1 IfMRĂTĂ 19 NOEMBRE 1883 Administraţia, Cplea Victoriei IVr. Ba. ANUL AL VUf — No. 25:, ABONAMENTELE ! ■ t uto«tl ţara, j>p an . . . . 40 lei » pe 6 Iod! . . 22 lei P' 3 Ioni. . . 12 lei fţtrn etremltate pe an ... 60 lei Jamentele ae priimesc la idmini«krat|e. Ic Capitali 10 bani num&ru o Districte 15 bani numim ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III ... . 1 50 > , II .... 2 50 ju ector : M. PALEOLOGU REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ap.Hn^Qrile ţi inserţiile se primesc “Qcureştl , la Administraţia ziarolol ii Yiena, la bioronrile de anunţări Heinrif 8chalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-atein 2;—Paris, C. Adain, roe Cldmenc 4 A. Lorett, roe S-tei ioni 51. Scrisorile nefruncate nu se primei Manuscrisele neimprlmate se ard. SUMAEIU (rtlcolnl de fond : Itiri telegrafice, ironicii. Cor. •Itiri din străinătate. Şuri oficiale ^ou taţi din ţară. bnca agricola din Teeuciu. t'în dealul mitropoliei: Un spectator. l?:epresentanţii Galaţilor in .parlament. Jţtarea comerţului faţă cu tarifele. Lumularzii. învechirea repede a vinurilor : D. li. iiazeta trib: D R. infamie, trouri lloriphora: Cor. Laie şeoalei. [•lei. ţfrande. fapte diverse, ţii iri teatrale. I icitaţione. Bucureşti, 18 Noembre 1883 ..t 15 curent Corpurile legiuitoare ale lui Ion Brătianu au intrat in sesi-|tea lor ordinară. Cu această ocasiune Camera din Nul Mitropoliei a procedat la ale-jrea biuroului s<5u. Dupe inţelegerea avusese loc in familie, s’a reales preşedinte, cu 88 voturi din 101 [primate, d. General Lecca-, al căii mod de a presida desbaterile şi i a inchide soldăţeşte discuţiunea ire atăt de gustat de guvern şi mai :j seamă de d. ministru de resboiu. ,Se zice chiar că, la proclamarea •uitatului, d. Icpurescu, deputatul fascei, de bucurie ar fi strigat in „Trăiască generalul Bif- p|ra mare i« Lucrul nu ne-ar surprinde, căci imenii cari obicinuesc a’şi epăia ifele murdare iu public, pot prea ifie să şi permită şi asemenea ciudate oiliarităţi in plin Pariameni. De altminteri, acelaşi d. Iepurescu propus oare, la deschiderea sesi-lei extraordinare, să se aleagă de reşedinţe d. Stolojan, ca cel mai irtos dintre toţi deputaţii ? Sub o formă glumeaţă, propunerea re-ni-se, era foarte la locul ei, căci <»ea ce caracterisează Camera actu- I ă nu este negreşit inteligenţa, care dispărut de mult din mijlocul ei ( ipreună cu „ilusiunile politice“ ale A Hui Stătescu, ci instinctul, animarea in toată trista ei goliciune, bstituirea hurtei in locul capului a dară in firea lucrurilor, şi depu-iul in cestiune nu făcuse de căt să conformeze meziului in care tră-te. Generalul Biftec sau general Lecca i cum s’ar numi presidentnl, ceea interesează pe ţară sunt fără in-jală lucrările acelora pe cari ’i pre-lează. Lucrul insă, munca sunt vo-bule necunoscute in limbajul şi in (prinderile lor, Lată in adever, o lună trecută de tal s’a deschis sesiunea extraordi-ră, şi dacă căutăm bilanţul aetivi-;i acestor pretinşi representanţi ai Iţtunii remănem incremeniţi de ceea găsim: Senatorii şi-au manifestat iul lor de ţară, solicitudinea penii interesul public, stănd necontenit casele lor; iar deputaţii, ca să ’şi | itreacă de urît, s’au apucat lainju-urb spre a dovedi fără indoialâ regimul parlamentar a prins ră- mi puternice in Ţara Romanească, toate acestea, nu pentru a sta po unei legi care să’ la căminele lor, nici pentru a se in jura, naţiunea plăteşte atăt de scump aparatul constituţional ce şi-a acordat. Negieşit, interpelările Bueştilor şi ale Seninilor işi an farmecele lor; ele nu compensează insă sacrificiele făcute de contribuabili. Sunt o mulţime de legi pe cari nimeni nu se găndeşte să le scoată din cartoanele in care zac prăfuite. Printre toate este insă una asupra căreia am atras necontenit atenţiunea acestor legiuitori de contrabandă, şi nici o-dată reclamaţiunea noastră na avut ecou. Vorbim de legea pentru stîrpirea cumulului, propusă de „îeacţionarul1- Al. Lahovari incă din anul trecut, şi in privinţa căreia răposatul Pantazi Ghika declarase emfatic că partidul său işi va face o „o-noare“ din votarea ei. C u toate deşteptările repeţite ce le-am făcut, cu toate soniaţiunile a-diesate de aşi ţine acel angajament de onoare in faţa ţerei, a fost cu neputinţă ca o singură voce să se ridice spre a cere inscrierea proec-tului de lege la ordinea zilei. Ceva mai mult, nici unul din organele guvernamentale, plătite şi nnplătite din fondurile secrete, n’a găsit oportun să se unească cu noi, şi să ceară încetarea abusului scandalos ce se face cu funcţiunile retribuite din budgetul Statului. Fie-cinc va conveni cu noi că o-casiunea era frumoasă ca toţi aceşti patrioţi de meserie, şi mai mari, şi mai mici, să dovedească in faţa lumii desinteresarea lor de banul contribuabilului, renunţănd ia lefurile, la diurnele şi la sinecurele cari ingraşă de atăta timp mediocritatea şi, ade-se-ori, nulitatea lor. Mărturisim insă că, să fi văzut lucrul cu ochii, şi tot nu l-am fi crezut. Era cu neputinţă, după cum s’a şi iinemplat. ca aceşti vulgari cumularzi să se obicnuiască de bună voia lor cu ideoa de a nu mai primi trei-patru lefuri de la Stat. Daca reamintim astăzi propunerea d-lui Lnhovari, causa este că, de ou-rănd, s’a depus pe biuroul Adunării naţionale franceze un proiect de lege in contra cumulului. Se pare că moravurile democratice au mare influenţă asupra acestei curioase plante căci şi pe malurile Senei s'a simţit trebuinţa de a se lua măsuri de pre-eanţiune in contra lăţirii ei. Nu credem totuşi ca proiectul in cestiune să aibă aceeaşi soartă ca la noi. Semnalăm lucrul mai cu seamă confraţilor noştri de la „Românul,“ cari se ocupă din nou de cestiunea elec-tivităţii magistraturei, tăcănd ănsă ca păruăntul asupra cumulului. Cunoaştem cu toţii obiceiul rău ce am contractat de a imita tot ceea ce vedem că se face la străini. Daca cel puţin imitaţiunea ar avea de obiect numai ce e bun şi folositor! Din nenorcirc, tocmai contrariul se intămplâ, şi ca probă dăm ceea ce se petrece in momentele do faţă: in loc de a imita pe Francezi in privinţa cumulului şi de a cere votarea combată cât mai curănd, ne place mai bine să agităm piincipiul alegerii judecătorilor, in faţa căruia stau nehotărîte astăzi spii iţele cele mai radicale din Franţa. Cestiunile exotice şi nesocotite ne inspiră in tot-d a-una cel mai viu iutei es , abusurile interioare insă ne lasă cu desăvărşire indiferenţi. F greu de închipuit că, in asemenea condiţiuni, vom face ceva serios şi durabil in această ţară. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 28 hram. — Comisiunea Camerii, însărcinată da studia cererea de credita suplimentare pentru expediţia din Tonkin, a aprobat răspunsul făcut de guvern la Memorandum al Chinei şi a adoptat creditul de noua milione cerut. Preşedintele Consiliului, ministru al afacerilor străine a declarat Comisiunel că negocierile cu China se urmdzâ; a anunciat trimiterea la Tonkin unul noii ajutor de trupe de 6000 omeni. Cele din urmă înştiinţări de la amiralul Courbet sunt de la 17 Noembrie. Atunci tiupele franceze să concentrai! spre a ataca fortereta Bac-Ninh. E probabil că operaţiunile afl început acum. Roma, 28 Noem. — Riarul „Opinione* anunţă ca probabil că baronul Blanc, acum secretar general al Ministerului Afacerilor străine, va fi numit Ministru al Italiei la Madrid înlocuind pe Comtele Greppi, numit ambasador la Petersburg. Belgrad, 28 Noem. — Fostul ministru de interne, d-1 Garanceanin e numit ministru al Serbiei la Viena. Londra, 29 Noem.— „Moriug Post“ a-finnă ca lordul Granville a trimis o depeşe loidului Lyons, ambasador la Paris, privitoare la oferirea mijlocirii Engliteri in afacerea Tonkinului; ziarul adaogă ca a fost mai dinainte o schimbare de opiniuni asupra acestui subiect intra cabinetele din Londra, Berlin, Petei sburg şi Washington. Lambru Vasilescu. Ca motiv de casare d. Baicoianu invoacă necompetinţa consiliului. * Un omor s’a comis in comuna Panteli-mon. Iată amănuntele după „Resboinl - In seara de 15 spre 16 corent, d. arendaş O vică Muşceleanu din acea comuna, ducăn-du-.se cu 3 ispravnicei ai sfii spre aşi inspecta holdele, gâsi in grău nişte vite ale locuitorilor care tocmai atunci scapără diu-tr’un lăstar unde păşunau, şi patru bieţi care venise cu ele, se sileau a le intoarce din acel grâu. D. Muşceleanu cum ’i vedo, nici una nici alta, trage patru focuri de revolver asupra lor, şi loveşte in spate pe udu din ei, „Chiriţă Dinu Pena,“ uu tfinâr caie abea do vre-o 3 — 4 zile se liberase diu Pompieri ca sergent. Faptul denunţăn-du-se, s a transportat la fata locului un domn procuror şi un jude instructor. Aşteptăm rezultatul anchetei şi mfisurile ce va lua parchetul spre a reveni. * Seminarul Nifon va celebra măiue, cu mare solemnitate, aniversarea fondării salei Strada sfinţii Voevozi s’a scufundat iarăşi. Şi am văzut cu mirare că Primăria n'a pus vre un lelinar ca si dea de ştire birjarilor să nu d«a cu caii lor in groapă. * Un cetăţean din Bucureşti ni se plânge că poşta i-a înapoiat douft scrisori, cu adresa pentru capitală, fără ca să-i dea nici o desluşire, deşi a cerut aceasta. Atragem atentia d-lui director general al poştei asupra acestui mod de a procede. Curtea cu juraţi va judeca in sesiunea viitoare a lunei Decemvrie procesul vestitului bandit Măgăreaţâ. Hegirel va inaugura o nouă Eară pentru Islamisn. Această Frâ a inceput bine pentru Mahdiul din Sudan. Acest an mult dorit de lumea credincioasă mahomedani a tnefiput la 2 a lunei mahomedane Mohar-rem şi tocmai in acea zi a inceput bătălia in Sudan, din care Mahdiul a eşit victorios asupra armatei anglo egiptene şi ca triumfător asupra neputinciosului seu stăpân. Chedivul TewGk-paşa. Se inţelege că acest eveniment nu va lipsi să producă o mare mişcare in lumea credincioasă şi toată suflarea islamitâ va privi cu entusiasm spre steaua resărită iu Sudan, aşteptând de Ia ea nu numai regeneraţiunea doctrinei profetului, ci şi restabilirea cablatului din Me-dina iu vechea’i strălucire şi putere. Iutr’o epistolă către Sultanul din Wadai, care i-a dat arme şi muniţiuni, noul profet a spus deja ce are să facă, devenind stă-pin peste Egipt. El a zis textual : După ce ’mi voiu aşeza tronul in Kiahira, voiu duce in Arabia spada credinţei,.ce mi-a dat o profetul in mâna dreapta pentru apărarea doctrinelor sale, ca să mfi închin in Medina ia mormfiutul profetului pentru convertirea necredincioşilor la Islam şi sâ’mi stabilesc reşedinţa acolo ca păzitor al acelui mormfint sacru. . * De aci se vede, că mişcarea cea nouă poate fi primejdioasă Sultanului din Stambul. ŞTIRI OFICIALE Domnii G. Veluda şi N. Coandâ sunt nu-miti corectori la „Monitorul oficial* in locurile vacante. Consiliul permanent de resboiu ataşat la Divisia din Dobrogea se compune din : D loc.-colonel Comăneanu preşedinte : d-nii maiori Bâlâcesnu Niculescu impreunâ Tinerii bacalaureaţi TomisiaD Artaxerxe şi Ţine C. D. se admit in corpul telegrafo-postal ca elevi aspiranţi, pe zioa de°când vor incepe serviciul. d-uii căpitani Drăgoescu şi Derescu, membri cu Cerul CRONICA Epitropia spitalului „Elisaveta Dos mna“ sa înseninat azi. Semne de ninsoare nu sunt. Totuşi calendarul spune că marţi vom avea zăpadă. Zimbrul a reapărut in Iaşi. EI va ieşi de 3 ori pe sfiplâinână in format mic. /Ev» /'■„i *• ă , . u iniiiu m iiiimsier din Galaţi este autonsatâ a primi donatiu- I tl-u neelas scon f’ nea făcută de domini Spin. G Tonali mare ? ®C“P’ faC° Cl" . • . . , , ' a «pan, mai e Cli primeşte a nmiHtpr proprietar m judeţul Covurlniu, iu suma de ’ de doninu S|>uu u. lopatt, mare proprietar in judeţul Covurlniu, iu.suma de 5,0o0 lei, coprinsa in cinci titluri de ale pi iniei societăţi de ciedit funciar român o la sulă, cu condiţiona ca produsul acelui capital să serve la întreţinerea arătatului capital. Consiliul permanent al instrucţiunii a admis proeetul prezentat ministrului de către d. ofiţer C. Negreanu, in privinţa introducerii instrucţiunii militare in şeoalele normale. Se ştie ca acest proect este bazat pe principiul că fie-eare cetatean tiebue săin-ve(e a’şi apăra ţara ; dar pentru aceasta nu e destul ca eineva să aibă curaj, trebue să aibă şi ştiinţă. Pe aceste doufi conside-raţiuni se întemeiază propunerea d-lui No-greanu şi consiliul permanent s’a unit in totul eu părerea sa, aprobând şi manualul lucrat de d. Negreanu pentru acest scop. Noul ministru al justiţiei d. Voinov, care in răposatul Senat spusese că „miniştri fura, prefecţii fură. — toată lumea fură", şi cari va fi intrat in minister, se vede, tot pen-uuoseut urbi ct orbi că primeşte la mini.şter, in toate zilele do lucru de la orele 8 până la 12 dimineaţa. Domnit doctor in medicină Ştefan Gran-dea este numit in postul vacant de medic la plasa Megidia din judeţul Constanţa. Congresul corpului didactic se va deschi de, cum am auuntat deja, a duoa zi de Duminica Floriilor şi va ţine trei zile, adică de la 2—4 Aprilie viitor. S a conferit crucea de cavaler al ordinului ..Steaua României* domnului doctor Papa Geoige din Ploeşti, pentru serviciile gratuite ce a adus şi aduce incă armatei de la anul 1867. Domnu Gr. Câzanescu, suplinitor la şcoala fiilor de militari Craiova, iu baza titlurilor ce poseda, s'a numitprovisoziu in funcţiunea de profesor la catedra de matematice inferioare de la şcoală. Cor. NOUTĂŢI DIN ŢARĂ Condamnare—Ala'tă •ri trib. din Galaţi sectial a judecat apelul d-lui Ra^covici condamnat de judecaioria ocolului I la zile închisoare pentru agresiui zece ncf. a _ . - o - -nea făcută astă-vară in grădina Universele contra d-f- .boscolo. a d-lui Tribunalul a redus pedeapsa d-lui Raşeo-vjci Ja trei zile închisoare. Mişcarea populaţiei oraşului Galaţi — de I., 1-16 Noembre este: Naşteri: Că satorii 21; Morţii : 52. Morţii au fost păuâ la ■ r - a un an> 15 bâeţi Ş 6 fete de la 1—5 ani. 1 băiat şi 2 fete- la" 10 ’^)1" ? "n ’jaiat ?i 2 ; 1 * I'IMPU'L no vor aduce dovezi că colo co inserăm si de astădată sunt neîntemeiate. Panii, atunci rezumăm mai jos cele ce ni se scrie, sub formă de întrebări : Es-e adevărat că, de la numirea d-lui I Anastasia ca administrator al Băncii, se ia comision de 1 la suta de la ori-ce împrumut ? Este positiv faptul ca sa fac împrumuturi şi la pcrsoano nc-.igricole ? Ni se poate sţune cu ce titlu d. administrator a imorumutat suma de 2000 lai, cănd d-sa nu seamănă nici uu bob de grâu ? Se poate desmin(i că sume mari si împrumută lavoriţilor proprietari şi arendaşi, in vreme ca sătenii işi pierd zile intregi pe la uşile Băncii? Adevărat este ăncă că d. administrator lipseşte mai multe zile pe săptămâna, ba in judeţ, ba la Barlad, vâzându şi de afacerile sale particulaio, şi nestănd astfel la postul seu ? Kfispundă-ni-so dacă sunt sau nu siliţi bieţii săteni, cari se împrumută, d a cumpăra acţiuni de ale Băncii, aşa că ei se împrumută şi bani tot nu au ? La toate aceste întrebări aşteptăm să vedem ele cumva i dă măna să răspundă d. administrator al Băncei. Oare a fost scopul infiinţărei a-ccstor Bănci agricole, şi ce au ajuns in măinele netrebnice ale creaturelor d-lui Brătianu !... DIN DEALU MITROPOLII Din ce in ce mai Jrumos. Şedinţele s* sueced şi cea care vine intrece in felul sâu pejjcele precedente. Ast-fel şedinţa de ieri a fost pentru noi spectator plina de interes şi de haz. Oreie trec repede, şi nici o piesa de teatru nu poate conţine mai multa do«ă de vit comunica ea represintaţiile ce dau ţârei cameriştii d-lui Brătianu. Ieri D. Epurescu a ridicat o cestiune gravâ in felul sSu, dar care a degenerat in discuţie şi a ajuns la nivelul celer cari o discutau. Oestiunea era despre acel mesaj al Tronului straniu in laconismul sâu pe car* l'a citit primul ministru in Cameră in ziua d* 15 Noembr* şi căruia după vederile d-lui Epurescu — Camera datoreşt* un respuns. J Scurt, lung, călduros sau rece, cum o fi ; dai trebue sâ fie, căci a nu respunde este a lipsi la o daiorie de politeţa şi la cerinţei’ Constituţiunii şi chiar a Regulamentului Camerei. „Trebue sa facem un respuns T care ne-a făcut politeţa de-a ne trimite câteva cuvinte de mesaj. „Măcar de iţi da cine-va o buna ziua, „tot trebue să i Iaci un respuns. Fie chiar „cum zice proverbul: — „ Bună ziua mi Istrate, — „ Doi boboci de raţă, frate ! „Măcar asemenea respuns să facem, dar „sa facem, căci aceasta e datoria noastră." D. N. Ionescu intră in toate amânuntu-rilo cestiunei, probează că Constituţia prevede ca o datoria reciproca a Tronului şi a Parlamentului de-a expuue cu ocasia mo-sajmlui de deschiderea sesiunei ordinare situaţia goneralâ a ţfiroi. Că aceasta e oca-siunea când Parlamentul poate prin corni-siunea ce numeşte să cunoască mai d’aproape politica guvernului, că a se sustrage de la această obligaţie este a rupe cu usurile constituţionale şi a creea un rOu precedent. D. Kiţu ministru de Interne este rugat de d. Brătianu ca sâ respunză. Acesta zice ca de vreme ce Camera funcţionează in sesiune extraordinară de la Mai, ca atunci a fost deshisă printr'un mesajiu Regal, acum era do prisos a somai tace un alt mesajiu, de oare ce guvernul nu avusese nici un Juristiţiu (vorbă uouâ inventată de orator) ci se aflase mereu in faţa Parlamentului Aduce şi un argument ad-hominem d-lui N. Ionescu care fiind ministru a semnat mesajiu cu care s’a doschis atunci sesiunea extra-ordinara a Corpurilor legiuitoare cu 15 zile inaintea sesiunei ordinare la care apoi nu s’a mai făcut alt mesaj. D. N. Ionescu respunde prin citirea textului mesajului do deschidere la care d. Ivitzu a făcut alusiune. Arată ca iu acel mesagiu se zice că se avansează epoca se-siunei ordinare, şi eâ nu mai avea nevoe peste 15 cjlile d'a mai expune din nou aceiaşi situaţie. Nu este tot ast-fel acum. De la maiu până azi cate evenimente nu s’au întâmplat. Ţara era setoasă d’a afla din gura Regelui câte-va cuvinte care să mai arunce lumină asupra stărei in care ne aflăm. D. Brătianu se incerca a respunde, dar după obiceiu, vorbeşte fără şir şi repeta argumentele d-lui Kitzu. Intre altele mai pomeneşte de revizuire şi asigură Camera că n’are de gâud a o disolva cum s’a zis... Camera trece la ordina zilei închizând discuţia. Resumatul acestei cestiuni se poate formula in următoarea dilemă. Ori mesagiul regal la 15 Noembrie este inutil, ori este insuficient. Daca este inutil, guvernul e blamabil că a expus persoana Regelui a se adresa fără trebuinţă şi cu un laconism neusitat şi straniu către Corpurile Legiuitoare caro până le lipsea ;i sciinţa şi vignrosit-.tea necesară spre a lucra ceva pentru hiueie comi-tenţiFr lor. Şi chiar cănd vorbiau iu Cameră, serveau numai spre nmusamentul celor alţi depu11ţi, ear nu spre ocrotirea interese or judeţului şi oraşului lor. Iu Seuat lucrurile mergeau tot cam aşa, de şi se scie că aice judeţului Covurluiu are numai doi represeutanţi, pe când la Cameră are şase Iu actuala Camere de revisuire, judeţul n-istm nu e mai fericit represenlat ca in trecut. Fruct a celor mai hidoase ingerinţe şi acte başibuzucesci ia alegeri, exercitate snb comanda renumitului maistru de asemenea lucruri prefectul Cerchez, deputaţii noştri actuali nu [iuţeau să fie de căt potriviţi originei lor. Caricaturi politice, in ctuale şi chiar fi-'o . e f9 caracteristica celor ce represintă asiazi pr -rul port şi al treilea oraş al ţerei in Pariam-n’.. De a-c-ea. de şi mai toţi sunt mulţi, dar clicar cănd vorbesc căte ceva uuii, nimenea nu-i bagă iu seamă; in r.ici o comisiune importantă nu sunt aleşi; şi dacă cei din legia-laturele trecute erau cu mai poţiuă sciiuţâ in schimb insă stăteau cu neasemănate mai sus puşi de cât cei actuali iu privirea prestigiului şi a valoarei morale. Cel puţin foşti noştri deputaţi nu mai de leau loc la scandale, precum a făcut unii din cei actuali. In atare coudiţiimi aflându-ne, represen tanţii noi gălăţeni in Parlamentul Ţerei’ nu trebue să fie de loc de mirare, că interesele noastre n-au fost nici o dată ţinute in samă; nu trebue să ne mire de loc că am fost nedreptăţi cu curba dela Bărboşi, cu tarifele diurnului de fer, cu des-Ginţarea prematură a portofraucului, cu a-busurile vamale din anul treent, cu nein-fiinţarea unui liceu, cu neclădirea uuui sin gur local de scoală din suma de 27 milioane votate anul trecut pentru construcţii publice, şi altele şi altele. Adese ori vedem alte oraşe ale ţSrei mult mai mici, precum este Craiova, Bârladul, Focşani, Romanul etc. că sunt foarte bine îngrijite iu interesile lor şi li se crează pe fie care zi instituţiuni nouâ şi folositoare. N-i mai departe chiar cu ocasia iuterpelărei d'alaltăeri a d-lui l'rechiă, linul din aşa zişii noştri deputaţi 1), in privirea scoale-lor din Galaţi, s’a dovedit acest fapt; căci d. ministru al instrucţiunii a declarat că va in fiinţa. Şi pentru ce aceasta? Pentru că deputaţii Focşanilor, ca si ai Craiovei, Bârladului, Romanului, sunt oameni cu greutate şi glasul lor e auzit, pe cănd ai Galaţilor sunt sau păpuşi buDe de provocat risnl, sau de acei carii nici uu voese să'şi bată capnl pentru ce sunt trimeşi acolo. O asemeniea stare de lucruri este cu totul prejudic.abilă intereselor oraşului şi judeţul nostru Ea ’şi resfrănge efectele sale numai asupra noastră cetăţenilor; căci cu perderi, perderi mari plătim nedestoirnicia celor pe car-i am ales să ne apere nevoile in Parlament. Mai voim să mergem tot pe ac*as(a cale de decădere, ca şi pană acum? N-avem de cât tot aşa represeutanţi ca cei de astă-zi să alegem. "Voim insă din contra sâ înceteze această stare jalnică de copil orfan a judeţului Co-vurluiulni in sânul Parlamentului ? N-avem de căt ca la cea dintei ocafie sâ alegem oameDi vrednici d-< importanţa şi interesele primului port al ţârei. buvernui nu voeşte respuns din partea I Camerei precum n’a voit nici mesaju in regulă din partea Coroanei. Iu mesaj şi in respuns Ia mesaj ar fi trebuit sâ vorbească de situaţia internă şi externa a ţârei. Nu ’i da mâna a vorbi nici de una nici de alta. Situaţia noastră' externă se poale rosuma iu trei cuvinte:. Ruşius, — mister, — ameninţări. Cea in- ! ternă intr'un cuvânt numai: despotism. Des- : potism cinic, revoltător, care a denaturat tonte libertăţile şi garanţiile pre.vezute de I Constituţie şi de legi. Daca ar ii pus alte cuvinte in gura Ma-jcs, ţaţei Sale ar fi expus iarăşi incâ odată cuvintele Regiile la o ruşinoasă retractare sau rectificare. D astă dală nu Austria ar fi ceiut-o, ci conştiinţa publică şi poate chiar a Majestăţei Sale Regele. D aceia nici mesaj nici respuns. Ş apoi pentru cine mesaj? Pentru Ca-merişiii de azi ? Ce pretenţie ! La Camera de trei parale me.-aj in trei cuvinte ' Si daca uu se mulţumesc, s’o spue... D. Istrati, s’a fâc-ut campionul guvernului in această cestiune, a combătut vederile d-iui Epurescu. Cu ce argumente, nu mâ întrebaţi, căci din nenorocirea mea, când vorbeşte d. Istrati, nu ştiu ce am, dar nici odată nu in-ţeleg sensul sau măcar scopul cuvântărei sah:. Atăt e de adevărat că trumuseaţa formei vataiuâ adesea londui! D altmintrelea forţa de argumentaţie a d-lui Istrati este ceva admirabil! Se întreba d. Vulturescu cum pot creeri omeneşti încleşta o cestiune cu ata'.a putere, şi nepu-tâudu-se doiniri chemă in ajutorul s6u pe omul ştiinţei cub-gnl seu Maldarescu, doo lorul Camerei. D. N. ionescu a combătui pe d. Istrati cu verva şi spiritul seu bine euuos'-ut. azi s au bucurat de onoarea unor raporturi mai puţin somării cu Majestatea Sa. Daca mesagiul regal nu e inutil, şi inutil nu este apoi guvernul trebuia sâ facă acel mesagiu după formele usitale. In tot caşul guvernul e vinovat, ear Ca-merile erau datoare a respunde fie măcar cum zicpa D. N. Ionexcu: Bună ziua mii Istrate, — Doi boboci de rată, frate. Un spectator. Repres ntanţii Galaţilor in Par ament. Este un adever const tat de ori cine că de vr-o 15 ani încoace oraşul Galaţi merge din ee in ce spre decădere. Ori de căte oii a fost vorba de o chasiure care privesce acest oiaş, interesele sale au fost tot-dauna sacrificate. In anii din urma insă acea-tă fatalitate a luat pioporţiuni aşa de mari, iu cât îi vine milă ori cui c-ăod vine iu Galaţi, si vede sigura peire ce aşteaptă pe acest briliant al Moldovei, cum l-a uumif fostul Domnitor Miliţii Sturza. _ Multe au fost şi sunt căuşele acestei cm-ţiune căderi a portului nostru. După ;> iusâ, cea mai căpit-uică causă este lipsa de ivpresentauţi dernui şi serioşi in Parlamentul ţerei. In adevgr, de se uită cineva la lis’a deputaţilor mai ales, şi la des-baterele Camerei de 15 ani încoace, un fapt intris ălor p. litru ori ce galăţnn reese, acela anume ca nu este oraş şi judeţ din ţară mai rSu r presentat de cat oraşul Galaţi şi judeţul Covurluiu. Mai cu sean ă de cănd sun'eru cărmuiţi da regimul actual, uusoun cum sa întâmplat cu ivpresen aoţi noşti i sunt tot ce p*at- ii mai prost in Pai lament. As'-fel in legi-laturi !e ce an urmat dela 1876 până la Camerele act ale, ara a\ut ea represeutanţi pe nisce o’meui onori.bili de alt fel, dar cu totul nepriceperi'' 111 trebilor statului şi judeţului lor: nisce bătrâni caduci in mare parte, cărora (Fosta) STAREA COMERŢULUI Faţa cu tarifele Pănă căndl păuă căn 1!—(Poporul). Nu invocăm d-ie ministiu, d- căt cifrele oficiale din tarife, basâtn calculele noastre pentru importaţiune pe cantităţi mai mici de 10,000 chilograme, şi nici atingem ces-tiunea reducerilor convenţionale pe care la transporturi mari le acordă societăţile liniilor a' s’ro-germane in iuteresu atragerii traficului pe acele linii, şi cu toate aceste’ precum vedeţi, dela ori care oraş din Ro mânia spre porturile Galaţi sau Brărla diferenţa iu plus taxelor de transport, stabilite prin tarifele locale, variază intre 70 şi. 90°jo faţă cu taxele fixate prin tarifele internaţionale directe spre porturile şi pie-ţile austro-geimane; aceasta fără indouelă nu este iu avantagiul porturilor romane. Se susţine că prin tarifele directe s’au acordat, concesiuni liniilor continentale, pentru ca prin concurenţa porturilor germane să se cont-rabalanţ'-ze şi să se combată privilegiul ce posedau mai iuaiute porturile Galaţi şi Brăila de a aproviaiona comerţul indigen, turnătoarele consideraţi-uui ar trebui, cred, să militeze in conira ' stei ide': _ 1). Prosperitatea porturilor Ga! i şi Brăila fiind prosperitatea ţârei, socot ca de interes general este de a susţinea, in loc de a se combate. Apoi cănd alte ţ-eri, pentru susţinerea porturilor lor, creează ia favoarea lor privilegie şi inegalităţi, cred că guvernul ţCrâ-i noastre ar trebui cel puţin să desfiinţeze măcar in parte inegalităţile cari ne lovesc spre a folosi nu altă parte a ţârei, ci pe străini. 2). Navlul bastimentelor ce plutesc pe Dunăre cu atăt este mai ieftin eu căt afluenţa lor este inai mare; deci impuţinăndu-se traficul comercial in porturile ţârei, bastimentele vor veni precum vin deja, in nu-mâr mai mic, şi navlul va cresce in paguba exportului prin Dunăre şi mare. 3). In Galaţi şi Brăila şi aceasta se da-toreşte fostului regim de porto-franc) nu se exercita un trafic ordinar. Piaţa acestor o-raşo este un deposit universal, a ţârei intregi. Afacerile nu se tratează numai prin comisionari, ci iu mare parte direct, comerciant cu comerciant. Comereiul iudigen pe lăngă mărfuri, află acolo capitaluri şi credite, află o concurenţa puternică intre depositari. eare’i permite a cumpâra mai ieften. Afacerile se petrec in România sub s utul legilor şi al justiţiei ţârei. In starea actuală de lucruri inse toate a-vantagiele enumerate tind a dispărea, co-merciul indigen părăsesce porturile danubiene şi depositul ţârei spre a opera in străinătate prin comisionari străini care îl exploatează iu folosul lor. Marfa nu costă mai scump, fără ca diferenţa intre costul primordial şi valoarea curenta a lucrului, a-de-ă toate acele sar,-ini şi spese cari agrar voaijâ mărfurile ponâ in momentul puneri ior in consumaţiune să râmănâ in ţară fără ea ele să serve la înavuţirea pieţelor noastre; ele trec din contra in profitul oraşelor şi a intreposite'or străine şi in beneficiul speculanţilor stabiliţi afară din ţară. 8ă fjic că, ori-c-e s’ar face, portul Galaţi nu va putea oferi comerciului avautagie-le ce i le oferă portului Odesa. Pentru moment, şi lăsând lucrurile in starea lor actuală, aşa este. Dar, oare tot aşa ar fi cănd ţara, apreciănd avantagiele enorme viitoare ce ar decurge din schimbarea situaţiunii actuale, ar voi să o schimbe? Odesa nn posedă nici un avantagiu pe oare nu’l ar putea oferi comerciului şi porturile Galaţi şi Brăila. Din contra porturile naturale magnifice a acestor oraşe, posiţiu-nea lor admirabilă in cursul inferior al Da-nubiului, c-arc atrage producţiunea so'ului ţâri’or ţ-ermurene nici se poate compara’cu ra Permiteţi’.ni, vg rog, a vă comni,* . eu numai vre-o caţi-va cumularzi mărunţei din Iaşi, de şi numărul lor este f marş şi in a doua capitală a ţer(.j ^ ar reclama multă muncă pentru a Şi a ’i nota pe toţi. — Iată i : 1. Ion Ornescu Deputat. Ajutor de primar. Ş-f al legiunei gardei civic*. 2. I. Dlmitrescu Profesor la Universitate. Directorul şcoalei normale superioară Prot*3or la Institutele Unite. Profesor la Institutul Humpeî. 3. P. Verussi Profesor la şcoala de Belle-arte. Membru in Comitetul Teatral. Consilier Comunal. 4- Preotul C. I. Stiubeiu Pieot şi superior la bis. Bărboiu (ţţ cuiută gratuita). Profesor la Liceu. Profesor la Institutele-Unite. Diiector la Mitropolia Moldovei. 5. Preoiul C. Cornescu Preot la bis. Trei Ierarhi (cu loc( gratuită.) Profesor la Gimuasiul Alexandru cel Profesor la Institutul Humpel. Profesor la şcoala militară. Membru in eonsietoriul Mitropolitan 6. Vreotul Georgescu Preot la biserica st. Spiridon. Predicator al Mitropoliei. Profesor la şcoala normali V. Lupu. Piofesor la şcoal* Centrală de fete. \ 7. Pi totul C. Păun Preot la bis. Barnovski (cu loouinti gril tuita.) Preot la bis«rica Albă. Arhivar in cancelaria Mitropoliei. 8. Gavril Musicescu Profesor la Conservator. Profesor la Institutele-Unite. Dirijor Corului Vocal Mitropolitan CUMULARZII Un domn din Iaşi ne trimite următoarea- scrisoare, dănd pe faţă pe nnii din cumularzii — foarte puţini - din a doua capitală a ţSrei. Cu această ocaziune, rugăm pe amicii noştri de prin districte d’a nc comunica numele diferiţilor cumularzi, precum şi funcţiunile ce ocupă, pentru ca ţara să’i cunoască. Iată scrisoarea din Iaşi: Domnule redactor, In stimabilul dv. ziar do la 15Nuembre curent, am văzut critica meritată ce tăceţi in contra ciimulârei funcţiunilor Statului do câtro favoriţii stăpănirei, in detrimentul te-saurului şi a moralei publice, cu care oca-siuue f-ţi publicat şi o listă de cumularzi din capitula ţârei. Do mare interes ar fi insă a se face o stutibtică generală do toţi cumularzii, mici şi mari, şi atunci s’ar vedea cât do mare şi dureroasă este această plagă, pentiu a căreia îemediaro este dator sâ lupte tot o-rnul onest. învechirea repede a vinurilor Un abonat al nostru ne-a întrebi printr’o scrisoare de "cum-va i"BSs putea spune care ar fi mijlocul Jo mai bun d’a se invechi repede vinurile. Eorind a face pe placul d-sfl şial al tora cari s’ar putea-servi do n aşa mijloc, am cercetat şi am găsit intr’un almauach tratăndu-se această cestiune de d. L. Herve. S’a căutat multe mijloace pentru a se invechi repede vinurile. Unii mi recurs la încălzitul vinului, alţii ’iW supus acţiunei gbieţei. D. marcliis de Morsan a făcut ex| I perienţ-a unui proeed mult mai simplu şi la ndemăna fiecăruia, prin mjl locul căruia a isbutit d’a invechi vi-1 nurilc cu zece ani intr'un singur ii Acest mijloc stă in acea d'a pum vinul in sticle şi apoi a aşeza sticlei in praf de cărbune. Dacă experienţa justifică această descoperire, atunci ea va constitui un progres de o importanţă eicep® onală, şi ar aduce un serviciu imoij • producţiunei viticole şi economi domestice. D R. 1 Gazeta Tribunalelor Curtea cu juraţi din Berbant, (Belgia).— Cri®3 din strada Montpeniier. Procesnl acuzatului belgi10* (Urmare şi rsfîrşit) (1) A doua audienţa a Curţii cu juraţi u>a Brubant a iost ocupată eu Rechisitoriul pr°' eurorulul general, şi cu pledoariile advocaţilor apărării. In aceiaşi zi, după prânz, juraţii au ^ nn^verdict afirmativ, condamnând pe buzatul Begheiu la pedeapsa eu rm arte. (1) Vezi numfirile trecute ale Timpului, 1(1» r* TIMPUL Slnlt. acuzat,. Rlin. va compărea in |ji in lintea Curţii cu juraţi a Senei. §jim ţine pe cititori in cureut. D Ii 0 infamie 1 iţim in Curierul Capitalei: i aducem aminte că cu ocasiunea iniei postuiui Euiinescu intr’o casă de Jjate, d. Al. Makedonsky, din sferile po-coborindu-se pe pământ, n’a găsit alt mai bun de cât d’a insulta intr'o pope un om care nu mai putea să st hiicpcndenţa Ronulnă publică căte-va Juri ale d-tui sub titlul de mai sus. prin taxând de _infamie“ versurile d-lui Jlonsky, conchidea că ddui este un lîmort. i. ipreiniă cu toate organele de pif-'itate. aprobând pe d. Ventura, re-uiiuse articolaşul sub aeolaşi titlu „O in- flţ tăzi Românul numără printre redao tu sei politici pe acslaşi d. Makedonsky, a fost pecetluit de d-lor cu pecetia in- j M- şcâ-şi fie-care conclusiunea după cura ii Caoea. precum se vede, coi înfieraţi gali adăpost in sinul d-lui Rosetti. u farxiie !... KCOUKI a 13 Nov. a avut loc in Madrid o lup-tauri in onoarea prinţului imperial jman. In arenă se aflau ca la 20,000 per s .e. Spectacolul a inctput la 2 ore dupl «•azi. Mulţimea a primit cu aplause fre-şice pe regele cu oaspele său. Lupta cu ivii a durat aproape trei ceasuri şi s’au j şapte tauri, cari insă au spintecat eu nele ca la 80 de cai. Sazeta oficioasă „St. Petersburgskia Wie-hosti" atrage atenţiunea asupra agitaţiu-l«r nihilist# ce se incuibă in tinerimea liiioasă. Nu de mult s’â sinucis inPeter-l‘g o studenţi de 17 ani: această fată era cape să şi termine studiele medicinei ‘zice că şi-a luat viaţa, pentru că poliţia să o aresteze ca nihilistă. La dânsa s» eau întruniri secrete ; s’au găsit in locu-|« ei instrumente şi material pentru fa-caiea de bombe cu dinamită. P depeşă din Londra spune, că toată del-Uiuviului roşu din Tonkjn s’a resculat con-J ocupaţiunii franceze. Anglia işi intăreş-:ilota in aptle chineze. Guvernul bulgar a destituit pe profectul Vidin, care era in inţvlegere cu Dsur-uţii şerbi. Se zice că din partea Ruşilor lucrează pentru liberarea şefului radical Sici internat la Şumla. Profetul din Sudau şi-a impărţit oştirea douâ corpuri ; unul înaintează de-alungul liîlui alb şpre Cbartum, al doilea merge pt spre nord. Foile spaniole spun, c-ă s’a descoperit un mplot iu insulele lilipine şi s'au arestat persoane. Era vorba de o rescoală con» Spaniei. DOKIPHOIU sau philoxera cartofului Această iuseetă periculoasă, care prăpă-şte cartafii mai repede şi tot aşa de de-vSrşit precum philoxera mistueşte viţa j viiă, este ca şi aceasta importată din i merica. 1 Acum vreo patru ani s’a semnalat, ne i ucem aminte, pustiările sale in mai mul-localittţi din Siattle-Unite, mai ales la : olorado, unde s’au văzut siliţi d a renunţa cultura cartofilor. Presenţa sa fusese seni •’ dată şi intr’un cămp din împrejurimile I oniei. Se pare că fusese^adu-â la Ham-i.irg intr’iiâ corabie încărcată cu şuncă iu: iţă in fi-i de cart'di. îndată s a d t alarma de proprietarii in' J ligtnţi. Autori'aten, care nu seimâuă cu I noastră, s'a g âbit a desgropa plan-a inii «tată, apoi a pus să se respăudeascâ pe Limgiit surcele şi gazdăndu-le toc. Mij'ocul a fost energic, aveau 6nsă drepte d’a lucra cu acea-tă vigoare. Daca anii butuci de viţă atacate de philoxera s’ar ' tratat tot nşa in Franţa ancă din anul * | ‘ 08, s’ar fi cruţat probabil viticuiturei franceze perderi care se traduc astăzi prin sutimi de milioane. S’ar fi sterpi t poate Îşi nu s ar fi importat iu Ungarii şi poato chiar şi prin podgoriile diu Romănia. Doriphora, despre care vorbim, are viaţa forte aspră şi este înzestra'ă de o fecunditate prodigioasă. Larva este roşiii cu puncte neg e, şi insecta pe feclă este galbenă cu linii de asemenoa negre. Fiecare fi-mellă face de la 800 păuă la 1,200 ouă pe cari le depune, in grupe de 20 la 30, pe diferite puucte ale foaei. Larvele se formează iu opt zile şi se si pun d'a devora foile plantei ; apoi, in cinci spre zece zile, ele trec in stare de insecte perfecte, şi fiindcă ouă de trei ori pe au, mai multe milione.de insecte pot ieşi din-tr’o sigură perechiă numai iutr'un an. Doriphora este cunoscută iu străinătate; la noi in Romănia, din fericite, păuă acum u’nm auzit că s’ar fi ivit. Vre un mijloc eficace dea osfărpişi da opri imulţirea ei nu se cunoaşte ăucă. Noi ne facem ctitoria d’a atrage atenţi unea proprietarilor şi agricultorilor rotnăni da se păzi ; şi iu cazul-Doamne lercş'e — d’a se ivi această coleopteră periculoasă, ii sfătuim d’a face ceea ce a făcut autoritatea prusiană iu cazul citat mai sus. Cor. D’ale şcoalei Domnit C. Popoviei, care la concursul ce a depus iu Septembre a. c. a obţinut nota medie generale 8,35, este numit institutor provisoriu la clasa I de la şcoală No. 4 primară de bieţi din coloarea da Galben, Bucureşti. Domnişoara Sofia Vârzaru, care la concursul din Septembre a. c. a obţinut nota medie generale 8.14. e-'te numită institutoare provisorie la c'asa 1 de la şcoala No. 1 primara de fete din coloarea de Negru, Bucureşti, clasă devenită vacantă prin promovarea doamnei institutoare Maria Carl-son la clasa II, in locul doamnei institutoare Maria Blaşiauu, promovată la clasa III a acelei şcoale. II)EI Pentru economia noastră politică (1) (C« trebut să facem, ca să putem întemeia o industrie in ţară) (Urmare) Neindemăuatic, in aclevâr este poporul nostru in starea sa actuala de desvoltare. in comparaţie cu alte popoare. — Dar tocmai pentru acest motiv el nu trebue sa se pue la lupta directa, sa nu se ia la duel cu alte popoare mai înaintate şi mai dibace. Şi dacă pentru existenţa sa, pentru viaţa sa, totuşi este dator ca să lupte, atunci sa nu se ia la trântă, ci să inceapa lupta cu alte mijloace. — Mai cu seamă să nu iasâ in libertate nemărginită, la câmpul liber de luptă, căci este pusă viaţa sa in ioc.— Daca voeşte ca să trăiască trebue să se in-grădias’ă bine, să se ascundă bine după parapete, şi de acolo să caute a se apăra de cei ce uăvâlesc asupra sa. „Românii, daca vor urma politica de liber schimbism, ’şi expun şi viaţa lor naţională, şi căt este aceasta de adevărat, vom dovedi-o prin o reproducere diu scrierile unuia din cei mai mari cugetători ai secolului nostru, in materie de economio politică. Vom lăsa dar să urmeze, in traducţie că, se poate mai fidela, principalele resultate ale cercetărilor şi meditaţiunilor lui Frie-deric List din uvragiul său intitulat: Sistemul naţional de economie politica. „Asociaţiunea de torţe individuale, pentru urmărirea unui scop comun este mijlocul cel mai eficace pentru a face fericirea indivizilor. — Singur şi separat de semenii sei, omul este slab şi neputincios. Cu căt mai mare este numărul acelora cu care el este unit, cu căt mai perfectă este asocia-ţiunoa, cu atăt mai mare şi mai perfect este şi resu'tatul ei, adică binele moral şi material al indivizilor. Cea mai inaltâ asociaţiuue de indivizi, realisată actualmente, este: „Statul, Naţiunea;" cea mai înaltă ce se poate imagina e.ste „genul omenesc". Precum individul este cu mult mai fericit iu săiiul Statul ii, ca in isolare, tot ast-fel şi toate naţiunile ar fi cu mult mai prospere, daca ele ar fi unite împreuna prin drept, prin pacea perpetuă şi prin libertatea de schimb. Natura conduco din ce in ce naţiunile lătre aceasta asociaţiuue supremă, invitan-du-le, prin varietatea climei, a pământului (1) Broşură do d. Fâgărăşiauu. De vânzare'la librăria E. Uiaeve, piaţa Teatrului şi a productelor, la schimb, prin înmulţirea proa mare a poporaţiurioi, şi prin grămâ-direa prea maia a capitalelor şi a Talentelor, la emigraroa şi la fondarea de colonii. „Coraerciul internaţional," deşteptând activitatea şi energia prin noile trebuinţe ce crează, propagând de la o naţiune la alta ideile, descoperirile şi forţele, este unul diu cele mai puternice instrumente ale civili-saţiunei şi ale prosperităţii popoarelor. „Dar astăzi uniunea popoarelor prin comerţ este incă foarte imperfecta, fiind-că ea este întrerupta, sau cel puţin slăbită, prin resbele sau prin mâsurile egoiste ale cutârei sau cutărei naţiuni". Prin resbel o naţiune poate să fie despoiată de independenţa sa, de bunurile sale, do libertatea sa, de constituţiunea sa, de legile saD, de originalitatea sa proprie şi, in general, de gradul de cultură şi de fericirea eo are deja; ea poate fi aservită. Prin mâsurile egoiste ale streinului, ea poate fi turburata sau reţinută in desvoltarea sa economică. „A couserva, a desvolta şi a perfecţiona naţionalitatea sa, acela este, şi acela trebue să şi fie obiectul principal al silinţelor unei naţiuni." Nu se coprinde nimic falş, nimic egoist intr’aceasta; aceasta este o tendinţa resona-bilă, perfcetainente de acord cu adevăratul interes a! genului uman : — ea conduce naturalmente la „asociaţiunea universală," la acoea care este profitabilă genului uman numai intr'atât, căt popoarele vor fi ajuns acelaşi grad de cultură şi de putere şi intru căi prin urmare, ea se realisează „pe calea confederaţiunii." O asociaţiuue universala, care şi-ar lua originea sa din puterea şi din bogăţia pre-ponderanta a unei naţiuni, şi ar fi basată prin urmară pe supunerea şi pe dependenţa celor alte, ar avea de resultat nimicirea tu-turor naţioualitâţilor şi a ori-cărsi emula-ţiuni intre popoare; ea ar lovi interesele şi sentimentele tuturor naţiunilor, care se simt chemate eâtre independenţă ca către posesiunea unei mari bogăţii, ca şi către o inalta importanţă politică; — aceasta n’ar fi de cat o repetiţiune de ceea ce a existat deja, a tendinţei Romanilor, realisată de astâ-dată prin manufaeluri şi comerţ, in loc de-a fi realisată ca al ă dată, prin sabie, dar care ar conduce tot către aceeaşi barbarie. | (Va urma). Ofrande pentru Comiţiitl agricol Ilfov Cu oeasiunea banchetului dat de comiţiul agricol al judeţului Ilfov, dupe distiibuirea premielor la ăatâiul concurs de agricultura şi industiie, ţinut in Octoinbre 1881, domnii mai jos însemnaţi au bine-voit a oferi sumele indicate in dreptul numelor, pentru e se forma un fond de înzestrare al acestui comiţiu şi anume: Don.nu D. C. Porumbaru 100 lei, achitaţi şi consemnaţi la casa de depuneri cu rece-pisa No. 77,042. Donrnu N. Hristodor Busuioc 100 lei, a-cbitaţi şi consemnaţi la casa de depuneri cu recepisa No. 95.941. Domnu Stâncii R. Becii anu 200 lei, a-chita’ţi şi consemnaţi la casa de 'depuneri cu recepisa No. 2.84S. Domnu Dineă D. Sgoanţă 500 lei. achitaţi şi consemnaţi la casa do depunori cu recepisa No. 3.423. Domnu Costea Rongos 500 lei, achitaţi şi consemnaţi la casa de depuneri cu rece-spa No. 4.943. Principele Dira. Gr. Ghica 500 lei. vărsaţi la casierul eonii ţiului. Fraţii Constanfiuidis 1,000 lei, achitaţi şi consemnaţi la casa de depuneri cu recepisa No. 2.992. Domnu Toma C. Filitis 1,000 lei, achitaţi şi consemneţi la casa de depuneri cu recepisa No. 4,725. Domnu Evloghi) Gheorghiu 1,200 Di, achitaţi şi consemnaţi la casa de depuneri cu recepisa No. 2.711. Domini Iain-ii Marghiloman 1.200 Iei, versaţi la casa corni ţiului. Total 0.300 lei. In numele plugirilor săteni diu acestju-d ţ, care mai cu seamă si vor impărtăşi din venitul acestor suine, oliiiul de administraţie al coiniţiului roagă pe domnii proprietari menţionaţi să bine voiască a primi expresiunea c>-lor mai cflduroass şi bine meritate mulţumiri, [eiitiii generoasele o-fraude ce au tăcut. FAPTE DIVERSE Inteiuplaro nenorocită —Iu zioa de 10 nooinbre, tânărul lanuş Adam Andrisi din comuna Tămăşeni, judeţul Roman, care se dusese h moarta lui Giurgi Farcas de pe rîul Şiret iu ca să macine, pe când umbla pe lângă şiştorile raorei, l’a prins roata de la şiştori şi l'a strâns dulapul morei de piept şi de spinare iu cât s’a oprit moara, şi, când a venit morarul, care lucra la o ezc-turâ a găsit pe numitul tenâr mort iu şij-torile morei, de unde l’a scos cu ajutorul altor oameni. Caşul s'a tăcut cunoscut parchetului. Tălliari.—Ieri noapte pe Ia orele 12 spune „Pesta", necunoscuţi făcători de rele s-au introdus, prin stricarea uşei, in depo-situl de rachiu a d-lui P. S. Sgrumala, situat pejplatoul Calica, ţ)i,au__torturat cu ciomege in mod incalificabil pe GheorgheTa-maraş şi consoarta sa Ioana ce erau păzitorii acelui depo-it. Asemenea au mai bătut şi torturat şi pe servitorii Iancu Amsterdam. Ifiime Mocanu şi pe Nicula9 Ta-maras; asupra acestui din urmă s-au tras şi o lovitură de puşcă. Pacienţi se află [grav bolnavi in cura spitalului “Elisabeta Doamr na," ear făcători de rele nu sunt pi inşi până acum. Unul din procurori şi un judecător de instrucţiune ca medicul respectiv s-au transportat astă noapte lâ faţa locului spre a face cuvenitele cercetări. ŞTIRI TEATRALE Teatru Dacia.—Direcţiunea Grigore A. Manoleseu. Sâmbătă la 19 noemvrie 1883, se va juca pentru I-a oară pe scena Romanească piesa : Moartea civilă, mare dramă in 5 acte şi un tablou din repertoriul Salvini şi Rossi. In curând : lîomeo şi Julieta. Cor. LICIT ATIUNE Citim in Monitorul oficial: — Pe baza sentinţei tribunalului comercial Ilfov, No. 527 diu 1881, investită cu titlu eseentor din ] 882 şi dupe inde-plinirea disposiţiunilor cerute de procedura civilă, priu jurnalul dresat de tribunal sub No. 5,622 diu 1883 s’a hotărât ca in zioa de 1 Decembre 1883, orele 10 diraineaţa; să se inchirieze cu licitaţiune, in pretoriu! acestui tribunal, imobilul jos notat, avere a domnului Grigore H. Grandea, de profesiune ziarist, domiciliat iu capitala Bueu-resci, judeţul Ilfov, spre despăgubirea domnului N. Miulescn, de profesiuue tipograf tot din capitala Buc resci, judeţul Ilfov, de sumele ce are a primi după arătata mai sus sentinţă. Această inchiriere se publică spre generala cunosciuţa, ca toţi aceia ce vor avea asupra acestui imobil veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privili-giu, ipotecă sau ori ce alte drepturi să se arate la tribunal mai inaiutea termenului de adjudecaţiune, căci in urmă nu se vor mai admite nici o pretenţiuue; iar aceia ce vor voi să ia cu chirie acest imobil, să se presinte la tribunal in zioa şi ora indicată mai sus spre a concura. Descrierea imobiluiui ce se dă cu chirie condiţiunile inchirierei şi diferitele sarcini şi imprejurări ale imobilului, păuă acum cunoscute: O magazie de bucate, construită do zid învelită cu fer şi o casă iu paian'â de zid invelită cu şiţă, impreună cu locul lor, şi care se inveciuesce la răsărit cu domuu Dumitrachc Vasiliu, la apus cu şoseaua veche, la amiază noaptea cu Mihai Lerer şi la miazâ-zi cu apa Argeşului. Toate aceste imobile sunt situate in acest oraş Pitesci, culoarea de albatru, strada Giurgiului. Această iuchiriere s’a încuviinţat deţii-bnnal conform cererei domnului creditor N. Miulescu din Bucuresci, cn petiţia dată acestui tribunal şi inregistrată la No. 10,861 din 1883, cu care a depus spre executare sus menţionate seuiiuţă ce conţine: Condamnă pe Gr. H. Grandea să plătească domnului N. Miulescu lei 4,389, cu dobânda legală de la intentarea acţiuuei şi păuă la achitare, plus lei 80 cheltueli de judecată. Aceaştă seDtinţă este investită cu titlul executor din 17 Februarie 1882, ce conţine: Noi Carol I Pria graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţionale, ltege al României, La toţi de faciă şi viitor, sănetate: Dăm putero şi ordonun tutulor agenţilor admini trativi fă execute presenţa sen-liuţă, procurorilor să stăruiască pentru a ei aducere la indeplinire şi spre crclinţă1 s’a semnat de noi membrii tribunalului comercial. loan S liudulnscu. A hustuţiu, Marrodtn, Anijilescu. Această iuchiriere se face pe termen de cinci ani de zile, cu începere dela 26 Oc-tombre 1883; iar bani să se răspundă in ducă de o potrivă căsciuri, depnindu-se la casa de depuneri şi consemnaţiuni. No. 19,387. 1883, Octoinbre 29. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu] Roman. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuoţscu, Calea Victoriei No. 32. Cimpoiul ziar ilustrat, săptămânal : un an : 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul roman. învăţături practice pentru preoţi, invâţători, seminare, şcoale normal « şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Yuia medical băilor din Mebadia şi profesor de Higiena Ia seminarul şi şcoala normala din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să dă A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şi C ie Strada Şelari No. ÎS—20, strada Lipscan No. 27 următdrele calendare pentru anu 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat român. mândouă în ediţiunî de lues, ilustrate cu cele mat frumose gravuri, între care Statui lui Ştefan cel mare, Castelul, Releşului, Sa naia, etc., şi conţinând mal multa nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popescu. Preţul iie-cărul esemplar 1 leu şi 50 b. Calendarul portativ, indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american da eleuiltat, c 366 date istorice, adrese, notiţe, etc., d pu în perete. Preţul ediţiuneî ordinare 1 lefi şi 50 b. delucs 3 lei. De vâuclare la tote librăriile din ţeră INTERNATUL DE BAIE II AL D-LUI Heliade Radulescu situat în localitatea cea mal sănS tosă; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primesce orî-eând elevi Stu-diele se fac după metodele cp’o mai bune şi conform programelor scolo-Jor publice, unde elevii ace-tui institut sunt datori a trece examenele spre a putea orî-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie lliopol, in gangul din faţă sala Teatrului Bossel. A h nuci u. La magazinul de argintărie, de pe calei. Moşilor No. 157. se află de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşuicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relativa la aceasta ramură, precum âncă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMANI EI STTJTTTXIISrZE SUMARA 13 noemb. 1883 21953603 2396813:. 10342844 8825052 24515538 11025729 812400 232928 21998- 44609023 146505237 12000000 28893S 88898770 813193 491997 44012344 146505237 A o i i v p (Monedă metalică şi ling. "sl (Bilete bypotecare Efecte de incasat Portofoliu(^ecîe r,,ni.ftne*ti (Etecte streine Inipr. garant cu Pfec. de Stal Fonduri publico Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Deposite Libero Conturi curente Conturi de valori 1* îi & i v Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori 5 noemb 1883 12 noemb 18 .?. 34807569 34091708 25452021 25461310 2391801 2364130 13717562 13765483 6821794 6100823 29971444 299567*4 1197805I 119W9881 514702 514702 903991 903991 220033 220124 174600 176616 10245040 10245040 33662814 32435290 1384241 1393486 172246769 169629268 12000001 12000000 51470" 514702 96858611 96182650 1123141 1123145 56398( 601955 10245041 10245040 50480457 48499817 460829 461959 172246769 169629268 MARELE MAGASIN „LA CAVALERUL DE MODE" CM 6 o 03 > o CJ l/T’ C/3 CM J0SEPH SANDR0VITS AUGURE O 16. —CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE oe vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici smtem american cu întreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi m schimb, comandele se primesc din toate pro-vmciele, la cumpărarea unui piano se dă si una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. °ll,TV- caadril de Luis Wiest 2 fr. Carmen qu.ulnl do Luis A\ iest 2 Ir. Ce ii „m făcui eu oare, romanţă pentru 1 fr 50PW°f m' rZn« ir°manţa Peutm voce Ş1 Piano, ....pentru vocc şipianode Bolele GATULUf YOCI Sl GURI PASTILELE IDETHA1T: CU SAREA LUI BERTH0LET I Recomandate contra Boalclor gâtulu\,anginc,\ I extinctiunile cocti, ulcer atiunile gurci, trtfa-l I ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase ; la mercuriulni, şi specialmente d-lor magistraţi ■ Ipredicatori, profesori, cântăreţi spre ai acilita emisiunea vocii, [Ad DEŢII A farmacist, Fanl> St-DcniSi 90 l’aris principalele farmacii din Franţa I şi străinătate, A cere semnătura Adli.DETlIAN 1 Preţ franco 2 fr. t/i ~r D. IU *CO <ŢD_ su o o o < IU O bO |de Rrnă Pr0Pilil 110aShă fabl'ic^iunc recomandăm pentru sesonuj TF Mf' V KTnML|,l! vt DtE 0001 ilEN M0TAGNAK etc. COS im™ ^ ^ IANTAISIT. PANTALON HATJTE-NOUYE4UT fsOPpTRUSF?r°?E BM\-rSE'^LANl DE VEEITAB1L SCOXG.i it?oiF rusesc etc. blamjte et sacouri de ycvitga pv MANTALE DE LIFTICI ET ’ LMPERMEABILE. ^ ENĂT0AEE' Cavalerul de mode a maoasin fondat in 1879 ./xAGAsnsrtr m*; Tf-tru] Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D.G. VIS-A-VTS DE T1IEATRUL NAŢIONAL celele necesari la menaaiul mscÎ^' P^ltC C.ă lă,l(/ă artl' bune case următoarele Muluri fine™ ,Wp°rtat de 1,1 cele m,li Ananas (le D^arlînlqnruLn^nT/o1UIi0I'deanx- absent de Snls de China antlfebrlc qS*ter din ? ai.1,By?î1B llenedictin-Hitter Chartrenz. alb. galbin «i Verde h ,Prov,dp"zel »■« Coleric. Cnraso de Olanda, alb’Verde 5 ^ “ gra"'î Chartreuz Francia. Pipermint, verde, galien, si alh «"f6 dc ,il ' i,M.a,ld Podan Cognac vieux, rC,ognar fin ' ohn a * r®r®8 din Francia, tot felul de gusturi" dV a ,d'n Cognac- ^qnemri mita Mastică de Ilin, >1arL | TnV, ’ d'" ./n°1,'deaux Renu- rate din Jumni,,,,.*. An ,MllS a" „ N; ' “ ‘i 1{o,"u,i “defUS-Kh„„ „ 1 "th 1,1 '»«»“■ In.no,tafe d!?*111. STIiKINE V INDIGENE. EspTgP,.e, Ungafiâ:1 £3!^ beştl, Drăgăsanl şi de Dealu niare" retur*-* la Cotnari. Odo-clul consBA «m. ““ft, 'r"ţu« moderate, servi- Uu stimă, D. G. MOCIANU. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Ca incep*r« d© la 20 Mala 1883. La plctşti, BnzSu, R-Săr^t, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, laşi, Calaţi şi Brăila (tren ac( eMerat) iO ort 4$ minate s^ara. rja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Bnzen, R-Sărai, Foc-|ini, JViăraşcşti, Brăila, Calaţi, (tren de per soane) 8 orc dimineaţa. La PUe?ti, Sinaia, Predeal (tren de plăeorc) 7 ere dimineaţa. La Piteşti, Sinaia Prideal ('tren accelorat) şi de la Pleeşti ca trenul mixt la Buzei, K-Sărat, Focşani, Mârăşeşti 5 tr« ?0 m. d. m La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sevtriu, VSrcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fnlger) 9 orc dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (irca dc persoane.) La Giurgiu 5 ere 15 mîn. dira. (trennl fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) o orc 10 mio. d. a tren raiit). SOSIREA trenurilor De la Iaşi, Roman, Brăila, Gal .ţi. Bacaa, Mirăşeşt R-Sărat, BuzCa, Plopşti Ţtrenul accelerat) 5 I ore dim- De la Galaţi, Brăila, BuzSu, Ploeşti (trenul de per-Boane) 4 «re i5 m. d. a. De la Mârâşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Pleoşti (trenul de plăcere) li ore 15 uiin noapte. De la predea], Sinaia, Ploeşti (trenul uccelerat) 12 orc 30 ntin. ameazi. De laVârciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti i ore 45 mîn. (trenul fulger) 7 ore 5. min. seara (trenul arte lent 11 ore 2O nun nainte de ame.izi (tren de persoane) De la Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 iB n e *ara (tr 3 ol mixt), INSTITUTU MEDICAL BUOUHESCI 6 : strada vestei 6, (LANCIA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE L Hydrolherapia, 2 Electrizare, 3. Orthopedie, 4. Gimnastica Medicale, ■Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-■ Jriciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA IIIGIENICl 1 Hae abur . . .... 3. 1 bae dc putina cu ţii tară duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medieameute . . . . „ 2. 1 duşa rece sistematica . . „ 1,50 THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VECHIA DIN LUME DE MAŞIEE DE CUSUT BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. lîiile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pan . la 7 scara. 2. Pentru Dame, insă băile de aburos dată pe septemană Vinerea, la 6 ore di-] Bmineaţa păuă la 1 post meridiane. 4j Preţurile a secţia medicala confort E? ________Direcţia MEDIC ŞI CHIRURG Leali Ic de găt, gmâ nns şi urnii tratează printr’o artă specială.]] D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant do medie seeoudar in Viena m clinicele lui Brauu (boale de femei O iacei i) şi a lui Bi bra (Syphilis şi boale d. piele CoiiMiltatiniii de la 3 — 5 ore p m Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei) lîibliografie Recomandăm ca nocesarie tiitmo.1 autorităţilor şi cetăţenilor in genere Codicele couianalo complecte, coordonate şi anotate dc DimtirteD. 1‘ăl ţineau u. Preţul 4 lei. W -VÎ0 Tipogi a fiu