbeb« «tein 2;—Farls, C. Adam, roe Cldmenc 4 A. Lorett, rao 8-tei Anni 51. Scrisorile oofruncate nn se primei Hannscrlsele n»? Im primate se ard. S U M A R I u rtii’olul de fond : tiri telegrafice, sile Boerescu. t’ronicft. Cor. ţtiri din strâinAtata. ll>e peste Carpaţî. oiilSţi din ţară. tiri oficiale iguraiiţ.i cetăţeni or sub Ru^ii. azeta trib: D R. i’eouri. tlei. Ştiri teatrale. [n formaţii. Sumarini revistelor. Bnniresij, 23 Noembre 1883 j După cum cititorii noştri .au vă-it din darea de seamă publicată ieri, litiera din dealu Mitropoliei, in ur-t iniţiativei d-lui Dimancea, a luat doliu de trei zile, spre a onora lemoria regretatului Vasile Boeres-In acelaşi timp, ea a decis să se ă ilustrului mort funeralie naţio-lc. îi N’am avea de căt să aplaudăm din !jşată inima aceste manifestaţiuni de -spect şi de durere, daca ele ar rni din partea unei adevărate re-resentatiuni naţionale şi ar fi sin-re in expresiunea lor. Pornite insă l.v Camera actuală şi sub indem-d faimosului d. Dimancea-, ele ni se o crudă ironie pentru memoria listinsului om de Stat. Vasile Boerescu, prin studiele sale, rin inteligenta superioară cu care isese înzestrat, prin principiele sa-liberale, insă conservatoare, a ră-as iu tot-d’a-una o personalitate .oesebită de acea adunătură de po-ticiaui ignoranţi şi sgomotoşi cari onstituesc, in marea lor majoritate, lartidul roşu, cu care crezuse de cu-ihnţă să ’şi uniască soarta in cele din rmă zile ale sale. Nu e timpul, in fata mormîntului "bia deschis de ieri, să căutăm dacă ine sau reu a făcut cănd ’şi-a repu-.iat trecutul spre a se lipi de aceia ie cari ’i combătuse, ca oameni po- Iitici, in toată viaţa sa. Istoria nepărtinitoare va avea, fără îndoială, ;ă examineze împrejurările in mijlo-îuI căroi'a s a operat această neaş-iptată evoluţiune, şi să hotărască Iacă eminentul om politic pe care ura ’l-a perdut merită să fiă condem-lat sau trebue absolvit. Ca ziarişti, noi ne-am arătat deja «’ârerea şi am criticat cu multă se- i eritate un demers pe care 1 con-ideram ca o curată deserţiune. Amă-Iciunea primului moment insă trebue ■â dispară in presenţa doliului adânc ;e a lovit familia sa şi, putem adăo-:a fără exageratiune, ţara întreagă. Am simţit insă o adevărată străn-rere de inimă văzănd că acela care şi-a insuşit rolul de interpret al sen-inentului general, a fost d. Dirnan- Îsea, o nulitate politică caria cu greu J se va găsi un seamăn pe lume. Ce contrast, in idevSr, de a auzi 2lorificfu1du-.se unul din maeştrii tri-'unei romăne, oratorul strălucit al ifirii, jurisconsultul şi oruul de '■tat ale cărui merite sunt recunoscute de toţi, de către un politician obscur, de către un avocat de provincie, prolix şi fără talent. 8ă nu se fi găsit oare, in tot par-idul actual de la putere, un singur in mai capabil de căt representan-4 Argeşului ? Cine n’a ascultat sau n’a citit discursul său, cap-d'operă de galimatias parlamentară, işi va face cu greu o idee despre — cum să le numim? — fruinuseţele oratorice grămădite in căte-va cuvinte numai. Din fericire, d. Nicolae Ionescu, printr’o călduroasă improvisaţiune, a şters impresiunea lăsată asupratu-tulor de fraseologia seacă a predecesorului său la tribună. Atât mai bine pentru memoria re-pausatului. învederat, Vasile Boerescu va trăi, căci el face parte dintre aleşii neamului său. Generaţiunea iu mijlocul căreia s’a ridicăt cu atăta distincţi-une, care a fost faţă la luptele, la triumfurile şi la deceptiunile sale, cu care a impărtăşit nevoile şi aspira-ţiunile, dispare incetul cu incetul lăsând in urmă'i goluri dificile de împlinit. Dupe Costa-Foru, Manolachi Costachi, dupe Manolachi Costachi, Bosianu şi. dupe acesta, Boerescu... Moartea alege pe cei mai buni, pe cei mai capabili, ne cei mai generoşi dintre fii terci, dispreţuind, se vede, droaia de patrioţi de cari lumea nu mai poate resufla. Ce se ridică insă in loc0 Unde sunt vlăstarele tinere destinate să înlocuiască trunchiurile inbătrănite ale stejarilor ? Le căutăm plini de grijă şi, trebue să o spunem cu durere, nu le găsim nicăeri. Să se fi uscat oare seva aşa de curend, şi să fim condemnaţi de zei a vedea pe Di-mancii trecutului şi ai viitorului luând locul morţilor iluştri pe cari’i plângem? Ne refusăm a o crede, căci ar trebui să renunţăm, intr'un asemenea cas, la ideea vitalităţii neamului român. ŞTIRI TELEGRAFICE Pesta, 12 Decembre.— Ziaru oficial publica numirea comtelui Khuen Herdervary in postu de ban al Croaţiei şi aceea a d-lui Bedekovici de Komor ca ministru pentru Croaţia şi Slavonia in cabinetu ungar, funcţiune ce ocupa înainte de insurecţia diir Croaţia. Genera!u de Ramberg e suspendat din funcţiunile sale de comisar regal extraordinar in Croaţia şi ’şi reia postu seu de comandant general la Agram. Paris, 13 Dceembre.— O depeşa primita de ministru marinei datata Hai-Zuong 15 Noembre, anunţa ca in urma afacerii de la Hai-Zuong starea de asediu a fost declarata in Tonkin de miralu Courbet. Depeşa adaoga ca reinceperea operaţiunilor militare e iminenta. Paris, 13 Decembre. — Cabinetele din Londra, Paris, Berlin, Petersburg şi Vas-hington s'au inţeles pentru o acţiune navala in ape'e Bantonului in căzu când noi tnr-burări se vor produce in acest oraş contra străinilor. Roina, 13 Decembre.—Citim in Monitorii Romei'. Vii preocupări urmează a domni printre catolicii din Polonia, se spera cu toate aslea că inţelegerea intervenita intre Vatican şi Eusia va fi executaţii cu sinceritate de guvernul din Petersburg, Papa a-vgnd drept garanţie cuvîntul Ţarului. Paris, 14 Decembre.— Se zice ca in respunsul seu la uitima comunicaţiune a-guvernului francez China face oare-cari concesiuni asupra pretenţiuuiior sa'e primitive; ca propuse neutra izarea rîuiui Roşiii, a cărui poliţie o va avea Francia şi acorda Francei o banda de pâinănt d a lungu ma-lu ui stâng al acelui rîu. Cair, 14Deeembre.—'Consulul Austriei la Karthum te'egrafiază că numai o treime diu armata generalu'ui Hicks a fost distrusă de trupele lui Mahdi; ce e două treimi care rămân, aproape 7000 oameni, sîir. campaţi aproape de Ralib unde, aşteaptă ajutor. VASILE BOERESCU România a perdut acum căte-va zile intr'un otel din Paris pe unul diu oamenii săi cei mai insemnaţi şi care a avut un rol deosebit in toată mişcarea politică şi socială a (grei noastre in cei 25 ani din urmă. Vasile Boerescu a murit abia sco-borăudu-se din tren in Paris, unde se dusese să’şi caute restabilirea unei sănătăţi perdute. Jurisconsult, profesor, avocat, om politic, ministru in mai multe ronduri, financiar şi economist, sunt puţine ramuri ale activităţii publice din România in care să nu ’şi fi însemnat trecerea sa in modul cel mai strălucit. Născut la I Ianuarie 1830 in Bucureşti, Vasile Boerescu incepu studiile sale in ţară, la liceul S. Sava mai ăntăiu, apoi la şcoala de drept atunci deschisă pentru ăntăia oară debutând sub iluştri profesori Bozi-auu şi Oosta-Foru cu care trebuia să lege mai tărziu o strânsă amiciţie. Plecă in urmă la Paris de unde se întoarse cu titlul de doctor in drept fiind ast-fel unul din cei trei d’ăntăiu tineri Români care dobândiră această preţuită şi insemnată diplomă. Toate carierile se deschiseră lesne in faţa talentului şi a ştiinţei. Numit Ephor al scoalelor şi apoi profesor la facultatea de drept sub căimăcămia lui Alexandru Gbica, el incepu d’atunci acea carieră a profesorului, pe care nu o părăsi uici chiar in momontele cele mai ocupate ale vieţei sale publice şi pe care numai moartea a curmat-o. Politica atrăgea atunci pe toţi tinerii. Resboiul Crimeei, tractatul de Paris. Convenţia celor 7 puteri in privinţa organisărei principatelor noas-tie, deschidea ţărei nişte perspective de regenerare şi de mărire care trăgeau in raza lor pe toţi oamenii de greutate şi de viitor. încă student la Paris in timpul cănd se desbătea in congres aceste cestiuni ce ne priveau aşa de aproape, Boerescu scrise un memoriu asupra situaţiunei politice şi economice a Moldo-Valachiei, care conţinea intr'un resumat precis toate dorinţele, toate visurile d’atunci aleRo-mănilor. Alt s deputat mai indală după întoarcerea sa in ţară, el pronunţă in şedinţa de la 24 Ianuarie 1859 un neuitat discurs, care contribui la alegerea domnului Cuza şi la înfiinţarea Unirei. Ar fi prea greu să urmăm lunga si agitata carieră a acestui însemnat om de stat. Vom resuma in căte-va cuvinte principalele ei incidente. Vasile Boerescu intră ănteia oară in minister sub preşedinţia d-lui Epu- reanu la 1860 impreună cu genera-lui Florescu, Gh. Costa-Eoru. Acest ministru, care căuta s6 se menţie in-tr’o mezie moderată intre resistenţe-le intr’unele exagerate ale Dreptei d’atunci şi intre aventurile revoluţionare ale agitatorilor Stângei, nu is-buti in întreprinderea sa, şi fu res-turnat de coaliţiunea ambelor partide. Vasile Boerescu nu luă parte la lovitura de stat, insă după faptul implinit el nu refusâ concursul s6u guvernului prinţului Cuza, şi, ca vicepreşedinte al consiliului de stat, luă partea cea mai insemnată la codificarea legislaţiunei noastre. In urma revoluţiunei de la 11 februarie, in care iarăşi nu s’a amestecat, Vasile Boerescu primi misiu nea da insista pe lăngă puterile garante pentru recunoaşterea prinţului Carol de Hohenzollern, ales Domn al României. In versta atunci de 37 ani. in deplina desvolţare a tutulor facultăţilor sale, bogat prin experienţa câştigată prin atâtea evenimente cari s’au grămădit in puţini ani in această ţară, V asile Boerescu percurse cea mai strălucită parte a carierei sale sub domnia actuală. Necontenit deputat, senator sau ministru, jurnalist neobosit, el luă parte sau ca membru din Guvern sau ca orator ascultat din oposiţiu-ne la toate cestiunile de căpetenie cari au fost agitate şi resolvate in aceşti 17 ani ai Domniei Regelui actual. El fu Ministru al Justiţiei in Cabinetul formrn sub preşedinţia Prinţului Dimitrie Ghica in 1869. Mulţi din cei mai sinceri amici ai lui V. Boerescu l’au criticat pentru ultima sa evoluţiune politică, căci de şi este drept de a spune că nici o dată V. Boerescu n’a aparţinut nici prin ideile, nici prin sentimentele sale Dreptei propriu zisă. insă spiritul s6u temperat, ideile sale conservatoare, gustul seu pentru o politică inţeleaptă şi moderată, păreau că trebuia s8 1 ţie pentru tot da una depărtat de oamenii cu deile neho-tarite. şi pasiunile revoluţionare cu care s’a aliat un moment. Ministru al afacerilor străine in cabinet ui conservator al D-lui Lascar Catargiu in 1873, şi in fine tot in acea calitate intra in anul 1879 in cabinetul D-lui Ion Brătianu. Faptele cele mai insemnate petrecute in aceste ministere şi la cari V. Boerescu a luat o parte capitală au fost, in cabinetul Lascar Catargiu, convenţia comercială cu Austria, primul pas făcut pentru emanciparea politică şi economică a României, şi, in cabinetul Ioan Brătianu, recunoaşterea independenţei ţ6rii in urma re-solvării cestiunei israelite. Această alianţă a fost incă mai puţin pricepută, cu căt personal n’a vea a se lăuda de partidul extrem de la noi care in doue r6nduri, in urma ministerului seu de la 1860 şi acela de la 1876, il dedeseră in judecata. Istoria va descurca poate intr’uă zi aceste motive şi va pronunţa de sigur verdictul s6u mai neparţial de căt pot se 1 dea contimporanii, şi pea- cei ce luptă iucă ferbinte ii impedi-că poate d’a vorbi intr'un mod deplin, nepărtinitor. Ceea ce putem zice d’acuma este, că V. Boerescu a fost puţin resplătit d’acest sacrificiu şi că a fost in puţin timp resturnat după o inscenare organisată de majoritatea Camerei şi condusă de unul din cei mai neînsemnaţi corifei ai partidului de la putere. De atunci V. Boerescu, prea angajat ca se dea inapoi, rămase in landurile acestui partid pe care ii combătuse cu atăta putere şi atăta succes şi de care il despărţiau toate instinctele sale de om de stat, toate ideile sale de om de ştiinţă. Nu avem timpul acuma in această scurtă notiţă a apreţia cariera şi talentul unui om atât de insemnat şi a cărui lipsă va lăsa un gol in încercata noastră ţară. Ca avocat, V. Boerescu avea o ştiinţă sigură, o logică neinfrăntă, o a-bondenţă şi o precisiune de argumen-j te cari făceau dintr’ănsul un adversar înfricoşat şi care găsia arare-ori un rival de talia sa. Ca profesor, el avea metodă şi ştiinţă, şi ceea ce e mai rar la noi conştiinţa d’a'şi îndeplini in toate împrejurările datoria sa cu sfinţenie. Ca orator politic, el avea aceleaş cuali-tăţi de metodă de precisiune, de vigoare in argumentaţiune. Aceste cualitâţi tocmai il făceau ca foarte rare-ori şi afară din ceasurile cele ăntei ale tinereţei să iasă din calmul şi răceala sa şi să găsească acele strigăte ale pasiunei cari d'atătea ori au elcc-trisat adunările şi le-a făcut să facă şi acte insemnate, dar din nenorocire şi greşeli mari. Ca om politic, mulţi l’au criticat pentru nişte schimbări cari s’au părut prea radicale şi prea repezi, dar, incă o dată, suntem prea aproape de evenimente ca să le putem judeca cu totsăngele rece, mai eu seamă in fata unui morinent. Insă ceea ce se poate afirma d’a-cum şi care credem că se va ratifica şi de posteritatea nepărtinitoare este, că temperamentul şi ideile lui Boerescu nu ’1 purtau către opiniile extreme şi că era atât de opus apucăturilor revoluţionare cât şi ideilor cari pe drept sau pe nedrept au putut să le crează reacţionarii. Tentativa sa d’a forma un partid mediu sub numele de centru este o probă despre aceasta. Insă nici oamenii nici împrejurările, nu erau priineioa-se pentru asemenea intreprinderi, astfel că ’şi-a sfărşit cariera sa ilustră in rîndurile acelor oameni pe cari cu atăta talent şi cu atăta putere ’i combătuse odinioară. Noi nu credem că a fost un bine nici pentru ţară nici pentru el. Ori-care insă ar fi aprecierile noastre, nn mai puţin constatăm că baroul şi tribuna au perdut un orator înseninat, universitatea un profesor eminent şi greu de înlocuit, Regele un servitor devotat, iar ţara un cetăţean ilustru şi un bun patriot. / TIMPUL CRONICA L11 frumos fenomen s’a observat in doue seri dearândul in oraşul Galaţi. Spre partea de nord-vest cerul a fost acoperit in mare parte in aceste doue seri de o frumoasă coloare roşia. Acelaşi fenomen s’a observat in capitală luni seară. Poporul crede aceste semne ca prenuntiu de resbel. Să se verifice oare această credinţă populară ? mai cu seama fost cassier la pe actualul casier Bacău ? * de Putini Curtea cu juri din Galaţi se va deschide la 1 Decembrie viitor sub prezidenţia d-lui Adolf Avgarovici membru al curţei de apel din Focşani. Sâmbătă 20 curent, s-a inchis sesiunea Consiliului judeţului Covurlui fără să se voteze nici macar budgetul.— Bun de tot !.. * Membrul comercial la trib. Ilfov, in locul răposatului N. A. Daniilopolul, s'a ales d. Carapati bijutierul. Concursul pentru postul de contabil al primăriei s’a ţinut lallâ-ieri. Au test patru candidaţi, dintre care a reuşit d. N. Chirilof, profesor de contabilitate. * Fpizotia de peslâ-bovinâ ce bântuia vitele locuitorilor din câtuna Isnovâţ, judeţul Doi oboi, şi din comuna Yalea-Rea, judeţul Vaslui a incetat şi măsurile ce au fost luate pentru stărpirea boalei s’au desfiinţat. Expoziţia cooperatorilor s’a închis luni Cu această ocaziune de d. Butculescu i pronunţat un discurs bine simţit, făcând isto ricul ideii cooperativismului. D-sa a arătat necesitatea d’a se introduce in ţara noastră sistemul protecţionist, singurul mijloc priu care putem tace să se desvolte şi să pro-pOşascâ industria naţională. * Atăt expozanţii din i ucureşti, căt şi alţi cooperatori care n’au putut expune estimp se pregătesc pentru viitoarea expoziţiune din Iaşi, ce se va deschide la anu. Cooperatorul roman este informat că mai mulţi deputaţi vor fâce o cerere specială guvernului spre a se pune la dispoziţiunea expozanţilor trenuri gratuite, pentru transportarea lor şi a producţiunilor lor. Această înlesnire guvernul e dator s’o facă mai ales că in diferite iînduri a acordat trenuri gratuite la alte sociotăţi mai puţin importante de cât cooperativele. * La gara Pred-al s’a trimes o anchetă şi s’a constatat mai multe abusuri in paguba fiscului, comise de magazinerul Eder, care e in acelaşi timp şi şef al biuroului de ex-pediţiune al căilor ferate. calea noastră şi deoarece nici aşa n’avem ce să rumegăm, vom mânca pe aceia, cari vor cădea sub loviturile noaste. In iarna aceasta veţi vedea toate magaziile frumoase pline cu mărfuri. Voi veţi avea să le goliţi. Finis coronat opus. Noi, anarhiştii voim să isprăvim bine şi spre a ajunge la aceasta găsim că toate mijloacele sunt bune. E lesne de inţeles, ca d. Rochefort, care căştigâ anual 30 şi 40 mii franci, să aibă răbdare şi să poată amăua epoca evo-luţiunii cu douâ-trei secole.ţ_Noi insă, tunete şi trăsnete! noi nu mai putem aştepta." Iată un demagog, care cel puţin spune adevărat ce voeşte. Demagogii noştri insă spun neadevăruri, debitează gogoşi şi utopii şi fac—milioane ! Conflictul franco cliinez „Gaulois" publică următoarea depeşă din Berlin dela 16 Nov ; „ Trimisul chinez Li-Fong-Pao, acreditat la Berlin şi Viena, a plecat astăzi la Friedriehsruhe , spre a comunica prinţului Bismark, ce concesiuni ar fi dispusă China să facă Franţei in interesul comerţului internaţional şi probabil şi pentru evitarea unui resbolu, care ar arunca in nelinişte imperiul cel nemăsurat. Afară d’as- Potrivit unui avis către navigatori, publicat de ministerul de marină al regatului Greciei, se va aprinde de la I8,’30 Noembre curent inainte un nou far, aşezat pe extremitatea orientală a capului Malea. Focul va fi alb fix, la 39m 90 d’asupra nivelului mâ-rei, visibil de la o distanţă de 17 mile ; el luminează un orisont de 170° adică de la S. 5 E. până la N. 15 W. Turnul înalt de 14 m 90 d’asupra solului, este pătrat şi se ridică pe casa gărzilor la depărtarea de 38 m de la extremitatea orientale a capu lui. Posiţiune geografică: Latitudine 36° 26 30" N. Longitudine 23° 12' 30" E. Green-wich. ta cred, că conflictul franco-chinez se va Precum am anunţat, două intruniri elee-1 aplana prin un tribunal de arbitri. Insă torale se vor ţine astăseară, Miercuri: Una ] Franţa uu’i permis să accepte această sola d. dr. feergiu şi alta in localul şooalei de } luţiune, fără să arate Chinei, că sufere ala Kadu-Vodă. Obiectul întrunirilor sunt vii- J mestecul Europei numai din eonsideraţiune toarele alegeri comunale. j Că,tre puteri şi spre a nu impedeca comer- ţul internaţional. Aici se crede, că Franţa, Mai mulţi locuitori din comunele Sâlâ-trucu şi Strehaia, judeţul Mehedinţi, au cerut Camerii prin petiţiuue reinfiiinţarea tîrgului săptămânal ce se ţinea in comuna Strehaia. D-lui dr. George Polizu se va acorda pensiune viageră de 600 lei pe lună. In curănd se va bate la Monetâria Statului o nouă serie de monetă divisionară de argint in valoarea de şase milioane lei. * Consiliul judeţean din Bacău, pentru a’şi echilibra budgetul zdruncinat prin mandatele falşe şi prin răsipa ce au făcut unii din membrii lui, a votat incă două cje-imi asupra licenţelor. Aşa dar eatâ 6 (jecimi judeţene, afară de a percepţii şi alte comunale. Bucuraţi-vă judeţeni, căci doar d-1 GH. Leca este preşedintele consiliu'ui şi toţi ceilalţi numiţii lui! * D-1 Inspector fiinaneiar Constantinescu, care incepuse a descoperi mai multe fapte condamnabile la Creditul agricol şi la ca sieria generală din Bacău, a fost permutat şi înlocuit cu d-1 Inspector Bomănescu. Ce-o mai fi şi asta? se intreabă Galeta de Bacău. Nu cumva d-1 ministru de finanţe voeşte cu ori ce chip să sustragă dela ori ce urmărire pe credincioşii săi din localitate şi FOILETON Ieri seară pe la 5 ore, o ceată de oameni armaţi cu revolvere, eşiau din bariera Piscu, s’au oprit in faţa sergentului care era postat acolo, şi după ce i-au adresat mai multe cuvinte ameninţătoare spuind intre altele că se duc spre a căuta pe aceia care au im-puşcat de-ună-zi pe un contrabandist, dinşi au bătut crâncen f e sergent, şi au plecat inainte. Ei mergeau să cumpere spirt şi sâ’l introducă in urmă printr o altă barieră. Aşa ş’a şi făcut ; pe când agenţii poliţiei, înştiinţaţi de eâtră sergentul bătut, păzeau la bariera Piscului, contrabandişti au intrat in oraş prin altă parte cu 20 vedre spirt, ducăndu’l drept muşteriului lor şi anume unui insemnat cărciumar din calea Şer-ban-Vodâ, al cărui nume nu ’l-am aflat incă. Aci insă ei fură prinşi, arestaţi, şi astăzi fiind confruntaţi cu acel sergent au şi mărturisit făptui. Aşa dar s’a prins şi un complice al acestor fraude, şi ne place a crede că cei in drept il vor lua puţin la socoteală, spune Resboiul. Cor. indatâ ce’i va fi asigurată posiţiuneaj in Tonking, va recunoaşte, că urmând lupta, nu va câştiga nici un avantaj serios. Aceste vederi, pe cari cercurile oficiale de aici se cred îndreptăţite a le imprumuta Franţei, vor iînlesni o iuţelegere, pe care China ar primi-o, sunt sigur . China nu cere, ca Franţa să ’i recunoască suzeranitatea asupra Annamului. insă doreşte, ca legătura, ce uneşte pe împăratul Chinei cu vasalii sfii, să fie respectată şi admisă. Deoarece Franţa şi aşa nu vrea să anexeze Annamul, ci numai să ’şi introducă acolo protectoratul, această cerere a Chinei ar putea fi luată in consideraţie/' De altă parte tot se vorbeşte ancă de probabilitatea unei mediaţiuni engleze intre Franţa şi China. Cel puţin lordul Lyons se indoeşte mult că jva isbucni un resboiu intre acele două state, după cum spune un corespodent din Londra al ziarului „Ternps". „Savfet-paşa s’a născut in Constantinopol la 1809. La etatea de 22 ani a debutat ca membru al biuroului de traducţiuni, spre a deveni drag man al divanului imperial ; apoi a fost numit director al contenciosului la ministerul afacerilor streine. In urmă a devenit al doilea secretar al sultanului Ab-dul-Medjid şi apoi prim-secretar. După un timp oarecare intră in consiliul Tanzimatu-lui (reformelor) şi mai târziu fu numit rnus-teşar (sub-secretar de stat) la ministerul afacerilor streine. El fu chemat in aceleaşi funcţiuni la marele viziriat şi trimis in România ca comisar pentru reorganisarea acelei ţări, apoi la 1858 in misiune specială la Paris pe când se ţinea acolo conferinţa in urma resboiului Gri meii. El reintră in consiliul Tauzimatului şi apoi i se încredinţa portofoliul ministerului de comerţ şi de lucrări publice, spre a deveni in curând preşedinte de consiliu al Tauzimatului. Fiind ambasador la Paris in 1863, se iutoar.se la Stambul spre a reocupa ministerul de comerţ, apoi de instrucţie publică şi mai de multe ori pe al justiţiei; el a gerat de trei ori ministerul afaceri'or streine ca ministru interimar şi de şapte ori ca titular. Când cu rosboiul turec-rus, după ce luase parte la reuniunea ambasadorilor la Ters-kane inainte de începerea ostilităţilor, el fu tiimis la Adrianopol, după in frângere, spre ploiaţilor, a pus in mişcare j maghiare din ţară. Contrarii Il0«, guvernamentalii, nu mai puţin ca positiunalii, se pregătesc serios * ic tru lupta decisivă. Foile ungll^ jr , a semna prelimiuariele păcii şi, puţin in urmă, tractatul dela Sau-Stefano, pe care general Igna- ra discutat cu implacabilul tiew. L’am văzut doue ceasuri după ee’şi pusese semnătura pe acel act, ce lua a-tătea provincii dela Tuivii : „Termiiai o însărcinare grea—imi zise el cu lacremile ochi — voiu remănea sdrobit păuâ la Sayfet-paşa Ştiri din Străinătate Anarhiştii franceji In „Wiener Allg. Zeitung" cetim urmă toarele rânduri : „In Franţa sunt anarhişti, care vor sa mai aştepte, şi alţii, cari nu vor să aştepte. Intr’o adunare de anarhişti din Paris, inutâ mai zilele trecute in sala „Les Mil-les Colounes", cetăţeanul Montant a strigat : „Voim să stârpim totul ce găsim iu „Journal de D&bats“ primeşte din Con stantinopol următoarea corespondenţă : Savfet-paşa a murit. Acesta e ultimul specimen al vechei diplomaţii turce, care se duse. Fiind din şcoala lui Aii şi Fuad Savfet-paşa era plin de fineţâ, de calm prudenţă , rece la vedere, cu toate astea era p'in de bună-voiuţâ şi primitor. Expe rienţa sa era mare ; el văzuse şi învăţase multe ; consiliele sale erau sigure ; el in-clina pururea spre conciliaţiune. Iu toate funcţiunile ce a ocupat a ştiut să se facă apreciat şi iubit ; să mai adaugem că o nestitatea sa ’i câştigase stima tuturor, un lucru foarte rar aici. Am o notă mică, scrisă de măna lui in care şi-a resumat biografia. O copiez aici : 0 NOAPTE DE CRĂCIUN ÎNGROZITOARE (1) I lutr o seară de aprilie, doue corăbii intrau, pe un vânt plăcut de seară, in sinul Alica. Una, care purta pavilionul britanic, era un vas de opt sute tone, puţin cam grea, dar solid aşezată pe amendouâ ale sale largi laturi. Ea iuainta cu gravitatea unui alderman (2), ascultând de vâslă, fără a perde 6nsâ nimic din fisionomia ei măreaţă, vîrtoasâ şi trufaşă. Cealaltă era o goeletâ (3), fină, cochetă, impoţonată, cu pânzele ei albe, cu catartele (1) De Caniille Ddbans. (2) Numire ce se dă unor slujbaşi ai poliţiei in Anglia. (3) Un fel de corabie cu doue catarte. sale unse, puntea cărămidatâ, funiile unse cu păcură şi lucitoare, pereţii de din afară vopsite de curând ca şi cum ar fi ieşit din stabiliment. Ea plutia cu o graţie de pasăre, Şi nu se ştia ce trebue să se admire mai mult, frumuseţea-i exterioară sau incompa-îabila ei uşurinţă. Ea luneca ca o pasere mare (goeland). de Soarele se ascundea in mare la orizon’, trimiţând un ultim sărutat vîrfuiilor pline de zăpadă alo munţilor Cordileri. Fără veste, noaptea ne’ntinse peste sinul de mare. Din depărtare se zăria Arica după câteva lumini cari deja licăriau in intunerec. Munţii se întunecară, şi la fic-ce isbitură de lopată s’aprindeau luciri forforescente cari semănau in scănteiârile lor cu milioane de artificii tremurătoare; s’ar fi jurat oi ceiul ţârilor tropicale venise să zgudue in mare praful de aur al nenumâratelor sale stele. Cele douâ vase lăsau urmele lor printre aciastă turburare. In partea lor de dinainte, era o ţîsuire de pietrarii scumpe, minunate. Câte-o dată se ridica o ceaţă plină de icăntee, spre a cădea apoi pe podul ce lumina. La spatele lor lăsau o imensă fâşie luminoasă. Englezul mergea maiestos spre ţinta lui Albatros — Francezul-sub măna căpitanului seu care se aşezase la bară (1) sălta cu e'eganţă şi docilitatea unui cal de rasă. Ca şi cum spre a batjocuri greutatea insularului, el se amuza trecând cu o preci-siune impertinentă sub eatartul chiar al tovarăşului sân do drum, şi’l ocolea mereu jui ăndu-se. Câte-o-datâ, chiar căpitanul işi lansa co rabia drept asupra celei engleze, şi, iu momentul psicologic, o punea p’aceiaşi linie la o depărtare aşa de mică ca şi cum ar fi voit să o isbiascâ, Mary-Ann sosi la locul de ancorat, işi aruncă ancorele şi râmase nemişcată. Albatros era in urmă. Căpitanul zise cu voce tare: — Băgaţi seama, copii, incet şi liniştit; să aratâm acestor Enylişi că ne cunoaştem meşteşugul ea şi un comodor. Şi uşoara corabie iuainta intre Mary-Ann şi un vapor american legat cu funie de partea dreaptă. Se auzi strigând : (f) Sulul pe care se’nvârtesc funiile dela ancoră. in moarte." Simţii, că Savfet-paşa era in adevâr un patriot ; durerea lui era profundă, sinceră ; vâzându’l. imi adusei aminte de acela, care luptase atâta, căţiva ani inainte, casă apere teritoriul nostru, contra unui inimic egal de victorios şi tot aşa de implacabil şi cărui facrificiele impuse i-au stors lacremile cele mai amare ce a vărsat vre-o-dată. Chemat in urmă ca ’mare vizir, Srvfet uu stete aci mult timp ; era deja bolnav şi codai ea câtrâ Engleji a insulei Cipru in '■i npul funcţiunei sale, sulevase oarecare irit iţiune contra lui. El reiutră in viaţa privată, insă Sultanul ţinea mult la densul . el il numi consilier intim şi inspector a] departamentelor Statului. Savfel nu era un caracter ; ’i lipsea energia. Insă era abil, instruit, experimentat, onest şi uuul dintre bărbaţii politic-i din şcoala veche, de cari Turcia poate fi mândra şi onorurile ce i s’au făcut, in zioa înmormântării sale, sunt legitime şi pe deplin meritate. aduc lungi articole, in care dau turi, admoniază şi îmbărbătează ai lor la lupta in contra eleme Iui romănesc. Ziarul partidei tiszaiste ard, dupe ce constată că de mult nu combătut atătea interese diferiţi pelează Ia membrii partidei sale 3 fie solidari, ei admoniază ca sa nu tre in cursa ce Ie-o pun cei di| posiţiune, cari s’au organisat in mitetul Turda-Ariesiu ^ntr'o pari a „autonomistilor independenţi"] $' apoi zice cu privire la mişcarea K mănilor : „L>in ce in ce ne vin mai mJ ştiri despre organisarea in secrel naţionaliştilor. Am auzit tchiar şi J aceea, că „va curge sânge!" Cui agitaţiunile de felul acesta se ■ mai in taină, cu atăt mai deştepţi trebue să fie nu numai membrii partidei tiszaiste, ci şi patrioţii, ăi s ruşinos şi insultător pentru noi din ori şi ce interes de partidă sa; personal am primi alianţa unor ase*1 meni elemente uneltitoare, sau chiar am voi a-o căuta." Ziarele oposiţionale maghiare se plâng, că Românii s’au organisat in partida naţională şi că ast-fel se manifestă şi in viaţa municipală, totc numai ca Români, nu insS ca partidă ungurească, ear o foae de frunte din Pesta face cunoscut că, pentj că pe viitor să nu se mai poată întâmpla un asemenea lucru, se vor lua masuri, ca să se casseze şi ulriaW rest al autonomiei municipale şi M cadă de tot instituţiunea comitatelor, cari nu se dovedesc ca o „bastiiiV destul de tare ^a domnirei naţionale maghiare,,. Gazeta Transilvaniei. dar jW ” !« 3 „r- «ţin DE PESTE CARTAŢI In luna Decemvrie se vor severşi alegerile funcţionarilor muncipali sau cum se mai zice se va face „resta-uraţiunea comitetelor." Participarea mai vie a Românilor la alegerile pentru intregirea representaţiilor ju-deţiene, ce au premers alegerei am- —Aruncaţi ancora ! Apoi se auzi un sgomot de lanţ. Marea re întredeschise snb ancora ce se afundă cu sgomot, şi când fură date jos pâuzele părţile de dinainte ale celor trei vase erau întocmai p'aceeaşi linie. Un hurra de admiraţie ieşi din corabia engleză. In acelaşi moment, luna ce se suia pe cer se zări la spatele celui mai înalt pisc'al Anzilor, inotâud cu, melaneolica-i Jumiua oaşul aproape adormit, sinul şi vasele cai dânţuiau pe valuri de argint şi de aur. ocupăndu-se \\ de viitoarele alegeri, scrie ; Fiind prin urmare inconjuraţi din tuat-partidele de duşmani, cari s’au jurat să a nimicească, lupta ce trebue sa-o luptăm C>1 este o luptă pe viaţă pe moarte. De aT ceea astă-zi, in ajunul alegerilor funcţiona, rilor administrativi, nu poate fi vorba de (II cât de concentrarea forţelor noastre, de strânsa şi neinvicibila solidaritate intro toţimem-. bri români [ai representaţiilor comitatense.' Numai strânşi uniţi şi disciplinaţi jin partida naţională putem să păşim cu demnita^ la urna electorală, numai aşa ne putem manifesta ca Români, numai aşa putem avea un titlu de a reclama ca naţiunea noastră să fie respectată şi ca să i se dea drepturile ce i se cuvine. Timpul de a încheia compromise şi alian-J, ţei cu partidele magiare a trecut. AstăziJ ori-ee pactaro de felul acesta s’ar întoarce] in contra noastră, căci ne-ar abate numai! !; k II Era epoca când mateloţii francezi nutriau o ură cumplită contra Englezilor, bunii lor prieteni de ieri, şi de mâine poate. Pe coastele Britaniei şi in porturile franceze ale Oceanului, capetele se infuriau repede la numele numai al Angliei, Mai toţi marinarii, şi azi incă, simt a priuzându-li-se capul şi eărindu-le inima la vederea unui Goddam; măna ii mănâncă şi stele verzi sar in ochi când işi reamintesc luptele ce susţineau odinioară iu porturile străine, câmpuri de luptă naturale pentru aceşti inimici cari se credeau neîmpăcaţi. Cu deosibire echipajele de comerţ se in-l câerau la orce prilej, cu atât mai mult că, I in cele mai dese caşuri, erau încurajaţi in secret de către ofiţerii lor. Să fi vezut numai cu ce ochi sa uitau! aceşti din urmă cănd afacerile ii puueai) faţă in faţa la vreun furnisor! Deci, chiar doua zi dela sosirea lor, cinci sau şease mateloţi ai lui Albatros furai atacaţi pe cheiu de vreo doui-spre-zece ma-l riuan de pe Mary-Ann şi primiră una din I cele mai sfinte bătăi de care s’a auzit vre o I dată pe coasta Pucifieului. Aflând de această intâmplare, căpitanul I francez, tânărul pe care’l-am vezut la bara . vasuluijjsâu, îsi iufrănâ necazul şi aşteptă. Duminica viitoare, in spre ziuă, el sta pe punre, observând cu băgare de seamă ce se petrecea la bordul englezului. Pela nouâ ceasuri, luntrea cea mare a corăbiei Mari/-Ann îmbarcară zece oameni. In acel moment se intoarse spre echipajul seu: —Bâeţi. le zise, azi rândul cel mare merge iii oraş. Câţi oameni sunt de rând ? —Nouâ, căpitane. —E de ajuns. Vâ dau voe să vâ luaţi iomegele. Şi petrecere bună! o imrub **fl,lnea dela marele pericol, ce ameninţa ^;i;„„i m , . , „^saţia noastră naţionala. ' J '‘Oimlni; un alt redactor al Jjietăm, ce am mai zis. ca in cursul de ^ f ey<^ focşani a fost ;i ■ *<; I Pentru economia noastră politică (1) Acesteţlapte, ca Şl cele amintite mai! (O trebue săjacem, ca să putem întemeia o industrie in ţară) ia pt liiingric nit iar ia pentru alta.—Secretarul dela Cre-ţricol din Bacău, d-1 Vasiliu, care s’a iar la credit in urma sustragerilor de '•«ce făcuse cănd a mai fost acolo, a mat • ifină in cafeneaoa Ivanciu, dela un -tel ce primise şi el o palmă dela tul creditului. Frumos de tot! se 1 prefect urban.—In casinul delaho-fcentral din Bacău, aflăndu-se d-1 I. consilier judeţean, şi intrănd înă-şi d-1 Prefect, acesta, adresăndu-se Tăutu că de ce nu vine la consiliu, ijare causă nu se poate ţinea şedinţa, ’ăutu ar fi respuns că are treabă. AI spune Gazeta de Bacău dl Prefect adresat onorabilului consilier cuvinte poreu şi că’i va trage palme. sus, dau mesura fericirilor cu cun ne-au copleşit guvernanţii. Toate merg nisă până la un loc. Romanii sunt indeluiig răbdători. Doamne fereşte cănd cuţitul ii va ajunge ia os, şi vai de aceia cari, 111 numele poporului, i-au jefuit şi necinstit! Gazeta Tribunalelor ŞTIRI OFICIALE deschis pe seama ministrului finan-credite suplimentare in sumă de lei bani 50 uinu Yasile Yoicu, actual supravegherii serviciul exterior al vămilor, este numi mpiegat de cancelarie in acelaşi servi-iiţjiu locul domnului Al. Luchianu, denii-iul iilira Ţa cetăţenilor si»b Roşii b guvernul zis liberal, viaţa, a. onoarea cetăţenilor au fost şi ameninţate. De câteva luni nu-un avut să înregistrăm mai multe i. D. 0. Radu, redactorul Ga-de Bacău, a fost atacat hoţeşte i şi nepoţii aceluia ce este coii- teloţii se îmbarcară rîzând. Nici unu J tu să ’şi ia cuţitaşul. ăterarea fu crăncenă. Dar de astă dată •Mţtzi se intoarseră bătuţi turtă. Ciuci fură « afara din luptă. Cei l’alţi erau sfârşiţi idnirca fusese înspăimântătoare. Unii i armaţi cu ciomege, se bătură mai 11 >de uu ceas. ui din oamenii lui Albatros, un fel de : luase el singur doui Lnglezi drept '* vâri. El ii ciomâgi ast-fel că nu mai u 'in stare să se misce. iiams Clarkson, căpitanul corăbiei, se ii] ’n de moarte cănd i se aduse bucăţelele Uijului său. • 'doua zi a căutat să intâlniască pc Y-os .analec, stăpân dupe Dumnezeu al lui 1l ros. Domnule, ii zise, marinarii dtale au An it ieri mişeleşte.... • Iertaţi-me se grăbi d’a iutrerupe Barai daca sunt mişei, apoi aceia uu sunt Ji'i e oamenii mei; sunt aceia cari, sâptâ- trecuta, s’au pus zece contra şase... • ouversaţie incepută pe acest ton nu J'it să se sllrşeascâ decăt prin ruperea N larilor. • aceea, după căteva momente do convoi T ves Banalec zise cu tonul celei lesăverşite Polile: ‘ Un ofiţer Ain ţara mea, domnule, colind . ca o plicere or ce iotăliiire contra Tribunalul Old-Bally. Londra.—Procesul lui O’Donnell, asasinul dolatorelui CLrey: Procesul lui O'Donnell asasinul lui Ca-rey, s’a inceput in ziua de 19 noemvrie (1 Decembrie) Ia tribunalul Oid-Bally, la Londra. Prevenitul este apărat ue Carol Russell şi de A. Sulivan, cari au pledat pentrujne-culpabilitate. In rechisitoriul; său , procurorul regal a susţinut că O’Donnel a făptuit un asasinat cu premeditare şi că nu era câtuşi de puţin iu cas de legitimă apărare când a omorât pe Oarey. Diferiţi martori oculari istorisesc împrejurările crimei : ei afirmă că O’Donnell bea şi vorbia prieteneşte cu Oarey, căteva minute inaiutea asasinatului. Procesul va ţine mai multe zile. Vom anunţa sentinţa Tribunalului. D R ecouri Din Cair se anunţă, că Cliedivul a primit o depeşă, in care 1 se spune, că doue persoane sosite la Chartum confirma înfrângerea lui Hiks-paşa. Makdiul s’a intors la El-Obeid cu tunurile, puştile, muniţia şi cămilele luate dela Hicks-paşa. Prisonie-ri n a avut cu el. O depeşă din Belgrad desminte ştirile ofiţerilor din ţara dtale. __ Va să zică o provocare __ Cu greu aţi putut pricepe. __ Eie, domnule. Mâine, la şapte coasuii v6 voiu aştepta, pe dta şi pe martorii dtale, pe ckeiu. . ‘_____Voiu li acolo. Luaţi numai seama. Nu va fi o luptă navală, probabilităţile sunt pentru mine. Viliams Clarkson întoarse spatele Francezului şi se duse la treburile sale. ^ După două ceasuri- cei doi căpitani si îmbarcau aproape in ace.aş moment in luntrile mr respective spre a se iutoaice la bordul lor. Marea era neliniştită. De şi se părea că n’o să fie timp urit, va urile urmau mai umflate şi mai adăuci decăt va timp. Luntrile inaintau cu greutate. Cu toate acestea, nu se întâmplase nimic pănă 111 apropiere de ce e doue corăbii. Dar. in momentul chiar cănd imbarcarea lui Mari/Arin se a- nroniase de scara comandamentului, o .omită o ridică de o parte, şi cât ai sc ipi toţi aceia cari erau in picioare căzură m apa. ______ Băeţi, daţi ajutor înecaţilor, zise muşin.___«i grăbiţi vă ca să 11 ajungeţi e ca să 11 ajungeţi lovituri de tit Banalec, şi grăbiţi nr.u t: ■ Francezii, iu trei sau patru vesiâ. fură la locul sinistrului. __ pjil dar nu ved pe JSiyhşul meu, zise Banalec sculăndu-se. Dare n'o li ştiind sa ’noate? Dar nare drept să se înece până (Urmare) In aceasta se va coprinde un pericol sau pagubă, numai intru cat manufacturile, marele comerciu, marea navigaţiune şi puterea maritimă va fi monopolul uuei singure naţiuni. Popoaiele cari posed in zona temperata un teritoriu vast şi provăzut cu resurse varii, renunţă la una din surse'e ce'e inai abondente ale prosperităţii, ale civilisaţiu-nii şi ale puterii, daca ele nu se silesc de-a realiza diviziunea naţionala a muncii, şi cooperaţiunea naţională de forţe[Jproductive, indatâ ce’şi căştigă condiţiumle economice, morale şi sociale. Plin „condiţiuui economice," noi inţele-gem o agricultură destul de înaintată, şi care nu mai poate fi stimulată in mod s.mtitor prin esportaţiunea productelor sale; prin „condiţiuni morale,1 o i nai ta cultură la hidivizi, prin condiţiuni sociale," in fine, înţelegem legi cari garantează cetăţeanului securitatea pentru persoana sa şi pentru proprietăţile sale, şi eserciţiul liber al facultăţilor sale morale' şi fisice, îustitu-ţiuni cari regulează şi facilita comerţul, şi tot odată şi supresmuea acelora, care pasă industria, libertatea, inteligenţa şi moralitatea, supresiunea instituţiunilor feudale do esempiu E«te in interesul poporului care intru neşte aceste condiţiuni, de a le intrebuinţa mai ăntăiu spre a alimenta consumaţiunea sa eu productele manufacturilor sale, după aceea do-a ineheia progresiv relaţiuui di recte cu ţările zonei toride, de-a le duce acasă productele sale manufacturiere şi de-a primi in schimb alimentele ce pro duc ele. In comparaţie cu acest schimb, intr productele manufacturiere ale zonei toride tot cel-l’alt comerciu internaţional osm de-" importanţă secondară, daca se escepteaza (1) Broşură de. d. Făgăraş ianti. De vin-zare la librăria E. Graeve, piaţa Teatrului mâine seară. In toate cazurile, nu i voiu da această voe. Ei! voi ceia, pescuiţi po aceşti netrebnici, in vreme ce eu vejiu scoate pe căpitanul lor. tpi fără multă vorbă, lângrul Breton se a-ruucâ in apă zicând: - Iată T, il ved. Mateluţii lui Albatros pescuiri in dreapta şi iu stânga pe cei patru vâslaşi du pe Mary-Ann. Bana'ec, in acest timp, se afunda in vro-o t»ei rundi"' , şi ,cu ţoală turburaroa mării isbnfi să scape pe Clark-on car* işi perduse cu desevărşire cunoştinţa. Demroe. (vâ urma) acela al cător-va articol-0, mai cu seamă al vinului. Producţiunea de materii brute şi de alimente, la naţiunile nuri ale zonelor temperate n’are o adeverită importanţă de căt sub raportul comerţului internaţional. „Prin exportaţinnea grâului, a vinului, !a inului, a cânepii şi a lânii, o naţiune incultă sau săracii, pnate la inceput să im-bunătâţească iu inod simţitor agricultura sa ; dar nu pe această cale un popor mare va ajunge la bogăţie, la civilisrţiune şi la putere." Se poate stabili ca principiu, ca „o naţiune este cu atăt mai puternică, eu căt ea esporlâ mai mul.e producte manufacturiere, cu căt ea importă mai multe materii brute, şi cu cât ea consumă mai multe aîi-menr.e ale zonei toride." Alimentele zonei toride servesc ţărilor manufacturiere ale zonei temperate, nu, numai ca mnterii prime, şi ca mâncări, dar şi mai cu seamă, ca stimulanţi pentru munca agricolă şi mauufactuiierâ. Se va afla dar tot-d a-uua că poporul care consuma cele mai multe alimente ale zouei toride este tot acela a cai ui produc-ţiune agricola şi manufacturieră este rela-tivuieute -cea mai considerabila, şi care consumă cele mai multe din productele sale proprii. In desvoltacea economică a popoarelor, prin euinerciul esterior, trebuesc a se distinge „patru" perioade. — In cea d ăntăiu, agricultura esto incurajatâ prin importaţiu-uea productelor sale; in a doua, mauulac-turile Se iualţâ (cresc) de o dată cu importul de articoh ai manufacturilor „streine ' in a treia manufacturile ţării aprovi sionează iu mare parte piaţa interioara , iu a patra, iu fine, se vede a se esporta pe o scară mare productele de manufacturi ale ţării, şi de a se importa din străinătate materii brute şi producte agricole. Sistemul vamal, privit ca mijloc de- a ajuta desvoltarea economică a naţiunei, regulând comerciul său esterior, trebue „con-staminte" să ia ca regulă „principiul educa-ţiuuei industriale a ţărei.* * „A iucuragia agricultura prin ajutorul de drepturi protectoriif este o incercare insană fiind-câ, agricultura nu poate fi incuragială in mod folositor de cât prin esistenţa in tară a unei industrii manufacturiere şi escluderea de materii brute .şi de producte agricole dm străinătate nu face de căt să opriascâ ridicarea manufacturilor ţârii. Edueaţiunea economică a unei ţări, care este încă pe un grad inferior de jCultură, sau slab populata faţa cu intinderea şi fertilitatea teritoriului său, se face cu mult mai sigur prin libertatea comercialul cu popoare avansate, bogate şi industrioase. — Orî ce restricţiune comercială, cu scopul de a stabili acolo manufacturi, este prematură, şi revine in pag .ba, nu numai a civilisaţiunel in general, dar şi a propriei sale naţiuni iu particular. — Cănd educa-ţiunea sa intelectuală, politică şi economică, sub domnirea libertăţii comerciului a fost impinsâ deAul de departe şi când impor-taţiuuea de articoli ai manufacturilor străine şi lipsa de debuşeuri p ntru productele sale pune obstacole desvoltârii sale ulterioa re, numai atunci mesurile protectoare se po justifica. (Va urma). unea inlerimară pentru alegerea viitorului consiliu comunal, D. C. A. Roseti, şeful ocult al par-ţidului dela putere, s ar fi plictisit aşteptând d’a se pune la ordinea zilei proectul pentru revisuirea legii electorale. De aceea a şi arătat mare ne-mulţâmire mustrănd pentru această zăbavă pe aşa numiţii represintaţi ai Naţiunii. In urma acesteia, s’ar 11 hotărât a se pune in curînd la ordinea zilei această arz8toare cestiune. O nouă mişcare se va face in personalul justiţiei, mai ales in tribunalele din Moldova. Suntem informaţi că postul de re-visor şcolar din capitala Bucureşti, ocupat suplinitor de d. 0. Aricescu care nu întruneşte condiţiunile cerute de lege, se pune la concurs în luna Ianuarie în 20 anul 1884. Următoarele schimbări se vor face m personalul consular austro-ungar D. Stadier, vice-consul la Bucu-cureştî, trece in aceiaşi calitate la Breslau. p. Durnsteiu, vice-consul la Plo-eştl va fi numit in aceiaşi calitate Ia Yidin. D. Neumann, gerantul vice-consu-iatulul din Turnu-Severin, se duce Ia Gair. La facultatea de sciinţe din Iaşi se va cieea un laboratoriu de fisiologie. Profesorii Universităţi din Bucu-1 eşti s au înţeles a merge la Turnu-Severin să întîmpine rămăşiţele mor-tuaie ale .răposatului B. Boerescu. Membrii baroului nostru vor merge m corpore la cimitirul Bellu, in ziua ifliuor mân tării Iul 15. Boerescu. SUMARIUL REVISTELQR Contimporanuli Iaşi, No. 8: Vănatoarea de D. Morţun. — Femeea isteaţa (anecdotă populară) de Tk. Speranţă. — Găteala (urmare) de Sofia Nădejde. — Din poesiele lui Emini-seu (Venere şi Madona!. — Respirarea plantelor de I. Nădejde. — Despre electricitate de I. Nădejde. — Formarea din nou a unui craniu de T. U. - Şicane bărbăteşti de Sofia Nădejde. — Despre strigoi, strige sau stri-goaice de I. Nădejde. 10: ŞTIRI TEATRALE Joui, la Teatrul Naţional, Lumea in care. iţi-este urat (?). traducţie colosală in roman,şte stricat (judecând dupe titlu) de Nestor Urechiâ. Teatru Dacia.—Direcţiunea Grigore A Manolescu, joui la 25 noembrie 18»3 a 4-a oara Marele Succes, Moartea civilă, mare dramă iu 5 acte şi uu tablou din repertoriul : Salvini şi Rossi. Iu curând : liomeo şi Julieta. Iu Sula Atheneiilui, joui la 24 Noemvrie, după cererea genera.a, al 2-lea şi ultimul Concert, dat de d-na Desiree Artot, d-uu Mariaiio, de Badilla şi d-uu Schue-liug, pianist. Cor. Şcoala rnrală, Craiovai No. Lalea Standului 18S3 septemvrie 15. — Dale fraţilor de peste Carpaţi. — învăţătorul român. — învăţământul religios. —-Didactica, Lecţiuni de geografie. ° Recreaţii ştiinţifice, Iaşi, No. 11: Aiilmeticâ, metoada falşelor posiţiuni._____ Geometrie. Postulatele şi Axiomele lui Eu- cdde. Algebra, despre determinanţi. __________ Calculul integral, o problemă de cvadi alură. — Probleme resolvite. — Probleme puse. pro- învăţătorul, Bucureşti, No. 5 şi 6 : Viaţa şi funcţiunile sale. — Despre învăţământul composiţiei. — Despre învăţământul deseuului geometric. — Localele de scoală. — Despre inveţământul aritmeticei. - Consiliul general de ^instrucţiune. — Cronica şcolară. CAOexrîx ii Citu IN FORMA TIU NI Pc la începutul lunci Decembre se va lace convocarea de către comisi- „ . * C’t-n-OU.Xu.L COŞUL inudL sUtca yz&U itaJU Co /dl A AÎOr £oClLo, . TIMPUL |j * •>; * 5 •>. . >> 3fc * * yc •X 3fc * * X * * * ? X * V^XttXttXlfXyfLlfttXXXXXXXXXXXXXXX V f INJECTIUNEA RAQUIN ^ £ h dn Copavate d e Soi de vindecare sigură şi repede ifensi- | timp ! *■ ce’l | INJEOJIUNEA RAQCIN e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atât cât e necesar, fără frică de vreun reu, produce alte producte similare. Această injecţiune e de ajuns singură spre 5 a obţine o vindecare complectă a Maladeor Secrete PARIS 78, Fana 8t-Denli. 78—PARIS unde se află fi hârtie fi vilicătoare de Al-bespeyres întrebuinţate in spitalele Franţei. Se mal găteşte şi ia Bucureşti la d-nli F. Bras farmacist si J. Oressa dro-gulst. A «• „LA CAVALERI DE MODE MAGASIN fondaA ÎD 1879 iivdl-A-CS-JLSXiTTJL DE Tetru] Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAND VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Ânunţă maltei nobilimi, şi onor. public Că pe lângă arti-eelcle necesari la mcnagiul casei, au importat de la cele mai hune case următoarele Bluturi fine. $ Aniset dnbln ă ; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primesce orT-eănd elevi Stu diele se fac după metodele ce o nia* oune şi conform program ,..r scole-lor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea orl-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. O ro on n b> Cl EU *LO 2. Oă n CO o r~> o < EU O fO Din propria noastră fabricaţiune recomandăm pentru gi |de Iarnă r MODERNELE PALŢ6NE DE OOOIMEN MOTAGNAK et< TOMB VESTON F VNTAISIF. PANTALON HAUTK-NOl VKaJ U'ELETE BROSCHE ET LDTHE. BLAXI I)E VERITABII SCOl s..]>p RUSESC etc. BLANTŢE ET SAOOURI DE VENITO? I MANTALE DE LIFTICA ET IMPERMEABILE Cavalerul de mode JOSEPH SANDROVITS mVOTJXC,c alN-RATELUNARE D • r \iik e Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sintrm ameriean cu întreaga placă de metal, se primeşte şi prim %Mbi in schimb, comandele se primesc din toate pro-MUMi-ie. |a cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie <» mdi. de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d a-una un buul acorieur şj facteur de piano. Noutăţi mu si cale Olteanca, cuadril de Luis V iest 2 fr. Cârmeai quadril fic Luis Wiest 2 fr. Ce ţi am făcut ca oare, romanţă pentru! \occ şi pjgQQ i f,. Sunt Ţiganca, romanţă pentru voce şi piano,r 1 fr. o0 bani, Aluna Mea, Mărie! romanţă pentru voco şi piano du Mărie Duport 1 fr. 50 b. ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE R I C O R D > FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăognte pe lângă acţiunea antiblenoragioă de Copo.hu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provâcâ nici diaree nici grotă ; constitucscu medicamentul prin escelenţă in tratarea bolelor contagiose a ambelor secse, scurgeri vochi seu recente, catare a beşicei şi curze-roa fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonice şi astringente, este mijlocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV R î C O R E FA VROT ] Acest sirop este neâpart pentru a vin deca cu desoverşire maladielc polei şl pete I tru a sfirşi de a curâji sângele după un tratamontu anti-si fiii tic. El feresco de tote ui noriirui nfnln on nof 1 t n 1 i f 1 c t fi 11 o imnotituitAnAl,*. iculosâ tote medicamente,e j Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere peri RICORD, care nu voru purta sigliulfi C. F^VI.OT. tlEPOSITO GENERAL.— F<- Funrol, in2, slruda. Richclien, in Paris : In jj j Iassij, Racomts, Konia; Bucuresci, Rissdorfnr, Zurncr, Thoil; Gnlatz. Tatu- li , seschi, Marino Kurtovicli; Brăila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Folii, ff I Plojesll, Schuller; Barlad. Bre'lner, şi in tute farmaciile. Tipografia N. Miulercu sala Theatrului BosselT