ERCURI 16 NOEMBRE 1883 Oale& Victoriei I>i*. 32. ANUL AL VTTT —No. 252 *rn idaf.fc ţara, pe an M 9 !<»!. M 3 ln»T. •Ajirn itrrinilatt pa an . 49 M 33 la! !* 6* la! alrnnn tal. ■a priimaic la Aâminiio.rf.ţi* |t Capitală 10 bani nnniărn Districte 15 bani nuni&rn Irector : M. PALEOLOGU S U M A R I u jrtlcolnl de foud ^iri ulc^rafice. ■ *onicu. Cor. |e>tiunea Zilei. tl |iri ciiti strlin&tate. jpnsion r fîră drept. X’Qsili- 1 de rfsboiu iii salvarea Consiliului comun 1 >’*!« scoalei. IMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 1 itere petit pag. IV. 40 Reclame pag. Ml . . . 1 .SO » » H .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ananţurîle ţi inserţiile ae primesc Bucureşti, ]a Administraţia ziarului ii Vienft( la binronrile de anunţuri lleinrîC Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stobelt-stciu 2;—Paris, C. Adam, rue Cltfineuc 4 i. Lorett, rue S-tei Anni 51. Herisorlle nefruncate nu se prii?iri Kannscrlselo Im primate se ard. tLittr. Uibunalelor. us*l« decadenţei c. & I Apte diverse iiri watralc. Cor. comerţului noatru tfuouresii, 15 Noembro 1883 In ce timpuri trăim? ruşine* ni se urcă in obraz găn-iu ne că adunătura fără nume din Iul Mitropoliei trece in ochii stră-păţii de Representaţiune 'naţională României. Scandalurile, sub formă de internare, se succed pe Jfie-care zi şi, pe cum #r* de aşteptat, in urma îlrilor, a apostrofelor, a înjurărilor tot felul ce ’şi-au adresat unii al-:a> puţin a lipsit ca deputaţii d-lui i Brătianu să nu sc ia de pBr in lor ,, ^acro-sanctă incintă11 cum o uneşte cu emfasă d.Nicolae Ionoscu. ’ănă cănd va dura această sara-hdă parlamentară? Cătăvreme tara 1 mai sta nepăsătoare in faţa ener-şnenilor cari o desonorează? ată intrebări pe cari e dator să [ie facă ori-ce cetăţean gelos de î nn«*!«i şi demnitatea României. 2ino a urmărit cu atenţiune desba-i fie de zilele trecute a trebuit să simtă sufletul coprins de scărbă de indignare in contra acestor .Jtirnbanci politici cari au făcut de regimul parlamentar la noi. I’acă vre un străin ne-ar judeca Ipe asemeni manifestaţiuni scauda pe ale vieţei noastre publice, ar 'bui neapărat să ’şi zică că nu sun u incă maturi nici pentru libertă i ce posedăm pe hârtie, nici pen mecanismnl constituţional de care ;am înconjurat p dureros, in adevgr, s8 constatăm toată activitatea oamenilor de la iere, activitate pentru care ţar atătea sacrifici», se reduce la ite certuri grosolane, 1* o misera & hărţuială de euvinte, la „spălă a rufelor murdare', in fine, căci oresiunea o astăzi definitiv eonsa-jtă. In plină şedinţă, dup8 cum : fost dat să vedem in atătea duri, epitetele naturaliste se in* 'rişează mânioase in aer, piepturile ■■o de patimi, ochii aruncă fulgere pumnii se ridică arneniţători, spre fl'ele scandal al ecourilor sălci, bicinuite cu asemenea privelişte, st-fel s a intSmplat cu incidentul •fylificabil dintre d. Grădişteanu şi ati, la care s’a grăbit să ia parte ( ‘ :1, sufii*i'ca roşie. Localul camerei * 'St trasformat intr’o adevCratâ la-j ovreiască, in care vocabularul at al partidului de Ia putere 'şi I ţt pe 11;a toate comorile lui. 'intre toţi aceşti fenomenali depu- , Ca.! ' se cea|riă şi se injură cu • I a liberalitate, este unul asupra • ]'a V0Ira a stărui mai de aproape Z1> de oare ce singur a atras a- • 'iiunea publicului asuprâ’i printr’o monument de elocuenţă roşie. E vorba de faimosul d. Scruric, deputat, colonel in „Gvardia11 naţională şi fost ajutor de primar in consiliul disolvat al comunei Bucureşti. El este prototipul politicianului de mahala, oratorul întrunirilor de la Zdiafcu sau do la Pomul-Verde, con-ducfitorul bătăuşilor do pe Dealul-&pii ei, tămăictorui acestor doi sfinţi roşii: Rosetti şi Brătianu, omul care, in public, işi numeşte cu modestie casa sa de locuinţă „coliba mea ". ceea ce nu’l împiedică de a’şi-o pava eu basalt artificial pe socoteala contribuabililor. Ascultaţi-l vorbind de principiei© sale politice, căci e tare in principie,—de dragostea sa nemărginită pentru popor, şi spuneţi dacă se poate găsi un tip mai reuşit de vulgar demagog. Reproducem in intregul lui de pe Monitor un pasagiu din — cum să’l numim ? — din discursul acestui ciudat orator, Oăci e caracteristic şi dovedeşte o dată mai mult, daca mai poate fi trebuinţă de dovadă, in ce hal a ajuns tribuna Parlamentului romăn. Domnilor, viaţa mea de la 1848 şi până acum, sau de la 1857 de când am reintrat in ţari din «lilul de 9 ani aproape, mi-a plicut si o p«trec ii popor, căci rni-am zis : Nu e bine şi nu trebue sa Iii numai Generali, trebue sa fu şi soldaţi, şi poporul, dup» cum ştiţi, p* lengi instrucţiunea de şco.lJ, are mult mai neapărată trebuinţă de educaţiune, şi fiind că vedeam că junimea instruită nu voia să se coboare in toate treptele Societăţii, de aceea am zis să’mi fac viiţa in popor. Numai la 1860, sub Cuza-Vodă, când d. Dumitru Brătianu era la minister, m’a chiâmat ca director la poliţie... Atata timp n’am fost in sinul toporului, iar in colo am fost unda m’a trimis votul poporului, ţi astfel eu, care eram in popor, ara vizat că dorinţa poporului era c* acest consiliu comunal, care •ste compus d» 80 membri, să fii format astfel că din fie care coloare să fiâ câte 5.. Cea d’ănteiu grijă a acestui patriot, a cărui gură, in culcare şi in sculare, a plină de numele poporului, a fost de a’şi numi ginerele, un test judecător de instrucţiune dat afară din slujbă, in postul de ofiţer de stare civilă şi de a’l impune in acelaşi timp ca avocat intreprinzâtoru-Iui rectificării Dămboviţei, ale cărui contracte le subscria el in calitate de ajutor de primar. Graţie acestei trăsuri de unire dintre consilier şi concesionar şi unor cuvinte strecurate pe furiş in caetul de sarcine, Primăria s’a văzut obligată să plătească, fără nici un cquivalent in schimb, considerabila sumă do 135,000 Ir. D-lui Boisguerin. Şi să nu se creadă că inventăm ceva de la noi. Eată in ce mod se exprimă unul din foştii consilieri comunali, d. Bibicescu, redactor al Ro-mănului, cunoscut prin coloarea stacojie a opiniunilor sale politice : Se intemplă un fapt care pe mine m'a uimit, căci e de o atât de mare indr&suea-14, tn căt n'am crezut că se poate comite intr'o administraţiune in ţara Iiomă- ** rpelare oare va r&mănea ca un neasca. D. director al lucrărilor (1) are şi dfin- (i) Faimosul Matak. (X”. R) •-ui un cant. de sarcine, insă manuscris. Ei iăne! iu acest caet de sarcine intercalează făte-va cuvinte cari micşorează obligaţiunile concesionarului intru cât priveşte conducerea apelor gârlei şi apropiarea lucrărilor şi apărarea acelor lucrări, şi de aci se nasc proienţiunile acestui concesionar. .Vani făcut lucrări cum aţi zis, susţine densul apa a venit şi le a rupt. Daţi'uii despăgubiri." Şi acelaşi d. Bibicescu adaogă mai departe că, numit intr’o comisiune ca să descopere aceste nepomenite abateri şi pe culpabili, nu ’i s’a dat nici unul din actele de cari vorbeşte sentinţa arbitrilor in procesul lui Boisgudrin. „D. Securit sa ferit de a spune că $ a refusat anchetei adele, dară aşa este!L‘ afirmă fostul consilier. Ei I negreşit aşa este, şi trebue o doză de cutezanţă extraordinară din partea celor cu musca pe căciulă, pentru a mai veni inamtea lumii şi a sgăndări noroiul administraţiunii lor. Oa şi cum dovada n ar fi fost destul de sdrobitoare, un alt copil res-făţat al partidului a pus mai categoric punctele pe i. Onorabile domnule Serurie, — a strigat d. Vulturescu, in aceeaşi şedinţă, — oare morali şi desinteresaţi au fort aceia cari, ca ajutoare de primai i, fiind îndatoraţi după lege a face serviciu de ofiţeri ai stării civile, iau pe lângă apuntamentele de 500 Iei pe lună şi apuntamente de 300 lei ca ofi ţeri ai stării civile? Moral est* c« ajutorul de primar să permită ginerelui său să fid funcţionar al Primăriei şi in acelaşi timp secretar şi avocat al întreprinzStoru lui Boisguirin ? Ce răspunde la aceste formale a-cusaţiuni iubitorul şi ocrotitorul po porului ?—Ascultaţi cxplicaţiunea, căci e nepreţuită : Eu am fost, pentru motivele mele, să nu se mai ducă cestiuue» la tribunal, pentru că nu aveam motive fă mergem la tribu nai..., şi »m zis că, daca a ajuns lucrul pâni aci, mai bine să plătim şi să mergem inainte, fără a mai duce cestiuuea la tribunal. Dar numai tu am fost de această părere... ’I era uşor ajutorului de primar să plătească, pentru că poporul plătea, nu el. Rare ori gheşeft patriotic a fost mărturisit cu mai multă candoare ca in caşul de faţă. Frasa din urmă mai cu seamă denotă o linişte sufletească care desnrmează ori-ce sarcasm. Luat in rîs, repudiat in plină şedinţă de căpeteniile partidului, acusat pe faţă pentru risipa milioanelor comunale, d. Serurie a remas neclintit aproape, trei ore la tribună-, protestând de dragostea sa pentru popor, şi tratând de calomniatori pe toţi a ceia cari mi impărtâşiau vederile sale. Nu vom insista mai mult asupra acestei caricature politice, căci in-tristaroa no coprinde vCzend pe ce măini a încăput averea, demnitatea şi onoarea ţerii. Ne credem datori insă să punem in vederea cetăţenilor aceste spălaturi do rufe patriotice şi naţionale, spre a’i sili să iasă din indiferenţa şi amorţeala ce a căzut asupră-lc ca un maleficiu. Ne adresăm mai cu seamă tinerimii instruite şi inteligente, in spe- i an fa că i se va face in cele din i Dorohoin, ur •mă ruşine de scepticismul seu. spune fnaia Adevărul de acolo" ŞTIRI TELEGRAFICE Cair, 25 noeimrie. — Guvernul egiptean a hotârit să trimoâţă 8000 oameni la Suakim, spre a restabili comnnicaţiunile en generalii Hieks şi a asigura retragerea trupelor egiptene aflate in Sudan. Neapole, 23 Noemvrie. — Stânga disidenta ;s’a întrunit ieri la un banchet politic Ia caro asistau d-ni Baccarini, Cairoli, Crispi, Nicotera, Zanardebi şi 86 deputaţi. D. Cairoli a deplâns toleranţa estremă a guvernului către clericali şi ‘severitatea sa, către ladicali; a dechiarat că Gngagiamen-tele luate de Italia faţă cu Germani şi Austria trebue aa fie inviolabile pentru toate partidole. D. Zanardelli a imputat d-lui Depretis diversiunea sea către dreapta ; »1 doreşte ea acordu Italiei cu puterile centrale al» Europ»i să fia o garanţie a păci şi salută cu bucui ie o alianţă cu aceste puteri, stipulând nu numai «galitatea şi reciprocitatea avanlagelor, dar asemene şi eondiţiu-nea că demnitatea Italiei şl drepturile publice să fie respectate. Praga, 26 Noemvrie. — Intr’o conferinţa a paititei germano s a luat otârirea da se cere in Dietu Boemioi bipartiţiunea represiutaţiuni legislative pe bisa districtelor germane şi cehe, fără a viola drepturile minorităţilor. CRONICA A apărut o broşura intitulată : Idei pentru economia noastră politică d» îs. Făgâ-răşianu. Autorul cercetează c» trebue să facem că să putem intemeia o industrii in ţară. Tom analiza această folositoare scriare şi ne vom da părer»a asupra ideilor d-lui Fă-gârâşanu. * Azi se ţine la ministerul de resboiu 1 citaţia pentru turnitura a cinci sule mii opne cărămidă, trebuincioase pentru intâr rea Bucureştilor. Pentru boi se ia niesim c nlra pestei bovine, dar pentru oameni serviciul nostru medical nu ’şi prea bate capul. Guvernului ânc-1 prea puţin ii pasă. De ce atâta dragoste din partea guv. r-nvnţilor pen*ru vite şi atâta nepăsare pen-D-u oa menit That is Ihe question. * A--frt seară, la orele 8 sunt convocaţi in ■adunare generală toţi membrii partidului coiiseivotor.. Adunarea se va ţine in saloanele Clubului, strada Ştirbei-Vodă N-2. Voi lua cuvântul mai mulţi membrii insem-naţi ai partidului. * ATi se spune că instrucţiunea fraudelor imputate cător-va funcţionali de la oficiul poj-tal central s a tc-rminat. D. judecător de instrucţie ’şi-a pronunţat ordonanţa definitivă. declarând că nu este caz de urmărire contra lui Filip Luzzato şi celor 1 'alţi inculpaţi. In urma actstei achitări luncţiona- i i suspendaţi se vor reintegra in posturile lor. * La 6 şi 7 decemvrie se va alege un senator la colegiul I de Ilfov, in locul d-lui G. Verneseu, retras din Parlament. Oposiţia se va abţine de Ja or ce fel de alegere. • Se vorbeşte că d. general Radovici se va numi inspector al cavaleriei. In locul d-sale, se va numi d. colonel Berendoi ca comandant abdiviziei Bucureşti. In acel cas, secretariatul general al Ministerului de resboiu va rfimânea vacant. * Cerul este tot acoperit de nuori. Az pare că ar voi să ningă. * Azi se deschide sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare. Mesajul de deschidere îl va citi vizirul d. I. C. Bruttanti. * Adunătura deputaţilor şi Corpul momfiilor de lângă Muzeu, îşi vor alege mâine birourile. Preşedinte la cea dâuteiu se va numi tot d. ghinărare Lecea, iar la cel d’al douilea se va alege a tot preşedintele prinţ Dumitru Gr. Ghica. Acest din urmă ar fi pretins guvernului — de cumva voeşte sâ’i mai dea puternicu-i concurs—ca să’l mai numească undeva preşedinte — fia ori unde — pentru ca să’şi eomplecteze duzina de presidenţii. Cancelarul... de uut proaspăt, se zice, că are ‘ă-i facă pe pofta. Ministerul de finanţe a rămas tot văduv de secretar general. Nu vrea părintele milostiv (?) al sătenilor de Ia Ungureni, in ruptul capului, să primească pe nimeni... pâuâ o veni vremea sa nu’l primească nici p» densul vizirul a tot puternic. Gestiunea zilei Am r»produs dupfi Curierul Balasan ştii ea cu in că titularul catedrei de istorie şi de geografie de la şcoala de comerţ din Iaşi, *r îi hpsin I iu concediu de mai mult timp şi că elevii, m lipsa de suplinitor, nu pot urma cursul. Adam ac ura că titularul profesor d. V. C. Arion, a fost in concediu pentru boală, şi că direcţiunea a recomandat un suplinitor. Daca acesta uu’şi va fi faaend datoria bine inţeles că priveşte pe Direcţiune care 1 a recomandat. Iu căt priveşte pe Arion d-sa şi-a dat de mult demisia şi este acum profesor la şcoala normală. Comisiunea pariam ntsră, însărcinată cu ancheta administraţiunii fostului consiliu comunal al capitalei, ’şi-a inc put lucrările * Conflictul, iscat intre d-nii deputaţi P. Grădişteanu şi Innoli, se zice că s'a aplanat Martorii an încheiat un proces-verbsl, priu care constată că cuviute’e d-lui Grădiştea, nu n’au fost .ofensatoare. Incidentul dintre d-nii Grădişteanu si I3-trati a i6mas tot baltă. Anghina difcerică bântue cu furio in Caveat Rex! Citim in „L’Iiidepemlanco Rou-maine“ : Iâtă aproape o lună de cănd camerele şi-au ineeput sesiunea extraordinară. Cu toate astea, văzăudu-le la lucru, ar fi cineva iit^ drept să se intrebe. pentru ce sunt ele «ci ? Ş apoi să mai zi i, că aceste sunt Camere de revizuire, C9 spun că sunt însărcinate de ţeară să reformezo legea legilor, pactul fundamental, să dea o nouă bază sistemului electoral. I). Ioan Brâiianu a zis intr’una diu şedinţele din urmă ale parlamentului că ar dori, cm pagina pe care e scrisă relaţia incidentului Kitzu-Slătescu, ■să fie ruptă din cartea parlamentarismului romăn. Noi credem, că in fundul conştiinţei salo el trebuia să dorească, ca tot ce s a petrecut dela disolvarea Camerilor precedente până in acea zi, să se şteargă diu analele noastre parlamentare. Desfidem po istoricul cel mai erudit să ne arata o situaliune analoagă acelea, al cărei spectacol straniu ni’l oferă Camerile noastre de revizuire. Iu orice altă ţeară eonsiituţionalinente guvernata, puterea iresponsabilă s ar li mişcat de o asemenea stare do lucruri şi ar ti crezut ca are datoria să intervină spre a resiaWli cchili brul constituţional. E lesne a zice, iâ num un irgo < on st iluţiorn1, care domni şte, dar nu "nu-.i * TIMPUL neazi. Vin# un moment, când iresponsabilitatea Coroanei trebue sa cedeze in faţa unui mare pericol politic. De sigur câ nu noi am dori intoar cerea la o stare despotica, ce n’a fost niciodată şi nu este iu moravurile naţiunii romane. Suntem dintre aceia, cari zic, câ despotismul, adic.a puterea unui singur om, fie acest om cel mai infiâcarat patriot şi cel mai fin politic, este in contradicţiune cu ideile secolului nostru. Insa in acelaş timp suntem convinşi, ca puterea autocratica nn e mai primejdioasa, mai pernicioasă decât despotismul deghizat sau oligarhia; căci aceasta ne voind şi ne puteud lucra la lumina zilei, demoralisează o naţiune falsificăndu’i iustituţiuuile. Ast-fel sistemul constituţional a creat o putere iresponsabilă, ce planează d asupra partidelor şi a individualităţilor politice. Ou chipul acesta suveranul represinta salvgardarea constituţională contra despotismului unei partide, unei coterii sau a unei persoane, precum constituţia represinta aceiaşi salvgardare contra autocraţiei ce ar voi să ’şi aroage suveranul insuşi. Iresponsabilitatea Coroanei are deci drept condiţie principala a existenţei sale, aceea de a nu laşa pe nici o colectivitate sau individualitate politica sa ia o putere ilirni-tata, scăpând de oiice control şi periculoasa pentru libertăţile publice in monarhiile constituţionale. Suveranului incumba sa garan-tere şi să exercite această salvgardare. LI represinta cea mai iualta expresie a echilibrului constituţional, cheia bolţii iustitu-ţiunilor. Când coroana nu exercita acest drept, care pentru ea este şi o datorie, se anihilează insâşi, devine o ficţiune constituţio nalâ şi vine un moment când voinţa naţionala lucreazi in iocu i. Un suveran constituţional inceteazâ de-a fi nerespunzâtor, când acopere prin iresponsabilitatea sa a tot puteinicia unui regim, ee nu are nimic din legalitate decât numele. In acest cas, el fiueşte identifi-cându se cu acel regim şi lace astfel ca să se coboare Coroana in arena luptelor politice. Autocraţia e preferabilă acestei stări de luci uri. Daca Coroana consideiâ manţine-rea unui regim sau a unui ministru la putere ca inaispeusabnâ pentru biuele ţerii, ea trebue sa o spună, după cum a făcut imperaLUl Wiihelm in unele ocasiuni m privinţa priuţuiui bisin&rk. Deci sa se tac-a cunoscut, ca in dosu d-lui 1. Brătianu şi a fidelilor sfii se afla regele ; dar să nu se ttot vorbească de con-siituţionalism şi de responsabilitate ministeriala iu piiuâ dictatură. Şi ce fel de dictatura 1 Cea mai pernicioasă dintre toate. Aceea, care nu e imblunziia pi iu responsabilitate Acea, a Cărei a loipuliutâ uubruca Ioanele unui liberalism amug.ior, pe când înaintea omnipotenţei sale toate celelalte puteri ale statului nu suut decât supeile'aţiune. Nu mai este nici majoritate, nici minoritate. Un singur om, înconjurat de o coterie, face tot ce vrea in interior şi exterior. Li concentră in bine toate puterile statului. Voiuţa lui are puiere de lege. Miniştri, dup. mărturisirea lor proprie, se due şi viu după cum ie ordona el , de a pleca tau a intra. Corpurile legiuitoare ascultă orbeşte de vocea lui. lată deci, că instituţiunea noastră principală, cheea boiţii edificiului nostru naţional, pentru care au luptai mai multe ge-neraţiuni, sistemul constituţional e sdruu-ciuat in baza sa. Nu crede oare Coroana câ a venit momentul să şi arunce iu balanţa greutatea iDlluiuţei sale iu favoarea restabilirii unei situaţiuDi normale? Caveat Hex ! Ar. °amen infante1'** Ş* artilerie iviupp, trase tio catari UUtnuşi, lanctt'i. Prinţul imperial a cu cu tunuri precum şi laudat ţinuta şi echipamentul minunat al trupei -r. Presa monarhică saluta călduros pe Uul şi moştenitorul puternicului imperat german. „Giobo,“ organul republicanului Bas-telar, indoamna pe cetăţeni, să se poaite respect, dar să tacă. Şi altminteri ,bpa- cu de peste niolii se deosebesc de vecinii loi Pirenei, că nu fac gura nici la mamtestan publice. In saracterul poporului spaniol es e o demnitate liniştită. aparâroi, consiliul eşi cu verdictul seu, prin care achită pe căpitanul Arafilohi de cele antei două capete de acusaţinne, coudara-uăndu 1 la dou6 luni şi jumetate inchisoa-re pentru lovirea inferiorului. llesboiul in Sudan i# o depeşă din Londra, Sunt temeri După cum spun intreg Sudanul este reseulat ca mişcarea se va intinde in Egiptul de sus. Planul guvernului egiptean de a apâra Ghar-tum nu se va putea executa, deoarece nu sunt trupe suficiente. Cate au mat re-mas guvernului se vor retrage poate până la Berber. Se zice, că Sultanul ar fi oferit Chedivului un ajutor de 20,000 oameni contra talzului profet. Din Alexandria se anunţă ca gsrnisoane-le din Massauah, Zaila, Aerber şi Svahim se vor trimite la Chartum, iar aceste porturi vor fi aparate de canonierele engleze. Baringsfatueşte pe guxernul egiptean, să să inţeleagă mai antâiu cu Abisinia şi să i cedeze Massauah. Acelaş ziar spune că d. Locotenent Ar-senescu, din regimentul 29 dorobanţi din Dorohoi, asupra căruia planau mai multe Capete de acusaţiune, a fost condemnat pentru falş in acte de administrsţmne. CerGud revisuirea şi consiliul de revisie respingGndu’i cererea, locotenentul Arse-neseu evada din arestul pieţei din Iaşi, dar fu prins la Roman. Resboiul in China Oficiul Reuter primeşte din Honkoug următoarea ştire cu data 12 Noemvrie: 3000 de oameni trupe chineze au atacat Haidzo-ung la 5 Nov. — Francejii, ajutaţi de o canonierâ, au resistat in timp de şapte ceasuri, până ce s’au retras Chinejii. Francejii au avut 20 de oameni morţi şi răniţi. La Canton sosesc necontenit ajutoare pentru trupele chineze. Pensionar fără drept Disolvarea consiliului comunal Iatâ raportul d-lui ministru de interne către M. S. Regele, in care se arata câteva din motivele ce au provocat disolvarea fostului consiliu comunal al capitalei; Sire, v&nd in vedere câ aproape jumătate din membri acelui consiliu au depus demisiu-mlo lor, impuţinend prin aceasta iD mod simţitor crediuţa ca cei rămaşi represinta incâ acol tot al voinţei şi intereselor [comunei. guvernul cunoaşte de asaprimâ datorie a supune cestiunea la judecata colegiului electoral. In virtutea dar a disposiţiunilor art. 48 din legea comunala, viu cu cel mai profund respect a v6 supune alăturatul proiect de decret pentru disolvarea consiliului comunal al capitalei Bucuroşti, pe care daca Majeslatea Voastră ’l aproba, sâ bine-voia-scâ a '1 semna. Pana la noile alegeri contorm sus semnatului articol de lege, o comisiune interimară compusă din 7 membri va gira afacerile comunei. Ministru de Interne, O. Chiţu. cartierul Maillot cu familia, are să fia la prăvălie cat sta deschisa. „Duminică 13 maiu, veni acolo cu fi;» i sa şi lua dejunul. Apoi, după ce b’s ;ncfc 1 prăvălia de amploiatul seu, Rames, -i nj. voe acestuia sa plece, a plecat pe la ' şi jumătate cu fiica-sa, insolit de J ‘ Beghein, tare’l părăsi in capul ,ţJ| D’ALE ŞOO ALEEI D. Theodor Dornescu, primarul oraşului Piatra, şi deputatul colegiul III de Nearnţu este şi pensionar al Statului. Dreptul la pensiune nu ’l-ar fi având 6usâ liberalul patriot, căci iata ce ni se denunţa : D. Th. Dornescu este şi pensionar al statului de trei ani, prin fabricarea de acte false in privinţa vSrstei, edei nici astăzi n’are decdt 46 ani. Ca dovada, denunţătorul da nrmâtoarele acte ; Actele epitropiei sale aflate in archiva Tribunalului de Neamţ ; Declaraţia d-lui Dornescu fdcutd la primăria de Gai-tţi cu ocasia căsă-iorici sare. Precum deci se vede, numitul pairi... ot jşi insuşeşie de trei am de zile banii statului tara sajuba vreun drept. Suntem obicinuiţi cu asemenea lapte d ale roşiilor, şi suntem convinşi â, denunţau-du-le, indrepiare nu se tace. Totuşi, ca organ de publicitate, ne lacem datoria demascându-le pentru ca lumea să vada cine sunt liberalii noştri, ce sunt in stare să facă şi cat dor şi amor au pentru banul public. Ş'apoi să se ţină teamă că pensionarul falsificator este primar şi ânt-a,.. spre ruşinea Romanilor... representant al Naţiunii!... Ce timpurii... Ce moravuri!... Consiliul de resboiu Abuz de autoritate. — Lovirea inferiorului. — Procesul căpitanului Amfilolii. Falş in acte de administraţie.— Evadare ;din arest a locotenentului Arsenescu. Ştiri din Streinâtate Spania Din Madrid se telegrafiazâ ; „La 12 nov. a avut loc revista armatei in Prado. Cele doue regine priveau diutr'o tribuna frumos decorata. Au fost faţa mulţi membri din camere şi diplomaţie, intre cari şi franceji- Prinţul imperial german, pe un cal de Andaluzia, stetea langa tribuna regala. Pe la 1 oră, regele Alfonzo, uniformă de general, cu suita sa, a ve- in nit in fuga calului şi a defilat cu 46,000 In urma uuei anonime denunţări făcuta de caporalul Stejaiescu şi alţi doi, cum câ ar fi luat mita, ar fi comis ahus de autoritate şi pentru lovirea iuferioru.ui, căpitanul Ainfilohi fu dat m judecata. Procesul se înfăţişă la tO noenubre iuain-tea conciliului de rCsboiu din Iaşi, compus din d-nii Locet-col. bheuovici, preşedinte, maior Bolintineauu, maior Baldovici, căpitan Uiurescu şi câpitan Tiedmam, membri, şi căpitan t’aciurea, comisar regesc. Apărarea era represimaiâ ptiu d. avocat A. D. Xenopoi şi d. sub-locot. C. Diuicea. Sala consiliului, anunţa „Curierul,“ era plină d# asistenţi civili şi militari cari avusese curiositatea a asista la acest proces. Joi s’a făcut ascultarea martufilor. Iutre cei ai apârârei se aflau toţi ofiţerii supe- „Consiliul comunal al capitalei Bucureşti de la constituirea sa până astazi printr’o gravă neglijenţa in adu inistraţia intereselor generalo şi abâtandu-se de la datoriele ce legea ’i prescria, a dat loc la prejudi-ciuri simţitoare asupra toDduriiOr casei comunale care ’i sunt încredinţate şi a provocat prin aceasta intre cetăţeni o legitimă ingrijire şi o adânca nemulţumire. „Iu adevCr Sire, faţa cu forţările p3 car* tara intreaga şi le-a impus a propaşi pe calea progresului şi a civilizaţiuni supt toate raporturile economice naţionale, capitala nu putea sâ rCmânâ iuapoi fâra a da ea mai intâiu exemplu sacrificiilor cerute spre o asemenea Îndrumare. „Comuna cu o conştiinţă demnă de lauda a resimţit partea ce ’i revine intr o epoca de regenerare şi contribuabilii sfii au iinbrâ-ţişat cu multa buna-voinţă toate proectele mari de infrumuseţare, care de altmintrelea aveau de resultaî şi imediata sporire a sarcinelor. „Dănşi nu aveau altă dorinţă de cit , â in schimbul altor sacrificii cu o ora mai nainte toate proectele de Îmbunătăţire şi infrumuseţare sâ devină o realitate sâ fie cât se poate de părinteşte utilizata. „Pe cât dar lucrările de edilitate Întreprinse de administraţiunea comunală erau intr'o proporţiu- e colosala, pe atât se cereau ca persoanele puse in capul conduce-rei lor, sâ se gâsea-ma pătrunse de importanţa sarcinei şi a rCspuuderei ce le incumbă; căci in adevCr in ce consistau acele lucrări importante ? Nimic mai puţin de cat a crea un Bucureşti nou in locul Bucureştilor vechi. „Din nefericire insă majoritatea membrilor care compun actualul consiliu comunal nu a corespuns pe deplin acestei chemai i şi încrederi pe care alegCion a pus-o in-tr 6nşi ceia-ce a indemnat pe 13 din 36 consilieri ca sa’mi supună deinisiuuile lor cern mai multe motivate ne mai voind sa impâr-tâsească respunderea laptelor ce privesc pe cei-l’laţi colegi ai lor. „Pentru ca Majestatea voastră să poată aprecia gradul pânâ la care este ajunsâ dezordinea atacerilor comunei, ’rni permit Sire, a vC supune respectuos in trăsuri generale câteva din acele abateri şi cari suut urmâtoaielo: „I. Ne-existând uu plan definitiv al capitalei se proiectează fără nici o bazâ şi pe dilerite con.-ideraţiuni alinieri de strada asupra cărora comuna in nosigurauţa^in care se gâseşie este nevoită a reveni şi a le modifica, iapt care impedica nu numai dezvoltarea sistematica a oralului dar iucâ compromite mfrumuseţarea sa viitoare „II. Comuua având mari lucrări in curs de executat şi intre cari se pot cita : ca- nalizarea Dâmboviţei, aduceiea apei filtrate şi canalele de scurgere, toate acestea le are iucrediuţate direcţiuuei uuei personal tehnic uu destul de esperimentat, care deja a dat motive serioase de îngrijire. III. Priutr’o procedare nematur cugetată comuna a fost trasa iu judecata şi condamnata la despăgubiri serioase pe cari le ar fi putut lesne evita. IV. Devizele lucrărilor pe cari le a întreprins limd intocmite fără prevedere au dat naştere necesitaţei de a se mai propu ne uu împrumut de peste opt milioane lei, fapt care a alarmat cu deosebire populaţiu nea mai cu seamă căud incă pâuâ asta-zi nu s’a depus corupturi do gestiunea fondurilor deja acordate. ..Sire, o asemenea stare de lucruri re- S’au numit ca institori provhori pe baza concursului ce au depus la Iaşi, concurenţii următori: Domnu G. G. Arbore, la clasa I de la şcoala 2 din Tatăraş in Iaşi, pentru care a obţinui nota medie generale j8.84. Domnu M. D. Pastia, la clasele I şi II de la şcoala 2 din Sârărie in Iaşi, pentru care a obţinut nota medie generale 7.91. Domnu C. Partenie, la c’asa I şcoala 2 din Roman, pentru care a obţinut nota m-die generale 7.90. Prootul Haralambie Oelus, la clasele I şi II şcoala 5 din Tergu-Neamţu, pentru care a obţinut nota medie generale 7.12. Gazeta Tribunalelor Montpensier, la intrarea galeriei Orii spre a se duce la nişte prieteni la Si Denis. „Servitoarea, Oesarina Lorriere, r astfel singură acasă, spălând şi e irl prin prăvălie, inainte d a pleca şi ea ţ râ-sa, cum făcea de obiceiu. „Seara, pe la unsprezece ceasuri, doi Boghein, intorcGndu-se, observă cu mi câ uşa cuhniei, dând in stradă, era cri Voind sâ aprindă o liimănar-, intră in de mancare ; dar d abia pătrunsese ii tru şi v6/,u pe pragul uşei corpul Cesi întins fără viaţa la piciorul scărei ce d duce la autresol. „Spâimântată, ea strigă ajutor ; apoi. paznici şi câţiva treefitori alergând, sein grabă la Teatrul frances unde ştia trebue sâ fie d. Prestrot şi cu cure si toarse la prăvălie peste puţine momea:* „Cosarina Lorriere, precum a demoni autopsia, fusese sugrumată. Ea zăcea I |j gitâ pe burtă, cu faţa la pământ, cu pe ânteia treaptă a scării, picioarele H piate unul de altul şi inloarse in direci porţei ce comunica cu magazinul. Ea| imbrăcată ş’avea in cap o pălărie ca o soanâ gata de plecare. Intre două scai se găsi umbreluţa. Dealtminteri nici o sordine in Îmbrăcămintea sa, şi nici in de mancare sau in cuhnie. „Pe corp, nici o urmă de violenţă ap rentă, afară de o mică contuziune la ochi j stâng. Pe pământ, sub faţa, era puţin «r ge cc-i cursese pe nas. (Va urma). Curtea cu juraţi din Brnbant, (B-dgia),— Crima din strada Montpensier. Procesul acuzatului belgian. D. 1 In ziua do 7 (19) noemvrie a inceput inainlea Curţij eu juraţi din Barbant procesul unuia din cei doi asasini ai ferne-ei Lorriere. servitoarea d-lui Prestrot, bijutierul din Palais-Royal. Printr’uu căpriţu destul de neexplicat al utoriiâţilor judiciare, s’a convenit ca, iu ederea naţionalităţilor dilerite a celor duoi indivizi cari s’au unit sâ făptueascâ crima, uuul dintr'euşi, Beghein, fiind belgian, va fi judecat in Belgia, de vreme ce conplice-e lui, Bliu, va fi judecat iu urmă la Paris. Această aranjare tste cu atât mai bizară cu cât cei doi acuzaţi au mărturisit crima lor. Atâta numai câ fie care caută -ă arunce asupra altuia cea mai mare parte de răspundere iu crima, precum se va vedea mai la vale. Ast-fel uu se ştie şi nu se va şti caea ce Va petrecut iu prăvălia d-lui Prestrot la 13 maiu Lrecut d.-cât prin dedai aşiuuue a asinilor sau mai biue pun acusatile lor reciproce. Deci numai Beghei a conigărut înaintea juraţilor. Bliu na figurat de-ut ca martor iu aceasta dratnâ judiciară. Pentru a scurta darea de statuă a audienţi d- la 17, pe oaie o vom publica mâine dupe Fiya.ro, iala resumaiul Lpieior relevate lu actul de acUsa^le : „Lie duue zeci sui, d. Prestrot ezpluatoa-zâ la Palais-Royal, in Paris, un magazin de bijuterie unde nu şi are domiciliul particular. St bilnnentul ar duue intrări: una este uşa piâvâ.iei iu galeria Montpensier, cea luna este uşa dând iu strada Montpensier paralela cu galena ce poarta acest uuine. „iuirând prin strada Montpensier, dă cuir.va d a dreplul intr o culminară urmată ne o sala dd mâncare, la spatele careen se află prâvaha. Cuhnia şi sala de mâncare sunt despa.ţlte prin un geamlâc, dând lumină iu saia de mancare, şi unde s a făcut 0 uşâ de corn uni-uţiune. La spatile acestei uşi se afla imediat scara ce conduce la antresol. Sala du mâncare şi prăvălia comunica de asemenea priutr'o uşa. Antre-solul se compuue diutr’o anticameră şi duue odăi de culcat, ocupate, cea d’ânteiu de dama de comptoar, soţia Beghein, a doua de servitoarea casei, (Jesariua Lorriere. „Magazinul stă deschis de obiceiu dela şapte ore şi jumetate dimineaţa păna la zece şi jumetate seara. Dar in zilele de sârba- 1 toare şi duminicile, prăvălia se inthide la doue după amiazi, spre a da voe persoua- - ului sa se plimbe. „Acest personal se compunea de o gerantă numită Maria Mallet, de o duma de comptoar, soţia Beghein, de un amploiat i TU» :eJ T Căuşele decadenţei comen nostru şi mijloacele de dreptare (Urmare şi fine) Ca să vină produsele ţerei in port române şi pe liniele locale, tarifele ce'iţ te 7 bani şi jumetate de fie care tunăljjl chilometru, pe cănii, ca fă meargă d porturi străine, tarifele directe nu cerjiţî ce'oraşi produse de cât căte 4 bani dejiM şi ckilorn. Aceasta e causa paraiisării liniei roj Ifomnn-Galaţi şi a dezvoltării liniei sti Romau-Suceava; aceasta e şi causa păi rii porturilor de la Dunăre şi dirigeSB produselor noastre spre Odesa, Haufliurg/ fcSte.tin. Dacă insă aceasta neegahtate şi poiţwnc ce stabilele tariful direct una c-lul interior, se ob-enă la eX| disproporţiuuea d-viue şi mai îsbiio rj dâunoasH pentru c nierţul de imp-rt, iarăşi exemplele ne vor turma c -nv.Dg Pe Căud o uisifâ imărcată de ia H4 burg pentru Bacău, pauâ uude e o dists ţâ in caicului mediu 2,096 chiloinetre, s pentru Bârlad, pană unde sum 2,13o *] luni tre ull plateşce de cAL 5 baul ? pă..ă ia 5 bani şi 6/io pe o touă şi louiot-rn; aceeaşi martâ inse, încărcată Galaţi pentru Bai lard, până uude uu Ue cât i 41 ckiiomei. e, p â'.eşce pe o uu cfliiouieini câte 10 baul şi 28.k4 clecă aproape îndoit. Aceasta dis prop-rS Uiie Oble Cu 10.te pUClele din ţară. ffl d. e. de la Haihbu g la Buzău, pe o tauţâ medie de 2,038 chilumeire; tişte câte 5 D. 9[io tona Ş1 chuomet de la Galaţi ia Buzeu, p- o di 140 cililOinelre, acen-laşi mării tariluj. îl Hlm rect, îall i la exW' riori ai regimenlrului 13 de dorobanţi. Vineri, după o strălucita pleduarie din partea l clamând imperios grabnica îndreptare şi a- nwinit Anatol Rames şi de Cosarina Lor-riâre, servitoarea, „Bijuteriul Prestrot, care locueşte in netrulj: is'auţa Cal i cere 10 baui şi 2t[ioo Pe tonă lomctiu. Tot asemene de ia Hainburg Bucureşti, pe o di-tauţă media de chi.ometre, tariful dinei exige 6 b.mi dela Galaţi inse la Bucuresci, pe o distai ţi de 268 chiloinetre, tariful local e11! 10 b. 38,10> Pe ?' chilometru. Mai stiauiu îuse de cât toate e că ful direct a stipulat ast-fel de con iţM că dacă o marfă ar pleca dela Hailil^ sau Stettiu şi venind prin Predeal sau VI ciorova, ar fi destiustă peutru Brâu» ®ii Galaţi, sâ uu plătească pen ru difer-1» distanţei dela Brăila pănă L Galaţi, le U ci fi a de export, nr cGcâ ca ct. am şi J ira impuruuui ce se lnce priu Uuesa iu Ic ue Gaiaţi, din causa laii.elor, atunci peiuer.ie coiatuiui tr- Oue sa mai a âo-u, anca peste 550,OuO lei, couipu-e din - mele ce a fi tu .t peulru irauspoi'.ul maiorilor del» Galoţi ia Roman, iu Ge iieu osa-Uugheni; din taxa cfiei.giului şi din iteieuţi de transport a mărfurilor cari a nm vine pe calea uscatului Iţeam, Plebea:, Varciorova, şi cari cu un lanţ egal, fi preferit să vină pe cal a mituiala şi .tteua a uunăin, pe la Galaţi, şi de aci man uu vagon de marfă costa 262 lei, pe cănd din Anglia păuă la Galaţi c, stă nu mm 200 lei. Prin consecinţă e-te incomparabil pentru comerţ mai avautugioa-ui şi proGrabiiă calea apei; iar dacă, ca iu caşul de faţă, se recurge la calea uscatului, causa este di-pr,.porţiunea enormă oe există intre un tarii şi altul, iutre cel direct şi cel local. J xpediate in intenorul ţărei pe lima Uo-I usu sau aita, Ain-Zis, d-le ministru, că cu un tarii >ocal egul şi proporţional tariiulni direct, oale mărfurile ar fi preferit să viuă pe ta.ea naturală şi ietliuâ a apei, adecă pe |a Gaiaţi ţi Biăila, iar uu pe calea ■ ui, senini îutrepo ite.e şSiiior || u loc a naviu, avantugiu care cu prisos Iar doban n când di.piopor-ţiuuea tarifelor de transport ar dispârea, şi poitarile noasire ar fi cu o oră mai curând inzestrate cu iustiiuţiuuile de organisare complectă a (locurilor, cari să faciliteze toate manipulaţiuuile de incarnare şi descărcare şi sâ ofere tot beneficiul enorm a func ,ionârii Warantelor, adevăratele resorturi de vieaţă ale comerţului. Din cele ce avurăm onoare ă vă expune, ne măgulim a crede, D-le miniştru, că D-voastră v’aţi convins in mod suficient oâ causa decadenţei comerciale a porturilor noastre şi deplasarea curentului comercial spre porturi şi pieţe străine, sunt diferende isbitoaro ce există iutre tariful local şi cel direct, şi lipsa de coastrucţiune şi organisare complectă a docurilor iu porturile mari ale ţărei. Avantagiul ue iusemuat ce obţine Statul pentru liniile sale, asigurăndu-le prin tariful direct, traficul unui resou de vre 2,1 II chilometre, s’ar compensa aproape complect rechieinand la vioaţa, prin reduceri de tarif, liuia Roman-Galaţi ; dar apoi chiar dacă aceasta uu s’ar realisa, totuşi profitul 1 Statului este iufinit de mic in raporţ cu perderile enorme ce aduce ţărei şi comerţului ei acest nefast tarif direct Astăzi, graţii acestui regim de tarife am alungat comerţul din porturile noastre, am deplasat intregul curent ue ataceri do la Dunăre la Baltica şi Odesa, am închis de-buşeurile ţări noastre spre a ue da in mina debuşeurilor diu ţări străine ; am făcut Imposibilă perspectiva creării maiilor antre-posite comerciale, singurele ce atrag capitalurile şi lormează bogăţiile ; am trimis iu pieţe şi porturi srâine avautagiele ce trebuiau să rămână in pieţele şi porturile noastre prin traficul imens la care ţ,da loc manipularea atâtor valuri de milioane ce alcâtuesc operaţiunile marelui comerţ de export şi import, şi ne am expus şi ne expunem mereu la desinteresarea complectă a celor-1 'alte naţiuni şi State de la comerţul Dunării, adecă de la contactul cu România, suprema chezăşie peutru viitorul şi tăria noastră. Finind, d-le ministru, daţi-ne voe a ve ruga, in uum.de comerţului să Dine- voiţi a ne acorda următoarele : 1. ) Pentru cereale: Egalisarea tarifului local cu cel direct ceea ce ar face o scădere de la 144 '/j L cat se ulateşte actăzi vagonul de la Roman la Galâţi, la 90 lei ; pentru ca insâ succes deplin sa lupte comerţul ţărei l.ţ» ori-carei concurenţe, v’aui ruga cordaţi iuvoaiea unui preţ nu , agonul. 2. ) Pentru mărfuri : Fgalisarea lardului local iu toate direcţi miile şi pe toate liuiele in pioporţiunea şi oudiţimnle tarifului direct, adică acordarea aeeliiraşi avautagie pentru couie.ţut roman cari s'eu acordat celui străin. 3. Suprimarea taxei de '/j 0 0 care astăzi, iu urma abolirii regiu.ulu de purto-fraiic, mm aie raţiune de a fi ; .-.au iu cu-u a se geueralisa ia toate punctele ţărei, t-aci nedrept este a se fuvorisa puuc-teie continentale şi a li incâroa.o de punctele de comunicaţiune fluviala. 4). Glâdirea şi organic.ret cump.ectâ a docuiilor cu toate acce.-oniie lor iu timp cat mai scurt posibil. Iu ace-de condiţiuni şi cu atari imbuna taţiri, suntem convinşi ca ori-ce comerciant din ţara, ori-ce Roman in genere, nu v avea de cât sâ se felicite văzănd reaşezau du-se couierţu in ţară şi pe pieţele rei.labiliudn-.-e ei hilibru concurent potriva peniiu toţi, i} nuiieiie ,ă se plăugâ, de cât poate la Hamburg, .■ comerţul român a reintrat iu plina pose siuue a activităţii sale, cu pieţele, debuşe urile şi intrepositele sale in ţara ş pn ţarâ. . , Toţi vom avea a ne felicita vfizCnd c Dunărea, adevărata artera de viaţă a noas trâ, este visitata cât de mai tare, căci nu mai ast-fel vom ajunge a avo» o marină comercială, care la rândul oi va ajuta mult la insâşi intârirea marinei Statutul. Nu dorim, d-la ministru, restrângerea debuşeurilor, ci inmulţirea lor ori-cât de numeroasă, căci spre folos comerţului sunt; nu voim insă, şi suntem convinşi ci nu voiţi nici d-voa trâ, ca cu stingerea debuşeurilor naturale ale noastre, să intărimdes-voltarea debuşeurilor din ţări străine ; comercianţii noştri nu cer nici-un privilegiu pentru ti, dar cer ca beneficiul acordat celor străini, prin tariful direct, să se intindâ şi la ei, spre a fi dreapta concurenţă şi posibila ,upta pe calea mare şi fecunda a desvoltrrii marilor interese economice ale ţărei. Primiţi asigurarea prea distinsei noastre stime şi consideraţiuni. Preşedinte O. Antachi. Vice-Preşedinte O. Mihăileseu. Secretar D. 1, Anastasiii. FAPTE DIVERSE înecaţii.— In rîul Bistriţa s'a găsit in-necat in ziua de 30 Octomvrie trecut, in dreptul satului Lunca-Strâmbulni din comuna’Pangăraţi, judeţul Neamţu, cadavrul individului Acsiute Iftimiţ din comuna Mă-doiu, judeţul Suceava. Causa ineeârii sale este că densul venind eu o'plută de grinzi in nebăgare de seamă, a ia bit pluta de ma sfărâmându-se, numitul a picat ia apă s’a inecăt. In noaptea de 4 spre 5 Noembre, pe cănd Nicolae Sasu trecea oile in baltă pe podul de la vadul Beilicului, judeţu Ialorai-;â, un cioban al său, anume Ion Olaru, care se afla la capul podului a căzut in apă impreună cu câte va oi pe la jumătatea rîului’ Borcea, din causa grainâd ri oilor in acea parte a podului, şi s'a inecat. C.da-vrulîs’a găsit. In ziua de 5 Noembre, 4 locuitori din comuna Turco.iia, judeţ il Tuleea, pu-nandu-se intr’o lotcă spr» a trece Dunărea in domenul Brăilei, pentru a'şi vedea vite'e ce le au acolo la păşunat şi, pe când au ajuns pe la mijlocul Dunâri, lotca fiind spartă, a inceput a lua apă; atunci din ei, (anume Ion Zancti, sariud apă, a rfisturnat lotca şi cei-l-alţi trei a-răţandu-se de lotcă au putut scăpa la mal; iar numitului Zaneti s’a inecat. S'au luat in-datâ măsuri pentru găsirea eadavruuli. Rănire. - Ieri noapte indivizii Ianeu Oton, Beruardt Sebwartz şi G. Mi hai, lnăndu-se la ceartă intr'o crâşma dispârţirea II din Galaţi, cel diu urmă a dat trei lovituri de uţit lui Oton rănind puţin şi pe Schwartz. Pacienţii sunt in cura spitalului, ear a-grasorul la inehisoare. cu in â în de 75 D-i uu contrar, taxe i Vl sal ii.- c; unu] Paraschiv G. Crivăţ din Galaţi şi-a tut şi rănit cu un cuţit soţia. ŞTIRI TEATRALE Deseară la teatrul National : de Scribe şi Domnul Choufiniri, operetă umţcă in care esceleazâ d-nii Iulian şi Ma-t-escU. La Dacia, astâseară Marţi : Însurătoare or foc? comedie şi Do«i Zăpăciţi. In studiu frumoasa drama a lui Giacomel-ti : Moartea Civilă. studenţi. Francia n’are universităţi de stat ci numai facultăţi, şi anume 13 de drept, 11 de medicina, 15 scoli de pregâtitore pentru medicina şi 30 facultăţi de sciinţe şi litere, cu 1,184 profesori şi 15,526 studenţi. Afară de acestea s§ află în Francia 5 universităţi catolice, italia are 17 universităţi de stat şi 4 libera cu 1655 profesori şi 11, 728 studenţi ; Rusia 8 universităţi cu 709 docenţi ţi 10,305 studenţi; Suedia şi Norvegia 4 universităţi cu 243 profesori şi 342o studenţi; Olanda 5 universităţi cu 192 profesori şi 1685 studenţi; Belgia 4 universităţi cu 253 profesori şi 4072 studenţi; Llveţia 6 universităţi cu 375 docenţi şi 2031 studenţi; Spania 10 universităţi cu 475 docenţi şi 13,722 studenţi ; România 2 universităţi cu 87 docenţi şi 693 studenţi. Portugalia, Grecia, Serbia şi Turcia au câte uâ universitate. Ateste date, (Jice autorul, le are prin comunicări oficiale. * * Casamicciola. — Nouele construcţiuni în Casamicciola înaintezâ forte iute ; s’a încercat că atât pereţii interni cât şi cel eterni ai baracelor de lemn să se căptuşeseâ cu trestie şi apoi să se tencuiască. încercarea a reuşit pe deplin. Baraceie ati aspectul unor căsuţe comode şi modeste. Intre pereţi şi trestie sunt pături de aer, prin care se slâbesce schimbarea repede a temperaturel. Noul tip adoptat pentru case e cel din Ca-labria şi mai ales cel din Japonia, patria cutremurilor. Isvorele minerale n’ail suferit nici o stricăciune. Lângă mare se ridică un stabiliment nou. mare şi elegant şi are sâ ser reşcă unui scop îndoit : pentru băile de mare şi thermale. Acest stabiliment încă se construesce partea cea mai mare din lemn. * * * Un premiu onorabil,— Tennyson, peutru uâ poesie scurta trimesă foiei săptămânale americane The Youth's Companion (tovarăşul juneţii) a primit [un premiu de 200 funţt sterlingi. Populaţiunea Indiei. — Statistica popu-laţiuuii Indiei pe anul 1881 cuprinde date interesante despre mărimea imperiului ce stă sub sceptrul engles. Uă mână de En-g'esi, ţine în respect un popor de aprope 250 milione de suflete. Engiesii aflători în India cu armată de 60,000 cu tot numără 88,544 de capete. Prin urmare Engiesii sunt V20 procente din populaţiunea întregă a Indiei, prin urmare vine un Engles la 2000 de Indieni. * • * Defraudare.— Din Londra se comunică ca secrelarul băncii din Londra şi San-Francisco, sustrăgând suma de 250,000 funţi ster'ingl, a luat-o la sânătosa. * * * Uă contribuţie pe tichiuţe. — In Rusia esistâ diu 1848 un ucaz imperial, care în-d itoresce pe ori-ce Jidov, care doresce a purta tichia Iermolka, sa plătesca fiscului 5 ruble pe an. Acest ucaz al împeratului Nicolae I încet îse pe la 1850, şi numai ici şi colea se practică atji de funcţionari forte stricţi. Adi portă mai toţi Jidovii de prin satele şi oraşele provinciale ale Rusiei şi Poloniei numita tichi-, fără sâ plătesca cele 5 Mincinosul rubţe. Organul financiar polon diu Varşovia, Echo. veni la idea d’a propune ministerului de finance să aphceîntotă Rusia acel ucaz, care ar aduce fiscului un venit de 15 mili-/0 > rurale .... |5°|0 Scrisurî funciare urlane . 6®io » > * 7°lo * » » Impr. cu primo Bnc. (2O 1. 5). Aoţiî Bânci»! Naţion Romane 25O » > Soc. cred. mob. rom 250 » , Rum. de coust-meţil 50u » , de Asig Dacu-Tom. 300 * , > Naţionale 20O Diverse Aur contra argint . . , , » Bilete dc Banqoe Fiorini valâre austriaca . . M&rcl germane............... Bancnote franoese .... LU.ljp. V 92--- 9» lO--- 9l- H'u 97--- 103 Vi 831;, 84 228- 233--- »1 'h 92--- 1021/, 1031,4 8/1/4 88- 981,, 99- 102--- 103- 32--- 34- 1»30 i34o 200--- 202--- z38 --- 242--- 442 --- 446--- rc 258- La» 4¬ 1 2.60 2.85 2e0 28. 2 9 2.11 1 23 1 .25 --- 99 'L 1001, ii Osti&mca* ■iusnA- corvia, tccft. tu*. -fuCC&i ytw-rt fnVu /im. nVtiAtO- -tC ■* ~au.da.ta. a. *Jbtu*.dt*>*. Jitavedi^ caA.e. Avfvâ iu CodolCLţi*. £oxda,, ! TIMPUL ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele jlabe de pept , de s omac eau atinse de călbinare, de anemie cel mai bun ş, cea mai agreabila mîtncare este Rucil. UOtil (le Arabes aliment nutritiv ş reconstiluant, preparat de Deangrc-ier din Paris. (A se feri de con-faceri. Deposit in Roinania Ia principalele farm MARELE MAGASIN 16. —CALEA VICTORIEI — 16 f=iŞ£il^PiLULESi!==== DE BLANCARD & l'Iodure ferreux Inalterable ^Sansodgornlsavetirde fer ou d'lodr i - >53tmS>ECINE L'AGi Aceste HAPURILE convine contrai Afeciiunilo scrofulflse, Ouţa, Itaohitfamu, Anacmie» Conatituţiunilo lymphatioe, etC., âtC. N. B. — Trebue observat Semnătura ndstră alaturaţa aă pusă in josul etichetei. - A SE FERI DE CONTRAFACERI. Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici silitrm american cu iutreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate provin r iele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acorde iu- şi facteur de piano. Noutăţi musicale : Olteanca, cuadril de Luis Wiest 2 fr. Carmen quadril de Luis Wiest 2 fr. Ce ţi-am făcut eu oare, romanţă pentru voce şi piano 1 fr, Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano, 1 fr. 50 bani, Maria Mea, Mărie 1 romanţă pentru voce şi piano de Mari* Puport 1 fr. 50 b. NrB: m Nc devront itieconsilcfteaimme prepm Aa * /jP®1 Autenrqu* leaFlaeonid* PilaJMquipfăMntarmjl II un LACHEIUAlUtEJn REACŢII,M o la pârtie knIGrieure II uttDoncnon.et la shnujtureclAeasona._,_____■ -=jr=^r^^zr o —— Prarmacien.------------------- trfe. 40: contra reumatismelor, catarelor, dn CC rarilor, rănilor, bătăturilor la piciore arsurilor,etc. Deposit centraal la Pn-_P_ ris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaciele. Din propria uoastrâ fabricaţiane recomandam pentru gegonu TI VF CVE^Fvr,rE C00IMEN MOTAOKAE tt«. C0* TIME A EbTON FANTA ISIP. PANTALON H4TTE-NOl’rFAI'Tii SOrrTHT«FS('CftIE R?lvrT2Ep?,'AXI "DE VKMTABIL 8C0N(J Smiunt unS uTiMm.vE$K. DE TWTOARPi ___________________ Caval pul df mode bşbsim V DEPOSIT FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VECHIA DIN LUME DE MAŞINEIDE CUSUT Resnltă din experimentata spital ol e din !*• r. draţ ctc., ci . ţj Drageele si Siropul Depuratm | \i ai Doctorului G BERT sunt eel mai bun, col mal aotlf şi cel m&i economic dlndepu- ^ rativele cunoscute. Dragaela, din causa tnîcso-rimei lor sunt plăcuta si corn- 1 modo de întrebuinţat. Fia , ^ care DrageX face căt uĂ giu- / mătato lingură de Sirop. / FARMACIELE 3L me de Şue PoisEQp^l IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA issfc- MAI SOLIDA SI MAI EFTINĂ BUOURESOI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) TENCUIALA PENTRU CASE M»r« depo.lt I» D-nii F. Brozz.s'i A C- Calo» Victeriei 55. 1. ITydretherapia, 2 Electrizare, 3. lUrthopedi», 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Maiajiu sistematic, 7. Serviciul la demiciliu, 3. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur....................3.— 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente . . . 1 duşă rece sistematică ********+1 1,50 HAI DE ABUR SI DE | PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschisei dimineaţa! MAGASIN fondat T-> TI» PLlTIBILE IN RATE MICI : 8B VINDE NUMAI LA G. NEIDLINGER, BDCURESCl ^ Grand Hotel de Bulevard Pi*^ Sf- Gbeorghe 81 (CRAIOVA: Strada Lipscani Bl CALAŢI : Strada Domnească 35 ( RUSCIUC: KnaieskaiaTTlita.75 T.tral Neţiei»! Baeireţtl COLONIALE SI DEL!CAT ESI lin toate zilele de la 7 ore ’pâQ'i la 7 seara. I 2. Pentru Dame, insă băile de abur ol dată pe săptămână Vinerea, la 6 ore di-| mineaţa până la 1 post-meridiane. Preturile a secţia medicală conform I________________ Direcţia PRAF UNIVERSAL DE BUCATE THEATRUL NAŢIONAL Anunfr) maltei nobilimi. ţi onor. public ei pe /, rolele necesari U mau,fiul tatei, au importat de l hme case următoarele lltutun fine. ÂnUol dnbln de Olanda, Anlnnt He Hordeanx xhn Aiiana» de In Martliilţu* Banan* la Bar*aa Ren*, de (bina nnţifehrif Ritm- din via UroTld*iia*i n, (nartifor ah pnlhin. p| T*rd* d* la graid (hartr tnaso n« Olanda, alh, venin si orange «»«. d* la Tir I Irermint. vnrdn, galben, al alh dn la Get Fr*r*a r ognan tIoiix, Cogunc lin rhnmpngn* din (’egnaf lot r*l?l dn gnnluri dn In Marin Hrlsiw d, din Rnrd< niila MaatlrA dn IIio, >1 ura «chino Ţuică NalnrnlA Roi rn(o din •lamnirjn*. Annn.i* Arac de Mandarin. Pnnd •thiim şi In Itlrach. Nlibuviţă de Bannt. VINI HI STRUNE Şl INDIGENE. Importate de la primele nane din Franţa, flerms r.Kpnţnn, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Un boşii DrftgAsnni şi de Dealit mare. I reţnri rnodnr ciul nonştî os. Cu «tini». D fi M( pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfa turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ihe Riopol, in gangul din faţă al Teatrului Bosse!. Jiadalia Socieidt&i Sciintelor Industria le rfl» Parii. DESTUI PERU ALBII M elan o gen rfiaiaii Tino tura cea mai bună ţ^glyl » lui DK^UEMARB Aîn6, Chimist ROUEN (Praacta] . Pentru a voţjai d ,t| wffijş ia tota nuanoiole, pârul n™,-,. •> barba, fara primejdie pentru pele ii fari neci un *• mirai. — Acâeti tincturâ CQQQUUC esta inperiori tătar celor mhJ întreba.ntato pena adi. Se ffdieict î» t6te calele cele bune de Parfumerie. litografia N. Miule.cu tala Theatrului Bossel,