fooi 17 NOEMBRE 1883 ABONAMENTELE r>»ii ţp an 40 lei > p* 6 Inul '22 Igl , pe 3 luiiî. . 12 ei JLt-rrinMate pe an ... 60 lei Administraţia, Oalea Victoriei 32. ANUL AL VIII —No. 25p, itt-d* se priiraasc Ia Administraţi#. Capitală 10 bani număru listricte 15 bani număra I tor: M PALE0L0GU TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag III 1 50 » » II . 2 51 Anunţurile 31 inserţiile se prinos bucureşti, la Administraţia ziaraiuî w Hena, la binronrile de annnţuri Ueiorit Scbalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stobeb-stem 2;—Paria, C. Adam, rae Cl^menc 4 A. Lorett, rae S-tei Anai 51. Scrisorile nefruncate nn se primei Manuscrisele n» imprimate se ard. SUNĂRI U f Icului du fonii : ||i telegrafice, nică. Cor. li.giul Regal ige... unde a ieuipat. [f din strainâtate. Dealul Mitropoliei, jţi oficiale. pentru economia noastra politici, grosul corpului didactic. >‘ta tribunalelor. Ucişi in Bordeni. i nea comerţului faţa eu tarifele, ti teatrale, pte diverse piresii, 16 Noembre 1883 irtidul Conservator s’a întrunit ră, 15 noembre, in adunare geală, anuală, ast-fel precum pres-statutele, spre a asculta darea earaă a Comitetului ce a funcţi-p’.nă acum, a autorisa cheltue-necesare şi a numi Comitet. I Onorabilul său preşedinte, d. Las- I Catargi, a fost ascultat cu reli-. Uitate, in expunerea sn, de către ii luare, la care asistară, pe lăngă nu» roşi membri din Capitală, şi re- isentanţi ai partidului din judeţe. Ai această ocasiune, d. Alexandru iovari, trecu intr’o scurtă şi clară istă situaţiunea in care a adjuns ernul şi partidul de la putere; oiinâ resultatcle conduitei sale, |3 nu-1 pot duce do căt la con-narea generală. De la refuzul Oposiţiunii de a par-pa in actuala representaţiune fal-«icată a ţărei, partidul do la putere a iijlrat in acea faşă a desconside-jrii in ochii săi proprii, la care du- II fatalmente o viaţă de deboş ad-■ mistrativ, pe nişte oameni ce im-I Eună au petrecut asuprind, prădănd < ;rădănd. rjlEsistă un simţimănt ascuns de in-iă, a celui care participând in a-aşi tovărăşie vede folosind preste :®sură unii dintre consorţi, şi aces-ia i-a venit acum răudul de a se pe faţă, căci, privaţi de mijloace-de a mai declama in contra Opo-unii, lacomii inghiţitori ai fonduri-publice declamă unii in contra icra. N’au convenit ei cu toţii la regi-ul spoliaţiunii publice, introdus de mii Rosetti şi Brătiann spre a-şi «•e aderenţi, sau capioldaşi, la pariul dumnealor zis naţional-liberal ? Ideea de control asupra guvernu-i, preocuparea de necesităţile ob-eşti era logic să piară, ca necom-jatibilă cu desvoltarea instinctelor lacune ale unor indivizi decăzuţi in a mai din urmă treaptă a derno-ilisării : neruşinarea. Totul dar se desfăşoară pe o scai de interese private, şi activitatea mblică ne presintă tabloul uimitor I unor insecte ce nu mai roesc de at in calitate de trântori, mâncând 1 1 odusul muncei altora, fără nici-o tijă de a produce ei ceva. Asistăm astăzi la desnodămăntul nei melodrame, al cărei autor el isuşi trebue să se sperie de ciudâ-le efecte ce a produs. Personagele acestei melodrame vin o rănd a-şi califica faptele lor mur- 1 dare, calificând pe ale consorţilor lor, cari la răndu-h intere acestora calificaţi unea D. Alexandru Laliovari a găsit cel mai propriu termen spre a defini des-golirea pretinsului regim al virtuţii; s’uu pecetluit singuri! a zis’o er minentul orator; ei au pus insişi pe-cetia la tot ceea ce a imputat Opo-siţiunea acestui regim. Regim de hoţie, de jaf neomenos, de neruşinare in desgolire; ori-cum mai rău ar fi putut caracterisa Opo-siţiunea acest regim; l’au luat asu-pră-le şi l’au mărturit insişi consorţii rosetto-brătieni. Cinismul a adjuns pănă la gradul acela, de a se vedea un ministru, care s’a probat conspirând cu subalternii săi magistraţi contra intereselor publice şi private, şi care a fost declarat netrebnic ca d. Chiţu la justiţia, că i se dă apoi sarcina cea mai delicată, de a mănţine liniştea şi siguranţa averii generale ca ministru de Interne; adică neonestul şi netrebnicul dintr’o odae, trecut in altă odaie, se presintă ca onest şi de treabă in criteriul stăpânirii actuale. Dar ceea ce este o insultă mai aspră făcută moralei şi pudoarii publice e numirea de nou ministru al justiţiei in persoana d-lui N. Voinov. Nu ne vom atinge de capacitatea acestui domn, căci de cănd s’a dovedit sub acest regim, că învăţătura a patru clase primare constitue merite inalte politice şi de Stat? Aceasta ar fi a voi să turbure cineva ordinea spirituală care domneşte in par-titul roşu; dar nu este oare acestaşi d. Voinov, oratorul teribil de mai acum căte-va luni, care, in Senat, in plină şedinţă, stigmatisâ regimul Ro-setti-Brătianu cu calificările cele mai aspre ? Amintim acel discurs, care de aci ’nainte va deveni faimos, şi pe care ne vom sili a-1 găsi in Monitor şi îl vom împrospăta in memoria lectorilor noştri, spre eterna gloriă a acestui mititel ambiţios ce el însuşi se dă acum batjocurel. Intr’însul fuse recunoscută imoralitatea şi corupţiunea de tot adăncă a regimului Brătienesc. şi d. Ion Brătianu, uimit, nu găsi alt cuvănt de obiectat, de căt că singurul om onest şi moral in ţară nu mai rămâne altul de căt d. Voinov. Apoi după aceasta a vedea alături şi sub ordinile d-lui Brătianu pe acelaşi d. Voinov, care se inseranâ prin filipica sa de acum o jumătate de an, participând la acelaşi regim, nu poate fi de căt culmea neruşinării. Ajunse lucrurile aci, evident este că regimul domnitor a venit la marginile forţelor sale. El se consumă prin gangrena sa propriă. Dar negreşit că, in credinţa aceasta, Oposiţiunea nu este bine să abdice la lupta ei energică şi hotărâtă pănă. la căderea guvernului ce represintă acest regim monstruos. S a recunoscut in comun necesitatea de a se dispune luminarea pe toate căile a opiniunii publice, şi s’a compus noul comitet pentru anul curgător dintr un număr de 30 de persoane, precum urmează: Lnscn>• Catarg iu General Florei cu General Teii General Mânu General Lnpu Al. Laliovari Gr. G. Phicescu 1. Laliovari Menelas Gliermani Prinţul Slirbey Gr. Triandafil Al. Aiculercu Al. Catarg iu. P. Teuletcu I. N. Alexandrcscu M. Faleoloyu I. Ciuflea C. Pariano I. Săndulescu-Nănoveanu. D. Letzu Şerban Zianu Al. Mavrocordat G. Radu M. Mănciulescu C. Suttu C. Ghica-Deleanu V. Pogor A. Drossu, D. Ghica- Comăn şteanu Th. Calimaki. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 26 no. mvrie.— După ultimsle de -P'şi dinTonkin e probabil câ a iralul Cour-bet a inesput atacul fortereţsi de la Bae-Ninh. Limbagiul ziarelor francezo s’accentueazâ din ce in ce contra interveuirei Chinei in Tonkin. Se crede ca guvernul francez va primi mijlocirea Engliterei când amiralul Courbet se va face stăpân pe amindoue fortăreţele de la Son-Tăy şi de la Bac-Ninh. Cair, 26 noemvrie.— Temerea unui atac al lui Mahdi contra Khartumului a aruncat o temere printre poporaţiunea oraşului, a cărei apărare e considerată ca grea. Roma, 26 noemvrie.—D-l Magliani, ministru de finance a presentat la Cameră proeetul de buget pentru 1884—1885, din care reese un «xcedent de 6,974,980 lire. Ministru a zis că bunele condiţiuni ale situaţiei financiare a pus pe guvern in posiţie d’a conceda Ministerului de resbel şi al marinei sporiri de cheltueli recunoscute trebuincioase pentru desvoltarea armatei şi flotei. Guvernul a presentat un proect de lege modificând codul penal şi in caro figurează abolirea pedepsei cu moarte. Oficialul publică numirea a 17 noi senatori. Pesta, 26 noemvrie.—„Peşti Napl6“ a-nunţâ intr’un mod pozitiv, câ numirea generalului Pilipovici ca guveruor al Croaţiei va fi publicată după patru zile şi că in a-cebşi timp Comisariatul regal din Agram va fi suprimat; regimul constituţional va fi ast-fel restabilit. CRONICA S’a disolvat consiliul comunei rurale Pâ-răeni-de-Mijloc din judeţul Vâlcea. * S'a decretat Regulamentul pentru serviciul iutrepositelor in oiaşul Brăila, Galaţi şi Constanţa. * O noutate. Se va mai infiinţa un minister, acela al Marinei. Şi ştiţi cine o să fiâ desemnat râ'l ocupo ? Ghiciţi... Pista Măria Sa Beizadeaua Dumitru, fiul lui Grigorie Ghica. O să piarzâ o presidenţie şi va căpăta in schimb un portofoliu..... pe cel al Marinei. Numai de n’ar cădea in apă. * Facultatea de medicină din Iaşi s’a hotărât a nu se mai suprima, precum se propusese. * Am primit la Redacţiune raportul d-lui C. Esarcu, relativ la cestiunea clădirii biblioteci şi edificiului Ateneului, citit in şedinţa plenară a membrilor Societăţi din 3(15) noemvrie 1883. * D. C. EsarCu, a citit in aceeaşi şedinţă un memoriu: „Rolul monumentelor in istoria unui popor, Monumentul Plevnei.“ Gazeta oficială de azi publică raportul d-lui prefect al poliţiei capitaleijasupra Infracţiunilor Ia legsa penală intămplate in Bucureşti in cursul lunei Octomvrie. * Ordinile poliţiei sunt aşa de severe, in» cât acei pe cari le privea işi bat jec de ele. De mare autoritate se bucură !? Ast-fel d prefect dăduse ordinul ca _sâ nu fie permis nici vreunei cântăreţe de cafenea cân-tândă d’a sta la masă cu publicul, şi cu toate acestea asaeră, Ia toate cafenelele cân-tănde, cântăreţele pare câ ’şi rîdea de acel sever ordin, căci nu s’au conformat lui. Avis d-lui Prefect care, poate, n’o fi ştiind ce se petrece. + Noua Revistă este numele unei foi politice. literare, ştiinţific» ţi economice, ce apare in Iaşi in fiece duminică. Promite a fi imparţiala. Succes şi viaţa ii urăm. * In noaptea de 14 spre 15 Noemvrie la eafeneaoa d-lui Tudor Petru de pe strada Portului in Galaţi trei indivizi, luăndu-se Ia ceartă, unul diu ei, numit Hartun Feran, a scos cuţitul şi a dat lui Samson Beanos două lovituri in partea dreaptă a nrechei. Culpabilul s-a prins şi trimes parchetului. îfî In aceeaşi Doapte s-a găsit Ia cârcima lui Nicolae ă arghelâto, din strada Vadul saca lelor, despărţirea II tot in Galaţi individul Vasile Bartolomei, impuşcat Ia piciorul siaug, fără a voi să decla>e de cina este impuşcat. Cei in drept au luat cuvenitele mâsuri, anunţă Poşta. St Pesta bovină ce bântuia vitei» locuitori lor din comuna Fereşti, judeţul Vaslui, a in-cetat cu desăvârşire şi s’a desfiinţat măsurile d« poliţie sanitară veterinară ce fuseseră aplicate. * Lăutarul Ion Mocanu din siradaScaunele Ne. 47 după ce a cântat alalta seară la cafenea, intorcândn-je aeasa a incetat grabnic din viaţă. * Blagoslovita supraveghiare a primarului Asupra administraţiei aşezămintelor Brăn-coveneşti a ajuns la aşa rezultat că colone-1 il N. Bibescu, unul diu Epitropi — fără frică de Dumnezeu nici ruşine de oameni, goneşte pa drumuri, acum in timp de iarnă, opt fiinţa sărace şi nenorocite care, aveau azil aci, şi se mută d-sa, ocupând patru camere. Poporul crede de prisos a mai spune că prin faptul acesta se calcă şi dispozi-ţiunile testamentare. Daca n’ar fi chiar asemenea dispoziţiuni ocrotitoare mizeriei, singura consciiuţa ar arăta că se face o crimă alungând pe săraci, pentru ca d. colonel Bibescu, bogatul, sâ’şi facă menajul aci. * Şase sprezece şcoli industriale au să se cre»ze in diferitele părţi alo ţârei. « Afacerea Strâmbeanu şi Viişoreanu nu se va mai judeca de Curtea de apel din Craio-va. In urma cererei celui din urmi, procesul s a strămutat la Cui tea de apel din Bucureşti. * La Predeal se va face o anchetă asuprn neînţelegerilor ivite intre funcţionarii vămei şi aceia ai căibr ferate. Ca secretar general al ministerului de in terne se va numi, se zice, d. C. G. Cerkez, actualul prefect de Covurluiu. * Societatea Ateneului Romun va ţine poimâine, Vineri, o nonâ intrunire, spre a hotăra definitiv programul conferinţelor ce vor incepe in curând. Precum am prevăzut, s’a şi intămplat. D. ghinurare Lecca s’a ales preşedinte al A-dunâturii deputaţilor. MESAJUL REGAL Precum am anunţat, ieri 15 noemvrie, vizirul, cancelarul dela Florica, in Adunătura din Dealul Mitropoliei, şi d. D. Sturza, Roade-Ruble, ministrul trebilor din afară, in corpul mo-mâelor zis Senat, au dat citire urmă-toriului mesaj de deschidere a sesiu-nei ordinare legislative: Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, In virtutea art. 95. din Constituţiunea (ncrevizuita ăneă), Eu declar deschisă sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare a anului 1883—1884. Dat in Sinaia la i5 Noemvrie. Carol. Scurt, dar... bun. Urmează apoi iscălitura Vizirului, şi a celorlalţi... miniştri. Linge ... unde a scuipat In sfârşit, d. Nicolae Voinov, fost vice preşedinte al camerei, liberal oportunist, fost conservator etc. ’şi-a vezutjvisul cu ochii. Decretul pentru numirea Vl-'sale ea ministru al dreptăţii a apărut azi in Monitorul Oficial. Felicitând pe noul logofăt, credem că este bine d’a aduce aminte că d-sa este tot acel domn Voinov, care. itrecutul Senat, făcuse o adevărată filipică contra administraţiei şi justiţiei ţerei sub guvernul roşilor; un re-chisitoriu aşa de energic asupra faptelor acestui regim destrâbătat şi jă-fuitor, cum nu făcuse nici un membru al Oposiţiunei. „Miniş i fură, prefecţi Jură, primarii fură ... toată lumea fură,u rîs-a d. Voinov in şedinţă publică. Oitească-se Monitorul cu desbateri-le Senatului de pe atunci, şi vază-se căt de grozav infierase senatorul Voinov regimul de azi. Şi cu toate acestea, acelaş d. Voinov, in carne şi oase; advocatul din Focşani, fostul senator, primeşte un portofoliu ministerial sub aceeaşi firmă a cancelarului.., de unt proaspăt. D. Brătianu cu miniştri ceilalţi prefecţii şi primari.,, toată lunea fură... cănd d. Voinov n'avca şi el biet un minister. Acum, acelaş Brătianu, aceiaşi prefecţi şi primari au devenit, din hoţi, oameni cei mai cinstiţi, cei mai patrioţi.... fiindcă.... pentru că.... co nu ştiţi?.... pentru că i s’a dat la subsuori un portofoliu de piele roşia. Fiindcă... d. ministru Voinov lingeunde a scuipat d. senator Voinov. Ei ! ce voiţi ? Aşa i lumea, nu c vina noastră. Ştiri din Streinătate Catastrofa din Sudan şi Anglia Ia privinţa resboinlni din Sudan „Journal des Debata“ scris : TIMPUL Catastrofa in cura a pierit oştirea egip teană in Sudau este tristul epilbg al revo-luţiunii militare, eărea Egiprul 'i datoraşte atâtea1 desastre. Po câud Arabi-paşa şi complicii săi se rosculau in Cair, un Malidi, un adevărat profet fulz, profitând de starea de desorganisare in care căzuse guvernământul egiptean, fanatiza populaţiuuile barbare din Kordofan şi din Darfur, clieinându-le la independenţă. Şi acoasta era o mişcare naţională, insă îndreptată contra Egiptului, nu contră creştinismului şi a Europei. Poate că ar fi fost lesne de a o'opri in ineeputurile ei ; din nenorocire, când se zicea lui Arabi să plece a coinbato in Sudan spre a mănţine cuceririle dinastiei lui Mehemed-Ali, el declari că misiunea sa divină 1 reţinea in Cu ir ; toţi confraţii săi ţineau a-celaş limbaj; nici unul din ei nu consimţea să părăsească viaţa uşoară şi lucrativă a Egiptului pentru a se expune departe la a-ventiii'i periculoase. Ne găsind ’mult timp nici un adwr-ar in calea sa, Malnliul a putut să’şi mărească si sâ'şi intăreaseă puterea şi să' i cor; d.Jeze astfel prestigiul, Kesboiul in Sudan Mai ales cabinetul britanic şi Poarta, din preună cu Chedivul Egiptului, sunt prea îngrijiţi de urmările eventuale ale catastrofei diu Sudan. O depeşă din ConstantiDopol spune, că un adjutant al Sultanului ar fi plecat cu o scrisoare imperiala spre a o in-mâna Mahdiului sau victoriosului profet lalz din Sudan. Patru canoniere turceşti se duc iu Marea roşie. [lin Alexandria se anunţă, că garnizoanele oraşelor litorale nu se vor couoentra in Chartum, c-i vor fi întrebuinţate să ţină descliisă comunicaţiunea pe şoseaua dintre Suakirn şi Cliartiun. Acest din urmă oraş va fi aprovizionat pentru opt luni de zile. DIN DEALU MITROPbELII iucăt toate popul ylunile semi-selbatice din Sudan au văzut in fino in el pe un Messia al Islamului. Numai după bătălia dela Tel-el-Kebii s’au găi.dit să 1 combată. Dar era prea târziu ! Trupele egiptene, demoralizate in doi ani d* revoltă şi jaf, pierduseră şi puţinul din disciplina şi curajul ce avusoră. Chiar sub coimnla generalilor şi. ofice-rilor engleji, ele au arătat o slăbiciune e-clatantâ. Ori-cum ar fi, aceasta catastrofă e indoit de crudă pentru Egiptul, ce făcuse foarie mari sacrificie in vedere de a o evita^ şi care işi pierde astăzi situaţiunea privilegiată ce ajunsese a’şi face in centrul Africei. Erau de faţă j09 dintre d-nii deputaţi numiţi. La ordinea zilei e mesagiul da deschidere a sesiunei erdinare in care nu se cuprinde alt-ceva de cât simplul anunciu că sesiunea ordinară e deschisă. E. crud d. Brătianu; nu vrea să ia in serios do loc rolul acestor camere. Şi deputaţii din camera asta ar vrea să aibă măcar aparenta, celor din răposatele legislaturi. D. Brătianu insă nu le lasă nici măcar această măngâere, E un stăpân prea nemilostir ! N’ar fi putut să le vorbească măcar de eterna chestiune a revisuirei dacă nu vroia să le dea voe a se amestica in alt-ceva ? Asta ar fi salvat oare-euin aparenţele. Astea le spunem in treacăt, căci nu ne vârîrn in afaceri de familie. După mesagiu a venit la alegerea biurou-lui. Aci a urmat desfăşurarea unei comedii Sa creat un deficit mare, ce ameninţă pros- parlamentare. Aşa numiţii radicali sau Ro- peritatea viitoare a Egiptului.... Bemăno a se şti cum va primi Englitera devenită tutricea Egiptului, această nais-băndâ a ţerii, eârea d. Giadstone, in discursurile sale, ’i anunţă nişte destinuri aşa de magnifice. Ne aducem aminte, căfaimo- I solişti au ţinut să se manifeste cu această oeasie, mai cu seama oănd se pretinde că d. Leca represintâ elementul moderat in Parlament — risuin teneatis. Deşi nu cre-| dem in seriositatea unei rupturi, şi asta I pentru motivul că camera neavănd principii sul îapojt al lordului Duflerin conţinea pro- | politico nu poate avea cuvinte de desbinare. grama politicei engleze pe malurile Nilului, | totuşi vedem că drept resultat imediat va fi ne îmbrăcăm, mai tot eu ce ne inculţăm, şi o mare parte şi din ceaace mâneam şi bem, aducem din străinătate. Importul nostru represintâ sume mai mari de cât exportul; va să zică : in fiecare an plătim sume mai [mari de cât încasăm. Şi milioanele, ce din an in an tot mai mult vărsăm in pungile streinilor simţim cu toţii, că apa-â grou asupra noastră ; sim tim sarcina, şi facem diferite încercări ca să iii-o uşurăm, dar ea creşti şi tot mai mult na gârboveşte şi poate să ne apese şi la pământ, dacă nu ne vom sili ca i ne scuturăm de ea. Vedem insă, că ne şi silim, ca să scăpăm de aceasta sarcina, şi eu toţii strigam : industrie! meserii! facem 'chiar şi diferite incereiri pentru ca să introducem industrii] : am in fiinţat şcoli de meserii, susţinem uceni-i pe la meseriaşi străini, resultatele insă sunt puţin satisfăcătoare. Vr’o industrie sigura n’am iufiinţit im-â, in ţară, dacă nu cum-va am ruinat ce am avut mai înainte ; mai fot ce avem in ţară este tot in mână do streini, mai mult sau mai puţin speculanţi, cari merg cu gândul, ca să ’şi umple punga şi să şi-o ia, să plece de unde au venit, ţ. Noi românii, ne perdem cu industriile de multe ori şi averile moştenite ori câştigate pa alte căi, — dovadă : fabrica de la Chilila. Chiar dacă iese căte un bun băiat din şcoli şi incepe să lucreze in meseria »a, el ţine dugheana deschisa vr’un an, doi, pe urmă vezi dugheana, ori inehisă, ori cu alta firmă pe ea, — iar pe vechiul ei stăpăn il intâlneşti ca cerşetor de funcţiuni. In faţă unei asemenea stări de lucruri este timpul suprem să ne punem intreba rea, care este causa ei mai multe, lipsa de ini - tămpinat şi intărapina la noi fundarea in-stituţiunilor cu caracter moral şi instructiv. Societatea corpului didactic, înfiinţată in Bu cureşti şi recunoscută de stat in Iuniu 1879 a avut să lupte cu toate pedicele, tocmai din causa scopului ce şi-a propus ; lumi narea capiilor de familii, a corpurilor statului, a tuturor Românilor despre capitala importanţa a învăţământului ; strângerea rela-ţiunilor intre toţi invgţatori de ori-ee grad şi gruparea lor, pe basa principiului solidarităţii, iutr’un corp inteliginte ; apărarea drepturilor şi stimularea activităţii corpului didactic ; stăruinţa d’a se imdunâfăţi orga-sarea, personalul şi materialul indispensabil unei instrucţiuni solide ite. Pentru rea-iisarea acestor dorinţe e necesar concursul tuturora. De aceia ne-am adresat şi d-voastre, cu vr’o trei ani in urmă, rugăndu-vă a forma in localitatea unde vă aflaţi, o societate di dacticâ avănd relsţiuui cu cea din Bucureşti. Gate-va centruri au inţelos şi au practicat iiidemnul nostru. Nu ne indouim £că peste puţin esomplul va fi imitat pretutindeni. Intre acestea, noi ne-am silit a continua opera incoputâ. Pe cât ne-a fost prin putinţă, am susţinut prin toate mijloacele in curagiarea şi indreptaţirea corpului didactic cu ocasiunea desbaterii şi votării legii asu- pra graiaţiunii onorariilor. Asemenea Jam care este causa ei ? Cause mai apropiate pot fi | şi am putea să le numim cu desinatâ de o mănâ pe cât de brutală, pe atât de naivă şi care angaja tare Egipt ui să renunţe spontaneu la Kordofan şi Darfur. Aci era idea de a se crea in Sudanul egiptean un regat independent, undo să nu fie nici rnin I înlăturarea revisuirei diu lipsa a 2 treimi care e cere pentru a se putea modifica intr’un sens loare-care constituţia. Aşa d. Lecca nu a putut iutruni ducat 66 voturi fiind, 42 de j bilete albe. La proclamarea resultatului d. colonii europene, nici tribunalele Bua.-cu — radicali! » cerut să se arate şi mixie, nici capitaluri francezo, nici alte ob- cate bilete albe sunt, pentru ca să arate stacole, ce ar impedeea pe Anglia să al - ţârei — de sigur — forţa ideilor radicale soarbă de tot Egiptul. Acest proect s’a ur- in cameră. I). Lecca a ţinut un discurs cu rnăiit cu o constanţă remarcabilă şi nu sal totul neînsemnat, mulţumind pentru alege-cruţat nici un mijloc ce ar putea duce la rea sa. Ca vice-presidenţi s’au ales: D. Sfo-seoP-" lojan 88 v. D. Agarici 85, d. V. Georgian Deacea nu ne va surprinde să vedem pe 72 şi d. d. Giani 52. Cura vedem leaderul Ang;l a primid fără mare întristare eezeul partidului liberal d. Dimaneea a avutneno-suteiii de trupele egiptene şi de proprii ei rotirea a nu mai fi ales. Din-parte-ne i pre-nficiri in Sudan. Starea finanţelor şi a ar-hmlâm condoisanţele noastre ! Distinsele mnt'd egiptene nu permite să se gândească d sale calităţi şi posiţia d-sale in partidul cintv t serios la o nouă campanie intreprin- aşa numit liberal ’i da drept la locul de să numai cu forţele si resursele Egiptului vice-president. singur. Da altă parte, nici Englitera in a- Dar e vorba de o remaniare ministerială cest moment nu e dispnsă a merge să com- şi poale asta să fie causa nealegerei d. Di-batâ in Sudan. Deci Mahdiul va avea câm- mancea. Şi de ce nu mă rog ? Ca Secretari pul iiher. Sărman Egipt! Revoluţia raili- s’au ales. dd. Dimitrian 74, Porumbaru 74, ] Strâjescn 72, Lascar 72, Ciocazan 71 Iu- tarâ, pe care radicalii francoji au aclamat’o aşa de mult, 1 a costat deja independenţa sa politică ; ea il va costa ancă şi cele mai frumoase concist*. E indoeala, dacă binefacerile regimului parlamentar şi ale proi.Ţctoratului englez sunt da ajuns spre a’i despăgubi. Din Asia orientală Ştiiile sosite la Ticna din A*ia orientală spun, că ni nistrul plenipotenţiar austriac ia Curţile din China, Siam şi Japonia, contele Zaluski, a ajuns la 10 sept. a. c. la Bangkok in Siam, unde a tost primit cu mari onoruri. Guvernul siamez i -a pus la dispoziţie locuinţa, o seutine'â, un magistru de ceremonii, un dragoman, curieri şi trăsură. Primul rege (sunt doi regi) I'a primit iu audienţa solemna la 15 sept. In curtea palatului erau inşirato multe trupe cu musi.-i şi vestiţii elefanţi albi, iu- tunurile buboi oi. in sala tronului a i fost adunaţi toţi prinţi şi demnitarii statului siamez. Regele purta marele cordon al ordinului sfăn-tui'-i Ştefan. Apoi Zaluski a fost primit in audienţă şi de câtră al doilea rege după caie a vi/.itat pe toţi membri corpului consular. O depeşă diu Shangai anunţă, c-ă împăratul Chinei a ordonat să se iuecapă re.s-boi'ii, indată ce francejii ar ataca Bao-Ninh dar se rnânţie sevei' ordinea pi iu toate poi ;!«, ca să nu se poală plânge Europei :i raşcu 45, Râdulescu 40, Radu I. 38. Chestori: d nu Sergiu 62, Cazoti 67, Vizanti 67 B. Lâţescu 60. La proclamarea cestorilor nu mai era nici un deputat present — afară de biurou iuţeiege — Cum vedem cu perd banii degeaba : ascultă cupă duchestiuui persoanele, alege biurou... cu un cuvânt -nu avem nimic de bănuit. se camera nu se mesagii, să o- ţiativâ, lipsa do energie, adese ori lipsijdo capacitate in conducerea industrii şi altele, care, mai mult ori mai puţin, st văd mai uşor şi să şi iau măsuri pentru ini burai sa lor, — prin aceea că 3e tinde a se face edueaţiunea naţiunei pentru industrie. Dar causa adevărată, causa primordială, cum am numi-o, pentru care nu tăcem progrese, credem ea să află in altă împrejurare, şi anume că, noi romanii, cu o naivitate demnă numai de stadiul de pruncie in care ne aflăm in desvoltarea noastră ca, popor, ne lăsam duşi po căi greşite. Unul vine şi spuind mofturi face negustorie do vorbe, şi totul i se trece, altul vine jjşi vânzând sdrenţe, strigă: „marfa fină" şi mrtrfn i se trece. Tot ce cu acei dibaci negustori, oi spun că este bun, nuru-ai ee-ia ce are romanul, numai ceea ce este ai românului, nu este bun si „este lucru prost." —Adevărul insa este că românul e prost de c-rede ca spun acei negustori. „Românul prea lesne crezâtor se Iasă impins de asemenea curente tşi pe terenul economiei naţionale câtră liber-schim-bism." &e zice, că aşa s'ar scrie la carte, că aşa învăţă ştiinţa şi că liber-schimbiste sunt alte popoare, ca Englezii, Belgii şi alţii, şi prin urmare liber-şchimbişti trabn9 să fie şi românii. Adevărat, aşa sunt şi aşa pot să fie alte popoare ! Dar ceea ce poate fi şi ceea ce poate face un om mare, un bărbat, nu p >ate facj un baiat. Nei Românii, in desvoltarea ca popor ne aflăm inca in stadiul de pruncie, in sta- inceput ţinerea de conferinţe publice, menite se răspăndoascâ lumina asupra Gestiunilor didactica şi sciinţifice. Localuljsoeiet-vţii, in care se găsesc pubiicaţiuni instructive menit a servi ca centru de intâlnire pentru toţi membri invăţămăntului. In ultimul an, am crezut că ne vom afirma şi mai mult, luând iniţiativa convocării unui congres al întregului corp didactic din ţară. In adevăr, asperiinţa dobândită cu atina-la lege şi actuala organisare e un capital Intirim. popoare ŞTIRI OFICIALE rea do pastori şi agricultori, şi nu putem nici de cum 8a ne comparăm cu industriaşe şi comersantâ. Când ne îndeamnă dar cine-va spre ,,ii-ber-schimbism," spre „lupta deschisă" cu alte popoare mai înaintate, face o crimă câtră naţiunea română. Un baiat de opt sau z -o aui, fie ei cât Sunt numiţi Domnu loan Ţepoiuş, licenţiat iu drept I de ,lan!'e’ nu sa va putui lua la trântă, ia şi actualmente supleant po lângă tribu- daU e",uub‘' 'jA fie cat da ' ” .............. ' va învinge actualmente supleant po lângă tribu naiul de ocol Constanţa, cap al divisiei de urmăriri şi infonnaţiuni iu cancelaria prefecturei poliţiei Capitaloi, iu locul va cant Domnu Al. Davidescu sub comisar pe lângă acea peefecturâ. bătiân : dibăcia omului in virstâ tot-d’a-una pe băiat. Numai in ironie ai putea zice : „băiete eşti tănăr, inteligent şi cu viaţă, luptă 1“ Iar când ai vedea că incepe sa cază sâ’i adaugi : „eşti leneş şi neîndemânatic." (Va urma). i i> rc j Pentru economia noastră politică ţCe ti ehue să facem, ca să putem întemeia o industrie in ţară) CONGRESUL CORPULUI DIDACTIC Societatea corpului Didactic s’a adresat in următorii termeni către toţi membri invCţăinfintuIui din Romănia: Vedem cu toţii, industrie in ţară ; că n’avem m i nici o vedem >â mai iot i n eo Domnule şi coleg. Cunoaşteţi ce dificultăţi do tot felul a iu- jnsemuat, pe basa căruia putem cere inbu-năUţirile reclamate de progresul timpului. Apoi, in acest interval, corpul didactic s’a sporit in număr şi sa consolidat cu elemente d“ care nu dispunea acum 20 de ani-In fine, din reformele, inoirile şi instituţi-unile create, au resultat necesităţi cu totul necunoscute acum două decenie. Nu se poate dar întârzia disensiunea şi resolvarea cestinoilor care se impun tuturor oamenilor luminaţi şi in special celor insârcinaţi cu educarea şi instruirea tinerimii romane. Dacă corpul didactic ar fi fost pus in po-siţiune să studieze şi, intrunindu-se, să des-b a ta cestiunile de căpetenia şi nevoiele învăţământului, de sicur că opiniunea publică ar fi azi mâi luminată, că organisarea acestei ramuri n’ar fi rămas in starea şi cu lacunele de astăzi. Proiectele presintate cor purilor legiuitoare, in diferite epoce, de către foştii miniştri Clir. Teii. T. Maiorescu, B. Conta, V. B. Urechiâ, cu intenţiunea de a inlocui legea de lâ 1864, n’ar fi întâlnit obiecţiuni şi critice atăt de fandate, dac’ar fi foat resultatul maturei cugetări, desbate-rilor şi preţioasei esperiinţe acelor insăr i naţi cu predarea invăţămăntului, cu aplica rea legii şi regulamentelor şcolare, singuri mai in posiţiuae de cât ori-eine să cunoască rele’e ce ar reclama un neîntârziat remediu. Negreşit că dificultatea comunicaţiunilor, inegalitatea onorarielor, lipsa de iniţiativă, câte-va prejudiţie care au inceput să dispa ră ss opuneau la constituirea corpului didactic. Acum ănsa, când pedicele s’a împuţinat, când chiar situaţiunea elementului român reclamă silinţe indonit şi intreit mai eficace de cât in trecut, trebuie să considerăm ca datorie din partea fia-.'ârui membru al învăţământului să lucreze pentru inaintarea culturii naţionale. Iată de ce am luat iniţiativa convocării unui congres ai corpului didactic, pentru care vă cerem tributul experiiuţei cugetări, şi activităţii d-voastie. Aceasta primă intrunire — pe care am dori s'o vedem mare şi feitiiă in resultale — se va ţine in Bucureşti, a doua zi de Duminici Elorielor (do la 2 până la 4 A-prile 1884). Pot şi sunt rugaţi a participa la dânsa institutorii rurali şi urbani profesorii invăţămăntului special profesional, privat, secundar şi superior diu ţară, fia personal, fiâ prin delegaţiuno. Şi, fiind că congresul are in vedere numai binele naţiunii; fiind că partide, guvern, asociaţiuni şi particulari sunt şi trebuie să fia de o potrivă animaţi a contribui la asemenea întreprinderii d’o utilitate necontestabilă, nu ne iu-doim (ă iniţiativa noastrâ[şi iutervenirea de a vi-se înlesni transportul până la Bucureşti şi inapoi vor intâlni o primire favorabile. După desbaterile urmate in şedjuU siliului şi ale adunării societăţii u^' teie cu care va avea să sa ocupe eoug a) Cestiunl de organisare 1- — deosebirea dintre direcţiune* vea învăţământul român in anii ju. 1858 şi direcţiunea ce are astă-zi • 1 sole care au produs-o şi mijloacele dej. puteai taro. 2. — In ce condiţiuni s’ar o Eforia, însărcinată cu rcor, ministraţiunea scoalelor. 8. — Consiliul permanente şi Cj general al instrucţiunii publice, ast fel sunt întocmite prin legea din 1864, servicie reale invăţămăntului ? Dacfl utile, ce ameliorări li-se pot aduce}? nu, cum şi cu ce trebuiasc iulocuita*? 4. — In vedeiea necesităţii de a volta cat mai mult scoalelo leale şi sionale, să se studieze cum şi cine sg gâ pe tinerii care sa continue sLudiel sice (in cursul superior liceali spre alt tarea facultăţilor) de tinerii cari trâmişi scoalelor profesionale şi specii i) Cestiuni didactice : 5. — Care ramură de invăţamănt tre cel primar, secundar, profesional perior) a rămas mai neglesă in privinţi ţilor didactice ? Ce manuale sunt 1/ gent reclamate de fiâ-care şi cum se elabora ? 6. — Lucrările scrise şi e erciţieh I tice merită sau nu să li se dea ornai importanţă de cum nu li-se dă azi? proporţiune şi după ce metoda trebueie i troduse? c) Cestiuni pedage. Le : 7. — Actuala sistemă, după caresuntş gânisate internatele statului, este sau nul lositoare, din punctul de vedere şi igienic, al invăţămăntului gratuit şil gator ? 8. — Din ce causă disciplina şcolari slăbeşte din zi in zi şi prin ce rems|| poate preintămpina răul? 9. — Ce pedepse suntjaplicabile in conform eu starea actuală de euiturâ scopul invăţămăntului ? 10. — E sau nu cea mai ne merită, tru copii, măsura ca la 7 ani săinceapâa. vătâmăntul primar, la 11 pe cel aecundiii la 15 clasele superioare de liceu, ia 19 cifl'l surii» facultăţilor? il â şil . I d) Cestiuni igienico 11. — Efectul localelor improprii şil igienice asupra sănătăţii şi caracterului1 nerelor generaţiuni. Măsurile de prevenif răului. Yă S rugam dar să alegeţi din această se-L riâ punctele care vă convin să le meditsti iu linişte şi cu maturitate, ear result»'. •speiiinţei, studiului şi convingerilor d-wfl itră să’i trâmiteţi in scrie, sub formă Bl. memoriu, la adresa consiliului 1), cel pănâ la finele lui Februariu 1884. In con-] greş se vor discuta cestiunile asupra câro-.-*-' ra va esista un număr indestulător de m» morie, conţiind apreciări, opiniuni şi shul me serioase. Cele-l-alte puncte, impre* cu altele noui, vor forma obiectul sosiu* lor ulterioare, despre care intiunirea dl Aprilie 1884 va decide in ce oraş si ţină şi in ce anume epocă. Dacă intreprinderea va dobândi, pi e ® sunt in drept a spera, căldurosul sprijin *1 bărbaţilor luminaţi şi cu iubire de ţară. consiliul işi va face o datoria să puUBţ intr’un volum, memoriele scrise şi desb rile urinate asupra fie-cărei cestiuni, ini|>r®* uuâ cu numele membrilor şi ale celor f' vor bine-voi să ne susţină şi să no incuri' geze prin ori-co mijloace. Pănă vă vom trămite regulamentul nouei instituţiuni e congresului corpului dioattis, vă rugăm personal pe d-voastră, pe coiogii cu care profesaţi şi po toţi câţi se interesează do însemnata ramură a invăţliiK'ut» lui, să bine-voiţi a contribui du^a pufeii|p reaiisarea iniţiativei ce am luat. Câud noi, moinb ii corpului dida"tic, ne vom uni spre tace apel la oamouii instruiţi şi pairioţii când vom dovedi că ne-am inţeles misiune» că voim a ne devota cu desinteresc.ro carierii ce ne-am ales, de sicur că societate* română va ţine corupt de biuele ce va do- lj D-lui Dem. Auanescu, vice-preş'dintele societăţii corpului didactic, director ll liceului Sf. Sava. S iţe pentru dânsa din buna-vointa şi os-î#ilile noaste. irttrrofitam şi de aceasta ocasiune, domnu-„ti coleg, spre a ve reinoui espresiunea iinintelor nostre de deosebită consideri ne. o azeta Tribunalelor rtca cu jur: ţi *.!!:» Brabant, (Belgia).—Crima ■ rtrada Alontp.nsier. Procesul acuzatului belgian. Urmare (1) In timp C' politia făcea ănleiele cons-jii. d. Prestrjit, vezând uşa magazinulu i hi-A, petiunse iuâuntru şi observa in-t că tu.-cse jafuit. Hoţii luaseră din ga-ţir aproape nouâ sute şa3e zeci bucăţi iliijnterie de o valoare aproximativa de IiOO franci, şi din comptoar o suma de |- Ei aleseseră articolele de valoare şi au llijat tot ceea ce era imitaţie. 'Uşa de Tare a prăvălişi nu avea nici o uuna de ic,iulie; dar, pe masa sălii de mâncare, ,i6 instrumente pentru spart s’au găsit, re cari uuul a servit In deschiderea u-iuisgiizinului, jln sala de mâncare uu era nimic donat. S'a găsit numai o călimara şi un toc ; de obiceiu erau in odaia Cesarinoi. [.Totul părea a demonetra că n'a fost ni-[fo lupta, dar că victima gata de plecare, iiese atacată de oameni cari cunoşteau >1$ caşa, asvfirlitâ la pământ şi sugruma-* jjirâ a fi putut nici să se apere, nici iar să strige ajutor “ JiAceasta eelo ipoteza la cara s’au oprit, Ijgistraţi in.-tructori când, inştiinţaţi, so-(fi la locul crimei. Ancă d’a doua z;. a-|pptă hipotesa lua corp spre a d«vnii in-li adevârul căutat do informatiune Ia adevâr, la 14 maiu. d, Prestrot revela ocătorului do instrucţiune din Paris că ma sa de comptoar, soţia Beghein, ii nsese că, indată ce l-a părăsit in ziua unei, zărise pe bărbatul ei pândind la sitele unui stâlp sab perislilul galeriei de l’ean, şi că aflase de la un baiat din itaurautul vecin ca un om, a cărui sem-Ăamente cor spundea in toate punctele cu slea ale acusatului Begbeiu, fusese vâzut, iirbind cu Cesarina, la uşa diu strada 4>ntpensier. p iţin iu urma dupfi plecarea rsonaluluil pe la trei ore Jupe amiazi. Aceste rerelaţinni trebuia să para eu atât ai grave magj-tratului instructor, cu căt Prestrot, bauuiud pe Beghein. il informă lacesta, despărţit de nevastâ-sa, era un n de^nitnic, nelucrănd şi redus fiind a fii din expedi nte; ca fusese vâzut, de căt . timp, pierzând vremea prin galeriile îlais-Royal, ca ’şi urmărea soţia tot cerăn-a-i bani şi câ, nu de mult, aceasta v6zu-la el nişte diamante de mare valoare. In faţa acestor informaţiuni, judecătorul instrucţiune din Paris dede un mandat B arestare contra lui Beghein, a cărui imnalmentej le transmise, prin cale tele. rafică, iu toate direcţiunile. La Bruxelles, indată ce s’a aflat despre itnă, o supraveghiare activă se stabilise lin ingrijirile poliţiei. Joui, 17 maiu, spre imă ceasuri după amiazi, Un individ fu restat intr’o casă de prostituţiune din rada Saint-Laurent, dupe ce fusese sem-mlat ca are la densul o mare cantitate de nuvaeruri pe cari le vindea pe preţuri ri-ttcole sau le dăruia prostituatelor. Acest individ, interpelat, declară că se urneşte Blin, ca txerciteazâ profesiunea Jte eomis-voiajor, că a sosit la 12 maiu din Darsilia prin Paris şi a coborăt la Bruxelles itelJTirlemonde. In căt priveşte juvaerurile iăsite asupră-i, el zice a le fi cumpărat in itrainâiite. Condus inaintea comisarului de politie, Slin stărui in deelaraţiunea sa. Şi fiind câ nsese vâzut in societatea unui tovarăş, co-orât la acelaş hotel ca şi "dânsul, el pre-inse câ I ar fi iutalnit pentru anteia dată n trajectul din Paris la Bruxelles. îndată se făcu o perchieiţiune iu camera cupata in comun de Bliu şi de tovarăşul eu, şi aceasta aduse descoperirea unei lâzl onţineud o cantitate considerabila de bi interii preţioase. In faţa acestei descoperiri, Blin pierdu umpâtul şi se declară gata a face mârtu-isiri. El spuse ca a sosit din Paris la Bruxelles cu Beghein spre a scăpa de justiţia franeesâ, şi, recunoscând că a luat parte 1 la făptuirea crimei, atribue lui Beghein ăn-tâiul gând al acestei crime şi partea cea mai directa in executarea oi. In seara aceea chiar, pe la unsprezece ceasuri, Beghein fu arestat şi condus la biroul poliţiei, unde s’a găsit asupră-i mulţime de bijute ii. Beghein, la inceput, a tăgăduit orce complicitate cu Bliu ; mai târziu ânsă a recunoscut formal că a luat parte la asasinat şi la jaf, dar pretindea la râr.-du i că Blin a fost instigatorul crimei şi că el a jucat rolul principal. lata de o camdata istorisirea lui Blin : „In luna iunie 1882 am făcut cuuoştiuţa lui Beghein la Paris, in inchisoaroa Sunte, unde eram închişi amândoui. La ioşirea din inehisoare, am urmat să ne vede n, şi intimitatea noastră fu aşa de mare ineât ne vedeam in toato zilele, (ia pe stradă, fia iutr o odae ce ţineam, sub falsul nume de Gillet, strada Saint-Denis No. 283. Intr’o zi, Beghein 6mi spuse că oste însurat, dar ca se despărţise de nevasta, care era dama de comptoar la un bijutier din Palais-Roynl. „Duminică, 6 maiu, âmi propuse sa fie o calcare la d. Prestrot. Ei se informase, zicea, asupra obiceiurilor casei. „Gerauta, Maria Mallet, placase la ţară. Am vâzut pe amploiatul Rames plecând. Ştiam dar că servitoarea, Lorriere, râmăsese singură a casa. O vftzurâm deschizând uşa şi infaţişăndu se, imbrăeatâ pe prag, gata da plecare. Atunci Beghain s'a apropiat de dânsa, ţinând in mână o scrisoare pe care zicea a o fi primit dela soţia sa, cara ei deduse o întâlnire. „Oesarina, care cunoştea pa Beghein, nu s'a temut de nimic şi i-a spus oă nevas-ta-sa plecase. Beghain cere atunci voe să intre spre a scrie câteva cuvinte soţiei sala. Pe cănd Ceaarina se suia la antresol, pentru a cauta cerneală şi toc, am intrat şi m’am aşezat, fără ca ea să mă vadă la spatele uşoi cuhniei. „Când a scoborât scara, Beghein scrise doue vorbe, şi’i dete scrisoarea in mână. In momentul când se intoarse spre a pune scrisoarea pe scaiă unde femeea Beghein trebuia so gâsiască introoăndu-se, Beghein se aruncă asupră-i, o aruncă jos şi o strânse de gât. Atunci am intrat şi eu, după chiă-marea lui Beghein, ţinend pe Cesarina jos şi apasăndu-i picioarele. In acel moment, mi s'a părut că nu mai mişcă şi că a murit. „Câud Beghein s’a convius că este moarta, ’şi-a reluat scrisoarea şi deschise uşa magazinului, unde am furat 350 fr. şi giu-vaarurile ce s’au găsit mai târziu la noi.“ Aceasta este versiunea lui Blin. Dealta parte, Beghein pretinde câ Blin a avut cel anteiu gândul crimei. Blin a fu st care a pândit, el a intrat anteiu in casa şi tot el a sugrumat pe Cesarina. Actul de acusatiune dâ amănuntele următoare asupra antecedentelor lui Beghein : „El a părăsit Belgia după ce deduse faliment şi a comis doue escrocherii; se dusese in 1880 la Paris, unde vi»ţa-i n’a fost de căt un şir lung de fapte rele. Una după alta, servitor şi chelner, a fost inchis de mai mult» ori pentru furturi. La 1882 a ieşit din inehisoare unde făcuse cunoştinţă cu Blin, a cărui antecedente sunt lot aşa de rele ca ale lui. In urmă s'a lăsat de orce lucru, trăind din furturi pe care le fâptuia siDgur sau in tovărăşie cu Blin.“ Acestea sunt acusaţiunil» la cari Begheiu a avut a respunde la 7/ie noemvrie inain tea juraţilor din Brabant. In căt priveşte pe Blin, a cărui extrădare s'a cerut de justiţia franceză, el va fi judecat de Curtea cu juraţi a Senei. D. R. (Va urma). (1) Vezi numărul trecut al Timpului, 11 UCIŞI IN BORDEI Nu cuuoascem inca exemplu de tâlhăria atât de indelung practicată la adăpostul adinini-traţiuni, ca aceea care ni se relată că s'a descoperit, din intimplare, iu judeţul Komauţi. _ Este îngrozitor ceea ce ni se scrie din ac-st judeţ. In satul Runcul făcea neg-ţ de cârciuma un anume Sinioiu, bulgar aşezat aci. El are cunoscut şi drept samsar pentru porci intre cei ce se neguţătoresc cu ace to animale rîtoase. Aci dar poposea mulţi mocani ce veneau sâ caute porci pentru Ungaria, ca la un hangiu, cum ar fi bună oare, iu Gorjiu, vestitul deputat al roşiilor Seheler, cel ce aţi-a la alegeri pe adversarii sei că a să-i scurteze de donâ palme. Ca nisce călători, unii dmfr îuşn, cei cu bani asupra le, dispăreau pe nesimţite, fără ca oineva să se intereseze de dînşii dar modul cum ei dispăreau era teribil, fiind câ îşi găseau mormîutul intr’o vastă pivniţă-bordeio de vinuri ce avea. Mizerabilul hangiu atrăgea aci, s? zice, oe fie-csr.» spre a ciocni căte o oală, dupe învoiala făcută, şi depe ce’l turtea eu vin prefăcut, apoi îl executa, îi eăpu groapa şi-l arunca iotr’însa. Procedarea îi merse neted pănă mai al-altă-ieri, cănd un ţigan, din sat, trecând pe dinaintea ferestrei bordeiului, auzi lovituri de tîriiăcop şi se uită pe uu ochiu al lui. Văzu nn cadavru întins la pămSut, as-ceptându-şi răndul de a intra in raormeut Spuriaf şi deconcertat ţiganul intreabă pe la geam: — Ce faci acolo, jupăue! Simeni], intorcăndu-se răpede, îi adresează rugăciuni să tacă şi-l ehiamă iu intru. Tâlharul propune a-i da zece napoleoni ca să tacă. Ţiganul cere o sută. Insă ame-ninţăuilu-1 criminalul a-1 sl’îrşi acolo şi pe diusnl, el cedeazâ şi priraesce numai căt i se propusese. Luând insă baui o apuca la fugă şi nu se mai opresce de căt la Caracal, unde merge şi previne pe procuror. Acesta transportat la Runc pătrunde la locul ce-i indicase ţiganul şi descopere cadavrul. Dar, pe câud se săpa la unul, se dă preste altul de alături, apoi preste un al treilea şi spre uimirea totora, se descopere uu-spre-zece cadavre ale nefericiţilor ce-şi aflase mormântul acolo. Cu această ocasie se găsesc îngropaţi şi 4000 de napoleoni in aur. De câtă vreme îşi va fi exercitat acest monifru meseria sa criminală remăne a’şi o da eu socoteala fie-cine. Pentru noi e9te mai mult de cât sigur că aceasta nn s’ar fi putut petrece sub o administraţiuue desceaptă şi pătrunsă de datoriele ei. Aci s’a pui timp de cel pucin cinci ani, admiţând câ nn se puteau ivi criminalului mai dese ocasiuni de căt de două ori pe an. Iar, acest timp, jefuitorii oficiali, ocupaţi cu pleaşca Ia lumina zilei, asupra nefericiţilor administraţi, nn au avut cum să pă-trunză in mister le bordeiului lui jupân Simoiu ! Vai! bine ne am asceruut şi bine merge pretutindeni! Pe cănd iu camere ni se dă priveliseea celor mai murdare dezgoliri, acusăndu-se miniştri intre d'nşi de patroni ai judecătorilor infami, pe cănd părinţi dela Primăria, lot aci sunt descoperiţi prin mărturia ministrului de interne, că au intem -iat jaful milioanelor d-stinate Dentru canaUri şi lu-cările de adîncirea Dîmboviţei; in ţară, la judeţe, ucigaşi îşi ved in tihnă de cumplita lor meserie! Pănă căndl pănă cănd !—(Poporul), STAREA COMERŢULUI FATA CU TARIFELE. D-Ze Ministru, Pătruns de dorinţa ce ere guvernul D-voastre de a aduce înflorirea ţârei prin o bună administraţiune, şi comerţul fiind nna din condiţiunile esenţiale a acestei in floriri, şi văzând descreşcerea zilnică a eo-merciului din portul Galaţi, diu primele zile a intrării mele in funcţiune am Considerat această cestiune os una din cele in-tăi de cari datoriam să me preocup. Cu ajutorai camerei de comerciu şi a comersanţilor celor mai experimentaţi din localitate, studiâud de ameuunt tarifele existente şi diferit de relaţiuni de transport, am vâzut tendenţa mişcări comerciale de a abaudoDa porturile danubiano Galaţi şi Brăila In avantngiul căilor continentale. M'am crezut dator a indemna pe camera de comerciu să presiute resul atul studielor noastre D-lor miniştri ai comerciului şi lucrărilor publice şi a susţinea iuaintea Domniei lor interesul comerciului acestor porturi de cari interesul ţerei este strîns legat' D. ministru al lucrărilor publice, ne re cunoîceud utilitatea reducerii taxelor de transport p' căile ferate roinăue si acel al asimilării lor cu acele străine, care s’a cro zut a fi una diu mâsurile cele in ii esenţiale de lemediare a lăului, prin respuusul c-dă camerei (le comerciu: 1) . Afirmă că atât caile ferate ale Statului căt şi linia Lemberg-Cernâuţi-Iaşi au căte o tarifa loca'ă şi că mai există şi o tarifa directă pentru traficul reciproc intre staţiunile ambelor lini; 2) Constată exactitatea cifrelor invocate de carne a de comerciu; 3j. Susţine că priu eroare de tarife directe ?e deşebid uoue debuşeuri comerciului indigen, care se poate aprovisiona nu numai in Gslaţi şi Brăila, unde pluteşce taxe foarte mari bastimentelor şi comisionarilor ci in alteia părţi, şi iu acest scop toate căilor ferate şi prin urmare şi cele române au trebuit să facă reducţiuni. 4). Că portul Odesa oferă cowerc’ului p ea multe avautagie ea să se poatâ oon-cura cu porturile române, şi 5). In fine câ asimilare» taxelor de transport pe toata căile ferate şi in toate diiec ţinnile nu se poate admiti, fiindcă ar fi dăunătoare intereselor câildr ferate romane, şi pe lângă alte neajunsuri, provoca nenumărate reelamaţiuni din partea intre-gului comerciu român. Cauţiunea aceasta vitală fiind p-irr i viitorul comercial al României, m’.un crezut dator a o supune D-voastre Domnule mi-ni-tru, ca la capul guvernului, a vS puue in cuuoscinţa despre desbaterile ce urmează asupra ei, pentru ca apreciăndu-le, sâ ’i daţi, cănd veţi crede oportun, direcţiunea ce veţi găsi de cuviinţă. Camera de comerciu şi comercianţii Galaţilor, vâzăud acel răspuns al Domnului ministru al lucrărilor publice, nu contesta că la taxa directă Suceava Galaţi, cave aste de 179 Iei pe vagon, căile Statului parti cipă cu lei 12 ’ bani 10 şi nn cu lei 144 baui 50, dar susţin câ in traficul dintre Galaţi şi Roman, unde nu se pot servi de căt cu tariful local, se plateşce iei 144 bani 50. Prin urmare, dacă taxă Sucrava-Gala-ţi prin tariful direct se fixează la lei 179, diferenţa intre ambele uce-te pen'ru toată partea de ţară, care ar putea indemănatec exporta priu Galaţi este de lei 34 bmi50, şi aceasta coustitue traficului dintre Roman şi Iţicani o superioritate asupra noastră de 27 bani la vagon pe fie-care chilometru de parcuri. D. ministru al lucrărilor publica nu contesta că priu tarifele zise direote, atăt pentru import căt şi pentru export, «e acordă linielor ferata spre porturile germane Hamburg, Stetin şi altele, avantagie ţi reducţiuui ce nu ie acordă liniilor looalâ spre porturile române, dar pretinde că acest» concesiuni na lov-sc porturile, ci sunt in favoares lor. Mai natural cred inse ce ar fi a se trfirtna eă tocmai această deosi-bire, această favoare excluvă a linilor continentale, a insolit porturile, a făcut că Dunărea, calea naturală şi ieftină, ia pear-dă ori-ce importanţă pentru comerciul ţg-rei, şi a strămutat la pieţele germane in-trepositul de mărfuri o diuioară stabilit in porturile române Galaţi şi Brăila. Stana actuală a lucrărilor, de care aceste porturi ie plâng, şi cifrele de mai jos vor proba aceasta cu prisosinţă. j.n adevăr, d-le ministru, daca vom calcula pentru cereale distanţele prin tripla cale Vărciorova Predeal Roman Iu termen de mijloc, vedem: Câ dela Agiud la Galaţi, fiind chilom. 135, după tariful local se plăteşte lei 101 vagonul, adecă baui 75 pe chilometru. Asa dar in direcţiunea Agiud-Galaţi se plăteşte bani 31 mai mult pe chilometru, ceea ce vine 700/° diferenţă in detrimentul co-merciului nostru. Trecând apoi la mărfurile dis importa-ţiuui, şi calculând nu pentru vagoane in-tregi, ci intermeu de mijloc pentru fracţiuni de 5,000 chil., vedem câ: de la Buzeu la Hamburg, fiind o distanţă de 2037 chil, se plâteşce franci 606 baui 88 pe ^ vagon, adecă bani 29^2 pe chilometru; dela Buzău la Galaţi inse. fiind 140 chil, se plăte-ce Pe i„2 vagon lei 179 baui 61, adecă bani 5116‘oo Pe eh him, prin urmare in direcţiunea tialaţi Buzeu se plăteşce 2166^,0, bani pe chilom, mai mult crea ce con9titue in defavoarea noastră o diferinţă de 700'° (Va urma). ŞTIRI TEATRALE încă un trinmf, avem de înregistrat azi, al unei artişti române. D-şoara Car-Iota Leria, cunoscuta publicului bucureştean, a repurtat zilele astea un mare succes in teatrul operei de la Nizza, debutând in opera ~RigoUtto. Toate ziarele din localitate se intrec in laude Ia adresa distinsei căn tareţe. La teatrul Dacii joui la 17 noemvrie 1883, pentru a 15-a oară Marele Succes Doui Sergenţi. Mare drama militară in 3 acte diu reperloiiil celebrului Rossi. Cor. FAPTE DIYERSE Crimă.—lu zioa de 31 Octombre trecut doui indivizi necunoscuţi de naţioualitato turcâ, sosind in comuna Choselor din plasa Medgidia, au angajat pe locuitorul Buraon Gâzi a’i trausporta cu trăsură pana la satul Giuvogea, de undo pretindeu ca sunt, şi pierind impreuna, chirigiul nu s’a mai iu-tors la domiciliul seu. In urma, fac6ndu-se cercetări pentru aflarea chirigiului Buran Gâzi, s’a găsit eu gatul tăiat şi aruucat in-tr’un puţ de fi teritoriul comunei Hairau-ehioi din judeţul Constanţa. Spănzirat.—Iu dimineaţa zilei de 6 no-embre, comerciantul de cereale Vasile Xe-topolu din Turuu-Magurele, s'a găsit spânzurat in pivniţa caselor sale. In urma cer- cetărilor făcute de parchet, se crede ca causâ mortei sale proviue din neputinţa da incasa la timp nişte sume insemnatn de bani ce i se datora. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Dl’OC-BarciftllU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Afiulescu. De vguzare ia librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec etO-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Minopscn, Calea Victoriei No. 32. Cimpoiul ziar ilustrat, sâptamănal : un an: 12 lei, ’şi-a mutat rcdac(ia şi administraţia strada Clemenţei No. 1. S’a pus sb tipar şi curând va apare: „Higiena popor,dă ‘ cu privire la săteanul romăn. Inveţaturi practice pentru preoţi, inveţâtori, seminare, şcoale noimal şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănitatea^lor şi a poporului pe la ţară. 1- Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietitica III. Medicina poporala. Cu figuri in text de D. G Yuia medic «1 băilor din Mebadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să da rabat. A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şifi-it, Strada Şelari No. 18—20, strada Lipscani No. 27 urmâtorele calendare pentru anul 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat român. mândoue în ediţiunl de lues, ilustrate cu* cele mai frumose gravuri, între care Stătu lut Ştefan cel mare, Castelul, Peleşulut, Sa naia, ele., şi conţinând mal multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popescu. Preţul fie-cârui esemplar 1 leu şi 50 b. Calendarul portativ, indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american de efeuiltat, cu 366^ date istorice, adrese, notite, etc., de pu îu perete. Preţul ediţ;unel ordinare 1 lefi şi 50 b delucs 3 lei. De venejare la fote librăriile din teră. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACin No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe diua de 16 Noembre 1883 5° o Renti amortisabilă . . 5°;0 Renta Români Perpetuă . 5°/o Obligaţiuni de st.it .... 6°/0 Oblig. Clilor f. Ram. regale. 5°/0 > Municipali . . . 10 fr. * Casei Pensiunilor 3OO 1. 5% Scrieuri fuuciare rurale. . . 7“/0 » rurale.................... 5°/o Scrisuri funciare ur-Iane . . *!• » > * 7°[o » * , Impr. cu prime Buc. (2O 1 5). . AeţiI Bftnceî Naţion. Române 25O 1. > » Soc. Cred. 1110b. rom 250 1. » » Rom. de construcţii 5001, > % di Asig. Dacia-Toui. 300 1. » » » Naţionale 2OO l. Diverse Aur contra argint . . , » » Bilete dc Banque Fiorini valdre austriacu . , Mărci germane.............. Bancnote francose .... LU mp. V 92i/, .0- !>l - w7--- 10zi/ 103 '/• 83- 84 228--- 233--- 9U/4 92--- IO2U. 1031 8?- 88- 98i/„ 99- IO2--- 103- 252- 34- 1340 20*2--- 1 23 238--- 99i/2 4iU--- 32--- 256 --- I33O 200- z34 --- 436--- 31; l 3'/, 2.11 I.2S- 3 --- I 100' Z 9 nC \/rW7ADr Pe Paturile foarte L/L VC.llZ.MnL e li ine doue locuri virane, unul situat in strada Radulescu No. 6, având 8 şi juni. stânjeni fata şi 18 lungimea şi altul in strada Laboratoriu No. 5, având 40 stânjeni faţ-i şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. MEDIC ŞI CHIRURG Bo.nlele de găt, gură. nas şi urechi tratează printr’o arta speciala.ţ] D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai- in Yicna in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Ilebra (Syphilis şi boale d. piele Cousullatiuni de ia 3 — 5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bâraţiei) TIMPUL JOShPH SANDROVITS ISUOUBESC 16. —CALEA VICTORIEI — 16. OO IN RATE LUNARE w IN RATE LUNARE CC CC Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sirtrtn american cu întreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-viuciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Noutăţi musicale : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fr. Carmen quadril de Luis Wiest 2 fr. Ce ţi-am făcut eu oare, romanţă pentru voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piauo, 1 fr. 50 bani, Mania Mea, Măriei romanţă pentru voce şi piano de Mari# Duport 1 fr. 50 b. THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VECHIA DIN LUME DE MAŞINE DE CUSUT Bibliografie Recomandăm ca necesarie tuturoa autorităţilor şi cetăţenilor in genere Codicele comanale complecte, coordonate şi anotate do DimdrieD. Tăltineauu. Preţul 4 lei. INTERNATUL DE BĂIEŢI AL D-LiI Heliade Radulesonl situat în localitatea cea mal săuE-i tosă ; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, priniesce ori-când elevi Stu-diele se fac după metodele c• o mal bune şi conform program \m- scole-lor publice, unde elevii ace tui institut sunt datori a trece examenele spre a putea orî-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fra-n-cesă şi germană sunt obligatorii. A n u ii o i ii La magazinul de argintărie, de pa calei-. Moşilor No. 157, se afla da vânzare en preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţa, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, salbi, diademe de cap, tacâmuri de masa, şi altele de argint. Se primesc comande relative la aceasta ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiect» de metal preţios. K. Miulesen. MARELE MAGASJN „LA CAVALERUL DE IDE" CM ro co CĂILE FERATE ROMÂNE La T a La La La La PLATIBILE IN BATE MICI : Sfl VINDE NUMAIJLA G. NEIDUNGER, BUCURESCI t Grand Hotel de Bulevard : Putft Sf- Gbeorghe 81 ( CRAIO VA: Strada Lipscani 31 u.vLAII : Strada Domnească 55 ( RUSOIUC: KnajeskajaUliţa75 ■a ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R I CU O R D FAVROT P™Pr'*Wtn« tonice a Gudronului adăomta p« lftngi »c-K ’* :,C nu „ nu pProv‘cS nld conEXoa^ In tratUa bilelor fără voi.) nurinului, ' ° K C ®ou reccnlc- cal»r« * bojicoi şi curace- Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispârut, usul , , . , INJECTIUNU RICORD ton.ee şi astnngente, este mijlocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita înterccrea ADEVERAT SIROP DEPURATIV ^ ICO 13 tru a sfirsi