ANUL AL VIII —No. 254 ffTjtNERT 18 NOEMBRE 1883 li' I B ABONAMENTELE p.« tontk (Ara, pe »n . . , pe 6 Innt. , pe 3 Innl. Plî ttre*inîitat©—pc eo , 40 leT 22 lei 12 lei 60 lei ■4,11’Uli se priimesc le Adminietreţie. ’apitală 10 bani număra Mstricte 15 bani nnm&rn etor: M PALEOLOGU np ML Administraţia, Oalea ^^ictoyiei I\r. 32. REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. (' SUMARIU ii colul de fond : telegrafice. . icft. Cor. jŞionea zilei. f iginft istorici, din străinătate Bucovina jeta tribunalelor. §it.e diverse iri teatrale, irietaţi. .ucuresii, 17 Noembre 1883 janta pe care se găsesce regimul mal nu-1 poate duce de căt la creşti neruşinării şi imulţirea actelor violatiune. Articolul 95 din Constitutiune este n>ede şi precis : „Daca Domnul nu ivoacă Camerele la 15 Noembre a -cărui an, ele au dreptul a se intui fără convocare: daca le-a con-at, apoi aceasta urmează a o face intr'un mesagiu car) să expună si-itiunea ţerei şi la care adunările |pund.“ Acesta este înţelesul fără equivoc articolului 95 din Constituţiune. Cum insă urmă Regimul la 15 no-ibre curgâtor ? i laşul intrunirii de sine nu fuse, ncl-că, spre a fi fost, ar fl trebuit puterea executivă să ia câmpii in e un conflict oare-care cu puterea giuitoare, conflict ce nu există şi ri n'ar putea exista intre guvern .Camere de felul celor ce funcţio-iză astă-zi, numai din graţia gu-îrnului. Am avut dar o convocare regulată, le trebuia Bă ne fie dat a asculta punerea gensrale asituaţiunii ţârei, cută de către Domn; şi, cu toate •jestea, puturăm vedea cu ce laco-is;Q se deschise sesiunea de 15 no-jftbre : o simplă menţiune a artico-lui 95... şi atăta tot; ca şi cum ar ce-o un preot, înaintea altarului ue la Ioan, sănta Evanghelia... ce-|re“ şi ar inchide cartea, n’ar spune imic. Relevăm caşul acesta pentru fru mseţea lui, pentru excepţionala ne-jcotinţă de obligaţiunile parlamen-re ca el conţine. A formula vre-o acusaţiune ar fi nedem de prisos. Destul este că in nod pipăit şi declarat avem o stare Jl.e usurpaţiune a puterilor naţiunii de -'Litre Regimul domnitor. Pe căt timp v>te aceasta, şi pe căt timp ea du-oază, conştiinţa ei logică nu poate fi .'ta de căt abaterea atăt de la usu-•ile parlamentare căt şi de la textul onstituţiunii. Intr'adevfir, drept ce şi cum să Aţii considere Regimul această prelinsă Represcntaţiune Naţională ? Ea insăşi se considera drept nimic. Ea insăşi n’are conştiinţa de sine. Nici demnitate nu arată, nici vre in respect de ca insăşi nu ne probează. Ce vedem şi ce poate vedea insuş-Dogele este că, d-nii Rosetti-Brătianu m pus să figureze in Parlamentul [vomăn o adunătură de indivizi ocupaţi de afacerile lor private; au deschis, cum am zice, o Bursă in care nceşti figuranţi au sarcina să urce şi :să scadă acţiunile, cănd ale lui Chiţu, "And ale lui Serurie, sau un altul si silăta tot. Apoi pentru aşa representaţiune batjocorită să se derangeze Maiestatea Regală şi să se coboare a-i vorbi ■lin viu graiu, cu respectul constituţional ? Nici-odată. Ea oameni de serviciu se trămite vătaful să le spună cuvântul mai inalt. Şi, daca am sta să ne gândim, ce oare li s’ar fi putut zice acestor majorităţi ca să le intereseze ! Că Dunărea a lăsat-o Regimul baltă? Apoi asta o ştiu ele, precum o ştim şi noi toţi, şi baltă au lăsat să fie, pentru că lor m le este permis să considere aceasta de căt ca o afacere a guvernului. Să le vorbească de atribuţiunile şi îndatoririle constituţionali cari le au? Apoi in asemenea cas Regimul in-suşi s’ar pune in încurcătură. El cunoaşte bine exigenţele constituţionali. El este bine pâtruns de caracterul constituant care s’a atribuit Camerelor actuale la originea lor. Ştie prin urmare şi aceea că, chiar după teoria sa, aplicată la camerele de revisuire precedente, aceste Camere nu pot lua caracterul legislativ ordinar, dt, căt după ce ’şi-ar fi im-plinit sarcina lor revisionistă; că, înainte de resolvarea ccstiunilor supuse revisuirii lor, nu putea fi permis acestor Camere să atingă nici una din Gestiunile de legislaţie ordinară. Şi apoi, cănd are conştiinţa că el însuşi le-a pus pe aceste majorităţi pe calea abaterii de ia datoriele stricte ce aveau, cum oare ar fi putut atinge această bubă dureroasă? S’o lăsăm incurcată. Poate va veni odată şi ora răfu-ielei. Atunci se va putea deslega asemenea anomalii constituţionale, cu judecata cea sacră a justiţiei naţionale. Pănă atunci... fie voia ta, fie împărăţia ta, domnule Rosetto-Brătieno; cum ai inceput-o, aşa urmeaz-o ina-inte : preste crima usurpaţiunii pune vâlul batjocurei! ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 27 noemvrie. — Extrema stingă are intenţiunea de-a cere guvernului, in şedinţa de mâine la Cameră, d'a face cunoscut intr’un mod precis, care sânt relaţiu-nile diplomatice actuale ale Franciei cu China. Trimiterea la Tonkin a unui nou ajutor de trupe d’apioape 5,500 oameni, e iminentă. Roma, 27 noemvrie. — Contele Greppi, ministru al Italiei la Madriud, e numit ain basador la Petersburg. Constantinopol, 27 noemvrie. — O co municare oficiala a Porţi zice, că falşii pro fet, care a resculat Sud.inu, comandă 2000 tâlhari cel mult, şi ţifra de 300,000 oame ni cu care a distrus armata generalului Hicks e cu totul falşă. Comunicarea adaugă, că numai greutăţile regiuni şi a climei intărziazâ imprăştierei insurgenţilor. Desminte categoric ori-ce sgo-root contrariu. Berlin 28 noemvrie. — împăratul Vi helm, primind biroul preşedinţiei al Camerei deputaţilor Prusiei, a esprimat ferma sa convingere că pacea va fi menţinută. A lăut menţiune de bunele raporturi ce esistă intre Geimania şi Rusia. Londra. 28 noemvrie, — So telegrafiazâ din Cair ziarului Standard că Engleji au intenţiunea d’a trămite trupe indiene in Sudan spre a ovita intrebuinţarea trupelor tur ceşti. CRONICA nea Spre a se face propuneri pentru sesiu congresului economic, ce va avea loc la Iaşi in zilele de 4, 5 şi 6 Decemvrie a. c. comitetul central a decis să se ţie o adunare pregătitoare, Duminică 20 Noemvrie, la ora 1 p. m., in localul societăţi „Concordia română,“ strada Calvină No. 1 la caie sunt rugaţi a lua parte toţi membri congresului şi noii aderenţi aflători in Bucureşti. * Recrutarea se ştie că va incepe la 1 Decemvrie. Zilele astea va eşi in Monitor numirea ofiţerilor insărcinaţi cu operaţiunile recrutării. * Gaz. de Românie spune că la 23 corent se va inaugura asilul din strada Griviţei, clădit de d-na Oteteleşeanu. Se ştie că acest azil e destinat să primească vr’o 40 de bătrâni infirmi, bărbaţi şi femei, cărora li se va da locuinţă, hrană, încălzit etc. gratis. Acest aşozăinănt tace onoare d-nei Oteteleşauu. ale cărei nobile sentimente sunt tradiţionale in familia sa. Răposatul seu soţ, d. I. Oteteleşeanu, ’şi-a lăsat averea pentru o casă do şcoală in care să se primească fetele sărace. ' * Curtea cu juraţi din Ilfov va fi prezidată in sesiunea de la 1 — 15 Decemvrie de d. membru de curte Petroni. • Se vorbeşte că generalul Pencoviei, delegatul român in comisiunea europeană a Dunărei, işi va da demisţunea. * L’lndipenda.net spune că zilele acestea, guvernul a făcut o comandă de 25000 pusei la fabrica de Steyr. O comisiune speciala ra pleca peste puţin acolo spre a asista la fabricarea armelor comandate. * Consiliul permanent de resboiu al corpului ăntăiu de armata din Craiova se compune din d. colonel Sişman, preşedinte şi diD dd. maiori L. Lupu, Stoenescu şi căpitanii I. Pretorian şi G. Corănescu, ca membrii. * La 28 noemvrie, este aniversarea luării Plevnei. Cu acel prilej se va oficia un Te Deum la Mitropolie. * Se credo că la 21 noemvrie linia Ruda-Slănic se va da circulaţiunei. * Curierul capitalei este informat că d. Cogăluiceanu refuză mandatul de deputat al colegiului I de Botoşaui. Corpul momâelor de lângă Muzeu, compus din Roşii mai bătrâni şi prin urmare mai grei la trup ca şi la minte, au mors mai incet cu formarea biroului său. D abia ieri au procedat la alegere. Beizadeaua Mitică a rost reales cu unanimitate preşedinte al pretinsului Senat al Roşilor. Măria Sa a vo t să mulţămiască senatorilor pentru această onoare, i s’a lipit ănsâ limba in gură de emoţiune. Mouniele n an auzit nimic şi nici puteau să audă; tot uşi au dat din palme. * Viee preşedinţi ai... Senatului s’au ales : d. colonel Bibescu, cumulardul, şi ghinerare-le Cernat. Cestiunea zilei Alteţa sa Incompetenţa. Cotim in „I/Independance Roumaine Mărturisesc, că am avut un moment de stupoare Citind in „Monitorul oficial" discursul d lui I. Brâtianu. Nu vorbesc de stil, mai mult sau mai puţin, m’nm deprins cu acest chip de a vorbi incorect şi inenhervut. Aud ideii'1. Cu toate astea con-stalâm contradicliunile prunului ministru; şlim de nltminleri, că el a impins oportuni mul până şi in retoii â. că ’şi conformează gândirea la necesitatea mom-ntu ui şi că ’i este tot una a zice adâzi contra- rul de cea ce a susţinut ieri. Ba chiar a adoptat un procedeu foarte comod; el zice din capul locului : „Eu nil sunt competent ... Dacă aş avea eompetinţa necesară . . . Dar fiindcă nu cunosc nici primul cuvănt al cestiunii,.. D. Sale i se para. că aceste certificate de ignoranţă ce şi-le dă in faţa parlamentului şi a opiniunii publice ’l autoriză să emită teoriele cele mai surprinzătoare. El face ca acei oameni răi, cari nu vor să poarte ochelari şi pretid că nu văd, dau coate la toţi trecătorii şi sunt fericiţi când pot să impiDgă in noroiu pe cineva sau să frângă braţu cuiva. Cănd cineva e miop, ăşi pune un lor-nion. Când nu ştie, caută să inveţe şi săsepue in curent. Dar e prea boacăn lucru de a auzi pe un prim-ministru scuzăndu’şi prostiile sau pe ale altora priu o frază ca aceasta : „Nu sunt competent." Dacă e aşa, un alt ministru nu va avea decât să respunză deputatului care ’l interpelează:" Poate să ai dreptate : nu ştiu nimie ; cănd am făcut aceasta, eram beat şi am ăneă mintea prea plină de aburii divei licori spre a putea vadea clar in această afacere". Un altul va pretexta că e scurt la vedere : „cum voinţi ca să ştiu ce iscâleasc, i va zice el ; — «ecretarul meu scrie aşa de mărunţel şi ineurcat, in căt nu pot descifra o singură silabă." Ceea ce e mai curios, este că d. I. Brâ-tianu vorbeşte de competenţa sa, unde nu e nici o competenţă in joc, unde nu se cere decit un bun simţ, minte, justiţie şi conştiiinţâ de om onest. Astfel in afacerea Kitzu-Strămbeanu , d. Stătescu puieie cestiunea cu multă indulgenţă: Este in cabinet, a zis el, nu ministru, care intervine pe lângă colegii săi şi caută să le smulgă numiri scandaloase. Există, in cabinet, un ministru care abuza de interimatul c» i s’a coDfiat spre a reintegra in postul lor magistraţi incorecţi, destituiţi de predecesorul său. Este un ministru in cabinet, care nu spune adevărul înaintea parlamentului;" E in cabinet un ministru care a comis una din acele greşeli, ce aruncă bănueli asupra tuturor numirilor ce le-a făcut şi va mai face." In loc d’a sa mişca şeful cabintulni strigă : „Dar eu nu sunt competent şi apoi nu mă priveşte. Totdauna când mă intore dela Florica să mă ooup cu rufele d. V. murdare ? Me, luaţi poate drept spălătoreasă d. V. ? Sunt de 03 do ani şi nu voi permite ori cui se pue beţe in roatele trăsuri in care ’mi plimb vice-regalitatea." Şi pleacă d’aci să acuze pe d. Stătescu că nu ’şi poate infrăna limba. Ce trebuinţă era de asemenea sfaturi ? Dacă primul ministru n’ar fi fost la Florica, de trei zile s’ar fi făcut deja cea ce a cerut d. Stâtes-cu. Cine l’a făcut oare aşa deşort să’şi permită a taxa de neexact limbajul ministrului de Interne şi prin interim la justiţie? D. Kitzu crede că d. Strîmbeanu e sfânt şi o spune aceasta; asta'i opinia lui ; liber e d. Stătescu să creidâ că d. Strămbeanu e un om rău; insă ar face mai biue să n’o spună. Şapoi deodată d. Brătianu dă o lovitură exministrului justiţiei şi l'acuzâ că face paradă de moralitate, cănd in fondul interpelării sa’e nn e decât o resbunare personală. Tot cea ce a fost rou, zice d. Sa, e scrisoarea pe care d. Petre Kitzu a publi-cat’o in „îndop. Roumaine." Adică: dacă nu s’nr fi pus in joc persoana d-lui Stătescu, onorabilul Senator ar fi tăcut pe mortul ; Strîmbeanu ar judeca in linişte pe alegă t rii il-Iui Kitzu, care i ar oferi la anul nou nn câlimâr care nu so varsă. D. Brâtianu a ras chiar fraza prin care (I. Slăteseu işi terminase discursul. „Sper, zi«e exministrul jusliţiei, că sena- ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag 111 .... 1 30 , » II .... 2 50 , Ananţarile ţi inserţiile ee primesc Bncnroştl , ia Administraţia ziarului ia Vlena, la biuronrile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stem 2;—Paris, C. Adam, roe Cldmeno 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate nn se primei Manuscrisele nvlmprlmate se ard. tul şi guvernul vor ţine seama de observaţiile mele şi că nu voiu fi silit să remân pe viitor la bănuială purtând doliul iluziilor mele." Yice-regele a nesocotit aceste vorbe, ce păreau a conţine o ameninţare. El a tratat pe excolegul său ca pe un copil şi l'a turtit eu greutatea celor 63 de ani ai săi. Dar aceasta priveşte pe d. Stătescu. Pâs-treze’şi iluziile sau să le peardâ, ţie,-se in bănuială sau reintre in amalgam, e treaba d-sale. Căt pentru noi, cea co ne isbeşte e de a vedea pe primul ministru tratând cu atâta uşurinţa cestîunile cele mai grave. Viee-regele nostru nefiind soţia Coşarului, puţin ii pasă dacă e bănuit. Asta’i posibil. Dar când bănuiala cade pe justiţia ţării, cazul e mai grav şi nu e trebuinţa de a fi competent in materie de drept pentru a înţelege. E dovedit, arhidovedit, că d. Strîmbeanu este un magi-trat incorect şi se găseşte un ministru pentru a l reintegra, când colegul său il destiuise şi se găseşte ud şef de cabinet pentru a aproba po acela care reintegrează pe presidentul destituit pentru fapte de cea mai mare gravitate şi a tăvăli pe acela care protestează contra acestui scandal. Dar opinia publică, d-le 1. Brătiaou, in incompetenţa sa, dar in recea sa justiţie, n’aro ea dreptul d’a se intreba, cu câţi Strîmbeni a populat d. Kitzu in doi ani administraţia ţării ? Nu vedeţi oare, că această simplă bănuiala este desconsiderata aruncata asupra tutulor agenţilor administraţiei, asupra justiţiei intregi ? Şi asta nu vă mişcă ! Aceasta nu e că eşti iueompetent, Alte • ţa, ci indoferent, — indeferent pentru lucrul public! C. L. O PAGINĂ ISTORICĂ Citim in Binele Public : Din revista noa-trâ dela 30 Octomvri». cetitorii „Binelui Public" ouuosc Convenţiu-nile încheiate intre răposatul Domn Alexandru Ioan I şi Comitetul revoluţionar maghiar dela 1859. Am lăsat, după publicarea ac lor Conven-ţiuni, să treacă timpul material necesar pentru studiarea lor de către fie care român, şi mai cu s amă pentru ca să dăm timp evcrimentelor a se defâşnra, intre cari, după noi, un adevărat eveniment este iuter-pelarea-myth a d-lui Stolojan, ce nu avu de resultat nici măcar un portofoliu, d pă cum se spera, şi răspunsul mistic al d-lui ministru preşedinte 1. C. Brătianu. Faptele, atât cele diu 1859, cât şi cele din 1883, fiind deja de domeniul istorie, menlâ oare-carî esplicaţiuni pentru ca se putem judeca in cunoştinţă de causă p-e a făcut pe Cuza-Yădă se intre in alianţă cu Naţiunea Maghiară in contra Austriei, şi ce-s făcut pe călăi săi de a intra in alianţa astăzi cu Austria, şi chiar cu Ungaria, in contra intereselor celor mai iuvederate alo Româuilor do pe ambele coaste ale Carp i-ţilor. înainte de toate nu trabue să uităm un singur moment impresiunea faptelor ăuet cu totul recente sub care se aflau şi domnul Românilor şi Romăuii in anul 1859. Tractatul de Paris se încheiase in 1856. Articulii 23 până la 27 ai acestui trac'at dispuneau de soarta ambelor ţărijroinâneşti. Se poate resuma in trei puncte disposiţiu-nile tractatului diu Paiis cari ne priveau: Primo : Principatele, puse sub garcn.ia puterilor coutrac'ante, nu vor mai avea a se teme in viitor de protrepunea Rusiei nici de intervenţiimea Austriei. Secundo : Suzeranitatea Sublimei Porţi este menţinută; insă principatele işi vor conserva privilegiele şi libertăţile lor; ele vor av a o admiuistraţiuue naţională nea- TIMPUL tărnată, libertatea cea mai complecta religioasa, legislativa, comerciala, de naviga* ţiiine şi armata naţionala, şi . Terţio: Statutul Principatelor avea in de-văr a fi elaborat definitiv de către puterile semnatare şi puse in vigoare prin un hatu şeril' al Porţiei, insa acest statui avea a 11 ast-fel cum să corespunzi pe deplin la do rinţele populiţiuuilor. Poporul roman, in unanimitate, dorea unirea ca singura ancoră de mântuire in prezent şi ca singura raza de speranţa al unui viitor măreţ Poarta insă, care nici o data nu’şi-a cunoscut interesele in aceste ţâri, era adversarea cea mai ne impacata a unirii, şi intru aceasta era susţinută do către Austria, inamică seculara a Bomănilor, de către acea Austria care in tot-d'a-una ’ş-a scos castanele din foc cu mâinile Romanilor; de către acra Austria care, in o-cupaţiunea militară de la 1S54 şi până la 1857, lăsase, in ambele ţăii, impresiuuoa cea mai urâtă: o impresiune ce nici astăzi nu s’a uitat prin omorurile ^cetăţenilor paci-nici, cari au fost jertfa iagberilor şi a husarilor austro-ungari. Cestiunea unirii fusese deja pusă pe tapet in Congresul dela Paris, şi dacă n’a triumfat inca din 1857, cu tot sprijinul ce il dedea Francia, Rusia şi Sardinia, eausa a fost pentru că perfida Austria isbutise a converti pe Anglia la chipul oi de vedere. După tractatul de la Paris, Poarta trebuia să comunice firmanul pentru convocarea Divanurilor adboc representauţilor puterilor. Cănd se făcu aceasta, 'ambasadorii Rusiei Franciei şi Sardiniei, recunoscând că acest document era redigiat in aşa mod in cat. cu toata unanimitatea ţârei, făcea imposibil un vot in favoarea unirii, deci ele 'se opu-seră la publicarea firmanului. Se convoca o Conferinţă diplomatică pentru a delibera asupra modului de conehe-mare a Divanurilor ad-boc. Austria, prin delegatul său Prokesch-Osten, 6tărui in modul cel mai energic in tendinţele sale anriunioniste, ceea ce făcu Conferinţele sâ fie foarte furtunoase. Totuşi Conferinţa trecu preste vederile Austriei, şi firmanul fu redactat ast-fel in cat să nu impedice expresiunea unui vot de unire e populaţiunilor cari n’aveau a fi consultata prin Comisiunea europeană. Cu toate acestea, Austria şi Turcia, ,.in cunoscuta lor astuţiă, alergară la toate modurile infame de presiuni şi corupţiuue, pentru ca resultatul alegerilor, cel puţin in Moldova, se fie anti-unionist. Aşa şi fu. Unanimitatea deputaţilor altşi de către Moldova a fost separatistă. Intr’o ţara, care de la Moina penă la Milcov şi din Carpaţi până la Dunăre, fără eseepţiime de sex şi versta, nu cerea de cât unirea şi iară unirea, nu se putu strecura in primele alegeri un singur deputat unionist ! La ce ao poate atribui această minune, daca nu făcătorului de minuni consul al Austriei, carele, tocmai ca unii reprezentanţi din ziua de azi, ajunsese a porunci in Moldova, prefăcută in provincia nemţeasca, intocmai ca in propria lui ţară ? Caimacamul Vogoridi, era caimacamul Moldovei numai cu numele, iar adevăratul domn şi stâpăn al ţârei, era vestitul agent austriac Ghedel-Lanoy, carele intr’atata pusese mana pe frănele puterii şi iu tr atata nesocotea autoritatea locala, in cât, pană şi listele electorale ale alegatorilor Moldovei, se confecţionau in birourile Agenţiei Austriaco. Cine nu ’şi aduce aminte de acea celebra corespondenţa ţinuta intre caimacamul Yo-goridi, talâl său Stefanaelie Yogoridi de la Constantinopol, ambasadorul austriac de la Constautinopol Prokesch-Osten, agentul austriac din Iaşi şi ministrul din Viena ? Cine din generaţiunea de la 1857, nu cunoaşte comitatul uuionist din Iaşi, compus din C. Negri, A. Cuza, M. Kogalniceanu, D. Cozadini, C. Hurmuzachi, L. Catargiu, St. Catargiu, M. Pâşcanu-Cantaeuzino, A-nastasio l’anu şi V. Malinescu, pentru a pute pune mâna pe acea compromiţătoare coi espondenţâ, farâ a c-âreiu prindere şi divulgare astazi uuirea n’ar fi existat? _____ De ce ? Pentru câ originalele acte, trâmise fiind de către acel Comitat in mainele im -păi aiului Napoleon, acesta a mers in persoană la Oxborn, unde, in unire cu regina Angliei, au luat măsuiilo cele mai energi-e şi mai urgente pentru a impiedi.-a crima ce uneltea Austria şi Turcia in contra existenţei Romanilor. Consecinţa acestoi intalniri a fost că ambasadorii Franciei, Prusiei, Sardinei şi Rusiei au cerut imediat, bătând diu picior şi dând bandiera jos anularea alegerilor tăcute sub presiunea aibitrarului, a violenţei, a vicleniei şi a corupţiuuii turco austriaco. Conflictul diplomatic, in caro Anglia sus- ţinoa pe Austria, luă aşa proporţinrr ministerul turcesc demisionaşi, la U ruine 1857, ruptura diplomatică iutro cole patru puteri protestâtoare ora consumata ! Atunci Anglia, care voia cu ori-ce preţ se menţine alianţa sa eu Francia, să uni cu cele patru guverna şi ceru anularea a-k'gerilor moldoveneşti, şi numai in urma acestei inţelegeri, Poarta, ne mai avănd in cotro, işi pleca capul : alegerile făcute prin intrigi do către Vogoride cu agentul austriac, tură anulate, şi Divanul ad-hoc al Moldovei, ales din nou, in cea mai deplina libertate, controlata de către delegaţii puterilor, se pronunţa in unanimitate, minus unul, pentru unirea principatelor. Acelaşi resultat fu şi in Valachia, plus concertul burlesc făcut câiraâcamiei de către popor in curtea Mitropoliei. Comisiunea europeană, luând in mană voturile exprimate de ambele Divanuri, le-a depus congresului care s'a redeşchis sub formă de conferinţa in Paris la 22 Maiu 1858. La aceasta Conferinţa, presidată de câtro corniţele Colona Yfalewski, mare ministru al lui Napoleon III şi mare amic al Românilor ca şi suveranul seu, apriga tu lupta: luptă iritata şi Îndărătnica! A trebuit nu mai puţin de cât 18 lungi şedinţe, pentru ca să se ajungă la un resultat oare-care. In fine la 19 August s’a terminat de elaborat acea Convenţiuiie politica care, pena la 1864 Maiu 2, avea să serve de basă constituţională României. Ea insă nu satis-făcu pe nimeni: nici pe partisanii nici pe adversarii autonomiei. Corniţele Cavur, un alt mare amic al Românilor de eternă memoria, scria la 29 şi 30 August 1858 marckisului Pes de Yil-lamarina: In afacerea principatelor, puterile au făcut o trista figură (lianno fatto una brutta figura)-, in loc de-a stabili liniştea, au semănat revoluţiunea. împăratul Napoleon Însuşi, in discursul seu de tron, la 7 Fevruarie 1859, zicea in privinţa acestei Convenţiuni : Cabinetul din Viena şi al meu, o spun cu părere de r6u, s’au aflat adesea in neînţelegere in cestiunila principala şi a trebuit un spirit adânc de împăciuire ca să ajungem a le resolva. Aşa, spre pilda, desăvârşita reconstituire a principatelor, care n’a satisfăcut dorinţele cele mai legitime (ale Moldo-Valachilor); şi de aşi fi intrebat ce interese avea Francia in acele ţări depărtate udate de Dunăre, aşi re spunde că interesul Franciei este pretutindeni unde exista o causâ dreaptă şi civilisătoare de făcut să prevaleze. Aceasta declaraţiune solemnă a puternicului împărat explică mai intăiu animosita-tea Romanilor in eontra cabinetului din Viena, ce se declarase pe faţă proiivnic Jo-ri nţ o lor lor celor mai legitime. Ea mai explică apoi graba Românilor de a intra in alianţă cu comitetul revoluţionar maghiar de îndată ce voci autorizate au. incredinţat pe Români câ, împăratul Francezilor, privea cauza româna, dreapta şi civilizatoare, ca legata cu interesele Franciei. Aceasta graba— zice Kossuth in mome-riele sale, — a principelui ('uza de a se uni cu Ungurii in contra Auslriei, este şi mai bine explicată in istoria alegeiii sale, istoria despre care înă simt dator a da aci o scurta relaţiuno ; ăntăiu pentru că ou in lol-d a-uua salut cu fericire patriotismul care domina pasiunile de partida şi interesele-particulare, şi al douilea pentru ea ori cat, de şi din nenorocire, invăţămiutele istoriei atăf de stimate insa atât de puţiu ascultate, nu suut nefolositoare, etc. Cunoaştem cu toţii evenimentele ce au înconjurat indoita alegere a principelui Cuza diu Bucureşti la 24 Ianuarie 1859, pe care Kossuth, in memoriele sale le descrie cu mari amănunţimi şi cu mari elogiuri pentru Romani, lăudând patriotismul şi unirea hâţeasca ce au arătat iu acele momente sublime şi hotărâtoare pentru existenţa lor. La 20 Fevruarie 1859, Cuza intră seu un triumf ce nu s’a mai văzut şi poate nici s’o mai vedoa in Bucureşti. Remânea insa o ccstiuno indoiasă : Poarta acorda va ea im eşti tura îndoitei alegeri ? Puterile garante jjriini-vor le aceasta soluţiuno ? Poarta avu incâ o dată ocuziuiiea do a cădea in cursele Austriei : ea protestă in contra indoitoi alegeri şi invită puterile a hotărî. O noua Conferinţa se Întruni. Dar forţa faptului inplinit, energia şi desinteresarca lui Cuza bunul diept al Românilor şi neadormita priv egliitre a neobosiţilor Negii si Bolinlineami, tiiumla. < itfinetul din Yienn, vicleau şi rău-făeă-mr ui tot-d'a-una ca o hienă, denunţă nrbi et orbi indoita alegere a colonelului Cuza ca contraria decisiuuilor Conferinţei din Paiis şi ca o provocare jignitoare autorităţii puterilor garantate. Făcând aceasta, Austria protesta incă o dată in contra unirii cu toată energia, eara Poarta, simţindu-se susţinuta de câtra cabinetul thorilor englezi, concentra in Bulgaria o armată considerabila. Cuza-Vodă răspunse priutr’un imprumut de 8 milioane şi prin două-zeci de mii de grăniceri pe cari ’i înşirui pe malul Dunării, declarând prin agentul seu din Constantinopol, amba-basadorilor, că, inainte de a (rece un singur turc Dunărea, el va fi cel d'ăntăiu a pune fitilul butoiului cu praf din Orient, şi atuncea arde va aria, dara plesni-vor şi ochii şoarecilor ! Agitaţiunea din Orient fu atuncea in culmea ei, căci Cuza, prin patriotismul său şi al Românilor, ajunsese a fi arbitrul sorţilor acestui Orient. Ziarele denunţară pe Austria ca po una ce ar fi oferit Porţii o alianţă ofensiva şi defensiva. Această ofertă nu fusese insă primită in toată intindorea propusă de către. Austria, dară : este evident, zice Kossuth, ca de iudatâ ce Poarta şi Romănii s ar fi incăerat, Austria ar fi tras sabia pentru Poartă, eara principatele erau ameninţate de o noua inter-vonţiune armată austriacă. Ast-fel se explica aplecarea principelui Cuza da a se alia cu Ungurii. Interesele noastre coincidau : era in interesul principelui Cuza de a vedea pe Austria atât de încurcată in Ungaria, in c-at sa nu’i mai vie pofta de a se amesteca in afacerile României ; «ară pentru noi, earăşi era de interes do a arma Transilvania ; de a corupta in partea aceia pe libertatea mişcărilor noastre şi chiar de a alia acolo un sprijin. Deci trebuia se întreţinem cu principatele reJaţiuni bune şi a evita ast-fel ca nu resbelul nostru de independenţa sfl se complice din nou cu un resbel civil, cu repetiţiunea selbătăcielor de la 1848 şi 1849. Ast-fel şi in ast-lei de condiţiuni s'au incheiat Convcnţionele pe cari lc-am reprodus in revista noastră de la 30 Oetorn-bre cu privire la aproape intreaga liberare a Romanilor de peste Carpaţi ; dară in acele Convenţiuni mai este un punct care cere explicaţiune, şi acel punct este relativ la Bucovina. Acea clausă era inserata in vederea unei posibile iutervenfiuni a Austriei in principate in contra unicei, chiar daca n’ar fi existat nici un resbel intre densa şi intre Turcia. Principele Cuza, intru care patria nu se incheia in Sinaia nici iu pungă, era pre-vezătoi şi doritor de a ocupa sau mai bine de a reocupa Bucovina ; acel cuib strâve-chiu al românismului, „acea piatră scumpa din coroana lui Ştefan cel Mare," cimitirul sacru in care zac osemintele lui sfinte, teatrul atâtor fapte măreţe cari ilustrează istoria română. Zicem a reocupa, pentru câ Bucovina a României a fost şi a României va fi, căci drepturile popoarelor nu se prescriu ! Chipul prin care casa de Ilabsburg seaiiiotat Bucovina prin una diu cele mai urieioase intrigi pe cari istoria Ie-a iurc gi-strat vre uă dată, este cunoscut de toată suflarea. Lui Kossuth chiar, lucrul i se pa-iu cât nu se poate sta- re atât de scârbos, pani de a nu exclama: Posesiunea Bucovinei nu e bisată nici măc-ar pe dreptul de cucerire. Aceasta este uâ istorie ruşinoasă. Când Kaunitz şi Galitzyn bateau târgul împărţirii nenorocitei Poloni, Kiiunitz găsea că prada căzuta iu partea Austriei era prea mică. Galitzyn respunse: „O vom complecta noi cu posesiunile vre unei alte puteri (Turcia care are mult). Si aşa s a făcut: Rusia a atacat pă Turcia, a ocupat Moldo-Valachia, şi in 1774, a dat casei de Ilabsburg uâ parte din Moldova şi a nume Bucovina care nu era a ei. Aceasta era uâ eoinpeiisaţiune a părţii căzută A-uslriei pentru mica pradă a Poloniei. Eată pentru ce, Cuza-Yodă, in momente solemne, nu uita nici Transilvania, nici Bucovina, şi tocmai de aceia d. I. C. Brâtianu, l-au dat degăt pentru ca astă-zi că aibă o-e.isiuuea ce de mult aşteaptă de a trece la nemutnu in istoria Germaniei, trăgând cu buretele nu numai preste Traus lvania dară chiar preste Bucovina. Asta-zi cată pe d. 1. C. Brâtianu şi toată cardaşia, gât de gât jucând ceardaşul cu aceia cari găsesc câ; Piepturile Românilor locuitori in Tran-sihama şi Ba nat asupra Transilvaniei şi Banalului, sunt întemeiate cu desăvârşire pe legende fantastice din cpiwha unierioră nugraţnini popoarelor şi* cari revendică \ Transilvania, uitând că dacă ar vrea cineva se organiseze statele Europei după situ aţiunen lor anterioară migraţiunii popoarelor, noă din deee părţi ale naţiunilor acestui continent, ar pierde dreptul lor la existenţă, şi însăşi Naţiunea romană n'ar avea nici un drept asupra acestui frumos pămăut ce ’l ocupă ca naţiune. Naţiunile se formează printr'un lung şir de evenimente prin fapte ce constituo istoria popoarelor, oară nu prin consideraţiuiii curate areheologice. Aceşti fanatici, atraşi prin tendinţele lor rosuirnătoare. se opuserâ cu violenţă la alianţa Naţiunii române cu Ungurii. Si cine credeţi că este autorul liuielor de mai sus?—Este insuşi Kossuth ! ( Verii Me-moriele sale, volumul I. Paris 1880. pag. 247). Se va mira veri-cine despre această schimbare de limbagiu. in urma celor ce insuşi el a scris şi subscris, in Convenţiunea cu Cuza-Yodă dela 1859, unde drepturile Românilor transilvăneni şi bucovineni, sunt puse mai presus de ori-ce induoială. Care să fie eausa acestei schimbări ? — Nimic de cât câ l ngiirul fălos, care la 185.9. strâns cu uşa, venise in genuchi a solicita alianţa Romanilor, atlase in faţa sa un român ca Alexandru Ion I prin caro vorbia geniul intreg al României şi dretpurile a 12 milioane de Români dela Tisa până la Nistru şi din Carpaţi până in Balcani! Pe cănd astâ-zi, cănd scrie cele de mai sus ce are el in faţa sa?—Un pigmeu, pentru care hotarele patriei române sunt ţintuite intre Flo-rica şi Sinaia, cu un ac magnetic ce la Yatterland il trage. Şi iarăşi, cine credeţi că a fost fanaticii principal pe care Kossuth, in memoriele sale, il arată c-â s’a opus cu violinţă la alianţa naţiunilor română şi maghiară la 1859? Şi cari au fost cuvintele sale? Acel fanatic a fost d. I. C. Brâtianu. care a făcut tot posibilul ce sta in putinţa lilipuţianei salo persoane pentru ca lm-rul sŞ nu se facă; ăntăiu, din tradiţionala sa invidie către ori-ce capacitate sau taleut se ridică in ţară mai presus de dânsul, căci in adevăr, daca proiectele dela 1859 s’ar fi transformat iu lapte împlinite, şi mai mare, de pre cât este, ar fi fost gloria lui Cuza-Yodă,—şi al douilea, pentru că, după d. I. C. Brâtianu, tot ce uu se face de d-Iui, este rău făcut. O mică explicare mai inainte d’a ajunge la propriele motiv» ale d-lui I. C. Bră-tianu. Cestiunea alegerii principelui Cuza, sta mereu in suspen3ă. Poarta şi Austria işi apărau pas cu pas pretenţiunile lor absurde şi antiunioniste. încă de la finele lunei Maiu 1859, ele neputând a se opuue la adoptarea principiului faptului indeplint, stârniră mari greutăţi, de formă şi de fond in contra inves-titurei, amăndouă tiuzend numai şi numai la anularea alegerii lui Cuza-Yodă. Ele de c'.ară inai intăiu, ca investiturele să se dea prin două firmane separate pentru a men ţine principiul separaţiunii ambelor principate ; apoi ele concedarâ la un firman u nic, dar cu condiţiunea infamă ca iu viitor Moldova şi Yalahia, să nu mai poată alege ca Domn pe una şi aceiaşi persoană. Cuza, căruia nu ’i-a tors nimenea pe limbă, şi care ştia a plăti streinilor agresivi cu ochiu pentru ochiu şi cu diute pentru dinte, declară că aceasta este o violaţi-une a principielor şi că nu o va primi nici o-dată. Apoi adresă o scrisoare impăratului Napoleon III in mâinile căruia depune incâ o dată apărarea cauzei române- De altă parte principele trâmise in Italia un om de incredere, unde in tabăra legiunii maghiare se găsea guvernul revoluţionar maghiar cu caie tratase Convenţiu-nilo deja reproduse de noi, spre a regula amenuntele punerii la cale maghiaro-ro măne. Dar uuul dintre oamenii de stat de ai Vitlaliiei, care păstrase, incâ din epoca exilului său, multe relaţiuni in streinâtate, d. Br....no, — cel ce şi astăzi este amestecat in evenimentele politicei mi itante, şi pe care nu ’l designez de cât prin căte-va litere ale numelui s6u, — crezu de cuv iiiţă a se duce tot-o-dată şi iu Occident, şi, de şi neavănd o posiţiune oficială, totuşi, prin autoritatea sa personală, se puse a face politică pe propria sa socoteala. Br....no se arătă vrăjmaşul nostru cel mai cumplit şi ’şi puse toate puterilo ca sâ fiică sâ cadă alianţa, al cărei iniţiator era Klupka. Şi acum, dupe ce am ascultat pe Kossuth, vărsăndu-şi focul in contra d-!ui I. C. Brâtianu, să 'I ascultam şi pe d. I. C. Brătiauu, osplicâud prin o notă ce se afla intre chârtide comitelui Cavur pentru ce nu priimea cu nici un chip alianţa cu Ungurii. Eată propria declaraţiune n d-lui I. C. Brâtianu : Nu cred in liberalismul şi in moderaţiu-nca domnilor Unguri. Este o mască destinată a inşela pe impăratul. Ştiu ca sunt in ai exclusivi ca tot-da-um, nsr bucovina 1 ®tă ce se scrie „Gazetei Transil-! fiei“ : Din Bucovina, Noemvrie a. c. u căt greu şi c&tâ anevoie s’a introdus iimnasiul din Suceava limba romănă pot • morbească numai deceniele de luptă. Vă-ztll cei de la putere, că n’au incoti’o, au lij nevoiţi a permite limba română. Aceas-tffu’i dai, precum ’l numesc mulţi, ci un >t, care ni se cuvine de multă vreme, llbvinenii tresaltau de bucurie, văzând o nţâ realisatâ, pe caro o nutriseră atăta lj: iar străinii stăteau de-oparte privind J»ti(i agitările şi lucrările ce se făceau in ■lliesul gimnasiului romin si ziceau, eâ ioc de paie“. Au vorbit intr’un ceas rău tisul ne arată aceasta. ’rofosorii noştri lucrau neobosiţi pon-sfin'a causă a naţionalităţi. Şi cum să lucreze ? Sunt doară Romăui, desoen-ţii unui brav popor. Un pas de inaiuta-lar numai un pas ! Clasele paralele se hiseră. Copii romăni alergau din multe |i ia Suceava, la scutul român. Propove-■la, română se incepuse. Mulţi dădură ^imul .său. Planurile fcrbeau in capul Bu-Iuenilor atât de inalte. Sâ le numesc ? oui. Tac, căci aşi comite un sacrilegiu lându-le aici. J’Jn an trecu ca fulgerul de iute şi lui JJnnia altul, anul al doilea şcolar. Mam ut să nu vorbiaseă streinii intr un ceas „ şi temerea mea se impliuise. Lucrarea jjscurlă paşii, zelul de mai-’nainte incepe ie stingă. Puţini se mai interesau de * ta bieţilor copii români, lâsându’i in şli-Domnului. Din iuceput cârteau numai nii, căci înfiinţarea institutului român le prea venea la socoteală, in urmă insă ^ tibile dictul chiar Românii. Preoţii mer-f n ca in tot-d’a una şi acuma in fruntea .ratelor „că ce le trebuie gimnasiu ro- a(c. m auzit odată din inlemplare motivel-P ari se basa lin preot zicând, câgimna-ioman este o nenorocire pentru Bueoni. „Ce vor face tiucm noştri — ros-ventrabilul părinte, dacă vor absolva masiul român? Nu ştiu g< rniăneşte şi Ji nevoiţi sau sâ tn acă in Komâniasau . iară de foame. Suntem in ţara nem «lin r (cască,^ prin urmare se cade să'i cunoaşiom In zadar i se spunea că un tânăr 1,0 1:1 rsi d S .v.-avei 'şî vi n tea „r" â stu-li. io, unde i va p';,„... f;lc , ,;i U1 Bon:fu:ia şi din' Ungai i.? Jiauiaini m -ta nu'şi pot închipui o şti iţa. o cu'tură in altă limbă de căt iu cea ge...,:;na, şi i „• n'o cunoaşte trece de necult, şi mulţi Tcompătimesc. M’am cam abătut de la temă şi cer iertare. Ad. rem. „In toamna aceasta — toamnă fatală — s’a deschis clasa a treia. — Şcolarii romăni păşiră cu un an inainte, daiă calea pe care merg e spinoasă şi un şir de necasuri le stau inainte. Şi iată pentru ce : Cărţile necesare pântru clasele, ăutăia şi a doua s’au adunat cum s’au putut. Un lucru de-o-camdată numai, Clasa a treia receru cărţi noi, cărţi mult mai grele. De unde ^sâ le ia profesorii şi ce tăcură se astupe astă lacuna ? Au pus mâna iarăşi pe cele germane, şi din ele propovâdu esc ştiinţa copiilor, din cari mulţi nu cunosc limbs. Deprinşi au fost prin doi ani cu limba! cu regulole, exprimările române şi acuma sâ invaţâ şi să răspunzâ germăneşte.Tn des-părţitura română se propun obioctele, afară de douâ, in limba germană. Lucru evident că la anul nou vor dispare şi aceste, şi iată am zecimat aceea pentru ce am luptat un şir de aui. „Trebue să constatăm cu durere de inimă, că mai intreg corpul proiesoral s’a ocupat cu multe altele, numai nu cu lucrări de terenul didactic. Unicul activ e Samoil Isopescul, care a edat o geografie şi o traducere a matematicii lui Mocnik. Restul constă din oameni erudiţi, filosofi, şi filologi, critici eminenţi, cari u'au aflat semn a se interesa de cărţile necesare pentru tineretul romăn. „Nu numai că n’au lucrat, ci au condamnat lucrările române, numindu-le defectuoase, slabe. Cărţile din România sunt rele, cele din Transilvania de nimic. Conduşi de aceste idei, au alergat cu braţele deschise, au strâns la sânul lor acele cărţi, pe cari le aruncaseră, cărţile germane. Ar fi nu păcat şi o crimă din cele mai mari, daca nu am aduce aceste fapte la iveala ca lumea să vadă şi să cunoască activitatea bucovineană. „Vorbim in fie-care oră şi strigăm neîntrerupt, că ne asupresc străinii şi eâ suntem inconjuraţi de duşmani. Aşi intreba, ca cine sunt duşmanii noştri ? Noi singuri. Trăim intr’o ţară şi sub un guvern, care ne a in-cuviinţat multe şi multe ’ ne dă şi noi le călcăm toate aceste sub picioare şi trecem inainte repede cu paşi gigantici spre peire. De nu ne vom interesa mai cu inadins de gimnaziul din Suceava, va apune şi atunci a apus şi steaua noastră. Nu mai avem atunci ce aştepta şi co cere, căci cu drept ne Tor respunde cei de la mărire: v’ara dat şi n'aţi tost in stare să păstraţi. Mult a calicit Bucovineanul pe la cele uşi până ’i-au incuviinţat gimnasiul şi puţin trebue ca săi surpe. Prin ce? „Prin neactivitatea şi trufia profesorilor, prin neinteresarea celor-l’alţi, prin ura şi dispreţul popimei, prin miserabila stare a ţăranilor. Lucrul de faţă, răul presentului este lipsa cărţilor didactice şi dăm sfat din toată inima, ca profesorii se lucreze, sau cel puţiu să adopteze lucrările altora. Să nu călcăm in picioare dreptul nostru, sânu condamnăm cărţile nebucovinene, să uu ne pară, că tot ce ’i scris româneşte e prostie, lucru defectuos. Sunt unii, care critică toată lumea ei vâd ţandăra in ochiul altuia, dară bârna in ochiul lor ? Nu o vâd şi ar trebi sâ o vadă. De Ia institutul romăn din Suceava— depinde cu drept pot sâ zic — soarta unei generaţiuni şi se cere de la noi gă dăm fie care sprijinul nostru. Nu e incă târziu a indropta greşeala, se recere hs& voinţă şi perseverauţă. Lese domnii din Suceava politica şi certele lor şi ocupe3e mai bine de lucrarea cărţilor trebuincioace. Eartâ-mi Bucovino, că aduc defectele tale inaintea lumei,le aduc insă, ca să le poţi combate, in stâre fiind a lo cunoaşte şi a te feri de ele!“ KCOUKI Lucruri ciudate cetim in ziarele din Bu-da-pesţa. Se zice, că in Ocna Sibiului, in tr’o seară din zilele trecute fu ucis p* strada represeiitantul oraşului Obeit Erigyes, după care a răuias 7 copii orfani. Se mai zice că ucigătorilor li saperdut şi urina, din causă investigaţiei fără nici o glavă judecătoriei cercuale din Sibiu. Antipatia damelor Tudiano d a fi ir tute de medici bărbăteşti, a produs o egila, o CU scop do a i :i' |'o d ilinriţo â se 11:11 u ‘‘11 f.M lor iii ii ! ; ijiîn ,s;i ]i Sl-' î- o.: n * vi.it umili! o.m; ca ie. ac^st scop, sau subscris in iî.mib.iv 50,000 Rupie, iar uu domn Cama a dăruit 12,000 lire sterliuge pentru un spital de femei şi copii, in care sâ fie numai medici ft-menini ! Gazeta Tribunalelor Curtea cu juraţi din Br.-ib.int, (B jigni).— Clima lin strada Montpensier. 1’roccsnl acuzatului belgiau. Urmare (1) Audienţa s’a deschis la zece ore’ precise Acuzatul Beghein este introdus. Esto un om destul'de inalt., oacheş, purtând baibă. Este imbricat cu un palton maron şi respunde cu uşurinţa Ia întrebările preşedintelui privitoare la identitatea sa. La spatele biroului Curţii iau loc: d. Bou-chez, procurorul Republicei la Paris, şi d. Brouardd, medicul legist. Printre martori veniţi din Paris, se află d. Macd, şeful si-guranţii, şi d, Prestrot, bijutierul din strada Montpensier. Pe masa pieselor de convicţiune sunt aşezate cinci lăzi găsite la hotel de Firlemot, in camera ocupată de Blin şi de Beghein la Bruxelles. Citirea actului de aeusaţie a ţinut aproa pe un ceas. După chemarea marturilor, preşedintele iutreabâ pe Beghein, care răspunde in rezumat acestea: „M'am insurat in 1878 ; făceam negoţ cu pânzării; afacerile mele ănsâ n’au propă-şit şi am dat faliment. Boale e pricina că nu ’mi-am văzut de negoţ. După faliment am părăsit Roulera unde eram stabilit şi am venit Ia Bruxelles unde ru’aoi angajat ca comis de comerţ la d. Taelemans; am fos gonit, fiind că primisem in socoteala stăpânului meu o sumă de 118fr.pe care am păstrat-o. „ De atunci, m’am dus la Paris, unde m'am făcut fecior. Stăpânul ^meu, neplătin-du-mi leafa, am trebuit sâ iau paralele dio un sertar, aproape vreo 120 fr. Stăpănu-meu m’a acuzat că m’am slujit cu chei falşe. Nu era adevărat. Am fost gunit. . .. Nevasta-mea, care plecase la Londra după falimentul meu, s’a intors la Paris. Am locuit cât va timp cu densa, apoi am găsit o altă slujbă la Choisy-le-Roi. Acolo,) anca, n’am făcut sat, căci m’a gonit acuzându-mă de un furt de 500 fr. de care jiu eram vinovat." Beghein istoriseşte apoi că şi-a revăzut nevasta, şi mărturiseşte că voia să-i stoarcă nişte bani. El pretinde că câştigi mai mult de 200 fr. pe lună, deci put a sâ’l ajute.. După densul, Blin l’a impins la crimă. Acesta ’l-ar fi ameniţat, in cas de refuz că va scrie d-lui Prestrot că gerauta sa era femeea unui hoţ. Iiţţi versiunea lui Beghein asupra asasinatului: „Blin a intrat pe căud scriam ceva ne-vesti, care lipsea. Atunci tocmai s’a aruncat asupra servitoarei şi a omorât-o Eu n’aş fi fost in stare sâ fac o asemenea faptă. „Când am văzut ce fâcea, m’am suit iu camera dele antresol, tremurând d© emoţi-une. Blin a venit la mine zicăndu-mi : „Vino ca n’o să mai strige.... Vino sau iţi dau o lovitură de cuţi .“ Atunci a desheis magazinul şi am făptuit jaful. „hitrebare. Când Cesarina a văzut pe Blin intrând, n’a zis nimic? „Răspuns. Nu. N’atn avut vreme sâ scriu nici două rânduri când aapacat-o. Cănd am văzut crima, am plecat, fiindcă ’mi-a lest frică să nu cad in slăbiciune. Nu intră in caracterul meu d’a face rău ori cui ar fi. In ziua când mi a altoit copilul, ’mi-a venit râu. Cănd Blin ’mi-a spus că trebue sâ o-morâm pe Cesarina, eu am protestat... Dar ’mi-era frică de Blin; ar fi fost in slare sâ me omoare.... N’a ucis şi pe Cesarina !... La ora unul, după suspendarea audienţei se a ciillâ deposiţiile d-lor Prestrot, Brou-ardel, medicul legis', Maci, şeful siguranţei, (1) Vezi numările trecut ale Timpului, nBossel comisar belgian şi Ilallet, judecătorul de instrucţiune, cari nu spun nimic nou. O vi lă sensaţiune s’a produs c-ănd preşedinte'» a dat ordin să se introducă Blin I*' r ‘ p i i ! '1 a vuzut intrând. 1 n -st in:e di talc. dur foarte energic do aj ;i' jiţă. El depune fălii a presta jurâ-moiit. 8e înţelege că vcr.-iun. a hi Pliu este cu dosii cişirc contraria cu a'ecuah Iieglicin După ol, Bigiioin a aruncat jos pr Cesarina Lorriere, el este care a sugrumat-o, şi că tot el a adus cadavrul lăngâ scară. Cei doi mizerabili se ceartă. In cursul discuţi unei, Blin se adresează către co-acu-zatul său şi-i zice cu un aerjdemn : „D. Beghein ar trebui sâ aibă o remuş-„care de conştiinţă şi să spună adevărul „asupra cruzimei ce a făptuit !“ Audienţa, care se sfîrşeşte cu deposiţia lui Blin, a urmat şi a doua zi. ov 1 D R (va urma). fapte divers e Ars.—Copii locuitorului Ioan Şerban din comuna Mihaiu-Bravul, judeţul Brăila inii una din zilele trecute, şezănd pe vatră Ja ioc, s’au aprins hainele de pe o fetiţă de 4 am, şi, farându’i arsuri grave, a incetat din viaţă. Nn jucaţi cu gazul.—In seara do 6 noemvre, Stana soţia lui Ion Balaciu din comuna Stăneşti, judeţul Vhşca, voind a turna gaz dintr’un clondir in lampă, din nebăgare de seamă â Zuat foc gazul din lampă şi cel din clondir şi aprinzăndu-se şi hainele de pe densa, a incetat din viaţă in zioa de 5 curent. înecat in făntănă—Iu zioa de 4 no-embre, ieromonahul Calinic Hermeziu din monastirca Neamţu, judeţul Neamţu, in etate de 64 ani, s’a găsit inecat in ţfântăna din ograda chiliei sale. Din cercetarea făcută de primarul respectiv se constata că numitul ieromonah din intâmplare a căzut in fântână. înecat.—In seara de 9 noembre, marinarul Constantin Uvaliotis, de naţie grec, vonind din oraş spre a intra in bastimentul unde era angajat şi care se găsea ancorat in port, a alunecat de pe punte şi, căzând in Dunăre, s’a inecat. Cadavrul â fost indată scos de către alţi marinari şi transportat la spital. ŞTIRI TEATRALE La teatrul Dacia joui la 17 noemvrie 1883, pentru a 15-a oară Marele Succes Doui Sergenţi. Mare dramă militară in 3 acte din repertoriul celebrului Rossi. Cor. VARIETĂŢI Şarlatania la culmo.— Din Pancota se scrie Gazetei Transilvaniei : Mai deunăzi se ivi pe ici un străin elegant inbrâeat, a cărui purtare misterioasă va ti bătut la ochi multora. După ce petrecu mai multe zile, străinul pleca la Puda-pesta iusoţit de doui locuitori din Panchota. Cavalerul de industrie iţi găsise victimele sale cărora Ie spuse, că densul este in stare ca să le procure dela un ministru bancnete false, pe care nu le poate cunoaşte nimenea din cele adevărate pentru 1000 fi. bancnote bune P°ti căpăta, zise el, 10,000 fi. bancnote false. Orbiţi de câştigul cel mare ’şi prefăcură cei doi locuitori din Pancota averea in bani şi plecară cu presumtivul intermediar la Budapesta. Ajunşi in capitală, fură duşi de companionul lor intr'o locuinţă frumos mobilată, in care ’i primi un domn elegant cu observaţiunea, ea densul nu este ministrul insuşi, ci plenipotenţiarul ministrului ; să depună numai 1000 fi. şi in ziua următoare să poftească, ca să primească 10,000 ti. bancnote false. In ziua următoare au dispărut atât intermediatorul, cât şi plenipotenţiarul. Pârliţii se înţelege nu făcură niei o larma, ci sâ intoarseră cu 1000 fi. mai uşori, cu o speranţă mai sâ-raci, şi cu o esperienţâ mai bogaţi laPau-cota. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-rherelle deN. Droc-Rarcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miidescu. Ue vCiizare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipseani şi Şelari, Socec etC-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasagiu! Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 32. Cimpoiul ziar ilustrat, săptămânal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat redacţia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curănd va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul romăn. învăţături practice pentru preoţi, invăţâtori, seminare, şcoale normal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe Ia ţară. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Yuia medical băilor din Mehadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să dă A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şi G-ie Strada Şelari No. 18—20, strada Lipscani No. 27 următorele calendare pentru anul 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat romăn. mândouâ în ediţiunl de lues, ilustrate eu cele mal frumose gravuri, între care Statui lui Ştefan cel mare, Castelul, Peleşului, Sa naia, etc., şi conţinând mal multe Duvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popescu. Preţul fie-cărui esemplar 1 leQ şi 50 b. Calendarul portativ, indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american dt efeuiltat, c 366 date istorice, adrese, notiţe, etc., d pu în perete. Preţul ediţiunel ordinare 1 leii şi 50 bt delucs 3 lei. De venijare la tote librăriile din ţeră. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe diua de 16 Noembre 1883 Cuiiip. * , 5°/0 Renta amortÎBabili . . . 921/, 92c/ ; 5°/0 Renta Români Perpetuă . . to- 91- : 6°/0 Obligaţiuni de stat , . . 9bi/, 97- ' 6°/0 Oblig. Csilor f. Rum. regale. 1021/2 103" ' 5°('0 » Municipale .... 83- 84 , 10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO I. 228- 233 5°/0 Scrisuri funciare rurale. . . 911/, 9: 7®/0 , rurale..... IO2I/., 10:: ! 5°jo Scrisuri funciare urdane . . 87--- 5 6'le . > > 1 981/,, r • 7°(o » » » 102--- )•• Iinpr. cu prime Buc. (2O I. 5). . 32--- Acţii Bănceî Naţion. Române 25O 1. i330 «i. 1 > > Soc. cred. mob. rom 250 1. 200 , > Rom. de construcţii 5001, 230--- » > de Asig. Dacia-Tom. 800 1. 432--- 1 « > , > Raţionale 2001. 254- | .......................-..........---............... -- Diverso Aur contra argint . . , . 3- » » Bilete de Banque . . 3 •»! Fiorini va!6re aasiriacu ... 2 Mitrei germane...... . 1 Bancnote francese...... 94''/, INTERNATUL 1)E EAUl r AL D-LUI Heliade Radiilesoti situat în localitatea cea mal suuc-tosă; în grădina Heliade, p, ţ Alo şilor, primesce orl-Ctănd ii. i StiV diele se fac după metod h o mu1 )une şi conform program „r sculelor publice, unde elevii . ■ tul in- stitut sunt datori a tiv s ■ uneiu lc spre a putea orî-cine u ! i pro-srosele ce se vor face !. ,t frân- cesă şi germană suni 1 v:i. COSTUME nat: r--- m ientru bărbaţi, femei : i H ocuni şi fel de fel de ni;:r . il cil se vinde cu preţuri ■rate de d. IIie lliopol, i i : ■ faţă ai Teatrului Bon i TIMPUL L‘ JOSEPH SANDROVITS buodbesc 16. —CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE IlfRATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite falnici siiArm american cu intreaga placa de metal, se piimeşte şi plane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-viuriele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Noutăţi mu si cale : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fr. Carmen cjuadril de Luis Wiest 2 tr. Ce ţi-am făcut eu oare, romanţă pentru voce şi piano 1 fr, Sunt Ţiganca, romanţ» pentru voce şi p:ano, 1 fr. 50 bani, Maria Mea, Mărie! roman-ă pentru voce şi piano de Mărie Dup ort 1 fr. 50 b. THE S1NGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VECHIA DIN LUME I)E MAŞIEE DE CUSUT PLAŢI Bl LE IX RATE MICI : SE VINDE NUMAI LA G. NEIDL1NGER, BOCURESCI, Granit Hotel de Bulevard BUCURESCI: Piaţa Sf. Gheorghe 81 ( CRAIOVA: Strada Lipscani 31 GALAŢI : Strada Domnească $5 ( RUSCIUC: KnajeskajaUliţa 75 MALADII CONT AGIOSE Vindecare sicură, şi râpide CAPSl;LELI2-MOTIII2S Approbate de Academia de Medicina suni renied ul cel mai efficace contra acestor maladii. 40 anni de successe necurmate le eu dat uă i ramensă reputaţi un şi au dat nascere la uf iiiulpme l de contrafaceri de tari trebue a se păi..’ Adeveratele cupsule-raothes port pe etiquettfi timbrul în albastru al State ui Francez ca garanţie a mareei ndstre de fabrica, şi sunt închise Tn cutii de uă forma specială al căror model redus’I dam mai gios. AYBS 1.11 PORTANT. — Nu trebuesepriimite decât cutiele reveriile de Timbrul rn albastru ce represinlăm mai gios. —Şi in tole Pharmaciele._• MEDIC Şl CHIRURG TfiiDlc c’e {ii. pnă ins şi mc tratează priutr’o artă specială.) D-ru |. ERAUNSTEIN fost aspirant de medie secondar in Yu-oa in clinicele lui Braun (boala de femei şi faceri) şi a lui Uebra (Sjphilis^i boaled. piele Consultatului de la e — 5 ore p. m Strada Deeebal N. 20 (indosul Bâiaţieif Sa RADIA SÂNGELUI FRIGURI. BOARE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QUINQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expOs. din Viena Acest vin întăritor, fobrifugu, antinorvos vindecă afecţiunile scrofu’oase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, neregularităţi a săngelni; ee convine specialmcnte copiilor, femeilor delicatei" persoanelor in vărsta şi acolor slăbite de boală sau de excese. Adli. DETHAN, farmacist, Fob. JSt-Denis. 90 Paris §[ principalele farmacii din roinania şi străinătate A se cere pe etichete Timbral guvernului fran-semn&tura J. Fayard. Preţu 1 4 fr. MARELE MAG ASIN LA CAVALERUL DE MODE" mun Administraţia nea : PARIS, ii, bulev. Montmartre. GRANDE-GRILLE.—Afecţiuni limfatice, b6!a căi lord mistuit6re umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITaL—Afecţiuni ale căilorfl mistuitOre, greutate la stomaefla mistuire grea nepoftă de mâncare gas-tralgie, uispensie. CELESTINS.—Acţiunile renichi-lord ale beşicel, nisipd, p4fră, gută, diabetă, alhuminăciă. HAUTERIVE. — Afecţiunile rim-chiloră, ale beşicel năsipfl, pâtră, gută, diabetă; albuminăriă. _ _ / > A sd cere numele isvorului p« -capsulă. Deposilă In BucurescI la DD. War- tonovitz si Herţog._ CM o o cxî > o o C-0 cn» -A. ii unei n La magazinul de argintărie, de pe calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţa, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramura, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. CĂILE FERATE ROMĂ NE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu Începere de la 20 Maia 1883. I,a ploejti, BnzJu, R-Sânt, Focşani, Mărăşeşt. Bacin, Roman, iaşi, Galaţi şi Brăila (tren ac( eterat) iO or» 45 minute seara. Ta Ploeşti (Sinaia, Predeal (Bnzifu, R-Săraj, Focşani, MărSşeşti, Brăila, Galaţi, (tren do pir-seane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, I’r»d»al (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. I.a Ploeşti, Sinaia Prideal ("trin accelerat) şi de la Pleeşti cu trenul miit 1» Bază», R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti i oro S0 m. d. m. I a Piteşti, Slatina, Craiora, T-Sevirin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (tronul accelerat) 4 oro 30 m. (trei de persoane.) i a Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (tronul de persoane) li ore 10 min. d. a. tren mixt). sosirea trenurilor De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, llirăşeşt R-Sirat, Buzău, Ploeşti (tronul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore ser.ra (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. Do la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. . De laVerciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Fi-teşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 5-min. seara (tvennl accelerat 11 ure 20 7“'° *° nainte de ameazi (tren de persoane) Do Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trcnnl fulger) iO ore dimineaţă (rren de persoane) 9 ore 15 m-n. seara (Ir 5 nl mixt), CS "O t— oi o o • ro co o. Ln Ct> »C/> O O < O bO 4’ Din propria noastră fabric.aţiune recomandăm pentru sesonulj de Iarnă : MODERNELE PALTONE DE COCIMEN MOTAGNAK etc. COS-j TUME VESTON FANTAISIF. PANTALON HAUTE-NOUVEAUTE;} GELETE BROSOHE ET LUTHE. BLANI DE VERITABIL SC0NG..J SOPP RUSESC etc. BLÂNUTE ET SACOURI DE YENĂTOAREJ MANTALE DE LIFTICĂ ET IMPERMEABILE. CaYALERUL de mode xxxxicicK*lc>cick*ycic* ******:fc****:*xA* “ 1 IPSOS DE CAM PIN A CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA: i MAI SOLIDA Şl MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE" 5 * 8 X # ic g 8 .Mar» deposit la D-nii F. Brnzzeai t G-i» Calea Victeriii 55 1$il>liog;i*af'ie Recomandă ni ea necesarie tuturo.i autorităţilor şi cetăţenilor in genere Codicele comanale complecte, coordonate şi anotato do DimitmeD. J’uh inca/tu. Preţul 4 lei. INSTITUT!) MEDICALI ! BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Ilydroilierapia, 2 Electrizare, 3. Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur................3.— 1 bae de putină eu şi fără duşi lei 2,50; 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşâ rece sistematică . . „ 1,507] BAI DE ABUR; ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Bâilo de abur sunt deschise), iu toate zilele de la 7 ore dimineaţa» păn . la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o* dată [ e septemănă Vinerea, la 6 ore di-J tnineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile a secţia medicală conform^' Direcţia ţj i MAOASIN fondat io 1879 j^A.C3-^.SrN"T7Xj DE l'dtrul Nnţiona1 Bncnrcşti COLONIALE SI DELICATESE p .11 . MDCIAN VIS-A-VIS DE TUEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobili mi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Biuturi fine. Âniset dublii de Olanda. Âniset de Bordeanx. Absent^ de Snlg Ananas de la Martiniqne. Banane (le la|Bayona. Benediciin-Bittcr de China antifebrlc. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb, galbin, şi Verde de la graiul Chartrenz Francia. Cnraso (le Olanda, alb, verde şi orange sec, (le la VimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, [Coguac fin chaiupagne, din Cognac. Liqnernri tot teici do gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio,Marascliino Ţuică Naturală. Bomnri adevărate din Janiaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Khnm şi in lvirsch. Şliboviţă (le Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate (le la primele cose din Franţa, Germania, Italia, Espagno, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-besti. Drăgfisani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul const' ^ os. Cu stimă, D. G. MOCIANU. Tipografa iV. Miule ca tala Thealntlui Bossel. m