tfcSROURI 23 NOEMBRE 1883 I, |j ABONAMENTELE ştajl. <1* ţara, pe an . . . , 1 > pe 6 luni . . ) ■ pe 8 luni. . , streinitate pe an . . A. N. Dimancea : Puţin importă dacă ar? sau n'are av»re ; aceasta priveşte pe i fauilia sa. Noi ţara. suntem datori să fa-cim onorurile cuvenite inmormăntărei lui Bo'iescu, căci el nu a aparţinut numai fa-m'liei sale, ci a aparţinut ţerei şi a consa ciat viaţa sa ţârei, a lucrat şi a luptat peu tru dânsa, şi astăzi ţara este in drept să rove>’dice azi datoria de a aduce acest omagiu de recunoştinţă distinsului bărbat, care ’i a dat in schimb anticipat toată viaţa sa. Aceasta este nu numai obolul duios ce recunoştinţa ne impune pentru [marile sale merite, dar este chiar incuragiarea gene-raţiunilor tinere pentru ca să vadă cu ochii lor câtă stimă, Jubire şi veneraţi-une are ţara pentru bărbaţii cari se con. sacră intereselor ei. De aceea, cu inima strânsă şi cu lacrâme in ochi, să votăm in unanimitate ca Adunarea legiuitoare să ia un doliu de trei zile pentru a deplânge perderea ce incercăm. Sunt convins că găsesc un deplin e-chou in exprimarea acestui vot, ca omagiu c» dăm aceluia ce lasă astăzi in ţari şi intre noi un adevărat gol. (Aplause.) D. N. lonescu : D-lor nu este vorba numai de a decreta funerarii naţionale ilustrului profesor şi om de Stat pe care T perde astăzi Romania, Perderea sa va fi ireparabilă mult timp in învăţământul public (aprobări), pe tărâmul activităţei naţionale. Vasile Boerescu, elev al Universităţii din Paris, a fost intre cei d’ăntăiu cari a readus in ţară, din acest focar latin de lumini, cultul pentru ştiinţa dreptului. El, cu Bozisnu si cu Costa-Foru, au format acea trinitate inteligentă care a avut o influenţă insemnată, nu atât in politică, ci mai ales in desvoltarea noostră intelectuală pe tărâmul legislaturei. Vasile Boerescu, eminent om politic, cetăţean luminat, plecând din cele mai umile strate ale societâţei, ajunge la cele mai inalte dregătorii in Stat. Pentru talentele sale, pentru cultura sa intelectuală, merită negreşit să fie propus de model. Dar, Vasile Boerescu, ca profesor şi .[advocat, ca cetăţean activ şi la cea din urmă ca jurist şi jurisconsult distins, va rămânea neperitor in memoria geueraţiunei tinere care simte atâta nevoie de a lega de tra-diţiunile desvoltărei noastre naţionale a-vănturile sale presinte. Vasile Boerescu a fost in 1859, acel nu prea cunoscut incâ representant al naţiunei care a grăit in simţul intrgei ţări, cănd a fost ca ea ţara suroră de aici să’şi dea o expresiune politică pentru realizarea unirei cu ţara suroră de dincolo de Milcov. (A-plau9e.) Vocea sa, cuvintele sale a determinat partitele să se îmbrăţişeze pentru ca să aleagă unul şi acelaşi Domnitor pentru aui-be principatele. D-lor, acest prim pas in viaţa sa politică decis despre opiniunile sale politice ulterioare şi nici un pârlit, nici nu grup nu mai poate să 1 reclame ; nici chiar ca om de guvern nu poate să ’1 reclame nimeni. Atunci simplu cetăţean, simplu deputat in Adunarea electivă din Bucureşti, a determinat o mişcare in sinul representauţilor naţiunei, pentru ca să se aleagă Domnul Alexandru Ioan al Moldovei drept cap al Statului României. N’a fost om de guvern, fost cetăţean luminat, expresiunea vie şi adevărată a simţimăntelor naţiunei intregi. (Aplause.) Aci, in acest local nupust. vocea sa dat acea vibraţiune de viaţă care a elec-trisat toată naţiunea. Omul cu cuvânt şi cu minte, om de raţiune ; iată ce a fost Boerescu de la inee-putul carioroi sale. (Aplause.) Omul politic, omul de guvern, nu e treaba mea aci să’l laud sau s-ă’l critic, eu nu pot vedea acum in el de cat cetăţeanul tot-d’a-uua deştept; in ideile sale şi cariera sa lungă, el era la adăpost de farmecul partitelor. Daca Boerescu, dimpreuuăjcu Costa-Foiu şi cu Bosianu, despre cari putem vorbi in voe/eăci toţi sunt cenuşă, dacă aceşti trei bărbaţi, treime iuteliginte, erau mai vulgari iu aspiraţiunile lor şi nu s’ar fi ridicat d’a-supra pasiunilor zilei, ei ar fi fost conducătorii partitei liberale adevărat naţionale şi democratice ; dar n’au voit să lie oameni de pârlit, au fost oamenii ştiinţei, pătrunşi de solidaritatea latină. Oamenii pa-tiioţi şi luminaţi vor vedea in Boerescu, caro dispare, o perdere ireparabilă pentru că totd’a-una el represinta ceea ce este in per manenţâ sentimentul naţional, pe lângă sini- ţimăntul libertiiţei : adică redeşteptarea şi regenerarea naţionale prin ştiinţă. Aceasta punea d’asupra tutulor cdor-1 alte consi-deraţiuni. Vasile Boerescu a reprecontat in ţară d’a pururea acea mişcare poliii'-ă care din 1853 a făcut să se deştepte Românii. Vasile Boerescu avea simpatiele sale de'er-miuate prin convicţiunea cel anima pcntiu solidaritatea României cu naţiunile occidentale. Credincios elev al şcoa'ei din Paris, el represinta iu ţară solidaritatea latină. Bo-ercscu şi ca om poli* ic, şi ca om de Stat, şi ca om de guvern, poate a greşit ; dar nici o-dată nu a fost condus in calea sa de cât de simpatiele sale pentru politica occidentala. Aceasta trebue să o zicem astăzi pe mormântul său pentru că este cea mai frumoasă cununa ce i se poale aduce. Boerescu dispărând dintre noi, est» puţin lucru de a ’i face funerarie naţionale. Trebue ca din iutreagă viaţă a acestui fiu al poporului să luăm învăţăminte pentru a arăta tinerimei că numai conştiinţa luminată face pe adevăratul cetăţian, pe adevăratul om de Stat, si când un asemenea bărbat ajunge la guvern este un patriot esce-lent. Să ne asoeiăm dar la doliul familei pentru că patria, familia cea mare, perde astăzi pe unul din fii săi cei mai insemnaţi, iar universitatea română pe unu! din ma-giştrii săi cu o inteligenţă atât de senină ; să ne ridicăm deci cu toţii in semn de respect spre a saluta, in această ultimă zi, figura aceluia care pentru noi trece in eterna amintire, să ne ridicăm pentru a arăta că representanţii României sunt tot-d’a-una la înălţimea aspiraţiunilor poporului ; că ţara recunoscătoare onorează pe conducătorii săi in calea patriotismului şi a luminei. D. E. Porumbarii : Este foarte greu pentru mine ca să mai adaug ceva in urma cuvintelor pronunţate de d. lonescu spre a exprima durerea ce toţi o simt pentru perderea marelui bărbat de Stat Vasile Boerescu. Am luat dar acum cuvântul numai ca să rog pe onor. Adunare să. bine-voiască a admite prepunerea d lui Dimancea de a se suspenda şedinţa pe trei zile. Voci : Prea bine. — Se pune la vot propunerea d-lui N. Dimancea şi se primeşte in unanimitate. — Şedinţa se ridică Ia 2 oredupe araia-zi, şi cea viitoare se anunţă pe Marţi 22 Noembie. Încărcate in dauna comunei, dovada eon-tra-măsurâtorile făcute de comisiunea numită do con-iliul comunal, care a făcut reduceri simţit-.are din cantitatea acelor lucrări şi aprovisionâri, tară ca pentru aceste reduceri să se primească vr’o reclamaţiu-ne; din contra unii lucrători chiar au renunţat la redu-eroi fv-ută de comisiune a cantităţii de 300 metri pa.tr iţi pavagiu ce trecuse mai mult la cantitatea de 1,500 m. p. ce ligura iu situaţiunea d» plată. III. Onoratul consiliu, intr’una din şedinţe, aprobă ca lucrările de reparaţiune la localul poliţiei să se facă cu oamenii personalului teehnic şi cu materialui procurat de comună. Totalul lucrărilor, după devisul serviciului technic, era de 259 lei lucru şi material, dar şeful acelui serviciu, care cunoştea votul consiliului, cere un a-compt de 500 lei ca sa inceapâ acele lucrări. IV. A luat fără autorisaţiunea comunei mai multe cantităţi de peatrâ de la Suii-man Vel 1 i şi alţii, angageând cu modul acesta fondurile comunei fsra devisuri in regulă spre a justifica trebuinţa constatată a acelui material. Expunerea acestor fapte e (le ajuns pentru a aprecia modul deplorabil cum e condus serviciul technic al comnnei Galaţi. Pilda rea e molipsitoare Primăria de Galaţi nu so lasă mai pe jos celei din Bucureşti. Pentru ce oare consiliul comunal al capitalei să facă fel de fel de neregula-rităţi, risipind banii bieţilor contribuabili, şi cel din Galaţi să nu imite faptele lui, cănd mai ales sunt convinşi să asemenea acte, departe de-a fi pedepsite sub onestul regim de astăzi, sunt din contra încurajate, căştigănd un titlu mai mult făptuitorii in ochii Cancelarului de unt proaspăt ? Zilele trecute, cu ocasiunea unei licitaţiuni, un domn advocat a acu-sat in public po fostul ajutor do primar că face hoţii, şi a repetat a doua I zi, tot in public, că’şi asumă respun-derca acusaţiunilor sale, in stare (îind a le dovedi ca iutemeiate. De astă dată un alt demn, A. Stefânes-cu, tot din Galaţi, denunţă Vocei Co-ourliiinhii neregularităţile serviciului technic al primăriei do acolo. Iată-le : 1. l’riu un raport de la Aprilie a. c. şeful serviciului technic arată că a primit de la D. Suliman Valii cantitatea de 50 metri cubi peatră sfărâmată pentru repara -ţiunea şoselelor, in basa cărui raport comuna eliberează un aeompt de 350 lei acelui furnisor. Mai târziu, adecă la 20 Septembrie, prin un nou raport, arată că acea peatră nu s’a primit şi ca ^surna avansată să se reţină din alte sumi ce D. Suliman Velli are a primi de la comună. Dar ce s'ar fi inti.uplat când vinzătorul uu avea a primi alţi bani de la comună, şi cum rămâne cu afirmarea d’intăi că peatra s’a primit ? II. Mai toat* măsurătoarele de peatrâ şi nisip primite de la antreprenori, precum şi acele de lucrări executate in regie, sunt l>e la L iigureni „Gaz. de Bacău" spune că Ilie Pomană, jidovul de afaceri al boerului de la Ungureni, a luat'o şi el pe marele. Acesta e jidovul, care voind să se arate odată Îndărătnic faţă cu fracţionistul Gh. Lecca când era prefect, a fost pus la inchisoare pentru ca noaptea să'i dea 100 galbeni pe rendâ. Acesta'i jidovul care împăcat cu boerul ia de la licitaţiile ţinute la primărie şiţin in arendă pământurile sătenilor fugiţi sau condamnaţi pentru datorie. Ilie Pomană, nu numai că e arendaş, dar şi acsizar al eo muui şi orăndar cu 3 cârciumi. Lui Po mană nu ’i pasă de legea care opreşte pe jidovi de a vinde prin sate ; când boerul săn e ministru calcă peste această lege şi cănd plăteşte bune chirii. Mai mult incă, Ilie Pomană ca acsizar al comunii „nu voeşte el ca români să vîuză spirtoase acolo unde vinde el." Gheorghe a lui Ioniţâ Sava, săteanul din acea comună, are şi el o cârciumă, dar nu poate vinde, căci Ilie Pomană acsizarul n’are vreme de două luni să ss ducă la crâşmă de a’i coti vasul cu vin, conform contractului ce are cu comuna. Ia să ’l pue ia consumaţie necotit, indatâ T ia de contrabandă şi ast-fel bietul sătean plăteşte licenţa dar nu poate vinde. Se reclame ? Cui ? Sărman judeţ!.... Se zico că Alexe nu era in bune ni cu criminalii’. De mult acesta imbele. reiaţi, ii port» Comunicat Ziarul „Romanul" de la 15 XoemvrieM rent publică o denunţare contra prima munci Cotu-Lung. ţjudeţul Brăila, care i se impută faptul de a fi arestat gal şi ţinut cu lanţul de gât. timp de ore. pe Oprea P. Gbelase piu cătunul So. pentru că acesta a refusat de a eşi să lui ze la facerea unui dig pe malul Siren de pe moşia domnului Nicoleanu. Ministerul, nritând po domnu prefu-t â însărcineze pe sub-prefecful respecţi» proced i la cercetare* faptului denui primit din parte’i răspunsul că, de caX procurorul tribunalului Brăila s’a şi ti ateistă constatare, precum probează mir procurorului sub No. 3.404 din 15 No, bre curent, al căreia coprins este urmaţi „La adresa domniei-voastre No. 7Ţ am onoare a v5 răspuude. domnule pr. fJ că in urma cercetărilor făcute de noi dovedit că plângerea făcută de Oprea Ghelase contra primarului comunei Cu Lung a fost nefondatâ şi nesprijinitâ nici o dovadă." (Monitorii Ştiri din Străinătate A ii uz URI Se comunică „Aderă; ului" că primarul co munei Buda din judeţul Dorohoiu comite cele mai mari călcări de lege. Sileşte pe bieţii săteni a lucra căte 1015 4’le la drum şi in urmă după ce nenorociţii au făcut acest lucru, tot el vine şi ejice că nu e bun, silindui a’l fa'-e do a două oră. De asemeni esecutâ împlinirea contri-buţiunilor cu soldaţi, care fac fel de fel de necuviiuţi, se înţelege cu ştirea şi permisiunea lui. Aşa ia sătenilor găinele şi le mănâncă, fânul şi orzul şi ’l dau la cai silesc po bietele femei de a umbla călare şi alto multe pe care ne abţinem de ale mai menţiona. Mai mult incâ, a ordonat de s’a legat căţi-va săteni eu înănele la gard şi iu această stare ia bătut. Rugăm pe cei iu drept a constata aceste fapte şi dacă se vor (Iove di pe deplin a da in judecată po culpabili. Pacea europeană O depeşă din Berlin, cu data 18 Nov. spune următoarele: „Sa aduc amânuni» < prea importante asupra convorbirii impar* i tului Wilhelm cu preşedintele Camerii prt siene. împăratul a vorbit in timp defl| minute numai despre iubirea de paeiŞ Ţarului, zicând eă in privinţa aceasta are ţţţh Le neindoioase. împăratul a accentuat w ales asupra faptului, că Ţarul Alexisdra i-a trimis prin d. de Giers o epistolă, fu care a respins ori c« idee de enimosi contra Germaniei şi Austro Ungari»i contra raportului dintre acest» puteri, ers a confirmat acest» asigurări faţă cu im-j pârâtul şi cu Bismark." De altă parte un corespondentj din M»-] drid al loaei „Naţional—Zeitung" public»^ convorbire cu bărbatul de stat spaniol novas del Castillo, care a asigurat, căp ţul imperial german s ştiut să ’şi căşti stima atât a partidelor monarhice, cât a celor republicane din Spania. Situaţii Spaniei nu ’i permite de a interveni in politica externă, insă doreşte să păşi treze relaţiuui bune cu Franţa, având totodată simpatii şi pentru Germania, care este representanta păcii şi a ordinii. Cu privire la asigurările pacifice ale pârâtului Germaniei, "Journal des Dcbatf in numărul său din urmă observă urmat»»-rele : „Asemenea declaraţiuni nu pot iăs» nici o indoialâ asupra importanţei ulmuei călătorii a d-lu de Giers la Berlin. Astăzi pare că guvernul din Petersburg, cam aWr-i mat de intemperanta limbajului comiteH Kelnoky inaintea delegaţiunilor, s’a hoţul' să se inţeleagă direct cu Germania. Mi iij ţiul afacerilor streine din Rusia s’a dus B d. de Bismark şi, după cea avut mai mulB intrevederi cu cancelarul, a făcut să vie I Berlin şi generalul \ anuowski, ministrul ■ rtsboiu. Cuvintele pronuuţate de iui pâra® W ilhelm par a proba, că cei doi bar de stat ruşi au reuşit pe deplin iu mi nea lor...“ Tulburări in Albania ral* li Omorul din calea Văcăreşti Sâmbătă, după amiazi, căţi-va din lucrătorii dela o brutărie din calea dela Vâcâ-roşti s’au apucat la ceartă intre denşii. Cearta ăusă, degenerând in bâtae, unul din ei a scos cuţitul ce’l avea la brîu, şi a lovit aproape de tâmplă pe tovarăşul său, Alexe. Pacientul a fost transportat la spitalul Xenocrat. Ei este intr’o stare disperată şi uu o speranţă, că va putea seupa. Parchetul, inşiiinţat fiind, dd. jude de instrucţiune Florian şi primul-procuror Do-hrescu nu voiri* la faţa locului. (.•monitorul a fost trimis la inchisoare. Situaţiunea din Albania se ilustrează prw o corespondenţă din Scutari, primită B| „Press#". Pa la iucepulul lui XovembrBI guvernatorul militar din Scutari, llafii-pjH' a intreprins — spune corespondentul -*■ expediţiune de jat adevărat turcească, i® ţinuturile triburilor Gruda, llotti şi Castrsfi. cu care ocazie a tăiat capetele la câţi*» munteni de frunte, a dus ca prisoniari Scutari ca o sută de Malissori, iar pi»d®; compusa din mai multe sute de boi, cai * oi, a impirţit’o olieerilor şi oamenilor conform vechiului şi frumosului obicei*1 »j strâbu oilor. Cât despe regularea graniţelor turco-muniH negrene, ea deasemenea nu se mişcă «MJW loc, căci se semnalează noi turburari p® *1 Gusinie şi chiar in Vilaetul Kosc'vo (C6lU TIMPUL mAlri), pentru a câror represiune s* 'liBivP0 din t°at0 porţile. fi Resboiul in Egipt > ijlliirile telegrafice, adresate din Cair ţiu engleze se vede, pe de-o parte iii egipteni dezertează, pe de al-jderii turci din oştirea egiptearâ ploca la Suakitn, după cum li se . Ei pretextează, ca prin capitula-sunt ţinuţi sâ iasă din Egipt. Pri-liou, care a şi dezertat pe jumâta-tub ordiuile colonelului Parr. Aces-^u sa ’i urmeze alte două batalioane, ■egatul oştirii egiptene, afara de poliţieneşti. Insa dezertările cu , au resturnat acest plan. După ho-Lnit acum epidemia dezerţiunilor, cu atat mai contagioasă, ca dezer pot fi daţi in judecata, de oare-ce b: ugajat numai iu serviciul de jan-„ |- pentru Egipt, nici decum pentru | de câmp. Aceasta a fost o şireata t a Englejilor, care prin aceasta au H vor pune o botniţa „militarismu ur’aceesta Egiptul sta deschis invazi ordelor falzului profet diu Sudan. Iul militar Bucureşti. Medicul de batalion doctorul Veimberg Adolf din corpul II de armata la spitalul militar Constanţa. Medicul do batalion doctorul Manicea Goorgedin corpul IV de armata la spitalul militar Iaşi. ŞTIRI Q FICI ALE Domuu Nicolae Sava, fost sub-casier, este numit controlor fiscal, in locul domnului C. Botez. Domnu St. Vasilescu, fost director de prefectura, este numit controlor fiscal in locul domnului N. Petrescu, demisionat. Domnu Nicolae Stănescu, vechiu funcţionar şi acum registrator al prefecturei Brăila, se numeşte in postul de secretar al comitetului portului Braila, in locul domnului Mihail Dumitiescu, demisionat. ECOURI sta domnişoara Bârsescu a fost an-pfila 20 Nov. pentru teatrul Curţii din etijpe cinci ani. Anul ântaiu primeşte i» Sorini şi ,pe fiece an tri mai mult. următor 500 |mlois“ reportează asupra convorbirii - prinţul imperial german şi ambasa-nţurancez din Madrid. Prinţul a zis ca i farmania sunt cunoscute simpatiile il«#ntru Franţa; Germania nu cauta ,ţâ cu Spania. Apoi prinţul regreta i î] poate trece prin Franţa, pe care o lin, căci deşi e german, este puţin şi pan, insă un Parisian pacinic. Ii Bruxela se anunţa, că raportul asu-lugetului propune Camerii o insemna-[jducere a lafurilor celor mai inalţi ,itari bisericeşti şi anchetarea caselor |.s ale dioceselor. • depeşa din Londra spune, ca Hi ks-fa fost ucis cu o laDce a trea zi ei din Sudan. La Cair nu se ştie ce Iretrece in Sudan şi sunt temeri ca Ituin va fi surprins de câtrâ cete fl.ahdiului ; de acea Grecii, Copţi şi alatele streine părăsesc acel oraş. Gazeta Tribunalelor Curtea cu juraţi a Seuei.—Proces de bigamie. Curtea cu juraţi a Senei a judecat iu ziua de 15 (27) noemvrie pe individul Gil-lot, in vârstă de 35 ani, amploiat de co inerţ, inculpat de bigamie. Eesulta din desbateri ca Gillot a luat in căsătorie succesiv două femei, fie care dintr’ânsele muma a un copil, al căror tată nu era densul, şi [ e cari i-a recunoscut cu toate acestea in zioa căsătoriei. Gillot a pretins că credea câ ăntăia' s’a femee, a cărei purtare lăsa mult de dorit şi contra câreea căpătase o sentinţa de sepa-raţiune de corp, murise atunci când s’a căsătorit pentru a doua oară. In urma verdictului juraţilor, Gillot a fost condamnat la doui ani inchisoare. D R O Rectificare am iinistrul de Interne rus e insârcinat necute acum decisiuuea luata la in nare de a gracia 65 criminali po- D’A L E ARMATEI In numerul 252 din 16 noemvrie, publicat cate-va renduri privitoare Iad. Th Dorneseu, primarul oraşului Piatra, prin cur s» spunea ca d-sa nu are dreptul la pen siune. D. Th. Dorneseu ue-a răspuns, spunându ne că acea pensiune—de 50 lei numai—o primeşte dupâ mai bine de 28 ani de serviciu, nu numai in puterea vârstei ceruta de lege, dar ancă şi in urma infirmităţilor dobândite pe timpul şi din cauza serviciului. Ca organ imparţial rectificam, cele zise, spre satisfacerea d-lui Dorneseu. ’’a inaiutat la gradul de medic de bata-in reservâ stagiari medicii de ban clasa II, precum urmează: odorul Cerchez Teodor din corpul II armata in corpul III de armata. Docto-Manicea George din corpul FV de ar-l;ă in acelaşi corp. Doctorul Iliescu Geor-din corpul II de armata iQ acelaşi corp. «.torul Ştefanescu Alexandru din corpul I urmata in acelaşi corp. Doctorul Sabin George din corpul I de armată in acei corp. Doctorul Gorânescu Constantin i eorpul I de armată in acelaşi corp. dorul Macovei Iosef din corpul II de aiatâ iu codaşi corp. Doctorul Oncescu colae din corpul II de armată in acelaşi qrp. Medici de batalion in reservâ stagiari se eamă spre a ’şi face stagiul cerut de lt- 1 dupe cum urmează : Medicul de batalion doctorul Culcer Di-utrie din corpul I de armată la spitalul iihtar Craiova. Medicul de batalion docto-il Gorânescu Constantin din corpul I de mită la spitalul militar Craiova. Medicul 2 batalion doctorul Ştefanescu Alexandru in corpul I de armată la spitalul militar uaiova. Medicul de batalion doctorul Maeo- i Iosef din corpul II de armata la spita-il militar Constanţa. Medicul de batalion odorul Spiroi Alexandru din corpul II de timatâ la spitalul militar Constanta. Mediul de batalion doctorul Oncescu Nicolae in corpul II de armată la spitalul militar bucureşti. Medicul de batalion doctorul linei Isac din corpul 11 de armata la spiţa- fapte divers e înecaţi.—In seara de 11 Noembre, lo cuitorul Dinu Mihale Mitruţ din cătunul Golenţu, comuna Maglavitu, judeţul Dolj, inpreunâ cu alţi 5 consăteni ai săi, pumdu-se intr'o luntre, au pornit a pescui pe balta numita Golentu.'Luntrea fiind stricată s^a resturnat cu dânşi in apă de unde au scăpat cu viată numai 5 din ei; iar numitul Dinu Mihai Mitruţ s’a inecat. Cadavrul i s’a scos afara de nişte năvodari cu ajutorul primarului. I L> IC I Pentru economia noastră politică (1) (Ce trebue să facem, ca să putem întemeia o industrie in (ară) inalt grad do prosperitate şi putere, nici se va menţine in posesiunea durabila a bogăţiilor salo intelectuale, sociale şi materiale. Principiul divisiunei muticei n’a fost până aeiirn pe deplin inţeles. Productivitatea ţine cu mult mai puţin la impărţirea diverselor operaţiuni ale unei industrii intre mai mulţi indivizi, ca la asociaţiuuea morala şi materiala a acestor indivizi pentru ur scop comun. Acest principiu nu se aplică dar numai la o fabrică sau la o exploataţie rurală ; el se intinde asupra intregai industrii agricole, manufacturiere şi comerciale a unei naţiuni. Divisiunea muncei şi combinarea forţelor productive exista in naţiune, când produc-ţiunea intelectuala ’i este in raport cu pro-ducţiunea materială, clnd agricultura, industria manufacturieiâ şi comerţul ’i sunt ♦galmiute şi in mod armonic desvoltate. La „naţiunea purarointe agricolă,“ chiar când ea comunică liber cu popoarele manufacturiere şi comerciale, „o porţiune considerabila de forţe productive şi de resurse naturale reman inutile şi neintrebuinţate.“ Cultura intelectuala şi politica şi mijloacele sale de aparare sunt mărginite. — Ea nu poseda nici navigaţiune importanta, nici comerţ întins ; prosperitatea sa, intru cât ea resulta diu comerţul esterior, poate fi intrerupta, turburată, nimicită prin masurile streinului şi prin resbelo. Industria manufacturieră, din contra este favorabila ştiinţelor, artelor şi progreselor politice ; ea măreşte fericirea generală, po-pulaţiunea, venitul Statului, şi puterea ţg-rei; ea da acesteia mijloacele de-a intinde relaţiunile s-l» in toate părţile lumii, şi de a fouda colonii; ea alimentează pescăriile, navigaţiunea de mărfuri şi marina militară. Numai prin ea, agricultura ţării atinge un inalt grad de perfecţiune. „Agricultura şi industria manufacturieră reunite la acelaşi popor, sub aceeaşi autoritate politica, trâesc in pace perpetua ;" el» nu sunt turburate in acţiunea lor reciprocă nici prin resbel, nici prin masurile streinului, ele garantează, prin urmare, naţiunei desvoltarea neîntrerupta a prospe rităţii sale, a civilisaţiunei şi puterii sale. Agricultura şi industria manufacturiera sunt supuse şi de la natură la condiţiuni particulare. Ţ*rile zon»lor temperate sunt special-minte proprii desvoltârii industriei manufacturiere:'' fiind-câ zona temperata este regiunea silinţelor intelectuale şi phi-sice. Dacă ţările zonei toride (calde) sunt puţin favorisate sub raportul raanufacturelor in revanş «le posed monopolul natural de alimente preţioase, pe care le caută cele din zona temperata. Este principalminte schimbul productelor manufacturiere ale unora pentru alimentele celor lalte, ceea-ce con stitue „divisiunea muncei şi ceopeiaţiunea torţelor productive in intreaga lume," sau marele comerţ internaţional. O ţară din zona torida ar face o tenta tivâ din cele mai funeste căutând a deveni manufacturiera. — Ne fiind chemata de la natură, ea va avansa cu mult mai iute in bogăţie şi in civilisaţie, daca ea va continua a schimba productele sale agricole cu productele manufacturiere ale zonei temperate. Este drept câ ţerile zonei toride cad astfel in dependenţă de zona temperata ; dar această dependenţa va fi fără inconveniente, sau mai mult ea va inceta, dacă in zona temperată, mai multe naţiuni 'şi vor ţine echilibrul sub raportul manufacturilor, al comerţului, al navigaţiunii şi al puterii politice ; daca aceste naţiuni sunt nu numai interesate, ca nici una din ele sa u'abuseze de superioritatea sa vis-â-vis de popoarele slabe ale zouei toride, dar daca ele sunt şi iQ stare a o impedica. (Va urma). Ilarii neprimind această propunere, guvernatorul ordonă sâ fie incluşi in moschee până vor muri de foame, ceea ce s’a şi făcut. Lup in piele (le miel.—Mai in (Jilele trecute fu prins de către poliţia din (iradia Mare un individ suspect. Densul avea o faţă femeiuşcă şi purta vestminte preoţes-ci. Dus fiind naintea primăriei, a mărturisit, ca nu c sfânt părinte, ci—o femee. Mai in urmă s’a aflat, că a furat mai multe lucruri preţioase, servitoare fiind in Budapesta; şi de aceea a imbrâcat vestminte preţioase sâ uu fie recunoscuta. Frumos mijloc de scăpat. Mnşine infernale.— Socialismul, aceasta cangrena a evului modern ia dimensiuni tot mai mari. Scopul ei e nimicirea baselor esistente a societăţi de aţii mijloacele ei pe-troleul, praful, focul. Nu este săptămână ca să nu ne aducă firul telegrafic nouă sciri despre crime şi arestări socialiste de prin capitalele Europei Viena, Londra, Berlin, etc. De curând fu arestat in Londra un socialist german foarte renumit. Poliţia a aflat la densul 2 maşino infernale, (maşine de esplosiune umplute cu praf şi dinamită, cari esplodând sunt in efectele lor intru adevăr teribile.) Ancheta esmiso a constatat că maşinele sunt de o composiţiuno ingenioasă, şi pericoloase in gradul ccl mai mare s’a aliat mai departe, câ arestatul socialist Volf ar fi avut insărcinarea de a pune e-diticiul consulatului germău din Londra in ruine. Calendarul american de cfeuiltat, do 366 date istorice, adrese, notiţe, etc., de pu in perete. Preţul ediţiimel ordinare 1 leu şi 50 b delucs 3 lei. De venţlare la fote librăriile din ţâră CĂILE FERATE ROMÂNE La La La r.a L» Lupii in comitetul Trei-scaunelor mulţâ-mitâ legilor de vânat devin pe zi ce merge mai cutezători. Dumineca trecuta un cârd de lupi se năpustiră asupra unei turme de oi in Breţcu, făcend mari stricăciuni; tot in zioa aceea sfişiarâ intr’un alt sat 2 lupi in mijlocul comunei uu mânz. Un călător avu se şi multâmească viaţa numai focului pipei sale, de care ferindu-se lupii, scăpat bietul om viu in comuna Nioitod. Iuimicii omului. — Din o scurtă statistică edatâ de guvernamentul englez din India de ost se vede, ca in decursul anului 1882 fură 22,125 de oameni ucişi pe teritoriul englez al Iudiei de fiare sălbatice şi şerpi contra unui număr de 21,427 din anul 1881, şi anume : 895 de oameni căzură jertfa tigrilor, 278 lupilor, 207 leopar-zilor, 359 hienelor, 202 aligatorilor (un soiu de crocodili) şi 16,479 fura ucişi de şerpi. Tot in restimpul amintit fiisrele sfă-şiară 46,707 de vite cornute contra unui număr de 44,569 din anul 1881. Regimentul englez din India plăteşte pentru fie-care vânat ae fiară o remuneratiune. In anul 1882 fură 18,591 animale sâlbetice şi 322,421 şerpi ucişi, pentru care regimul plăti o suma de 141,653 rupii. (Telegraf Român). PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu hiccpâre (le la 20 Maia 1883. ploegti, Bazâu, R-Sărit, Focjani, Mftrăşegt. Batiu, ornau, laşi, Galaţi şi Brăila (treo ac( ederat) iO ore 44 minute ae ara. Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buz£u, R-Săra-j, Foc-Şini, Mărăşcşti, Brăila, Galaţi, (traa de persoane) 8 «re dimineaţa, Ploeşti, Sinaia, Frodeal (tren d* plăcere) 7 «re dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul miit la Buzăo, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m. ^ Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sevorin, Yercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fulger) y ore dim. (trenul accePrnt) 4 ore 30 m. (ma de persoane.) Giurgiu 5 ©re 15 min. dim. (trenul fulger) 7 oro dim. (trenul de persoane) O ore 10 min. d. a tren mixt). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşt Jl-Surat, Buzău, Ploeşti ftrenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Bozgu, Ploeşti (trenul de per* floaiie) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău, Fireşti (Predeal, Sinaia) 10 ores eara (tren mixt;. De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 1*2 orc 30 min. ameazi. De luVerciorova, T-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 5-min. eeara (trenul accelerat ii ore 20 min io nainte de ame.izi (tren de perBoane) e De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) i0 or dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 m n ssara (tr 2 ul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOM A ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe diua de 22 Noernbre 1883 NOTIŢE BIBLIOGRAFICE * 1 2 A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De vSnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuaţscu, Calea Victoriei No. 32. 50,0 Renta amortiaabiltt . . - 50'0 Renta Română Perpetui . 6°i- Obligaţiuni de stat . . . 6°/o Oblig. Căilor f. Rum. regale 50/0 > Municipale . . 10 fr. , Case! Pensiunilor 3OO 1 5°/0 Scrisuri fnuciare rurale. . 7O/0 , rurale .... 5°|o Scrisuri funciare urdane . 6*ţo » » » 7°lo > » > impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). • Acţiî Bănceî Na^on. Romane 25O 1. , > Soc. cred. mob. rom 250 1. , , Rom. de construcţii 500 1, , , de Asig. Dacia-Tom. 800 I. , , , Naţionale 2OO1. Diverse Aur contra argint . . , . , Bilete de Banque Fiorini valbre anstriacu . . Mărci germane............... Bancnote francese .... Cuiup. V 92--- 921 /., ! O--- 91 - 9oi/t 97- 1021/., 103’/, 83- 836/, 228- 233--- DIU* 92--- 1021/, 1037 87- 88- 98i, 99--- IO2--- 103--- 3?- 34- i330 i340 19S --- 2OO- 230- 233--- 426- 430. 252--- 2cG --- 2»|* 3- 23 4 3--- 2 9 2.11 1 23 1.25- 99'la 100' ziar ilustrat, săptămânal : un şi-a mutat redacţia şi admi- (Urmare) Forţele productive ale popoarelor" uu depind numai de activitatea, de cruţarea, de moralitatea şi de inteligenta indivizilor, sau de posesiunea d* fonduri naturale şi de capitale materiale; ele „depind şi de insti-tuţiunile" şi de „legile sociale, politice şi civile, şi inainte de toate de garanţia duratei,’a independenţei şi a puterei lor ca. naţiune". — Inutil indivizii vor fi laborioşi. economi, ingenioşi, iutreprinzâtori, iuţeli şi morali; „fără unitatea naţionala,' divisiunea muncoi şi cooperarea for productive," ţara uu va ajunge un genţi fără „ ţelor zare n) Broşură de d. Fâgârăşianu. De vin-la librăria E. Graeve, piaţa Teatrului Cimpoiul an : 12 lei, nistraţia strada Clemenţei No. 1. VARIETaŢI Moarte teribilă.—In Maroc exist şi astăzi multe moschee, co au dreptul de azil ; orice criminal, care scapă iutio moschee de acestea, nu poate fi prins de nimeui. Nu de mult trupele guvernului au urmărit pe patru tâlhari vestiţi inprejurul oraşului Dar-Hariza. TilIlarii au reuşit să intre in oraş şi sa scape intr unul diu acele temple cn dreptul de azil. Atunci guvernatorul oraşului s’a dus iu persoana in moschee şi a promis bandiţilor, ca dacă vor ieşi diu moschee, le va transforma pedeapsa de moarte iu o pedeapsa de închisoare, lîl- S’a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" eu privire la săteanul romăn. învăţături practice pentru preoţi, invâţători, seminare, şcoale noi mal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la (ară. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporala. Cu figuri in text de D. G Yuia medic al băilor din Mebadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normala diu Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i sâ dă A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şi C ie Strada Şelari No. 18—20, Grada Lipscan No. 27 următorele calendare pentru anu 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat romăn. mândouă în ediţiunl de lues, ilustrate cu cele mai frumSse gravuri, între care Statui lui Ştefan cel mare, Castelul, Peleşului, Sa naia, eic., şi conţinând mai multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popeseu. Preţul fie-cârul esemplar 1 leu şi 50 b. Calendarul portativ, indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. INTERNATUL DE BAIE I AL D-LLI Heliade Radulescu situat în localitatea cea mal săr, tosă; îti grădina Heliade, plat Mo şilor, primesce orî-când elevi diele se fac după metodele co’ bune şi conform progran lor publice, unde elevii stitut sunt datori a trece examenele spre a putea orî-cine controla pro- Limba fran-obligatoriî. Sttr 1 mal >.or scfile-ace tul in- sresele ce eesă şi se vor face. sunt germană COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde eu preţuri foarte moderate de d. IIie Iliopol, in gangul din faţă, sala Teatrului Bossel. A 11 « 11 o i 11 La magazinul de argintărie, de po calc.. Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preturi foarte inodprate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tavo de dulceaţa, linguriţe, cnşnicioare, zariuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, salbi, diademe de cap, tacâmuri do masa, şi altele de argint. Se primesc comande relative la aceasta ramură, precum anca a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. TI MP UI $ î ™ * K * ' * IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU OASE Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 * ttttXXZfXXXXXX ******* ***** * * MEDIO ŞT CHIRURG Boalele Boalele Stomacului DIGEST1DN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATERSON Ou Bismuth şi Mngnesiă Diplomă de merit la expoziţia din Virna Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacide ş digestive vindecă boalele stomacului, lipsa ele apetit digestiunile grele, aerimile, versăi urile dări afară, colice; ele regularisetiaă funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adli.DETHAN, furmac'Fob St-Deni$.90,Par §i in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe eticheta timbrul guvernului şi semnătura J. FA YARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C I e ( .1 Mtdskliu SaeietaUi Sciintelor Induiiria U din Parts. DESTUI PERU ALBU Melanogen 7Vn««/« cele de P trfi.mrrir LA BOURBOULE sS m «mcaui iminamanti RECONSTITUITA £ Clorurată, aodică, bioarbonată, araenicală O JUMBTATB PÂnA LA I PAHARE PR pi Begener^zft copiii debili şi persdnele slăbite. Anemie, SerofuU, Diabet Friguri Iniarmlta&ta ifiiţllli şlilil || i eâilar mşlriiirii SES0NUL TERMAL ^ MAIO fAfJL LA 10 SBriEMflBE. piarul Parisian GIIL-BLAS Va publica cu inc-epere de la Noembre Cu marc roman inedit BUCURIA DE A TRAI de EMIL ZOLA Abonamente iu toate burounle 3 luni 17 franci De vfinzire la Heyniau de poştă DE VENZARE pe preţurile fonrt efiine donS locur. virane, unul situat in strada Iîadulescu No. 6, avfind 8 şi jum slănjeni tuţa şi j8 luni gimea şi altul in strada Laboratorul No. 5, avtmd 40 stânjeni faţ. şi 02 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. Tipografia A' Mim CU iala Theatrului ;oinmcrcctiau f0( HOTHES.raŞŞ ffiUdlXiC'.^ k R. JcAA-hfqucsTÎGliEaoao.SB^ariji 1 Pitrt^n onH r. S-.Lulo.Ajmc. 2d II ' y<eulei.Ui Phirmiuei. i (Kr&J fmnm f McdliGt’^ ‘ I d boontur , r«« *- ] . K Moltiti II G'iM, PLĂTIBILEJN RATE_MICI : SEjVINDE NUMAI LA G. NEIDLINGER, BUCURESCI f Grand Hotel de Bulevard BUCURESCI: Piaţa Sf. Gbeorghe 81 ( CRAIOVA: Strada Lipscani 31 GALAŢI: Strada Domnească 35 ( RUSCIUC: Knajeskaja Uliţa 75 r * sg j rflALÂOII C0NTAGI6SE ViudfteaPEî sicurâ şi rapide CAUSI LKLE-MOT1IIÎS Approbate de Academia de Medicina midi remed.ul cel mai efficaceeontra acestor maladii. 40 anni de successe necurmatele au dat ua jmmensa reput aţi un şi au dat nascere ia ui1 mulţime de contrafaceri de cari trebue a se piu L Adf'veratele capsule-mothes port pe etiquetta timbrul Fd albastru al Statului Francez ca garanţie a mareej ndstre de fabrică, şi sunt închise In cutii de uă forma specială al căror model redusT dăm mai gios. ,%%IM 13II*OnTAI%X. — Nu trebuesepriimite decât cutiele revestîte de Timbrul fn albastru ce represintăm mai gioş.—Si in tole Pharmaciele. MARELE MkGASfN CM O O tFÎ’ ’ n C3 oo co -o ca uo o o IO LT> “I Q_ ftS CD Co n. CTD O sesonuB Din propria noastră fabricaţiune recomandăm pentru de Iarnă : MODERNELE PALTONE DE C00IMEN AfOTAGNAK etc. C0S-I TUME VESTON FANTAISIE. PANTALON HAUTE-NOUVEAUTE -GELETE BROSCIIE ET LUTHE. Bl.AVI DE VERITABIL SCONG.i 1 Ş0PP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SAC0URI DE VENĂTOARE MANTALE DE LIFTICĂ ET IMPERMEABILE. Cavalerul de mode THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA A1AI MARE ŞI MAI TECHU DIN LUME de-maşijse de CUSUT msth • UTh.jlt, nidofUlO. Bufor-atiunefi si tdts b<5- NEVRAtGIES . . t tB chiaru cu b*Pl,i: ___j iala org»o*lor(i r *• pir®- _______________ .... *-uric luou viadK alo prîo t uburile Levassear, iff., jd-rulul CYoBler. R53 8 fr., r.uiia, in Prauci*-® PrAncia. — L*v**itear farmaeifltti-chiinîatu d« clasa 1 -ai, ro« d« la lUoaualc, PARI*. io ftuctfici ; la dL t6m«r, oi io tdlo faroiAciala Bossel.