□ MINECA 20 NOEMBRE 1883 -.Itea Administraţia, Oalea Victoriei I\r. 32. ABONAMENTELE rn tnnt îi ţara, pe an . . . . > pp 6 luni. , pe 3 Ioni. . . ; n strpinîitate pe an . . •10 lei 22 lei 12 l|t 60 lei ■ en tele se priirneec la Administraţie. ) Capitală 10 bani mimăru Districte 15 bani număra rector : M. PALEOLOGU TIMPUL REDACŢIA, STRADA STiRBEI-VODA Nr. 2. SUMARIU r( ic olul tip fond tiri telegrafice, ronicfl. Cor. n dealul mitropoliei: Un spectiiov. lomânii din Ungaria 8'osta bovina loscliiderea Ateneului român lîbtiri din străinătate. Ştiri oficiale iiemoriul Dobrogenilor \runta eu omor razela trib; D. Ii. idei. ştiri teatrale. Starea comerţului faţa cu tarifele. Intrate or Stamate V Informaţii Huciiiosii, 19 Noembre 1883 Nu se putea apreţia mai cu reser-ă şi respect impasibilitatea iu care se ede Coroana faţă cu starea de lucruri itemeiată de către primul ministru ctual, d. Ion Brătiauu, de căt ast-Tol precum a făcut-o foaia franceză i.'Inclependance Roumaine. Noi am reprodus articolul seu intitulat Caoeat Rex, pentru că ne u-jiiam şi cu fondul şi cu forma sa. Dar n am crezut că se va găsi ci-Hieva care să-i atribue acestui arti-tcol un spirit anti-dinastic, o tendinţă resturnătoare. ‘ căci ori-ce om de bun simţ a putut vedea că aceasta nu resare din nici-o frasă şi din nici un cuvent al lui. A trebuit ca tot regimul impostu-rei să dicteze foiei sale stipendiate, a ' ’intoarco sensul traselor din zisul articol, pentru ca să adjungă la conclusi-unea că Oposiţiunea a făcut o ame- I- ninţare către tron şi că ’i-a dat avi-sul .. ii -ye păzească bin ! “ Ast-fel este interpretarea jurnalului La Gazelte de Boumanie, inspirată lui ori de la d. Mitiţă Sturdza ministrul de Externe, faimosul autor al broşurei Spionul Prusac, ori de la preşedintele cabinetului. d. Ion Brătiauu, conducătorul mişcării ce sc făcu ia 1875 pe basa celor coprinse in broşura Spionul P nuac. Organul stipendiat caută apoi să ne şi combată, că ii'am insemna nimic, că ii'am putea nimic, căci Regele este adenc inrădăcinat in iubirea poporului Român intreg, pentru ca să-l poată cutn-va atinge vre-o a-me 11 in ţâre. Nu ne luăm sarcina a spune Regimului ce poate şi ce ar putea sa Iacă Oposiţiunea. Aceasta ar fi cel mai puţin o copilăria pe terămul căreia nu oamenii maturi pot să alunece. Destul va fi insă să isbim de impostură, de intrigă bassă, sforţarea ce ’şi dă foaia ministeriale a atribui, mai cu seamă partidului Conservator, idei şi tendinţe ostile dinastiei. Pentru ca să nu ne aşezăm şi noi ca d-nii Rosetti-Brătianu pe tSrfimul declaraţianilor amoroase, nepotrivite cu caracterul oamenilor maturi, corespunzătoare numai la natura pasionată a celor fără raţiune* *, cari iubesc păna la adoraţimte şi urăsc până la asasinat, după cum ii atrage sau ii respinge puterea fermecătoare ; nu vom măsura ;tci dragostea ce poate avea partitul Conservator pentru Regele nostru. Este insă lucru uşor de înţeles, pentru ori-ce bărbat dc inteligenţă, că nu spiritul pârlitului Conservator, in oposiţiune astâ-zi, poate fi frământat l Ei ! dar credem cu multă inteligenţă pe Regele nostru ca să presupunem că s’ar putea amăgi de insinuările interesate ale consiliarilor infideli de ieri ai Majestăţii Sale. In rîndurile noastre nu conspiră nimeni, cu toată durerea pe care o simte mai mult de căt ori-cine partidul Conservator, asupra căruia cad mai cu S'amă toate sarcinele ce sporesc prin jafurile şi risipele guvernanţilor de astă-zi. Dar nu am putea noi tăcea, nti ne-ar fi nouă permis, tocmai ca cei mai interesaţi a se păstra dinastia, inrădăcinăndu-se căt mai mult in inima naţiunii, să trecem cu vederea consecinţele la cari poate duce murmurele ce se ridică contra Regelui chiar din toate unghiurile ţărei. Cănd se vede că totul sub mâna primului ministru Ion Brătianu aad-juns o' batjocură, că representaţi-unea naţională este transformată intr’o bursă de interese private, unde joc acţiunile Chiţu contra acţiunilor Stătescu şi ale lui Serurie-Cariagdi contra celor ale lui Bibieescu-Sergiu; cănd posibilitate de control parlamentar nu mai este; cănd in lipsa lui, in intrul ţerei s’a constituit pleaşca, iar in afară umilinţa şi trădarea ; şi cănd apoi ştie ori cine că de la Rege numai depinde de a se prelungi şi inrei această stare de iu cruri, sau de a se curma; lumea asuprită şi isbită in tot ce are mai scump, avere şi naţionalitate, nu’şi poate stăpăni un natural strigăt de protestaţiune contra impasibilităţii coroanei. Şi să ne fie permis a o spune aci, că, daca Conservatorii simt intr'ade-văr un element de ordine in ţară, chiar in oposiţiune când se găsesc ; nu e mal puţin adevărat că sunt alte elemente de caracter turbulent, pe cari le agită pe drept cuvînt o si-tuaţiune desolantă ca aceasta. Acţiunea lor ne dă serioase îngrijiri, pentru că ea este ademenitoare cănd găseşte un terem propriu de exploatat după temperamentul lor violent. Iată pentru ce, cel puţin in căt priveşte partitul Conservator, 110-am asociat la strigătul din L'Independance Roumaine, pe care '1 mai şi repetăm odată cu această ocasie. Nu ni se vorbească de inc-onstitu-ţionalitatea intervenirii Regelui, de maxima constituţională adoptată de o-casiune, că Pegele domneşte iar nu qu-rerna, in care vor să 1 tina ca in faşă consiliarii coroanei de astă-zi.—Nimeni n’a cerut vre-odată ca Regele să guverne şi să nu domnească. Din contra, tocmai spre a nu lăsa sa se aci editeze părerea că Regele guvernă atunci singur om, primul seu ministru, care nu mai depinde de căt de voinţa Regelui ; pentru aceia se cere Majestăţii sale să alunge de la sine un consiliar atăt de compromiţător bunelor intenţiuni ale Majestăţii Sale şi intereselor vitale ale ţărei. Să o facă Majestatea sa cu o oră mai nainte. pentru ca să legitimeze încrederea care s’a pus in lealitatea Majestăţii Sale şi să înăbuşe spiritul turbulent care căstigă din ce in ceterSm. Osteneala ar fi de prisos a face apel la precedente. Chiar daca nu s’ar putea aminti scrisori domneşti intervenind pentru libertatea alegerilor, sau schimbare de minister din propria iniţiativă a Regelui, ar trebui totuşi ca Regele să afle, in nobilele intenţiuni ale Majestăţii Sale, curagiul de a isbi de moarte starea de lucruri actuală; căci la fapte de dreptate şi de ocrotire naţională, popoarele, cari nu sunt doctorul lui Moliere ce voia să moară bolnavul dupe toate regalele ştiinţei, vin caşuri când bine-cuvintează abaterea de la procedură. comisiunea de ancheta pentru tarifa vamala eand'dati ministeriali la aceste trei postur, au fost aleşi fie-care in parte priD 204 181 şi 193 voturi; candidaţi stângei dizidente u’au obţinut de căt 124, 107 şi 103 voturi. CRONICA de cugetări resturnătoare, cănd in di-j când adj unge a dispune de putere un J lor a ales doi secretari şi un membru in nastiă se resumă o aspiraţiune generală, a cărei împlinire a pus capăt fluctuaţiunilor pernicioase de mai ’nainte. Pătrunderea despre aceasta o probâ acest partit atăt de bine, in căt sub măna sa fermă, trebui să cază ruşinată acea conspiraţiune de cabinet chiar, care isbucni in scandalul de la Sala Slătineanu din 1871, preşedinte al Cabinetului fiind d. Ion Gliica, asociatul politic al d-lor Rosetti-Brătianu, iar ministru mănă dreaptă d. Di-mitrie Sturdza, actualul ministru de Externe. Judecând dupe dSnşii, aceşti oameni ’şi zic negreşit: vor face şi Conservatorii ca noi! sau, chiar de n’ar face-o, fiind că noi am dat probe că lucru e posibil, făcănd-o noi pe cănd eram in oposiţiune, să le aruncăm in spinare acuzaţiunea de conspiratori! Anunţăm cu adencă părere de rău încetarea din viaţă la Paris a d-lui BBOERESCU fost ministru, profesor la Universitate , jurisconsult însemnat, fost senator. Ţara pierde pe un fiu al ei de mare valoare. Rămăşiţele mortuare vor fi aduse in Bucureşti. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris. 29 Noemvrie. —„Camera deputaţilor D, Clemeneeau cere a interpela guverul asupra atacerPor din ToDchin. D. Jules Ferry, preşedintele consiliului, propune Ca-meri d’a amăna această interpelare când va fi discuţia creditelor cerute pentru expediţia din Tonchin, fiind-ea atunci toate documentele care privesc Gestiunea, vor fi publicate in cartea galbenă şi atunci Camera va putea face un examen aprofundat. Ministrul afacerilor străine, preşedintele consiliului, adaogă că meraorandu Chinei n’a tost semnalul rupturei, dar din contră punctul de plecare al noilor negocieri. Propunerea d lui Jules Ferry a fost a-doptaiâ prin 308 voturi contra J95. Londra,, 29 Noeutvrie—Se acreditează sgomotnl că înţelegerea definitivă a d lui de Lesseps cu armatori englezi, privitoare la canalul de Suez. e imineută. Roma, 29 Noemvrie.— L Opinia>i zicci că propunerea intervenirei Italiei in Sudan nu e serioasă. „Agenţia Ştefani" declară fâră fundament zgomotul că Englitera ar fi oferit unei alte Puteri grija de a apăra interesele Europene in Sudan. Cair, 30 Noemvrie.— Ointr’uD detaşament de 600 jandarmi egipteni, trimişi la Sua-kiui, 260 au dezertat inainte d a sosi la Suez. Brnxel. 30 Noemvrie.— Oficialul publică numirea d-lui Hooricks ca ministru al Belgii lu Bucureşti. Roma, 30 Noemvrie.—Camera deputaţi - Un duel cu pistolul a fost ieri dimineaţă lângă ipodrom. intre d. maior VI.. şi d. Al. M. Nici unul din adversari n’a fost lovit. * Expoziţiunea cooperatorilor se inchide irevocobil in ziua de 21 Noemvrie curent, orele 6]seara. Publicul care n’avizitat'o inca sa se grăbească a se duce s’o vaza până la acea epocă.—Dar cu vizita M. S. Reginei cum a rămas ?... * Prefectura poliţiei capitalei a cerut tribunalelor de judeţe o listă complectă de toate falimentele pronunţate in cei din urmă ciuci ani. Măsura aceasta s’a luat diu cauză că un mare număr de comercianţi din provincie vin să se aşeze in Bucureşti, şi poliţia trebue să le cunoască antecedentele. # Clădirea palatului justiţiei se va incepe la primăvară pe locul situat in faţa biseiici Doamna Bălaşa. * Inspectorii generali ai armatei se vor in-truni la 25 curent in Bucureşti, spre a Întocmi tablou ioaiotarilor in armată. * Postul de contabil al primăriei e pus la concurs pentru zioa de mâine 20 curent, orele 2 d. a. * Procesul omorâtorilor lui Scorţe,,nu la Bordeni se va judeca la 7 decemvrie de Curtea cu juraţi din Ploeşti. * D. Chiţu-Strâmbeanu, abusiv ca ministru de justiţie, dar recunoscut bun la ministerul de interne s’a hotărât sâ’şi dea demi-siunea.—Nu credem până ce n’om vedea. Nu e d. Chiţu omul, care ar fi in stare să se lipsească aşa uşor de un portofoliu. Ştie d-sa bine că alta e a fi mini-tru, şi cu totul alta e a fi simplu advocat muritor. Ş’a-poi, ca ministru işi poate face mai bine trebuşoarele ! * Se pare că până iu sfârşit greul de cap şi de corp d. ministru de fiuanţe Lecca, călâid de la Ungureni, a fost capacitat că trebue să primiască pe d. Protopopescu ca Director general a) regiei tutunurilor şi sârei. * La Predeal, Moineşti, Vas’uiu, Codaeşli, Huşi şi Drăncoui a căzut zăpadă in cantitate mare in ziua de 17 noemvrie. In Bucureşti, azi, 19 noemvrie cerul este acoperit de nuori. * Am reprodus după „Resboiul" că in comuna Pantelimou s’a întâmplat un omor şi că făptuitorul este d. I. Musceleanu. In numărul de azi „Resboiul" publica o scrisoare a numitului domn care declara că a iost in legitima apărare precum s’a constatat şi de către parchet. * Rugăm pe confraţii dela „Liberalul" din Iaşi, cărora le trimitem ziarul in schimb, sa cerceteze care e pricina că nu ni «e mai trimite foaii d-Ior? * Comi-dun a internaţionala, însărcinată cu cercetarea conflictului dela Vulcan, ’şi-â terminat lucrarea. Resultatul ar fi favorabil RomauDi. * Abia s’a pus in discuţie chestiunea de a se susţine iufiinţarea unei industrii in ţară printr’un sistem vamal protector, şi vedem deia că streinii au inceput a o combate prin diferite mijloace, pentru ca nu t ANUL AL VITT —No. 25f, ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pac. III . . . 1 30 , „ II .... 2 50 . inHDţnrile ji inserţiile se primele BncnreştI, la Administraţia ziarulni ia Viena, la binronrile de annnţnri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile neTrancate na se primei Manasorlsele nrlmprlmate se ard. cum-va să prinzâ rădăcină o asemenea idee salutară. — Intre altele, observăm că ziarul german de aci, „Bucarester Tageblatt" care număiâ printre colaboratorii săi şi pe d. D. Sturdza, ministrul trebilor din afară, a început o serie de articoli economici sub titlu „Industrie ori Agricultură? in care autorul se incearcă a desminta de la ideea de a se protegea industria in România, căreia ii recomandă ea neapărat agricultura. Noi sperăm că d. Făgârâşeauu, care a ridicat această chestiune in public, va veni la timpul său a lumina şi mai mult aceste chestiuni importante. * Colegiul II e'ectoral pentru consilierii generali de Ia judeţul Brâila e.te convocat, in ziua de 10 decembre 1883, ase intruni, la orele 10 dimineaţa in localul comunei de reşedinţă, ca să aleaga duoi consilieri la vacanţele declarate in consiliu. * Colegiul III electoral pentru consilierii generali de la judeţul Teeuciu este convocat, in zioa de 11 decembre 1883, a se in-truni, la orele 10 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţă, ca să aleagă duoi consilieri la vacanţe'e declarate in consiliu. In zilele de 28 şi 29 ncembre se vor alege delegaţii ce compun colegiul III. * Domnu Jampolis Iosef a obţinut dreptul de liberă practicare a mediciuei in tain in limitele gradului său de licenţiat in medicină. Concursurile pentru duoă posturi de medici secundari, cari sunt ocupate provjsoriu şi anume: 1 pentru specialitatea de medicină la adulţi (divisiunea II medicală spitalul ColentinaJ; 2. pentru specialitatea de maladii mintale (ospiciul Mârcuţa), s’au amânat pentru ziua de 15 februarie 1884. * Luni 21 nov. tor. ora 2. p. m. d-1 Di-mitrie Butculescu va tine o conferinţă asupra eooperativismului in localul Exposiţiu-nei. Apoi va declara exposiţiunea inchisă. Cor. DIN DEALU MITROPOLII Iată două interpelări la orizont: D. Arapu anunţă d-lui ministru de Finanţe o interpelare relativă la schimbarea bâlciului din oraşul Botoşani, iar d. Stră-jescu d-lui ministru de culte şi Instructiu-nei asupra neaplicarei legii gradaţiuuei lefu-î ilor profesorilor. Se alege d. Bibicescu ca membru pe lângă casa de depuneri şi eonsemnaţiuni iar d. Ştefan Belu, ultra liberal, uitra re-visionist, ultia. . etc... pe lângă casa Pensiunilor. Camera trece apoi in secţiuni şi după o jumătatea ora se reiueepe şedinţa pentru continuare discuţiei asupra venzrei bunurilor statului. Şedinţă seacă de ori ce interes. Un spectator. ROMÂNII DIN UNGARIA Citim in Gazeta Transilvaniei: Toate le-am fi aşteptat mai curănd dela ciudata discuţiune asupra Dgei pentru casă-toriele intre evrei şi creştiui, numai aceea nu, că ia să dea ocasiune d-lui Tisza spre a anunţa un şir de măsuri escepţionale, de suspensiune a libertăţii presei şi a imunităţii deputaţilor. închipuiţi vă numai : sus-pensiunea libertăţilor constituţionale, anunţată de către Coloman Tisza, omul, care ’şi-a supt toată puterea din peptul acestor libertăţi, care a crescut dintr’o atmosferă a liberului cuvânt, care a învins prin cu-vtlnt şi caro nu pos,-dâ nici azi o ai mă mai tare ca cuvântul, ce voeşte să i retra- TIMPUL gâ altora) Şi această anunţare este primiţi ou aprobări sgomotoase de către o partidă care se numeştejiberala ! Suntem in ade vâr iu ajunul sfârşitului liberalismului V Ast-fel vorbeşte, nu vr’o foae dintre cele ce sunt contrare d-lui Tisza, ci un organ care in tot-d’a-una s’a numărat intre adoratorii liberalismului unguresc şi care a ad mirat necontenit dibăcia, ce i se pare că o desvolta d-1 Tisza in apărarea intereselor de supremaţia ale rasei maghiare „iutre marginele libertăţii constituţionale." Era un timp cănd ziarul in cestiune — „Neue freie Presse" — indemna pe miniştrii Austriei, pe d-nu Taaffe şi soţi, se ’şi ia e-semplu dela „omul de stat liberal", care conduce destinele Ungariei. Graţia talentului ce l au politicii unguri de a se discredita inaintea lumei, organul vienez, speriat de consecuenţel* ce voeşte să le tragă azi d 1 Tisza din liberalismul seu, cel supt la pep-tul dietii dela Debretinu, esclama : Et tu mi fiii Brute? .N’am avut nici-o-dată încredere in liberalismul unguresc, de aceea n'am fost nici o-dată in posiţiaTde a admira frasele bombastice^ liberale, de'care se folosea preşedintele consiliului Tisza in enunţările sale din parlament, cu scop de a se duce opi-niunea publică din monarchia şi din afară. Şi nici chiar postulatul lui cel mai recent ca parlamentul se-i dea o „putere mare" iu mană spre a infrâna unele foi române şi slave nu ne a surprins. Cunnaştem de mult veleităţile reacţionare ale d-lui Tisza, cunoaştem chiar”şi sorgintea lor. L’am văzut d* nenumărate ori in ce mod despotic ’şi-a manifestat mult lăudatul său „liberalism" faţă de naţionalităţile nemaghiare ; l’am văzut in parlament; fam văzut in administraţie; l’am văzut la urnele electorale Pam văzut in presă,! ^Pretutindeni acelaşi Tisza, care a jurat nimicire la tot •ste după chipul şi asemănarea sa! Ministrul-preşedinte vorbeşte de „unele foi române, cari agită in contra Ungarei." Ştim noi foarte bine, care foi le înţelege densul. Organul lui ne-a spus’o deja cu câ- nişte locuitori cari '.şi aveau vilele in cărdul infectat de la Orasna-Leu ca pendinte tot de comuna Mitoc şi pe care le-au adus in efituna Glii renii-Curt, unde boala a luat naştere acum. Deschiderea Âtheneului Român Programa conferinţelor pi anul 1883-1884 ce nu te-va săptămâni mai inainte, că acum „ne- a venit şi nouă rândul". Ne-a spus şi ace-e*> că in ce consistă agitaţia noastră contra Ungariei. D-1 Tisza pretinde„câ ne inchinâm unor instrumente de ale lui. De pildă un prelat işi uită misia sa sfântă, se face agitatorul d-lui Tisza, ne insultă pentru că avem şi noi convicţiunile noastre ca cetăţenii unui stat, ce "se zice 'constituţional, şi cere dela noi ca să devenim slugile oarbe ale unui guvern, care şi-a pus de ţintă distrugerea naţionalităţii noastre. Noi indignaţi până la suflet de o asemenea procedare ne ridicăm glasul in apărarea poporului nostru şi a liberului cuvânt al cetăţeanului, iar organul guvernului ne declară pentru această laalâ şi oorecta purtare de agitatori in contra Ungariei. Daca combatem pe o uneltâ a guvernului lovim in d-1 Tisza şi lovim m Ungaiia, pentru că d-1 Tisza este Ungă ria personificată. După această teorie modernă constituţională este lesne de inţeles, că d-1 Tisza a căpătat gustul de a'ne arăta, că şi „puterea de stat maghiară ştie să lovească daca vrea". Preşedintele consiliului are chiar gânduri foarte rele, căci cere de la dietă o „purtare mare" pentru că sâ infrăne foile române şi slave. Deunăzi am semnalat apropierea pericolului, astăzi constatăm, că inimicul liberului cuvânt este înaintea porţii. Ne au legat de mf“nl şi de picioare in căt nu mai putem să n« mişcăm nici in dreapta, nici in stânga, eeea ce au dovedite in mod eclatant chiar *1 alegerile din urma municipale; acum vo-ese sâ ne bage şi in gură un nod, ca să nu mai putem nici striga când ne lovecs. hu ştim_.ce iă facem mai intâi : să ne in-tristâm văzând ce soarte ne mai aşteaptă mea de aci încolo, ori sâ ne bucurăm că despotismul naţional ’unguresc> trufia sa oarbă aruncăndu’şi raasea, toată lumea europeană va vedea hidoasalui faţa şi’i va'cunoaşte odată pe) „liberalii" Unguri, că sunt şi ce plătesc! La 28 Noemvrie se va deschide printr’un discurs ţinut de d-nu C. Esarcu. După aceea d-nu N. Ionescu va ţine o conferinţă despre „învăţăminte din Istoria Patriei." La 5 Decemvrie. D. V. A. Urechiâ. — „Franţa şi România in secolul al 18." La 12 Decemvrie. D. Gr. Tocilescu, — Isvoarele Istoriei Române. La 19 Decemvrie. G. Sion. — O nuvelă La 5 Ianuarie. Gr. Ventura. — Despre musica arabă in raport cu musica populară omână. La 8 Ianuarie. C. Disescu. — Partidele politice. La 15 Ianuarie. D. Ionescu. — Divor-urile noastre. La 22 Ianuarie. -Mihâiescu-Porumbaru-Mirabeau şi Gambetta. La 29 Ianuarie. G. Panu, — Fantasie şi Realitate. La 2 Fevruarie. C. Arion—Statul antic modern. La 5 Fevruarie. M. Gaster. — Apocrifele in literatura română. La 12 Fevruarie. Gr. Vulturescu.—Moravuri vechi şi moravuri noui. La 19 Fevruarie. Eustaţiu. — Statul şi limitele sale. La 23 Fevruarie. Crâciunescu. — Şcoala şi naţionalitatea. ’ La 26 Fevruarie. Dr. Gr. Romniceanu.— Despre alăptare şi înţărcare. La 1 Martie. D. Paladi. — Patriotism şi cosmopolitism. La 4 Martie. St. C. Mihăilpscu.— Despre determinism in ştiinţele sociaie. La 8 Martie. Em. CreţuLscu. — Despre luptele intr un stat democratic şi progresul libertăţii in Europa. La 11 Martie. G. D. Teodorescu.—Petrea Creţu Folcnn, lăutarul Brăilei. La 18 Martie. D. A. Dimitrescu. — Bo- italo asupra raporturilor statelor europene | intre dânsele. In Fonkia şi in China eau-gajatâ direct numai Franţa, dar şi Anglia are mari interese acolo ; de altă parte eve-mentele din Sudan şi din Egipt isbesc in prima linie numai pe Anglia, insă şi Franţa e interesată aci, după ce anul trecut a lăsat să fie respinsa din posiţiunea’i politică la Nil. Dacă întinderea roscoalei musulmane peste graniţele Egiptului ar putea sa aibă urmări falalo pentru dominaţiunea engleza din India şi pentru posesiunile franceze din nordul Africei, tot asemenea şi prin succesul eventual al Chinpjilor in Tonkin ar fi ameninţate coloniale franceze dinludiapos-terioară, precum şi coloniele engleze din Asia orientală şi din porturile chineze. Chiar si cele-lalte state europene ar simţi reacţiunea unor asemenea evenimente. Dacă mişcarea musulmană s'ar întinde spre nord mai mult ar putea suferi acelea state, cari au mahomedani intre locuitorii lor. In faţa unei asemenea perspective ar fi de dorit, ca puterile, ale căror interese sunt mai ameninţate, adică Franţa şi Angliai să re-nunţo le rivalităţile lor iu Egipt şi in Asia orientală, căutând să ajnnăg la o soluţiune, ce ar fi spre binele intregei lumi civi-lisate." Germania si Rusia lintineanu. La 22 Martie. G. Marianu.— Despre noua generaţia (schiţa de moravuri şi caractere). La 25 Martie. Remus Opran.—Dobrogea. La 29 Martie. D. Dobrescu —Petru Rareş. Olânescu. — Moravuri La 1 Aprilie. D. orientale. La 12 Aprilie. Laurian.-Reforma mintală La 15 Aprilie. C. Stâncescu. - Rolul artelor plastice in instrucţiunea şi educa- ţmnea popoarelor (arteleplastice in România) Foile vieneze văd o apropiere amicală intre Germania şi Rusia. Aşa „Deutsche Zei -tung" scrie: Relaţiunile dintre Germania şi Rusia par se fi ameliorat considerabil in timpul din urmă şi decănd cu voiajul d-lui de Giers nu lipsesc simtome in această priv înţă. Câtră „Times11 se scrie din Berlin: „Faptul, ca mi- nistrul de resboiu rusesc, la intourcerea sa din Wiesbaden, a petrecut mai multe zile in Berlin, a visitat cele mai însemnate institute militare, intrând in relaţiuni de aproape cu cercurile cele mai inalte militare, se consideră ca o nouă probă a raporturilor amicale ce domnesc intre Ger- şi Ru-ua. Generalul de Wannovsky a fost primit de împăratul intr'un chip prea graţios. Trimiterea unei escadre ruse pentru ca sâ primească pe prinţul imperial german la Genua este un nou semn că’ Rusia caută a se folosi de ori ce ocazie spre a şi forma raporturi mai bune cu Germania, care şi dânsa e inspirată de aceleaşi ten dinţe.“ ŞTIRI Q FICIALE Domnu Gergo Tzapardea, inginer civil de la şcoala specială de geniu civil din Gând, se admite in copul de ingineri ci.iii al mi-nisterulai, cu gradul de elev inginer şi cu retribuţiunea de conductor clasa I de la personalul inginerilor şi conductorilor. Ştiri din Străinătate cine PESTA BOVINĂ Dupe şti'nţele primiţi; de la domnu prefect al judeţului Dorolioiu, epizootia de pesfa-bovină s’a ivit şi in cătunul Ghircnii-Curt pendinte de comuna Mitoc acel judeţ. Boala a fost introdusă de către Franţa Camera fianceză a inceput cu bugetele, după ce sâ se ocupe . a votat proectul de ;ege asupra cumului de funcţiuni. Această declara in art. I lege unei 111 arc. L că ocuparea funcţiuni publice, retribuită de stat, este in-concihabila cu mandatul de senator sau deputat. Escepţiuni se fac in favoaiea lr'*°r $i a sub-secretarilor de stat ; fesorilor mimş-a pro- cari nu se numesc direct de catrâ stat. ci sunt propusi de colegji ]()r . # am basadorilor şi trimişilor. Cel care uneşte o asemenea funcţiune cu un mandat de senator sau deputat primeşte numai o leafa si anume cea mai mare. In peivinţa militarilor şi a ofieerilor de marină, ministrul de resboiu Campenon a pledat pentru principiul, ca in interesul disciplinei militar activ sâ nu se nici un aleagă iu Carnarâ sau senat şnpărerea lui s’a adoptat. Despre Orient Africa Şi Cu privire la evenimentele din Asia „Neue Freie Presse" scrie : „Orientul atrage iarăşi toată atenţiunea lumii şi cu toate că de astă dată nu e vorba de acea parte a răsăritului, care io acest secol a dat ocazie dâja la trei mari şi sângeroase resboae, totuşi, atăt mişcarea i-slan.itâ din Sudan, c-ăt şi conflictul Frânţi i cu China formează nişte cesliuni de o im portanţii considerabila, a căror descălţare şi soluţiune ar putea lesne să aibă reacţiuni Memoriul Dobrogenilor Domnului P, ■eşedinie al comil/ului de miniştri şi Domnului preşedinte al onor. Camere Legiuitoare Locuitorii Dobrogei, şi mai in deosebi populaţiunea din Oraşul Constanţa caro era plină de speranţă in viitorul deschis acestei provincii de când a trecut sub domina-ţiunca Romană, văzînd că emigraţiunea ajuns a li atât de numeroasă, in căt inspi ră cele mai mari griji pentru viitorul ei, a (ost nevoită a se întruni penftu a sa coih-fatui pentru cercetarea adevăratelor cause, şi â avisa in acelaşi timp asupra mâlurilor ce cred de trebuinţă u se lua de urgm-ţa pentru irapedicarea emigraţiunei, şi in acest scop ne-a autorisata veni şi ale pune in vederea d-voastră cu rugăminte să bine vuiţi daca le veţi găsi nemerite sâ faceţi a inceta aceste cause ale emigraţiunei, singurul mijloc după opiniui. 1. generale nu numai de a se opri emigraţiunea, dar a asigura până la un punct întoarcerea chiar a unei mari părţi din cei ce au emigrat. I. „Suspendareajfegci de recrutare. După toate informaţiile luate aplicarea Icgei de recrutare este causa determinantă a emigraţiunei populaţiunci musulmane. Apărată de tributul sângelui do zecimi de ani, ne cunoscând limba ţărei este natural că serviciul militar sâ’i inspire frica. Descuragiată apoi prin aplicarea greşită a lego.i asupra 'pro prietâţei imobiliare diferite taxe şi imposite ue cunoscute ei sub guvernul Otoman, deosebit miseriade oaie este bântuită, ea crude că nu mai are nimic bun do aşteptat aci. — Starea de transiţiune nu a edificat-o so vede in destul asupra avantagielor ce dă un Guvern constituţional. Consecinţele rcsbelului şi ne putinţa de u şi ameliora posiţiiinea in urmă, incă con-tribue la descuragiarea ei. Nu puţin poate favorisa emigrarea şi propunerile ce ei s’ar fi făcând de guvernul ţărei unde se duc. Fanatismul religios poate să fie şi el o e.iusă a emigrărei, cu toate că după afirmările musulmanilor mai cu seamă a tata -iilor, aceasta nu ar contribui de loc, adulând ca csemple de justificare şederea lor in Rusia de atâta timp fără ca sâ se gândească de a pleca de acolo ; nici o dogiuă religioasă nu’i opreşte a se lua măsuri ca sâ dispară. 4 Modificarea legei de percepere cât pentru Dobrogea. înainte împlinii ea conlribuţiiinilor statului a fost in sarcina comunelor. Atunci strângerea dărilor să făcea cu blândeţe, se ţinea compt de cei fără mijloace cărora Primăriele le acordau termene pentru plată. După noua lege fiiind instituiţi perceptâricu remise din sumeio ce adun este natural caa-ceşti agenţi să ’şi pue nu numai toată ac tivitatea lor dar şi înverşunarea lor pentru a strănge dările cât mai repede şi mai multe. Interesul lor le dictează de a nu ţine seama de nici o consideraţiune d- nici o imprejuraie. Chiar daca unii mai umani voesc a împlini dările intr’un mod astfel ca contribuabilul Ţfarâ mijloace să nu simţâ greutate plâtindu-le ; pedepsele prevăzute prin legea de percepere penii u ne-vârsarea debitelor la termeoilo fixate ; mi-pulsiunea puternică ce li so dă de inspectori şi controlori ii face să impună tăcere inimei şi raţionamentului lor, şi sa devie nişte călăi fiscali. Consecinţele acestei stări de lucruri sunt că vitele, averea mobilă a săteanului se vând pe preţuri de nimic ; Săteanul rămâne fără mijloace pentru a putea cultiva pământul. Ar trebui ca legea de percepere să se modifice ast-fel ca ea sa nu fie vecsâtoare pentru ţăran. 5 Colonizarea relativă cu streini sau Colonizarea generală cu Români. Fată cu puţina populaţiune rămasă şi eu intinderea pământului, Dobrogea ar trebui colonizată relativ cu streini pentru ca el -mentul român să nu fie predominat se va ficsa numărul coloniştilor de 10 la sută.— Aceştia vor fi aşezaţi in locuri anume desemnate. Colonisarea cu Români ar fi preferabi-ă, dacă s’ar putea aduce romăDi aflătorii in Serbia şi Bulgaria de a luDgul malului drept al Dunărei. Daca li s ar da imunităţi, avantage de stabilire şi chiar mijloace pecuniare, colonizarea s ar putea face cil in’esnire. 6 Sâ se desfiinţeze zecimele comunale şi judeţene asupra taxei de rescumpărare a dijmei. / Micşorarea relativă a taxei pentru re;-cumpărarea dijmei adică incepănd de la 10 hectare in sus gradat, preţul sâ fie micşorat ast-fel ca locuitorul care va avea mai mult pământ sâ p'ătească taxă mai redusă. Prin acest mijloc faeilităndu-se stabilirea locuitorilor s ar intemeia gospodăria, munca ar deveni mai uşoară şi cu ia bunul trai al locuitorilor, şi pri nurmare prosperitatea provinciei. laxa actuală de rescumpărare este roasă şi din alt punct de vedere. Sub guvernul Otoman, locuitorii nu n' teau nici o taxă directă către Stat conlocui cu altă populaţiune de deosebită. Legea de recrutaro ar putea fi aplicata după un număr oare care de ani cănd populaţia va fi ataşate de pământ, cănd starea se va îmbunătăţi şi cănd tineri vor fi învăţat cel puţin a vorbi româneşte. 2. Suprimarea art. 13 din legea asupra pţfprietâţei imobiliare din Dobrogea. Dacă legea prin art, 12 prevede un termen de trei ani după care locuitorul debitor cu taxa de rescumpărare pierde pământul nu se poate esplica existenţa art. 13 pentru ca să mai fie locuitorul urmărit in averea lui mobilă, cănd prin art. 12 este destul de pedepsit prin pierderea pământului ? Disposiţiunile art. 13 au de resultat ca daca in cunul vre-unui an recolta este rea, locuitorul nu are de unde plăti taxa de rescumpărare, cu toate acestea el este urmărit. i se vinde ultimele mijloace cu care ar putea anul viilor să'şi scoată pagubele snfe-Ş> «ă meargă inainte. Statul apoi in-traAţi,i_pc,se.siimoaJ,pâmăntului. iară salcâmii râmâno şi fără pământ .şi fără nici o avere. O asemenea disposifiune vexator' sfinţită prin lege, contribue foartl ' descurajarea populaţiunei, fie de K e mnie , . i- , ,, . or|-oene, căci lipsa de recolta să întâmpla „im tru musulmani căt şi pentru creşiiĂ 3. Luarea ' , • , . a Pla« relativ la delimitarea P&iai t nul tului bune, şi s’a de reseum a (U | *■ <*.*:■ consideraţie locuitorilor tului. Plângerile locuitorilor in privinţa ţări pământului âncă par a fi drepte, iot , in interesul rotuuzirei p&manturi|(J?,lj ' a luat de la mai mulţi locuitor* in schimb le a dat rele, ast-fo %> văzut locuitori cari plătesc Statului,, parare pentru pământ uisipjH pietros, impropriu pentru agricultură sa, şunat. Altora li s’au dat locurile depaJ nele de altele, aşa că pentru ale cultijw trebue să piarzâ mai mult timp şi a i şi cheltueli mai mari. Locurile sătenilor s'au delimitat depar de vatra Satului, iar hotarele pâinântinj1 statului sunt chiar lângă sate, aţ viitor lacuitorii vor fi neîncetat in coB cu arendaşi pentru vitele ce ar eşflP sst şi ar călca pe pământul Statului rendat. Unii din săteni cărora li s’au deslii, pământuri in condiţiunile mai sus arătate» putându-le cultiva au fost nevoiţi de a k din pământul Statului, şi astfel au plaJ i* & Ţi jitf1 - pentru pământul lor şi pentru cel luat L,, rendă. Aceşte fapte ăucâ sunt o causă deB mulţumire şi dete dar de trebuinţă peu[rt pământ, ei dădeau numai o dijmă diupjţ dusul pământului ce c.ullivau, astfel cartu se simţeru, pe când azi faţă cu gjjt tâţile mai sus semnalate sunt nevoiţi* plătească pentru un pământ ce nu cui tivă şi i i parte neproductibil. S. Pentru uşurinţa cumpărătorilor de pă- mânt prefecturile Tulcea şi Constauţa fie autorisate in limitele legei a da auto-îisarea de cumpărătură iu locul Ministeru-i lui domenielor. Multe trausacţiuni sa par» lizează din causa greutăţilor obţinerei aeas-tei permisiuni. 9. Un nou termen de trei ani sâ se o-corde emigranţilor să se permită vechilor locuitori a se întoarce inapoi la vetrile lor. 10. De oare ce acsizele sunt singuriAve-nit mai mare al comunelor rurale, şi aeettl venit mai că lipseşte in ' comunei» musi4 î.itv mane care sunt şi cele mai sărace, să * j modifice legea comunală in privinţa lor, j| sensul ca noi arii sâ fie numiţi şi retribuiţi de stat. Sâ fie cu deosebire aleşi, capabili \ şi oneşti. Gh SUwr i:i. ' I. Caridie, M. Rosanis, Chivork C»- i, sapian, Abdul Selim Gelebi. NUNTA CU OMORU one- p'ă-dâ a religiune Ioan Constantin se amorezase de tata lui Oprea Stau Militaru din Ploeşti. O ceruse in căsătorie, dar părintele fetei nu voise să 0 dea aiSnd o conduită rea şi fiind de neam care avusese judecăţi pentru hoţii fi pungăşii. Acest refus nu făcuse să dispară din i-uima tăuârului iubirea ce avea peutru lată. Frumuseţea şi tinereţea fetei atrage pre-teudenţi. Vasile sin Vasile o cere cu stă-1 ruinţă in căsătorie. Părintele primeşte bucuros, lucrurile se regulează şi zioa de nuntă se fixează. In zioa de 20 Noembre arm 1882 di.|& obiceiu, ginerele trimite opt flăcăi, prieten de ai lui, la socru, cu odoarele mires-j* Dânsu sa dus mai târziu ca sâ ia pe ini^ leasă şi pe socru să se cunune civil la primăria din Ploeşti unde locuesc. Cănd s’au intors de acolo bătătura era plină de Iuid». Lăutarii căutau şi fetele cu flăcăi se prinsese in boiă. De această nuntă trebuia mai cu seamă să afle Ioan Constantin. Ia pe fratele s?» Manole şi pe un alt prieten fi se duo I» uuută. Se prinde iu horă şi joacă căt-T> timp. Jucând şi văzând pe mireasă i sere- 1 deşteaptă dragostea şi alăturea cu dăm» vine gelozia şi ura pe ginere. Nu ’l cuno''" ş'ea, dar bănuia a ti un flăcău ce tot juca lângă mireasă. Se dă pe la spatele lui , 1 ia la bătae, de şi altul era ginerele. Lu-maa sare sâ’l scape lovind pe cel ce făcuse scandalul. Fratele seu Monole crede că j viaţa lui I 'au este ju pericol şl i.icepe si tragă cu revnlveru. In ade'fir cei ce bâteau pe Ioan defricăîi dă druinu şi scapă din mâinile lor. Iusulte ş. ameninţări se fac si de o parte şi de alta. Socru mare cere să s0 astămpe e, dar niraeui nu T ascultă. In momentele acetea hora se spărsese, fet'de şi muerile frico ise se năpustesc in casă, şi acolo ţipă cu toatele şi se bocesc. Pr-'imţeu că o nenorocire are să se in-temple: căci zgomot şi ehilouian asurzitor se tăcea de băi baţi şi flăcăi. Pe când se insultau şi ameninţau din a-meiidone părţile, unu dintre deuşi zice ,hai pe ei că doară nu ne-o omorî pe toţi. Cănd zice şi se repede cu furie asupra man a uEn:iu şi Manole Constantin, aceştia fug ■pi'UăiUflţi pe elU ii ţin put-rile. fit Constantin mai indemnuatic apucă ,,1 • depărteze. Manole Coustantin se im-intr'uo şenţileţ de gradină şi cade piTiiuci. Fiâcăi cari toţi rupsese pari de ma gard se desparte iu dog cete. Unii ,tţ-,resc pe Ioau, dar nu ’l prinde; cei ‘i tăbaia pe Manole. Acest nenorocit se ti' că avea un revolver iu mănă. Pe cil voia si se scoale de jos, ginerile Vâslim Vasile îl apucă de măiui pe la sjk P'tre Iod an se muncea si tragi re-rff:in din mani cănd lonu Op rea Mili-i cu păru ce avea iu Manole drept in cap. tfi fratele miresei tiu. loveşte pe ]ţ|u om dă să se maijscoale dar nu are timp olloan Oprea Militaru îi mai di cu pu-’a log Înv ituri şi capu se sparge iu mai nfe bucăţi. Manole rămănejos tară viaţă şipiiare. şi făptuitorii tăiuuesc crima ca •ţii să strice nunta, poliţia locală insă aillle fapta aceasta şi parchetu cercetează, dţjdeşte, şi pe vinovaţi îi trimite înaintea ini. I; rah) E azeta Tribunalelor liiţia corecţioualil— Aventura domnişoare |»<'i trebue si credem pe domnişoara francezi, trei zeci primăveri, bucătă-iţjisă in strada Cadet, Paris, pasagiul Pa-r^tma ar fi o vizuini do hoţi de onoare. «Iţa ciudata istorie după „Figaro" ce H*manta a spus la 11 (23) noemvrie, iţea secţiei 10-a presidati de d. Labour: .a 23 Septemvrie, pe la zece ceasuri |i>. treceam prin pasagiul Panorama lmdu-me la Palais-Eoyal, cind doi tineri na (întâmpinară: -Unde vă duceţi? imi zice unul din e ruandu-mă de braţ. Asta nu te priveşte. Ce voeşti cu mine? îi—A ! faci pe răutăcioasa ! Ei bine 1 ur-lasi-ne, suntem agenţi de moravuri, ir’ui indati apucată de eelalt individ, şi idpoi oameni mg impinseri pani la o şei, purtând inscripţiunea : medic. Ipe deschise uşa, şi mă atiaiu intr’o o-J întunecoasă, Unul din tineri apriuse o Itnare. şi, fiindeă voiam si i s strigănd: giir, hoţii! el mă ameuiţâ cu un baston îiis dindu-mi ordin Jă tac. •Cei doi oameni mi arâtara atunci ma a ie instrumente zieăndu-mi: „Vezi bine jrsuutem medici. Yei^fi aşezată in acest 'iu 'ca si vedem daci eşti bolnavă..„ In momentul acela se deschise uşa şt liiâistul de stradă st înfăţişa : j| _ ^ I — Ce faci cucoană aici? mă întreba. — întreabă pe aceşti domni, cari m’au aci fără voia mea. Daca ai fi fost o femee cum se cuvi-reloa el, nu te-ai găsi aci. Doamna a venit la consultaţiuno, res-e unul din cei doi tineri: Apoi serientul inchise uşa sclipind din şi zicer.d ; „Petrecere bună. darnuma u faceţi sgomot !“ 0-ra Coste adauge că d’abia a plecat seralul când unul jdin vineri o arunca pe d upea, şi că in timp de un ceas a fost iţictul şi victima violenţelor celor mai iji.amnabilo din partea unuia şi apoi din fea celui lalt dintre agresori. •Când ’mi-au dat drunTul, zise ea, am aproape le; iurtă! ... , . Tei doi tineri, vinovaţi de această glumă ■astă, eunt: cel d’ânteiu un amploiat al li Chable farmacist, numit Meyssard; cel o calfa de friser numit Cail'oce. ’raduşi ^înaintea tribunalului corecţio- pentru violenţe şi usurpare de funcliuni •i aplică că d-ra Coste este o persoană 1 uita. uşoară la conversaţie, care i-a ur- de bună voe spre a petrece impreu- nin ce*s, şi ci au dus-o in cabinetul aical al farmaciei Chable. Aceioia versiune este confirmat de alt- iteri, piin depoziţia se gentului, numitul vn, caro cunoaşte pe preveniţi, amândoi ni cu densul. Ei il insciinţasera ca au iduci o prietina. împins de curiositate, s ispiteşte chiar şi pe sergenţii de paze, 1 iu i-a urmărit şi a bătut la uşa cabine- ii d-lui Chable unde erau inchişi. D-ra rte parea mai mult contrariată decit ne- ţumita de intervenirea sa, şi-i zise: Domnit| aceştia m’au intilnit şi, cum i SDnt stlbatica, a fost unul din ei care a sărutat şi eu am pi imit ti merg cu * ribunalul a condamnat pc Meyssard zii 1 'Cailloee la cate şease zile iuchisoare, peutiucâ au usurpat titlul de agent de moravuri. Domnişoara Coste nu a cerut daune in torese pentru atentatul ce s'a făcut virtuţi sile. Credem că a fost bine sfătuita. D R IDEI Pentru economia noastră politică (1) (Ce trebue să facem, ca să putem întemeia o industrie m ţară) (Urmare) „Civilisaţiuuea, educaţiunea politică şi puterea popoarelor, depinde principalmente, de starea lor economică şi reciprocamente : cu cât economia unei naţiuni este mai a-vansatâ, cu atât acea naţiune este mai civilizată şi mai puternică; cu cât eivilisaţiu-nea şi puterea sa se măreşte, cu atât mai mult se va desvolta cultura sa economică.“ In desvoltarea economică a popoarelor trebue a se distinge fasole principale notate aici şi autime : „Starea sălbatică, Starea pastorală," „Starea agricolă şi manu-tacturierâ", şi in fine, „Stareaagricola, manufacturieră şi comercială." Evident, naţiunea care, pe un teritoriu în tins, provăzut cu resurse varii şi acoperit de o poporaţiuno numeroasă, întruneşte agricultura, mauufactui ile, navigaţiuuea, comerţul interior şi exterior, este incomparabil mai civilisatâ, mai desvoltatâ sub i portul politic şi mai puteruică de cât un popor purainente agricultor. Manufacturile coiistituiese iusâ basa comerţului interior şi exterior, a navigaţiunei şi a agi icul ture i perfecţionat, prin urmare al civilisaţiunei şi a puterei politice; >un popor care ar reuşi de a monopolisa toată viaţa manufacturieră a globului şi de a împiedica cele-l’alte naţiuni in desvoltarea lor economică, reducăudu-le a nu produce de cât alimente agricole şi materii brute, şi a nu exercita de căt industriile locale indispensabile, acest popor va parveni necesarmente Ia dominaţiunea universală. O naţiune, care pune un oare-care preţ pe independenţa sa şi pe conservaţiuuea sa trebue dar să se silească de a se ridica căt mai repede posibil, de la un grad inferior de eivilisaţiune la un grad superior, de a reuni cât mai prompt posibil pe teritoriul seu agricultura, manufacturile, navigaţiunea si comerţul" Trecerea din starea sălbatică la starea pastorală, şi aceia de la starea pastorală la starea agricola, precum şi primele progrese in agricultură, sunt secondate in modul cel mai eficace prin libertatea reiaţiuuilor cu popoarele manufacturiere şi comerciale. „Ridicarea popoarelor agricultoare la rangul de popoare tot-odată agricultoare, manufacturiere şi coinersante, nu se vn putea face de sine, sub regimul liberului schimb, de căt in cazul când toate naţiunile chemate Ia industria manufacturieră se Tor afla in acel moment pe acelaşi grad de eivilisa-ţiune," când ele nu vor aduce unele altora nici un obstacol desvoltârii lor economice, când ele nu vor impedica progresul unele altora prin resbele sau prin legile vamale. Dar unele naţiuni, favorisate prin circumstanţe. fiind mai avansate de cât altele iu manufacturi, iu sornerţ şi navigaţiune, si recunoscând incă de timpuriu, că progresul lor le va procura mij'ocul cel mai sigur de-a conserva supremaţia politică, au adoptat şi menţin şi astăzi incă măsuri calculate pentru a le asigura monopolul ma-nufacturelor şi al comerţului şi pentru a impedica in progresul lor naţiunile mai puţin avansate ca ele. Totalitatea acestor mămri, prohibiţiuni de intrare, drepturi de importaţiune, res-tricţiuni maritime, prime do eşire, otc., se numesc „sistemul vamal “ Progresele anterioare ale altor popoare, sistemele de vamă streine resbelul in fine, au obligat naţiunile inapoiato dr-a căuta mijioacelo pentru a iulesni trecerea de Ia starea agricolă la starea manufacturieră şi de-a restrânge printr’un si-tem vamal, atât cât tle au putut, comerţul cu naţiunile mai înaintate, care aspirau la monopolul manufacturilor. „Sistemul vamal" nu este dar, cum s’a prelins, o invenţie a capetelor speculâ’-oare. el „este o urmare naturală a tendinţei popoarelor de a căuta garanţii pentru conservarea şi pentru prosperitatea lor, sau pen tru a stabili preponderanţa lor.11 1 (1) Broşură de d. Fâgârăşianu. De vîn-zare la librăria E. Giaeve, piaţa Teatrului. Această tendinţă este legitimă şi resmia-bilâ numai intru cât ea facilita, in ioc dea impedica. dezvoltarea economică a naţin-nei şi intru cat ea nu este in oposiţie i u scopul superior al umanităţii, care e.-te eon-federaţiunea universală a viitorului. Precum societatea umana Irebue privită din donC puncte de vedere, din acel „cosmopolit" care imbrăţişază întreg genul c-meuere, şi din cel „politic" enre se ataşază intereselor naţionale, toată economia, alăt a particularilor, cât şi a societăţii, trebue considerată sub două puncte de vedere prin-cipaD, pr n raport la .forţele individuale, sociale şi ph’s'ca," prin care se produc bogăţiile, şi prin raport la „valoarea schimbătoare a bunurilor materiale." Este dar „o economie cosmopolită," şi »o economie politică, o teorie de va'ori schimbătoare," şi „o teorie de forţe productive/ doctrine esenţialminte distincte, şi chemate a se desvolta separat. (Va urma)." ŞTIRI TEATRALE Teatru Dacia.—Direcţiunea Grigore A. Manolescu. Sâmbătă la 29 noemvrie 1883, se va juca pentru I-a oară pe secua Românească piesa : Mcartea civilă, mare dramă in 5 acte şi un tablou din repertoriul : Salvini şi Rossi. In curând : Romeo şi Julieta. La teatrul Naţional mâine seară feeria Rom Magică. La teatrul Bossei, fantomele d-lui Ber-gheer in toate serile. Cor. STAREA COMERŢULUI Faţa cu tarifele Apoi Şt ia fine, ce natură de interese ne înţeleasă de mintea omenească ar trebui Să aiuâ comerciul roman pentru ca să se plăugă, preenm zice d. Ministru că s'ar plânge, in contra asimilării tarifelor transporturilor pe toate căile, căDd prin această asimilare avantagiele pe cari le au astăzi producători şi comercianţi de ori unde nu se micşorează intru nimic; Cănd in locul unui debuşeu privilegiat, pe care I im astăzi pe liniile străine, li se crează incă pe atăte debuşeuri pe câte sunt porturi române pe Dunărei, in aceleşi condiţii) m, şi prin urmare le rămăne alegerea de a ’şi exercita comerciul pe care cale vor voi şi spre care punct al lumii li s’ar părea mai de folo<; Caud, in loc de a tribui comerciantul român să şi ducă spre depunere marfa, produs al României, iutr’o ţară străină, să o desfacă acolo prin comisionari străini, el ar depune-o la Galaţi şi Brăila, cu mai puţin co t cu mai mici desagramente persoanele şi cheltneli ? ( and, in loc de a merge comerciantul sa se aprovisinneze cu marfa de import intr’o ţiră străină, sar aprovisiona, după convenienţa sea, sau acolo sau in ţira sea fiind condiţiuiiile de transport egale precum le cerem noi ? S’ar p'ânge dar, şi amar s’ar plânge, in contra asimilări taxe'or traficanţi din porturile germane, comisionarii si speculatorii străini, cari au astăzi monopolul eomerciului roman, creat prin inegalitatea in contra căreia ne plâugera, şi cari ar perde acest monopol. Apoi, când tot ce se expnrtează pe uscat din ţara neastră nu se depune spre desfacere de căt pe piaţa străină, si cănd tot ce pe uscat s-s importa numai din depcslt străin se rădică, este oare greu de văzut că, a se strămuta această operaţiune iu porturile şi pe pieţele ţârei, este a se aduce ţîrei foloase enorme şi multiple şi directe şi indirecte? Supunând la apreciarea d-voastră, d-!e Ministru, tote observările şi cererile de mai sus a eomerciului Galaţilor, imi iau iibertstea a uni şi eu vocea mea la a lui rugăudu-ve să bine-voiţi a da puternici d voastră protecţiune la realisarea căt veţ socoti mai curând şi in marginale ce veţi crede, a dorinţelor noastre ciri suut: 1) . A-'imilarea taxelor de transport pe toate liniele ferate din ţară, calculate pe distanţă chilonetrică, fără favoare şi fără părtinire pentru nimeni; 2) . An e'iorarca şi icftenirei mijloacelor de comuuicaţiune intre staţiunile căilor ferate, hambarele de cereale şi debarcadere \ aioarelor: 3) . Fundarea cu o oră mai curând a nr.aga-inelor de intreposite şi docm'i; 4) . Navigabilitatea Prutului. Bine-voiţi, ve rog, Domnule Ministru, a primi asigurarea prea osebitri rnele consi-deraţiuni. Prefect G. Hirist. Cerchez. 1STRATE OR STAMATE ? Jn şedinţa Camerei de la 10, d. Nicolae Ionescu, vorbind in ccsliunea deschiderii sesiunii ordinare fără mesagiu, a făcut următoarea glumeaţă comparaţiune : in om intftlnind pe Istrate i zice: Bună dimineaţa, măi Istrate I (Ilaritate.) Istratelc legendar, mitologic, poate să respundă intr un mod incongruu şapte pui de raţă frate. (Mare ilaritate) ; dar fot respunde. Şi noi, represintanti serioşi ai ţerei, cănd vine Tronul şi salută intruniroa noastră, ajungerea acestui moment solemn al intrunirei noastre, cănd zice eă sesiunea ordinară este deschisă in virtutea art. 95 din Constitnţiune. noi să stăm afunzi şi să punem capul ca raţelo in apă ? Se poate aceasta ? (Aplause.) D. deputat N. Istrate s’a supărat de această „umoare ateniană", cum a numit’o densul, şi a susţinut că legenda populară vorbeşte de Stamate, iar nu de Istrate. Ca să resolvăm această neaşteptata controversa parlamentară, reproducem mai jos acea poveste. Eatâ cum se conservă ea dincoa de Milcov : — Bună zioa, nea Istrate. — Doi boboci de raţă, frate. — Nea Istrate, tu eşti surd ! — Pe baltă trece un cârd. — Nea Istrate, ce vorbeşti ? — Cum ăi da, inimereşti ! INFORMAT IU NI Eri a avut loc o întâlnire cu pistolul pe câmpul de onoare intre doi membrii de Ia Jockey-club, sportsmani şi proprietari de cai. După ce au schimbat căte doue gloanţe, la distanţa de 20 paşi. fără ca nici unul din combatanţi sG fie atins, martorii au declarat onoarea satisfăcută. Atăt mai bine. * X * D. Voinov a plecat la Focşani cu trenul de ieri seară in urma unei nenorociri intSmplate in familia d-sale. * * * Comisiunea Dunăreană a aprobat in sesiunea care abia s’a inchis bugetul seu pentru anul 1884. Reţetele ordinare sunt ficsate la 1,506,966 lei, iar reţetele extra-ordinare la 749,747 lei.^Roţeta anului 1883 a fost de 1,225,966 lei. aceasta pănă ia 31 Octombre inclusiv. * * * Raportul inginerilor privitor la lucrările fluviale precum şi la străpungerea Păpădiei in braţul Sulinei vor costa ComisiuneiDunărene 350,500 fr. *»: * D. Colonel Roşianu a fost numit president al comisiunei însărcinată cu operaţiunile recrutărei in judeţul Ilfov, iar d. colonel Algiu, preşedinte al comisiunei de recrutare in Bucureşti. * * * Cu toate asigurările date de d. I. C. Brătianu că nu va disolva Corpurile legiuitoare, se vorbeşte prin cercurile politice că d. priin-ministru va fi totuşi silit a sfătui pe M. S. Regele d’a uza de această prerogativă cf^-.i dă Constituţiunea. Bine inţeles că înregistrăm această ştire sub cuvenita rezervă. .1*. * * Ieri seară s’a ţinut la d. Serurie o întrunire de mai multe persoane. In urina unui lung discurs al d-lui Ioan Brătescu, anunţă Telegraful, s'a decis a se susţine o luptă pentru realegerea fostului consiliu disoivat. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherellc deN- Droc-IîarciftUU. director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Mi u Ies cu. De vCnzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiul Rornăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuajscu, Calea Victoriei No. 32. Cimpoiul ziar ilustrat, săptămânal : un an: 12 lei, *şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. I. S'a pus sb tipar şi curănd va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul roman. învăţături practice pentru preoţi, invăţători, seminare, şcoa le doi mal şcoale primare superioare şi pentru tou aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului po la ţară. 1. Noţiuni anatomico şi fisiololog. 2. Dietetica. III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Yuia medical băilor din Mehadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda ia autor in Arad (Ungaria). După 10 Ei. i să dă A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii Imiţiu şi G ie Strada Şelari No. 18—20, rirada Lipscan No. 27 urmttdrele calendare pentru ai.u 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat român. mândouâ în ediţiunl de lues, ilustrate cu cele mai fruinose gravuri, între car o Statui Im Ştefan cel mare. Castelul. Yeleşvlui. S i naia, ele., şi conţinând mai multe nuvele descrieri biografii şi istoridre, compuse deN. D. Popeseu. Preţui fie-cărul esemplar 1 leu şi 50 b. Calendarul portativ, indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american di efeuiitat, c 366 date istorice, adrese, notiţe, ete., , pu iu perete. u Preţul ediţiunet ordinare 1 leu şi 50 b-delucs 3 lei. De vemjare la tote librăriile din eră INTERNATUL DE BĂIEŢI AL D-LUI Heliade Radulesou situat iu localitatea cea mal săi;e tosă; îu grădina Heliade, piaţ Aleşilor, primesce orî-când elevi Siu-diele se fac după metodele c Municipale .... 83- mu 10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO 1. 228- 233--- 5°/0 Scrisuri fuuciare rurale- . . 9il/, 92--- ■"0 . rurilc..... 103--- 101- 5°/o Scrisuri funciare nrlane . . 87- 88- 6*|o . . , 98i,v 99- 7°|o » » » IO2--- 103- Impr. ca prime Bac. (2O ) 5). . 32--- 31- Ai ţiî Bănceî Naţiou. Române 25O l.j i330 iSJO > > Soc. cred. mob. rom 250 1. 201 2 03- » v Rom. de construcţii 500 1, 232- 230 > , de Asig. Dacia-Totn. 300 1. *126 --- doO. » i y Naţionale 2U0 l. 254- 2 .8 Diverse Aur coQtrn argint ..... 28- » > Bilete de Banque . . 2oO 28. Fiorini valdre anatriacu .... 2 9 2. LI ilarei germane....... 123 1 25- Btm ooW frauMM...... 991/j ioc COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Iile lliopol, in gangul din faţă sala Teatrului Bossei. A ii unei ii La magazinul de argintărie, de pu calo-Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative Ia acea^ia ramură, precum ancă a se auri, a se ar ginta şi a so spăla orce obiecte de muiat preţios. Jl Miulescu. ( EAU ET POUVRES DENTIFRICES X de I>i» PIER E de la facultatea de medicina din Paris. EE PARIS — 3, PLACE L’OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coafori Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERKE şi recompensa cea mai mare obţinută de dentifrices. / Ihigienică, infailibilă per-servativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga ^nimic. Se găsesce in tdte farmaciile^din' bîdvers_şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. 201. ax ELTION brdu Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacist feri de imitaţiuni, ori ce produsu similarii este uă imitaţiune a formdi exteriore fără calitatea adevăratului TAHIAR IN Dl EN GRILLON FRUCTE LAXATIVU SI RACR1T0RU Contra CONSTIPATIUNEl, HEMORROIDELURI, CONGESIIUNEÎ, VENINULUI, LIPSEI DE APETIT, INDEGESTIUNEl, INDISPOSIŢIUMEI GASTRICE FOrte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiunî.-- ÎDjdespensabilu pentru copii, dame insarcinate, bătrânii şi persbnele fe^ănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : B. GJULLOiX. E. GRILLON, farmaciştii, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tdte farmaciele. JOSEPH SANDROVITS Buoo k-je: O 16. -CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE Se te li |(IN*RATBI.UNARE vinele Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici si.itrm american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi ; Line vechi in schimb, comandele se primesc din toate provo ir iele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Noutăti ruusicale : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fr. Carmen quadril de Luis AV iest 2 Ir. Ce ti-am făcut eu oare, romanţă pentru voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano, 1 fr. 50 bani, Mar ia Mea, Mărie! romanţă pentru voce şi piano de Mărie Luport 1 fr. 50 b. DE Tetrul Naţiona Bucnreţjti COLONIALE SI DELICATESE 1, G. 10(M VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune casc următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la[Bayona. Benediciin-Bitter de thma antifebric.^ Biter din via Providenzci anti Coleric. Lhartrcuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. Luraso de Olanda, alb, verde si orange sec. de la ViinandFockin iipeinnnt. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Copac vieux, [Cognac fin chainpagne, din Cognac. Liqnernri ,ot( ',e gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renu- mita Mastică do Hio, Marnschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Khum şi iu Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, i spagiie, Lngaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo- ... . . , ----o— de la Cotnari, beşii. Dragasani şi de Ilealu mare. Preţuri moderate, serviciul constU— as. Cu stimă, D. G. MOCIANU. IMPUT; 4q Cu Balsam d© Copaiu ] Singurele capsule de gluten cu ccpalu appro-bate de Academia de Meciclna din Paris. — JVu se sparg lu slomaeli, deci, suni în tot d’auna bine tolerate sl mi prielnuesc neci ua data riff-bîeli. In trebuinţa lo singure seu cu lJTjectiunea Haquin, vindec’în forte scurt Icmp scurgerile cele mai tari pricinuite de BOLELE SECRETE A nu prîlml dccat Flacbnele cari pOrta, pe învelişul de afara .semnătură Iui Jiaquin si Timbrul ofilcial (în albastru) al Guvernului frances. Deposit: Paris, 78, Faubcurg St-Denis la FUMOUZE-ALBESPEYRES Si In t6te principalele Pharmaoll CHARTIA SI VESICATOREA LUI ALBESPEYRES s C UNDE SE POT GĂSI aSSEMKNEA SI întrebuinţate în SPITALELE MILITARE ALE FRANCIEI 5 CONTRA guturaiului, catarului, gripei bronchi-telor şi iritaţiuni-lor de pept, pecto-'rale recunoscute cele mai eficace de medici sunt totdauna Si ropul şi Pasta de Nafe a lui Delangre-nier din Paris, nu conţin nici opium, nici morfină, nici codeine, poate fi dat fără frică la copii atinşi de tuse mâgârească (a se feri de contra faceri). Deposit iu Romania la principalele farmacii. Persdnele CARI CU N O 9 O PILULELE DOCTOhULUI DEHAUT „ DIN PARIS , . e __ fnu esi la ase purga, atunci cana ele simtaceetal j trebuinţa. Nu se tem neci do desgust neci del loboselă, pentru că, contrariu celor alte purga-1 luve, acesta nu opereze bine decal când este in-| isoj.it de ua bună măncare şi de beuturi întări-r poie, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie cărei 1 alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ K cari îi convin mai bine, dupeoecupatiunile F . sele. Obosâla tiu gauunei iţind annu.lată r prin pfTeciu! Dunei ulimentatiuni, lea-1 Lne se hotăiaş e cineva a repeta^ purgativul cri dc cate ori este . ^ trebuiuţă. J " 5 P. şi 50 NOUA INVENTIUNE pahp" IXORA ED. PINAUD Săpun.................. Essenta pentru batiste. Apa de toiletta....... Pommada ..,. •......... Oliu ................. JPraf de .............. de IXORA Cosmetic.................. de IXORA 37, Boulerard de Strasbourg, 37, Singurul Deposit allS Aspasinei Mignot de IXORA de IXORA de IXORA de IXORA de IXORA MÂNCÂRIHE.nĂTRtTl şi alte maladii ale Petei Capului Căderea Perului Vindecate răpede cu POMMADA DESLAURIERS; Deslauriers, Pharmacian-Chinmt, 31, r. de Clery, PARIS, şi la to[i pliarmacisti şi parfumori ^ A exige pe etiqueta semnătură Des-lauriersşi timbrul guvernului frances | Persdnele atinse de Guturaiu, Gripii, Broa-ehili. acuţi, sau dtronioa, Stingere devora, Bole de gât, se uşurăm rapide sau se vindeca întrebuinţând SIROPUL PECTORAL APĂ TONICA fDICaUEMARE CHIMIST ROUEN (Fiivc.i) Orlbests creţ cerea piratul, tmpedaei de-eelorauunea si i radă tUli. Pommada Epidermală antipcllicularK Opr*tc« e&dera* părului. — Distruge mitreta. — . ^tAmpfoâ mlnci-rimele. c <*• ffduM tn 16ti Caute e*lt bune de Parfumerte. PASTA PECTORALA de Vauquelin Paris, 31. rue de Clăry, şi in t6te larmaeiele şi drogueriele. — A sa fsri da contrafocari. DE VENZARE tf1’"1'1"1".................. MARELE MAGA9JN O CAVAL CM O O > o o c_> ur1 ca a> LO “O 03 LO CM O to LO K l'l r. fl'« CL «co CD Sil o r~j o < Si) o o ■ to I Din propria noastră fabrieaţiune recomandăm pentru sesol de Iarnă : MODERNELE PALTONE DE C00IMEN MOTAGNAK etc. COS TUME VESTON FANTAISIE. PANTALON HATTE-NOUVEAI TE .GELETE BROSGHE ET LUTHE. BLANI DE VERITABIL SCONd. ŞOPP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SACOURI DE VENĂTOARE.i MANTALE DE LIFTICA ET IMPERMEABILE. cavalerul de mode THE SINGER MANUFACTURING COMPANN FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VECfflA DIN LUME DE MAŞIEE DE CUSUT PLATIBILE IN RATE MICI : SE'VIN DE NUMAI^LA G. NEIDLINGER, BUCURESCI, Grand Hotel de Bulevţ BUCURESCI: Piaţa Sf. Gheorghc 81 ( CRAIOVA: Strtd» Lipsi-aniB GALAŢI : Strada Domnească 35 ( RUSUIUC: Knajeskaja l liţaP fli 11 o două IiK-nr. virane, unul situat in strada Rndulesen No. 6, avend 8 şi jmn. stănjeni faţa şi 18 luni gitrea şi altul in strada Laboratorul No. 5, aveud 40 stânjeni furi şi 62 şi juni. lungimea : Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. ROI BOYVEAUIAFFECTEUR Acesl Sirop Depuratif si Rsconstituant de un gust plâeut, de uă compositiune cu . . ■ * . . • .a i uan unnnle na m d iei, 41 ri r f n 11 TI totul vegetală, a fost approbat in 1778 de vechia Societate regala de medicină $i prin un decret din ăDnul XIII. Vindeca tdte bdţele pricinuiţe de viciurde sănţelm : ScrofulS, Peoinoiuă. Eczema, Psoriasis, Herpes, Liehen. Impetigo, Podagra, Rhumatiim. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudonfice, favonsăza dosvolla-rea funcţiunilor de nutritiune, inlăresce economia }i provoca espulsiunea elementelor morbide, fia ele virulente seu parasitare. ROB BOYVEAU IAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM . . , Acesta este medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphîlîtice vecn eeu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose, precum şi LimpnaUsmul, Scroiu-losa şi Tuberculos*. , La Paris, la J. FERRE, pliarraaeiau, 102 rue Richelieu,ii Soetfiur a lui BOYVEAU Tipografia N. Miulescu sala Theatrului Bossel. «au