ABONAMENTELE *n toatk ţara, ţje au . . . > pe 6 luni , pe 3 luni. . . itrciniltate pe an . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei entele ae priimeac la Artminiakraţia Capitală 10 bani nnmărn l Districte 15 bani nnmărn ctor : M. PALEOLOGU T PUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lini» 30 liieir petit pa? IV 40 daidrtoie pap. HI . . 1 -'«O . * 11 .... 2 50 # Aaanţnrile ţi inserţiile ae primesc flacurcştî , la Adminisfcriţia ziarului U Vioua, la biaronrile de aDnnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Sfcnbeb* atein 2;—Paris, C. Adam, rae ClwmeDO 4 A. Lorett, rue S-tei Anoi 51. Scrisorile nefruncate nn se primei ■Vfanascrlsele oolniprlmate se ard. '■''onform articolului 5 din Stalul Organic pentru representa- tiea centralii a partidului Con-,-ator, am onoare a ruga pe lin iii membri partidului Conser-Ţor să bine-voiască a lua parte («adunarea generală care va a-j lfi loc in seara de 15 Noemvrie pre seara in saloanele Clubului. I (Preşedinte : Lascar Catargi SUMARIU tlcolnl de fond : ;iri telegrafice. nica: Cor. ii Brltianu Moldovean. C. ijiri din striinitate. generalul Floregcu decapitat. Xm|£ •jnterpeliri. P“ cata Archiereului Calistrat. t deputat patriot, libcral-naţional. ibertatei alegerilor sub roşii Rusele decadenţei comerţului nostru Airi teatrale. Cor. şrietîtţi. iŢimc ştiri. ItfiletOD. O rXsbunarg teribili. iucuresti, 14 Noembre 1883 11 n 1 din faptele cele mai extra-ţt jinare ale istoriei contimporane a eşiuăniei este permanenţa la patere mnui regim ca -cel de astăzi. ®"0ate ruşinele, toate abusurile, ir toate sfâşierile sale interioare, | isbuteso a-1 derăma. ’are este secretul acestei trăinicii opţionale ? Care este talismanul ce f găsit d. Ion Brătianu, in căt să ■iste atătoCcause deput reziciune şi Poluţie ? ||¥u vrem astăzi să C3rcetăm aceas-icestiune in mod general. Dar una din cele mai puternice tghii pe care se reazimă regimul litienesc. este de sigur corupţiunea îpaful averei publice. Drept măngâiare pentru morală şi stitate este evident că, ^născut din mpţiune, trăind prin corupţiune, intr’insa va şi pieri acest regim. ’8nă in acel moment |insă, care sosi mai curSnd sau mai târziu, m să mai revenim astăzi asupra i cestiuni, care s’a mai atins in :-st jurnal şi să desvelim una din 'iele cele mai ruşinoase ale regimu-de astăzi. Această rană este Cumulul. Nu este in ţară membru din a-astă cârdăşie roşiă, ori-căt de ig-|»ant şi neinsemnat ar fi; nu este i cu seamă 'renegat din partitele e-lalte, căruia d. Brătianu să nu-i phărăzit din funcţiunile publice, din | vcinile’ electorale, din instituţiunile j credit, asupra cărora guvernul ? la noi, ca nicăiri alt, o influenţă ilusivă, două trei, sau mai multe moiim. Publicăm aci o listă a celor princi-|2i cumi larzi ai regimului Rosetto-lătianu. N am numit aci de căt pe cei cari cel puţin trei însărcinări publice, t pentru oamenii de mai mică im-Şu tanţt, cari nu se bucură de căt vre-o două funcţiuni, ei sunt ne-măraţi şi ar umple pe mai multe ■ coloanele unui jurnal. Asemenea n’am vorbit de căt de mularzi dini capitală, neavCnd docu- mentele necesare spre a da o listă exactă şi despre cei din provinciă. Dar ştie ori-cine că ori-ce se petrece in Bucureşti se petrece in judeţe, poate incă cu mai multă neruşinare. Din numele coprinse in această listă, va mai reeşi un lucru : că acest neruşinat cumul de însărcinări la un singur individ, nu' este nici măcar justificat in mai toate caşurile, nici chiar prin capacitateaindivi dului, strivit sub povara atător fa vori. Coloarea politică, adică Servil Îs mul fără margini către guvern este singura causă a atător favori a cumulate pe capul unui singur individ. Afară de rare excepţiuni, vedem in acest pomelnic nişte remăşiţe ale timpilor Regulamentului,''oameni ui taţi păuă in zilele regimului de astăzi de către toate guvernele de mai ’nainte şi desgropaţi ca din morminte de către cinstitul guvern al Roşiilor. Căt pentru oamenii din generaţiu-nea mai nuoă, membrii baroului, sau ai corpului medical, tocmai nulităţile, acei cari nu ’şi-au putut face cariera jjprin propriele lor mijloace in specialitatea lor, sunt îmbuibaţi de funcţii publice. Ast-fel corpul medical este repre-sentat printr’un doctor Romniceanu şi baroul printr’un Yilacrose. Citească-se această listă şi vază se la ce oameni şi pentru ce servicii sg duc milioanele ţ8rii şi s8 in-doesc impositele din trei in trei ani. LISTA CUMULARZILOR Principelt Dumitru 6thica 1 Preşedinte al Senatului. 2 Preşedintele Gonsiliului judeţului Ilfov. 8 Preşedinte al Consiliului de Agricultura Comeriu şi Industrie. 5 Preşedinte la Creditul Foneiar Rural. 6 Preşedinte al Societăţii Funcţionarilor. 7 Preşedinte al Societăţii de Construc-ţiuni. 8 Efor al Spitalelor Civile. 9 Preşedintele Comitetului dirigente al liniei Cernăuţi Iaşi. 10 Preşedinte al Societăţii Dacia-România. 11 Preşedinte la Consiliului Regiei tutunurilor şi sarei. Alexandru Oră seu 1 Senator. 2 Membru la Casa de Depuneri. 3 Profesor la facultatea de ştiinţe. 4 Membru la Dacia-Romănia. Colonel V. Bibescu 1 Pensionar 2 Vice-preşedinte ia Senat. 3 Membru la fasa de Depuneri. 4 Epitrop ni Spitalelor B ancovenoşti. General Gemăt 1 Senator. 2 Membru la Casa de Depuneri. 3 Comandant carpului 3 de armata. 4 Membru la Creditul Urban. Nicolae Manoleicu 1. Senator. 2. Membru la Casa de depuneri. 3. Consilier Comunal, adjutor primarului. 4. Membru in Consiliul Tutunurilor ?i Sării. 5. Membru al Casei de dotaţie a Oastii. 6. Casier al Societaţei Creditului funciar-urban. Anastasie Stolojanu 1. Deputat. 2. Membru al Consiliului judeţului Ilfov. 3. Membru in Consiliele a diferita Societăţi de Credit. Nicolae Fie va 1. Deputat. 2. Membru Consiliului judeţean Ilfov. 3. Advocatul aşezămintelor Brâncoveneşti. 4. Arendaş al moşiei Văcăreşti. 5. Advocat al căilor ferate. Doctor Rămniceanu 1. Consilier judeţean la Iifov. 2. Profesor la facultatea de Medicină. 3. Profesor la şcoala militară. 4. Doctor Ia Spitalul de Copii. General Dabija 1. Deputat. 2. Ministru. 3. Membru la Societatea Dacia-România. Petre Aurelian 1. Deputat. 2. Ministru. 3. Membru al Academiei. 4. Membru la Regia Tutunurilor. 5. Directorul şcoalei de agricultură cu locuinţa gratuită şi cu dreptul de a exploata moşia Herftstrăul. 6. Membru in Consiliul Societăţi Unirea 7. Preşedinte al Societăţii Economia. 8. Membru in Consiliu de administraţi a liniei Cernavoda-Constanţa. Dimitric Sturza 1. Senator. 2. Ministru. 3. Membru al Academiei. 4. Membru la Regia Tutunurilor. 5. Director al Creditului Rural. 6. Administrator al averii lui Vodă-Sturza Ivan Yilacrose 1. Deputat. 2. M mbru al Casei de Depuneri. 3. >dvorat al Creditului Urban. 4. / dvocat al Societăţii Prevederea. Pană Buescu 1. Deputat. 2. Consilier Comunal, ajutor-primarului. 3. Membru la Teatru. 4. Profesor la Şcoala de Agricultură. 5. Direcsor al Societăţii Unirea. 6. Vice-preşediute al societăţii băuturilor spirtoase. Grigorie Serurie 1. Deputat. 2. Consilier Comunal, ajutor de primar. 3. Comandant de legiune la garda cetăţenească (coutra legii.) C. Leca 1. Dt-pnt. fc 2. On-ilier Comunal. . 3. Advocat al Creditului Liban. Grigorie Tocilescu 1. Director al Ministerului Cultelor. 2. Director altT|.Vfeseului de An'iquilăţi. 3. Director al Biblintecei Centrale. 4. Profesor la facultatea de litere. 5. Membru ( orespondont al Academiei. Vasile A. Ureche 1. D* *-put«t. 2. Membru la Teatru. 3. Profesor la facultatea de litere. Procopie Gazotti 1. Deputat. 2. Membru Consiliului de agricultură, comei ţ şi industrie. 3. Membru la Consiliul Creditului Rural. Văcărescu Teodor 1. Ministru la Bruxela. 2. ^ Epitrop la Aşezămintele Brăncove-neştî. (Am voi să ştim daca administrează prin telegraf?) Doctor Sergiu 1. Deputat. 2. Membru la Casa de Dotaţie a Oaştii. 3. Profesor la facultatea de Medicină. 4. Doctor la Spitalul de Copii. 5. Membru Municipal. Doctor Severin (Bosnagea) 1. Senator. 2. Profesor la facultatea de Medicină. 3. Membru la Dotaţia Oştei. 4. Şef de Corp. 5. Şef al spitalelor militare. Constantin Nacu 1. Deputat. 2. Efor advocat. 3. Profesor la facultatea de Drept. Doctor Măldărescu 1. D-putat. 2. Profesor la facultatea de Medicină. 3. Doctor la spitalul Filantropiu. Gogu Cantacuzin (Rîfoveauu). 1. Director Căilor ferate. 2. Membru şi iu Consiliul lor de Administraţie. 3. Membru al Consiliului de Agricultură. Comerţ şi Industrie. 4. Mombru la Creditul Rural. Eugenia Carada 1. Secretar factotum al d-lui I. Brătianu 2. Comis-voiagior pentru diferite furai turi pe socoteala Statului. 3. Director la Banca Naţională. 4. Membru la Consiliul căilor ferate. Bogdan P. Hăjdeu 1. Membru al Academiei. 2. Membru al Consiliului permanent al Minist Instrucţiunii. 3. Profesor la facultatea de litere. 4. Director al Archivelor Statului (instalat iu localul respectiv pe socoteala Statului). General Davila 1. Efor al spitalelor Civile. 2. Administrator al Asilului Elena Di'unna. 3. Membru al Consiliului permanent al ministerului Instrucţiunii. 4- Inspector general al serviciului sanitar al armatei. 5. Profesor la facultatea de Medicină. Dimitrie Cariagdi 1. Peusionar. 2. Primar. 3. Deputat. 4. Preşedintele Societăţii Creditului Urban. Grigorie Ştefănescu 1. Profesor la facultatea de Ştiinţă. 2. Director al biuroului geologic. 3. Director al Museului de istoria na turală. 4. Membru in consilinl permanent a Minist. Instrucţiunii. Vasile Şeicara 1. Senator. 2. Profesor la Seminarul Nifon. 3. Director de institut privat. 4. Membru iu Consiliul permanent Instrucţiunii Publice. 5. Director al liceului Mateiu-Basarab. Emil Cos tine? cu 1. Deputat. ŞTIRI TELEGRAFICE Cuir, 23 noemvrie.—Retrageiea trupelor englezesc! din Egipt nu va fi întârziată prin evenimentele din Sudan, deşertarea Cairu-lul se va esecuta de acum iu cincl-spre-fle-ce Zile. Zgomotul circuli că membrii Cabinetului egiptean sunt împărţiţi asupra cestiunei Sudanului; D-l Bariug, agentul britanic, coDsiliaZă a părăsi aceste provincii. Cair, 23 noemvrie.—Se asigură că trupele falşului profet îu Sudan ad fost organizate şi sunt comandate de uu fraucez numit Soulier. Paris, 23 noemvrie. — Camera deputaţilor a adoptat cu toată opunerea miistru-lui de culte, două amendamente prezentate de extrema stângă unul reducend la 15,000 franci tratamentul archiepDcojiuIul Parisului cel l’alt suprimând bursole statului în seminare. Madrid, 23 noemvrie. — Principele moştenitor al Germanii a sosit; a fost salutat la eşirea 9a diu gară prin strigările de vivat ale unei mulţimi numeroase. N a fost nici un incident. Londra, 24 noemvrie.— Depeşi din Con-stantinopol aducând noutatea că Turcia ar fi oferit d a tremite 30,000 oameni pentru a restabili autoitatea musulmană in Sudau „Dailj News1 declară că, ori-care ar fi rezultatei# invingeri generalului Hieks, Eagli-tera nu poate admite .nici o intervenire a Turciei in Egipt. „Times* zice că Euglitera in tot-d’au-una a blamat espediţia din Sudan, şi că nu va intrebuinţa forţele englezeşti puse supt comandamentul generalului Wood spre a recuceri Sudanul asupra trupelor lui Mihdi. Paris, 24 noemvrie. — O telegramă a amiralului Courbet anunţă că a reinceput operaţiunile militare la 8 noemvrie şi că garnizona franceză din Haid-Zuang a trebuit să respingă doue atacuri, Ia 1 şi la 5 noemvrie. Casa „Roux şi Fraissinet“ din Marsilia şi a suspendat plăţile. Pasivul se urcă la 18 milioane şi activu !a 15 milioane. Pans, 24 noemvrie. — Mareşalul Serra-no, ambasadorul cel nou al Spânii la Paris, a remis azi scrisorile sale de creanţă poezidentului Grevy. S’au schimbat asigurări foarte amicale. j4 noemvrie. — Populaţiunea al 2. Director la Banca Naţională. 3. M-mbru la Societatea Naţională. 4 M-mbru la Socieratea de Construcţii. 5. Membru al O niDiiinii Bndgetare. 6. Membru al Coinisiunii pentiu elaborarea proectelor de reformă. 7. întreprinzător cu contract pe la diferite autorităţi publice. Alexandru Băicoianu 1. Censor la Banca Naţională. 2. Director al Creditului Urban. 3. Consiliar la acest Credit. 4. Membru la societatea Naţională. Madrid, 24 din Madrid a făcut prinţului imperial al Germanii o primire respectuoasă,, dar fără entuziasm. Pesta. 24 noemvrie. — Camera deputaţilor a liotârCt c’o mare majoritate să intre in discuţiunea articolelor proiectului de lege privitor la căsătoriile dintre ovrei şi creştini. A primit asemenea o mţoiima prezentată de către deputatul Tranyi, invitând pe guvern să depuie cât mai curând proiectul relativ la introducerea iu lege a obligaţiuni căsătorii civile. Sofia, 24 Noemvrie. — D-ni Staieeffsi Harzower, delegaţi de guvernul’bulgar spre a trata afacerea răscumpărări drumului de fier de la Varna la Iiusciuc, vor pleca măiue la Paris şi la Londra. Adunarea naţională se va intruni luni. CRONICA Epizootia de peslâ bovină s’a declarat şi in comunele Zapodin diu jud. Vaslui şi Bivolul din jud. Dorolioi. * S’a disolvat cousi iul comunei urbane Baia de-Aramă din judeţul Mehedinţi. f'IMPLÎL Do asemenea s'a disolvat consiliul comunei rurale Comana din judeţul Vlaşca. * Birul scade sub guvernul liberalii' r. A proape in toato zilele Monitorul publica decrete priu cari se autorisâ comunele urbane şi rurale d’a percepe diferite taxe şi eatae na sau două zecimi .asupra coutribuţiunilor directe c&tre Stat. Astfel, şi isri foaia oficiala publica asemenea decrete privind pe comunele rurale : Plâineşti diu judeţul R. Sarat şi Oiocoeşti Maudra din districtul Teleorman, şi comuna urbana Isaccea din jud. Tulea. Şi apoi sa mai pretindem că n’ar dreptatea ziarele oficioase cand trâmbiţează—dealt-minteri ca multu modestie — că ţara in-noată in fericiri şi... in birură !.. * S’a acordat impămentenirea cu dispensa de stagiu d-lor Al. Sachelaride diu Iaşi şi d-lui Al. Vagner diu Bucureşti. * O m6sură bunâ. D. prefect de polţie a dat ordin ca până la 12 ore, nici uneia din cântăreţele de cafenea căutâudâ sa nu i fia permis a sta la masă cu consumatei ii. * Senatorii din corpul momâelor nu se lasă mai pe jos deputaţilor. Interpelării peste interpelări se ivesc la orizout. Ast-fe de o camdată, unul dinţi enşii (nu s’a hotărât ancă cine) va interpela pe guvern asupra afacerei destul de scandaloasă a fostului ministru de resboiu d. Slăniceanu. E vorb» d'a-1 spăla odată. * D. Populeana, proenror la curtea de apel, şi d. dr. Butărescu, au fost insărcinaţ de Ministerul de interne d’a face o ancheta la penitenciarul Văcăreşti, a cărui rea admiuistraţiune a fost denunţată ministerului. + Sâmbătă seară s’a intrunit coraisiunea însărcinată de medicii, adunaţi in congres zilele trecute, d’n pregăti un proect de lege modificator al iegei asi.pra serviciului sanitar. * S a hotărât definitiv numirea dl ii Voi-nov ca ministru de justiţie. Mâine poate va apare decretul in foaia oficială. Măine 15 Noembre, se deschide sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare. Cu acea ocasie, se zice că d. Brâtianu va anunţa şi remâniarea mult remaniatului cabinet. * Azi se va (judeca Archiereul Cnlistrat Orleanu de către comisiuuea numită din sinul sântului Sinod. • Se spune că procurorul general de pe lângă curtea de apel din Bucureşti ar ti dat in judecata pe căpitanul CoDgopulo şi pe alţii, făcănd parte din poliţia diu Ploeşti, cari fuseseră trimişi la Burdeni să restabilească ordinea, şi cari, in loc de aceasta, au torturat pe ţărani. * Comisiunoa de anchetă parlamentară pentru comuna Bucureşti s’a constiiuit sub preşedinţa dlui Costesiu-Comăneanu, avSud de secretar pe d. C. Fui is. • Domnu N. L'ambovieeanu s’a confirmat ajutor primarului comunei urbane Craiova in locui domnului I Q. Uobrescu, demisionat. Alte numiri şi permutări in ramura justiţiei: Domnu Dim. Tăsloanu, procuror la tribunalului Dorohoiu; Domnu Dira. Atauasiu, procuror la tribunalul Prahova; Domnu Ion Savin, ajutor de grefă la tribunalul Iaşi secţiunea III. Cor. D. I- C. Brătianu Moldovean Sunt Moldovean, daca nu de drept, dar de fapt, zicea mai alaltă-seară Primul ministru intr’o adunare intimă de deputaţi şi senatori din Moldova Iad. General Lecca, şi ca .Mol-„doccan viu in mijlocul Dumneavoas-„tră ca să alegem cu toţi ui ministru „de justiţie". Alegerea s'a şi făcut in persoana d-lui Voinov, vice preşedinte alAdu-nârei şi avocat din Focşani, fost senator, fost conservator etc... Moldovean insă de cănd o fi d. Brătianu ? Noi pănă azi ii ştiam Ro-măn bun, rău, dar Romăn il ştiam. Dar se vede că dorpnia-sa impin-ge oportunismul pănă la schimbarea chiar a naţionalităţii. Francez la Paris intre conspiratorii Francesi; Moldovean intre Moldoveni; Bulgar in comitetele bulgare ; Muscal intre Muscali şi ne e teamă Neamţ la Yiena. Numai ministru să fie ! Acest mod de a măguli pe cei de care are trebuinţe este la inălţimea dibăciei. Primul mimistru dar mai pre jos de oăt credulitatea celor la care se adresează. Apoi demn este din partea D-sale a mai incerca incă a face apel la acel sentiment de docher (cum zice trancesul) care din norocire azi in toată ţara Românească a dispărut din toate inimfie ! Noi credem că de la Dorohoi pă-nă la Severin nu mai sunt nici Moldoveni nici Munteni, ci numai Romăni —Crede ore d. Brătianu alt-fel ? c- Ştiri din Străinătate Răsboiul in Sudan. In privinţa victoriei Mahdiului sau a fai-zului profet din Sudan o depeşa diu Londra spune : Caic are cunosc oştirea egipteana asigurarea totale nimicire a armatei Iui Hicks-paşa după o lupta de trei zile insemneazâ, că au fost ucişi toţi ofiţeri europeni şi ca au fugit toţi Fellahi, care nu vor de loc să fie soldaţi. Doi oficeri au fost englezi ; un singur European a scapat. Pall Mallj Gazette declară ca guvernu englez trebue sa interzică Che-divului de a mai trimite o oştire in Sudan. Au mai sosit ştiri contrazicătoare iu privinţa infraugerii suferită de Hikş-pasa. O versiune spune, câ au scăpat 150 oameni din trupele egiptene ; alţi .susţin, . ca 50 soldaţi şi doi Europeni au fost duşi crwpri-sonieri la Obeid. Un fugar povesteşte, că numai”doi Europeni au scâpat cu viaţa. Intre ofiţerii ucişi sunt şi doi germaui. — Flota engleză din Oceanul vidian a primi1 ordinul sâ trimista câteva nave in Mareu Roşie. Englejii vor evtcua Cairul in 14 zile. O depeşă mai recentâ’aduce următoarele a-măuuute : Oştirea lui Hicks-paşa a fost de 11.600 oameni si a pierit toata in defileu-rile/lela Kastgate, unde au dus o călăuzele tiadatoare. Indatâ ce oştirea a sosii in nişte păduri fără apă a fost atacată dio toate părţiel de câlrâ resbeli şi de tunurile lor Hieks nu se putea folosi de tunurile sale. Trei zile soldaţii s’au apărat, suferind grozav şi de sete ; a patra zi n'a mai remas nici unul in viată. Generalul Fiorescu decapitat Da. Tocmai aşa; p’aci p’aci era să se intămple din ordinul d-lui general Slăniceanu, cănd acesta 11 inlo-cui la ministerul de Resbel, şi eacă cum. Simţindu-se trebuinţa unui tablou care să coprinză toate tipurile de uniformă ale armatei noastre, o persoană competintă se insărcinase cu comandarea unui asemenea tablou la unul din cei d’ăntăi artişti din Vie-na. Modelul fu aprobat şi de minister care subscrise pe seama cance-larielor un număr de 30 exemplare. Cele l’alte fură subscrise de militari şi civili. Puţin după aceasta, Ministerul conservator fu inlocuit de ministeru Brătianu, iar d. General Fiorescu de d. general Slăniceanu. Nimic n’avu mai grabnic noul ministru de căt a desface tot ce predecesorul său făcuse, şi ast-fel scrise şi Întreprinzătorului tablourilor ca să restitue ministerului suma ce primeşte din partea ministerului. Acesta speriat alergă să se plângă d-lui general care il consilhă să res-punză ministrului că, daca crede neregulată mandatarea acelor bani, să se refere d-sale care a ordonat banii.; iar nu Întreprinzătorului care ii primise. D. Slăniceanu in faţa acestui res-punş fu silit să tacă. Tablourile insă nu mai veneau. Ministerul adresa nenorocitului intre-prinzetor intrebări peste intrebări, că de ce nu se livrează comanda şi in cele din urmă că ce s’au făcut cu banii. Acesta alergă din nou la d. gene-sal Fiorescu care d’astă dată n’a putut face nimic alt pentru a ’l ajuta de căt oferindu-se a scrie insuşi vărului d-sale ia Yiena, reposatul Ion Fiorescu, p’atunci prim secretar al Agenţiei noastre diplomatice, ca să cerceteze insuşi şi să ii scrie ce face artistul cu lucrarea ce i se incredin-ţase. D. Ion Fiorescu merse in atelierul artistului şi intrebăndu’l, acesta ii arată un teanc de tablouri zicăn-du-i că le are gata de mult. Daca insă nu le-am trimis incă, adăogă el, causa e că eram foarte ambarasat şi nu ştiam ce să fac : căci m"am pomenit intr’una din zile că vine la mine un ofiţer Romăn de FOILETO.m 0RESBUNARE TERIBILA D. I. Maxineanu, mare proprietar in judeţul B., trăia foarte liniştit cu soţia şi cu doui copilaşi la una din moşiile sale Ţănaâreni. Era iubit de toţi sătenii, şi el se purta căt se poate de bine cu uănşh. 0 armonie desevărşită era intre proprietar şi clăcaşi. Pe vremea aceea, cănd s’a intămplat cele ce ne am pus m gănd să istorisim 11), nu venise âncâ legea tocmeleior agricole care să sădească vrajbă intre ţăran şi proprietar sau arendaş. Erau alte vremuri cari prindeau bine şi unora şi altora, Ioperau in belşug, toţi erau uiulţamiţi, şi stăpân şi slugă. Intre slugi, sau intre argaţi cum s ar zice mai bine, era unui Stoica, (1) Datoriei aceasta istorisire unui pr.e-tin Gr. M. viţă de bulgar, a cărui purtare ii atrăgea zilnic mustrări diu partea d-lui Marineanu. Scos din răbdări o dată, stăpânul chiăma in odaia sa pe sluga-i neascultătoare şi necredincioasă şi vru să-i dea o corecţiune p in căte-va lovituri de biciu. Stoica ănsă, un bădăran puternic, spătos şi fără frica lui Dumnezeul ridica măna asupra stăpănă-său, ăl trănti jos şi-i puse măna’n găt străn-gănd cu putere. Putea să Hă sugrumat de nu cerea iertare, sub jură-mănt că nu'i va face nimic şi că nu va spune nimănui cele intămplate. Ţăranul bădăran ăl lăsă, dar şi eşi din serviciul d-lui Maxineanu, după ce acesta ii dede socoteala. Stoica plecă in ziua aceea diu curtea boerească, şi din seara aceea nu mai fu in sat. Puţine zile după plecarea acestui argat, acea crudă maltratare suferită de Maxineanu fu uitată. Aceasta se intămplase in vara linului 1874 in toiul lucrărilor câmpului. Pe iarnă, compania de soldaţi ce fusese in garnisonă in comuna de care ţinea moşia Ţăndăreni _fu trimisă in altă parte, şi in locu-i veni o alta a cărei ofiţeri cu familiele lor erau mai in toate zilele in casa proprietarului. Mai toată iarna fusese un lanţ de petreceri, şi el era cu deosebire mulţămit. Maxineanu ora in acestă fericită disposiţiune, cănd o scrisorică ii fu aruncată iu odaea lui de lucru. Ea conţinea, fără intortochiături şi fără expiicaţiuni, o simplă povaţă d’a ve-ghia asupra purtării soţiei sale, Gelosia era o slăbiciune pe care n o cunoştea ăncă ; cu toate acestea, acea înştiinţare ii venise aşa deodată şi i făcu să deschidă ochii asupra o mulţime do lucruri ce moi odată nu băgase in seamă. Nu văzu ăn.sâ nimic bănuitor. Toţi ofiţerii aveau pentru nevastă-sa un respect deosebit şi el nu putu să observe nimic care săi facă a se mai gândi la acea scrisoare, După cinci sprezece zile, Maxinea- pasagiu la Yiena şi incă zice că schimbăndu-se ministrul de Resbel inii aduce fotografia noului ministru ca să fac chipul acestuia pe tablou. In zadar i-am arătat că aceasta e imposibil de oare cc tablourile erau aproape gata. — Nu e nimic, replica ofiţerul, taie capul generalului Fiorescu şi in-locueşte-1 cu capul după fotografia ce (i-am dat. — Apoi bine. domuule, respunse artistul rîzănd; aceasta pe lângă că ar fi imposibil, dar nici nu s’ar potrivi : căci domnul după portret e gros şi burtos pe căt timp cel l’alt după tablou e inalt şi subţire. — Fă cum iţi zic, insistă ofiţerul. Aşa e porunca d-lui Ministru de Resbel. Şi plecă lâsănd pe bietul om cu portretul in mănă, uimit şi in cea mai mare perplexitate. —Iată de ce nu le-am trimis pănă acuma, zise el d-lui Fiorescu. —Acesta, după ce rîse bine d’a-ceastă strania pretenţi ea burtosului nostru ministru, o raportă d-lui general Fiorescu care petrecu citind-o, cum vă puteţi Închipui. Artistul, convins in cele din urmă că comanda era făcută de un particular iar nu de minister trimise tablourile ca- ri, se distribuisă pe la subscriptori purtând chipul d-lui general Fiorescu, care ast-fel rămase nedecapitat pentru marea nemulţumire a vanitosului său succesor. De ! bietul om pismuia capul d-lui general Fiorescu şi in felul său noi ii dăm deplină dreptate. Daca l’ar fi avut el acel cap, de sigur că n’ar fi făcut criminalele greşeli a căror victime se numără cu miile. Dar d’almintrelea istorioara acea-ti desiaează iude ajuns caracterul gen ralului Slăniceanu ca să putem termina zicănd: „Ecce homo“. Un Spectator. DOUA INTERPELĂRI Asupra decadenţii porturilor Brăila şi Galaţi D. senator Maniu a anunţat guvernului următoarea interpelare: „întreb daea, după grele suferinţe şp a-„mare deceptiuni sub a căror povară lâncezeşte astăzi coraerciul din portul Brăila, col „mai insemnat şi mai fruntaş intre porturile ţerei, este decis in fire a face sa dis-„parâ ruinele iutristâtoare care reamintesc „durerile şi sacrificiele băneşti, trecutul pe-„ripeţielor din ultimele decenii condamnate de morala publică, ruinele care compromit in mod simţitor nu numai comerţul, dar şi viaţa ţârei ca Stat dunărean şi „maritim, punCnd fără preget in lucrare, „dupâ o esitaţiune de 10 ani, construirea „cheiului de mult aşteptat, pentru Care s’a »votat in Martie 1883, suma de 1,500,000 „ca adaos la sumele salvate din cumplitul „naufragiu al întreprinderilor reposate. „Rog pe onor. d. ministru sa bins „sca a ne spune, fie şi in semn „consolaţiune pentru cetăţenii Brăilei „timele antreprenorilor din 1873 şi j „dacă mai esista suma de 300,ObO ţ „care s a lichidat afacerea garanţiei u» „900 mii lei? T ^ „Daca s’a mai conservat ceva din \ „rialul aprovisionat, plătit antreprun.-„cu bani grei V „Bine voească d. ministru a nj .cunoscut pană la ce punct sunt coli „tate studiele necesare, şi dacă dJ „pus in posiţiuue sa inceapa lucrării!* ■ „mai neinurziat spre a reda o uouajj ’,V nu găsi o altă scrisoare in acelaş loc. Aceea nu’l turbura câtuşi de puţin. Insfărşit, un al treilea bilet, dar mai intins, deşi foarte rece in termeni, ii spunea pe faţă că, printr’un exces de indulgenţă, lăsase răul să ajungă la culme, şi că soţia iui, ne-mulţăuiită cu plăcerile de peste zi, primia in toate nopţile pe amantul ei. De astădată nu era vorba d’a se increde in cele ce i se scria ; i se denunţa o crimă, acusaţiunea aducea şi probe. Bietul Maxinean era foarte furios şi ar fi ucis pe acela ce l’ar fi deso-norat, de cumva îi ştia numele. Totuşi se linişti puţin. Nu mai era mult pănă a inopta, şi găudul d’a se răsbuna ii dede destulă putere să aştepte. Formă planul cum ar putea prinde mai bme pe acel nnserabil ce-i necinsteşte casa. Dar cum aâ’i pună in executare ? Ii era foarte cu greo d a se introduce fără sgomot in odaia soţiei sa- i „comerciuiui astăzi iu decliu ?“ De altă parte, d. P. Borş, cil nator al judeţulutui (Jovurlui, uic pelat guvernul in termenii S tori: „Întreb pe d. ministru al lucrării. „blice dacă cunoaşte căuşele deci „ponurnor Brada şt Ualaţi, şi care'l ,V’ „dup6 d sa, reuiodiule Ue imOuualJ ^ „Mai lulreb ce uiesun a luai d. ujiil * „al comei ciului peaiiu luiatuiarea ub-j „letor navigaţiuuti pe Fiul, cum şi fii „cuiaţirea drumului pe malul drepţii „parlea Româuiel V“ Oare va fi resultatul practici'! acestor interpelări ? Guvernul va respunde, şi sjr-va trece la ordinea zilei, căci Ml . nu este altceva decât un biroJi inregistrare. Starea actuală de lucruri ănsi| - va imbunătăţi ? Ar trebui ca Gălăţenii şi Brăi să fiă prea optimişti, pentru caaU mai facă ilusiuni că acest guv# s’ar gândi vreo dată la altceva $ căt la mijloacele d’a sta căt 1 mult timp la putere şi d’a slei i, cetaşii iui, resursele acestei ndL cite şi mult ineercate ţări. Să nu uite, mai ales GălăţeuS| tot acest guvern a adus poiMTol in starea de decadenţă in Mb se află şi că nu el va fi acela săi aducă vreo indreptare. A aştepta ceva bun dela Boşii t fi a cere lumină dela orb. Judecata Arh ereului raiistâii» Astă-zi la 8 ore de dimineaţă arhm Calistrat după citarea ce i s’a tăcut,! . insOţit de fratele s£u Dr. B. Constantmâi fost decan al facultăţii de Teologie, li înlăţişat înaintea comisiunei aleasă de ! Sinod ca săi judece şi care comisium* întrunit intr’o chilie la monastirea Ant sub preşedinţa MitrOpuhtului Aloldovcril ' Archiereul Calistrat a dat preşedinţii en protest in scris prin care dovedeşti» atăt alegerea comisiunei căt şi ineercAl membmor comisiunei de al judeca sal cui cu călcarta of. Canoane, care picsen că un archiereu să fie judecat de £>f. 8 nod şi de 12 archierei. J’ăr, Mitropoliţi şi episcopi membrii Sf. Sinod au călcat prin urmare Sf. S noane au căzut suo afurisania Sf. Făr.gi lată pană unde împinge pe membrii! nodului zelul lor de a apfira faptele nf ie. Puse deci, priu promisiuni şi p: ameninţare, pe slujnica ei iu cum unţa planului său, şi se asigură ajutor ei in această delicată intreprS dere. Mai ’naiute eusă ii făcu câteva trebari. — Oe se petrece noaptea in nerestn mele ? Da, ce se pi trece in» ales de câteva nopţi iucoa ? — Dar bine, respunse slujnica, no sunteţi dvoastră care veniţi noapte» la cucoana prin garderop, şi plecat tot pe acolo ia crăpătul zilei ? Maxiueann îşi muşcă buzele. fiU intr’o furie de nedescris. * * Noaptea veni, o noapte geroasă dt iarnă. Crivăţul sutia puternic priulrt crepâtunie ferestrelor ; vuetui iui lugubru amestecat cu răgetul vacilor uni staul ; lătratul gros al unor canb ciobăneşti din curte şi ţipoiui preveS' titor de nenorocire al bunei ue noap" te, toima o musicâ Uiavohcâ care numai deliciile supuşnor iui BeiZcbat o fi fâcănd, dar care inspira un fel do (ale e Atot puternicului Mitropolia | hiat şi ura cea neimpăcată de aprigon nchiereul Calistrat adicg să comită ne-u.ri, să 'falsifice prescriptele verbale I j1 Sinodului şi să calce Sf. canoane pe i , au jurat să le păzească la hirotonisii lor de archierei. #>ertatea alegerilor sub Roşii KJitirn următoarele iu Res6oin(: ţa iuişi-de Vede * a făcut, in zueie de şi 31 Octumbia trecut, nişte aiegen cu-ua.e după chipu şi asemauarea pieiectu-(Jniriţopolu. Priu iugenuţa administraţii s au comis uereguiaiitaţ:, abateri g a- I şi fapte arborare ue mai puuieuit . Ga uu cnăui de cât uu smgur fapt, vom ta că lucă deia ora 1 noaptea sa>a pri- I ru a fost ocupa ă do ce na de 30 .caua ai admimstraţium, ast-fei ca ui- j a aţa alegatorii u .m piuut pătrunde in in ca sa şi esercite urcptu. depuiaţiuue de cetăţeni a Vt-uit la Buşii si a pieziuut un protest d-iui wi-itru de lu.erue. Uuvernu irebue să tri ia)ă o anchetă. 'f Un deputat patriot, liberal naţu uai Citim iu Legautaica diu Bârlad: bepiamăua tieculu, mareie patriot şi •putut liberal naţional, u-uu avucat a-Cujtiu a fost sUipiluS iu pilua Şedinţa flagraut de ict ue . . . . bană credinţa, rostului iiiud mau îatar geuerai ai casei .•ht.mută iu judecată de u-uu A. s a pre-ntit ia judecată şi ca procUraLOr al de-nduru ui!.. Luc.u desc-p. rindu-sc de advei t, onorabilul nostru patriot s a giăbit a fala putina; scapand uiu încuiUat^ra, priu terveuţia unui cume.ru patriot, cure a iciărat TribunaiUiUi in muia luuidentuiui i renunţă la fiinţa iu judecata a casei X, Acest trafic ruşiuos a prouUs o viuă emu, lins m baroui benadeau pruvocăud îudig-ea advucaţilur, ca şi a publicului. '38 5* «lauseie decadenţei comerţului i.ostru şi mijloacele de îndreptare ftfmoriu adresat de Camera de Comtrţ *ii Calaţi, d-lui ministru de lucrăm pu-î cu adresa Fo. X07 dtn 10 Octomb D-le ministru, Decadenţa simţitoare spre care merge co-.orţul porturilor romăne danubiano iu ge :.ere, şi a Galaţilor in specia, nu putea să u atragă atenţiunea camerei de Comerţ, ■g»n legitim a păsurilor şi aspiraţiumlor iilui mai mare factor diu viaţa economică unei naţiuni, care se chiaină comerţul ţe-î, comerţul României. De aceea Camera de comerţ a acestei cir-ninscripţiuni consultând o comisiune spe-iala de comercianţi din diferite ramuri : a ntocmit un memoriu, pe eare am avut o-B-lrea a 1 inaiuta d-lui ministru agriculturi, comerţului, industriei şi doinenielor in iilie trecut, cu raportul No. 14b. In el se aratau diferitele cause ce au pro-S>cat decăderea comerţului nostru, şi s’a ridicat cari ar putea fi măsurile de in-ieptare. D-voastâ, prin oficia No. 10,658, aţi bine ţpit ane onora cu un răspuns, dar care, per-niteţi-ne a o spune, nu armonia nici cu «estiunile asupra cârora avusesem onoare a ipaimă muritorilor de pe planetă noa-ură. Era o noapte priincioasă jăfuitorilor ţi criminalilor. Maxmeanul veni pe dibuite pănă a garderob, unde aştepta slujnica. In-|:ră inăuntru, ţinând un pumnal in biănă, hotărât d'a nu pleca d acolo ară a’i umple de sănge. Se auzi un sgornot. — Este el '! zise Maxineauu către slujnică. —Aveţi puţină răbdare, respunse îa; mâ duc pănă’n odaia cocoanei să râd ce e p'acolo. lntorc6ndu-se, ea spuse că un ionul intrase prin garderob, dar ca cşise prin uşa dm dos ce dă in grădină. Uu toate acestea, adaogă că :t vâzut cine a fost: era căpitanul G.... Soţul inşelat se gândea in acel uouient duca nu treOue sa intre in jdaia femei adultere spre a'i străpunge peptui, sau să aştepte tuu prilej mai lencit peluru a surprinde pe a inovaţi şi u şi resbuna deodată a-flsupra amândurora. Crezu in.-ă de ţcuvnnţă ca e mai bine să aştepte iţbcfdâ ;t doa-zi şi să provoace pe eâ- \ă Întreţinea, nici dădea soluţiune legi lime-loi cereri ce vâ adresa comerţul. Aceasta iiuprejurare ue a făcut a crede că costiunea nu fusese deplin lămurită, şi supunend o unui nou studiu, la eare comercianţii cei mai notabili şi mai greu impuşi depunăud contiugentul experienţei lor astazi venim din nou a o aduce laapreciu-roa, cugetarea şi buna d-voastră disposiţiu-ne, căci aci e vorba, d-le ministru, de moartea sau viaţa porturilor noastre dunărene, de ruina sau salvarea comerţului nostru roman. Cestiuuea se presintă ast-fei, d-le ministru : a) . Tarifele de transport pe calea uoasira ferată sunt gemralmouie scumpe; b) . Tariful direct, incheiat in specia cu Germania, a făcut imposibilă concurenţa iuti e porturile şi pieţele romane faţă cu cele austro-germaue, şi a deplasat curentul natural comercial de la iiuuare spre alte ţeri streine, cu dauna ţerei noasire : c) . lularziarea construcţiuuii şi organisă-îii doeurilor, cu toate ascesonele lor, apus vârf, crisei acute ce străbate comerţul şi arne-riuţa a aduce o dtsuvărşiia paialisare tuturor transacţiuuhor mari ce alimeutau şi formau viaţa comerţului nostru. Bpre a ve lorma convingerea asupra aCestor cestium, vă rugam sa bine-voiţi a ne acorda atenţiunea u-voastrâ şi a intra in auansa tuturor punctelor ce avem onorarea a vă semnala. Statistica oficială este faţă spre a vă pro ba ea, iu tot decuisui anului trecut, nu s a expediat spre ponuiile Drâi.a şi Galaţi de cat 691 voguane cu diferite pruduse din interioiui ţerei ; tot statistica oficială ne arată insa ca, in un period ue un an, de ia Iulie 1862 pană la Iulie 1883, prin puntele iţeam şi Lngbem sau expediat 12,486 vagoane, conţinend e cătâţime Ue 124,8o 1 o4 chilugratne cereale şi representănd o vaioare de 2y,442,320 iei. Toate aceste produse, cari altă dată veneau in porturile şi pieţele de la Duuăre, dând loc la Un trufie şl lian&acţiuni însemnate In pt'ofiLul Alaiului Şl a pogUla ţiuuii biulu ui lOinău, astazi Vedem că şl au iuat direcţiunea spre pieţe şi porturi străine ca Hamburg, Stettin şi Odesa, lăsând acolo avautagirio ce trebuiau să rămână aci. întrebarea firească ce ar trebui să ne o punem cu toţii ar fi : care poate sa fie causa acestei deplasări radicale a curentului comercial ? Cate-va exemple ne vor da singure răspunsul : Pe când un vagon de cereale ce s ar in-cărca din regiunea de sus a ţărei, cu des-tiuaţiune a se exporta prin Iţcani, este a-rantajat prin tariful direct cu 34 fr., acelaşi vagon, ca să scoboare iu regiunea de jos a ţerei, spre a se experta prin Gaiaţi sau Braila, este grevat cu 34 iei mai mult; je când un vagon cu producte, ca sa meargă spre Odesa prin Ungheni, pe odtisanţâ de 3i8 chilometri, are avautagiul de 50 lei 29 b., acelaşi vagon, ca să scoboare ia porturile noastre, pe o distanţa de 237 chi-lom., este gievat cu o ddereuţâ in plus de 50 iei 29 b. mai mult. (1) (1) Calculul este basat pe rabatul caii ferate ruse şi pe dilerenţa taxei de */2 °/0. Distanţa e calculată de la .Roman Galaţi cu 237 chil. şi laşi-Odesa cu 316 chil. !ji această impiejaraee se repetă in toate pi.fan. Dreptatea cauzei sale ii făcea să fiă sigur de izbândă. In ce privea pe soţia sa, se hotăra d’a’şi resbuna asupră-i mai târziu. * * * A doua zi, dis de dimineaţă, trimise să cheme pe căpitan şi’i provoacă. Căpitanul, ca om de onoare, primi provocarea. Duelul se făcu pe câmp, in faţa a doi martori. Căpitanul G... primi o lovitură de sabie iu piept, şi se duse de pe această lume intr’aita mai fericită, iară Maxineauu fu condus a casă, greu rănit la o mână. Doamna Maxineanu, aliâud de rănirea bărbatului seu, fu tare ingrijată. ’ Ea ii dete tonte ingrijir.Ie ce poate pretinde uu soţ iubit. Dar Maxineanu lua aceste ingnjiri drept perfidie, şi atribuia laoramile ei uu utat rănirii lui cât durem că şi-a perdnt amantul. Şi această idee ii inch.ega sâni gele intrâ’usul, impedic.md mult in-1 sanatoşirea lui. I ' Timpul şi râbdarea, cei mai buni caşurile şi cu toate articolele noastre de export, graţia tarifului direct, care acordă porturilor şi pieţelor străine avantagie şi reduceri de preţuri ce nu le acordă pe Ji-niele interioare porturilor şi pieţelor române. Aceste cause fac a determina comerţul să părăsească porturile noastie şi să apuce calea unde găseşte avantagie, diiigăudu-se prin Ungheni şi Iţcani spre Odesa, Hamburg şi Bteltin. Remediul ar fi in a generalisa avanta-giele tarifului direct şi tia tariful interior local, adecă o reducere in preţul transporturilor pe analogia unităţii chilometrice a tarilului diiect. Ca exemple şi mai amenuuţite, cari se pot verifica cu tarifele m mână şi pe calculul mijlociei chilometrica a distanţelor intre ce,e trei punete Iţcani-Pit-deal-Văr-ciorava, admise iu conveuţiunea tarifaiui direct, am putea zicem, să ve cităm că, pe căud uu vagon de cereale, iucă-cat de la adj ud pana ia Stettiu, pe u distanţa de 1795 chi.ometri, uu piatesce de căt 787 lei uO b, ceea ce vine pe o tonă şi unchi-loiuetru 4 bani şi 4/ioj acelaşi vagon inse deia Adjud ia Gmaţ., pe o distanţă de 135 cKiluinei.ii plâ.eşce 101 lei, adică pe o tonă şi uu ihiomietiu 7 bani >/2.—Aseiueue, dacă iucârcaiea s.ar face deia Bârlad la Stettin, adecă pe o distunţă media de 1,856 chilometri, un vagon n ar plăti de căt 131 lei 35 b, s au oeca ce ar reveni pe touă şi chi.ometru 4 b. i.5; de la Bârlad insă la Gaiaţi, pe o di-tauţa de 141 chilometre, >e plâteşce 104 fr. 60 bani, ceea ce vine pe tonă şi chnumetiu 7 bani şi ,;10. Tot iu asemeni coudiţiuui suut toate puctde din diferitele regiuni ale ţăirei de sus faţă ou Galaţi sau Brăila. (Va urma) marafeturi ştiu aceşti comersanţi să tragi pe sfoara şi pe cei cunoscători !“ Parisul — a avut la 1789 numai 650.000 locuitorţ, la anul 1836 deja avea 900,000, iar la 1882 numărul locuitorilor a fost de 2.225,910. — Deia 1820 până la 1882 numărul caselor s’a urcat deia 27.000 la 76,000. Cu toate ecestea astăzi sunt prea mulţi locuitori şi prea puţine locuinţe. Grămâdinduse la un loc prea mulţi oameni, mai ales din sărăcime, se grămădesc şi multe matarii insalubre. Daceea consiliul comunal din Paris cere ca să se dăriiue murii dinpre-jurul oraşului şi să se lărgească Parisul cu vre-o 1000 de hectare.—In 1882 oînnibuse-ie şi tramvayuriie au transportat 214 milioane persoaue; pe linia din prejurul oraşului s’au transportat 15 milioane, pe vapoarele Senei 16 milioane persoane. Date precise nu se pot avea in privinţa birjeior şi trasuiilor private, dar se admite, că priu Rue de Rivoli trec pe fiece zi 42,875 trasuri ; prin Avenue de i’Opura 29,469 ; prin Bouinvard des Italiens 20,124; prin piaţă Bas-tiliei 19,400 şi prin piaţa Madelenei 17,500 trasuri. — Lipsa de apă suficienta şi buna este causa boulelor contagioase. Aceasta ar trebui să aibă in vedere primăria Bucureştilor la distribuirea apei prin oraş. Unde nu e apă destula, nu _e curăţenie şi de aci diferite maialdi. ŞTIRI TEATRALE Y ARIET aŢI Fabrica de tablouri. — In oraşele cela mari unde coudiţiuiiele de viaţă suut mai dilerenţate, se ciocnesc şi mai multe con trastt: luxul cu miseriea; frumosul cu untul; ignoranţa cu erudiţiunea; binele cu râul jadevârul cu minciuna.- O foae vienezâ scrie următoarele despre Paris:„ Aeolo se găseşte ori- ce şi, după cum se ştie, se fabrică orice: lucruri veritabile şi faleje; spirit adevărat şi falz ; frumseţă veritabila şi falzâ ; celebrităţi veritabile şi falze ; iubire adevărată şi iubire mincinoasă. Ba pentru bani poale cineva avea şi un tatâ falz. care te1 poate avea chear la , stomac, dacă vei plăti mai binişor, cum am auzit pe cineva exprimăndu-se cu mare seriositate. Este de mirare, cu ce ieftinâtate se fabrică fabrica tablouri falze ale unor maeştri 'mari. 8uut iabrice intregi, in cari se lucrează o mulţime de asemenea tablouri, se vănd co-mersanţiior şi aceştia la rândul lor le dau pe sume bunicele unor amatori, cari apoi se laudă eu ele, ca şi cum ar fi operile unor artişti ceiebri. S’a vorbit şi s’a scris mult iu Taris despre un caz iutemplat lui Uurnas cu uu asemenea tablou imitat. „Fi-garo“ spune, că uu comersant de tablouri lutreţiue o turmă iutreaga de artişti imitatori, pe Cari ii plăteşte prost, iar el (jface bani. E de prisos sa mai spunem, cu ce povăţuitori ai omului, ar fi contribuit poate ca Maxineanu să uite cele in-tempiate. Dar o nouâ prăpastie se deschise sub picioarele sale. Nevasta lui era insărcinată de căte-va luni. Nu-i spusese această decăt după in-sănetoşire. El ensă, reammtindu-şi cele petrecute, era sigur că acel copil nu poate să hă al iui. Acoperit deja de ruşine, nu putea suferi să vadă intrând in familia lui un copil care nu-i aparţinea, care să ia numele sâu, eare să se impărtă-şească de moştenirea copiilor sâi. Deci, intr’un moment de irituţiune, jură moartea ferfleei şi a copilului ei. ^In adever, a doua zi plecă in oraşul cel mai apropiat, işi procură un soporatif puternic, pe care ’l amestecă in bucatele soţiei sale. Soporativul işi făcuse efectul. Dupâ douesprozo ceasuri deia mâncare, d-na Maxineanu fu găsită rece, niiu-sutleţita. H: * * Diu omul cel mai blând, cel mai bun, din soţul cel mai prevenitor, gelozia, aceasta afurisită slăbiciune făcu D-ra Gâluşcă, cântăreaţă, care a avut mare succes la Iaşi iu repertoriul de operete şi de operă comică a fost angajată ia Teatrul Naţioual. Ultime ştiri Azi la amiazi s a iufăţişat la Redacţia noastră dd. G. 1. Caredia, AJ. Rosam-, Chivo'c Casapian şi Abdul 8elira Geiebi, ea repi esiniai.ţi ai Di-brcged Aceşti domni au Vcim in capiiaiâ spie a cere govei'uului să ia mâsuri imediate spre a se pune ca-pet emigraţiunei famiiielor otomane diu Dobi'ogea. Comisiunea de mai sus va presintă guvernului un Memoriu. Pe fie ce zi emigrează cate doue sute şi mai bine de familii. Cauzele sunt in întâiul reud : recrutarea reaua administraţie şi împărţirea pământurilor. Vom publica acel Memoriu. A eşit de sub tipar: In editura librăriei Fraţii Iâniţiu şifi ie, Strada Şelari No. 18—20, strada Lipscani No. 27 urmttorele calendare pentru anul 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat român. mândouâ în ediţiunl de lues, ilustrate cu. cele maî frumose gravuri, între care Stătu* lui Ştefan Cel mare, Castelul, Feleşului, Sa naia, ele., şi conţinând mal multe nuvel6 descrieri biografii şi istoriore, compuse de* N. D. Popescu. Preţul fie-cirul esemplar 1 leu şi 50 b. Calendarul portativ, indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american d< efeuiltat, cu 366 date istorice, adrese, notiţe, etc., de pu în perete. Preţul ediţiunel ordinare 1 leii şi 50 b. delucs 3 lei. De vemjare la Iote librăriile din ţerâ. S'a pus sb tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul romăn. Inveţâturi practice pentru preoţi, inveţâtori, seminare, şcoale noimaie şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului pe la ţară. 1- Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporala. Cu figuri in text de D. G Vuia medical băilor din Mebadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să dă rabat. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe <ţiua de 14 Noembre lti83 notiţe bibliografice ^ apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de A. Droc-Barcianu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei A. Aliulescu. De vânzare ia librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et G-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 32. 1 4 i 5°(0 Renta imortilabilîl 92--- 92' h 5° o Renta Români Perpetuă . ;0--- »]- b°/0 Obligaţi unt de stat . . . 9b1/» s7--- 6°/0 Oblig. Cailor f. Rum. regale. nnv, 103'/., 5°io > Municipale . sa1;* 84 IU fr. » Casei Peusiunilor 3OO 1. 2211--- 233- 5°/0 Scrisuri fuuciare rurale. y*--- 7*70 » rurale ..... lOzi/j 1031,, 5°/0 Sensuri funciare ard ane 8,n4 »8 --- 6°10 » , , 981;,, 99 --- /°10 » » » 102 --- 1U3--- luipr. cu prune Boc. (2O 1. 5). 32- 34- A*-Jii Eâucei xSaţiou. Konune 25O 1, lo30 iB4„ > > boc. cred. uiob. rum 250 i. 200--- 2 U2 --- » , Rum. de coi.snracţu 5UO 1, z38 --- H4 2--- > > do Asig. Dacia Toni. 300 1. 445 --- 449--- * » 9 Naţionale 2UL) l. 258 --- 262_ -------------------- Diverse Aur contra irgint. . . , . 2.60 2.85 » > Bilete de Banque . . 260 28 5 Fiorini vildre aastriacu ... 2 9 211 Mărci germn.e...... 1 23 1 .25 --- Bancnote francese . . . 99‘/-, 1001 2 Anunciu Important La Institutul Medical de Ilydrothe-rapie: pe lângă cele-l-alte servicii, s’au mal adăogat şi un servicii! special de băl de nomol de la Lacul Sărat, din districtul Brăila. Direcţiunea. din Maxineanu un ucigaş. Trei crime lăpiui ei in mai puţin de trei luni. Aceste fapte îl schimbară cu de-severşire. O melancolie neagră âl co-prinsese. NTu mai avea odihnă nici zi mei noapte. Vedea in fie ce moment iiiaiute-i umbrele victimelor sale. Re-muşcarea ii umplusese sufletul. In asemenea disposiţiune sufletească se afla Maxineanu, in ziua de Ianuarie 13—zi fatală—când un argat ii aduse o scrisoare. Ei o deschise, o trecu repede cu privirea. Mâinole şi intreg corpul in-cepură a-i tremura. Capul ii căzu greu pe masă. De odată se ridicâ ca printr un resort. Începu a umbla cu paşi neregulaţi prin casă, şi nu târziu după aceea, cu scrisoarea ’n mână, privind-o cu nişte ochi sâibatici, îshucni nitr'un ris ce părea a nu se mai sterşi. bârmanui Maxineanu inebunise. Iubite Stăpâne, Cele trei scrisori de astă iarnă sunt de-la mina. Căpitanul a fost nevinovat : l-ai omorât. Nevasta d-tale era cea mai cinstită fernee de pe lume; ai omorât-o şi pe dânsa şi pruncul diu ea. ’Mi pare reu că am pricinuit-aceste trei morţi. Dar cel puţin ’ini-am rSsbunat. Mulţumeşte Auică-i (slujnica) care m’a ajutat sa mi resbuu. Omul ce ai\ezut ieşiud noaptea jdela d-ta diu casă eiam eu. Vreni sein la Anicu, dragostea mea, precum ma venisem şi altă dată. Adu-ţi aminte de mine, dragă stăpâne. Al d-tale servitor Stoica. Stoica, fostul argat al Maxineanu-lui, işi resbunase de loviturile de biciu suferite. Dar... işi resbunase intr’un chip teribil! Demroc. âi * * Scrisoarea ce primise şi ce ţinea in mână era astfel concepută : johJ EAU ET POUVRES DENTIFRICES de Dr P IE B E f Douî-deci de anni de isbânda mârtu-reso de effîcacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a b61elor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de sele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine, — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. A oociffe numele lui JVJjTXSX. .ii/ ea de medicină din Paris, de la ftcultat EE PARIS — 3, PLACE L’OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coafori Medalia de Merit deeernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa cea mai mare obţinută de dentifrices. IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDĂ SI MAI EFTINA II — 1 I II II |h:fT,"ni'%a infailibilă per- Oi B | f | l 3 Ji • I I S K jservativă. Singură yinde- I k B B I li I I I lcatoare fără ai adăoga » » B I * P -1 B B A inimic. Se găsesce in t6te farmaciile din Univers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. 201. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacist TENCUIALA PENTRU CASE ULTIMA CREAŢIB Mare deposit la D-nii F. liruzzesi & C-Calea Victoriei th ED. PINAUD jilBBltj ^ consoli 37, Boulevard dr Stras bour», 37 PARIS aipnnnl Ixora posed* pa lingi parfumai iau delicios şi pătrunzător fericitul privilegiu de a face să dispară sbărcUurile. Albeşte fi frăgezeşte pielea şi-l dl un luciu de tinereii : • regele Săpunurilor. Chlorosa Anemia ^‘Bftiuos (’sud-Afltf1 Estrssulu esrnei dala Liebig diprr pub*â anjjormtie ujaesuym eaif® Per»<$Tiol0 CARI o u n o® o PILULELE DOCTORULUI__ Gtorr putmt ewjarmtia ujaesup» eaifa srîaisr.i.si t fauna Mraxatb<€*f* C* ţatta, parura cssB.crulisra Dinimij»» Ai »»ol««»CTSaga>ij45ăjîTawaaatratn m bo« pună* 190 porţiuni da rapt lafiacaraMa jae* ostaduia.neirtru t» trahumirare* perfecta Vdu FERUL este unul din feruginoasele cele mai energice de oare ce câte-va picături pe tfi ajung pentru a readuce sănătatea în puţm timp. nu produce nici crampe, nici ostenesce stomacul, nici diaree, nici eonstipaţie. n' are nici savoare, nici odoare sl nici că comunică vinului sau apei, sau or cărui liquid în care poate fi luat. este cel mai eftin din feruginoase, de oare ce un flacon întreg ţine o luna si chiar şese septamani, tratamentul costa dar vr ’o câteva centime pe ţji. nu negresce nici o data dinţi. Un proepoetne detailai Ineoteaee fle care Flacon şi indian madnl da întrebuinţare al arealul preţios feraglnoa Dtu BRAVAIS nu poate garanta eficacitatea ferului inventat de d-aa de cât daca ctiquetele flaconului poarta semnătură d-sele imprimata in roju SE VINDE IN FLACOANE, SI JU1V Vîntfarea en gros : Maison BOUTRON et C° Fnn esitlaie pnrga^ atunci oind ele simtaoăftil [trebuinţă. Nu 9e tem neci de desgust neci de* oboseli, pentru că, contrariu celor alt* purţit-1 tive, acesta nu operâză bine decătcănd eeta Insolit de ui buna mâncare fi d* beuturi Intări-J lt6re, precum vlnnl, cafeaua, ceaiul. Fie oarei L alege, peatru a sepurga, cea sul fi mâncarea J ^can ti convin mai bine, dapeaccupatiunile M masele. Obosăla purgatiunei l\ind annulată C ^^prin effeclul nunei i.limontatiuni, ^ne se hotăraşc* neva a repeta purgativul or căte orieste^^r trebuinţă. ^^^.51. şi fl i. 50^^^ ;iSiîT FERUL FERUL * a kiebiginco _prstum urmeadiar I l FERUL FERUL .Uepoul in Bucureşti la Carol Gersabek, succes, lui I. Ovessa Wartanovictz Herzog. HANC&RIHE, MATREŢâ şl alte maladii ale Pelei Capului Căderea Perului Vindecate răpede cu PQMMADA DESLAURIERS Deslanriers,Pharmaeian-Chimiil, 81, r.deCliry, PARIS, şi la toţi pliarmacisti şl parfumori A exige pe etiquetâ semnătură Des-lauriersşi timbrul guvernului france» AFFECTIUNILE RHtJMATISMALE f MALADIELE REBELE ALE PELEI J Xngorglârlle, Scrofulele, Violurile Sângelui î rue St-Lazare, 40 et 42, PARIS Depoalte in bucuresci Pliarmaela : OVESSA.; P. BRUS; RISSOORFER. - JA8SY, Pbamiacla KONYA rreres. — BRALLA ; Pharmacia r. petzai.is. Vindecate sigur şi radical cu singurele adăverate ►Dragee, Sirop Depurative Iodurate -A- 1® X>Ml" G-IBERT Parafinele atinse de o.iaraie, Gripa, Dna- ehiUL Moli ekrtDiil. Sting era 4a eoee, Bdla da gât, a» oftirfiaă ritpide ai M riadeci Intre băieţi od SIROPUL PECTORAL • an PASTA PECTORALA de Vauqnelln Parii, M, rne de C16ry, |i ta tdte farmaciei* fi Aregneriele. - A m f*ri d* oontrafaetri. MAOASIN fondat in 1879 DE COLONIALE SI DELICATESE j ) »raaae jl airop Iodurate a la Iul BOlTTIOJir-LSHiMn î , Aţ#lt,“nl,1* rhnmatisaiaJo t't mai primejdii,e. simplele >m vegdaUe le * 9 ale. Maladiei» Pelei r1 Violurile Sin- au fia mbaitmte pHcin cate puein a 9 5el,i « "e« *" d’auna rub neece Bolnavul abeorba mari quantiUUi de T 9 /erm? *** da nru cate liqmde, in tot d'auna neplăcute, « *1 k “f iata **** 4« rebele IncOt, în iot daca ,e produceau efecte favorabile, * Z UoHri capabUi de acitlu ,e datora, mai ale,, regimului 4 W • le vindecau rcpejiciune. ,ever r îndelung, căruia erau mipuţi M F Lainceput ,e întrebuinţau mitice bolnavi p din oare nu Kăpau d.c/ţţ J 9 a*PTr*“ tot “ta* de abrurde pecOterau graţie tăriei canatitutiund lor. * 9 Tdte ‘o*4*® panaoee fură tnlooulte puţin oăte puein prin preparatiunl ţ: ^ o m(L m conţin întocmai aceaşi principii aotlvi ca şi Siropul. - IntrebninUrea ior ! > 05ţe commodâ şl plăcută din causa mlcşorimei lor si convin mai ales D<5m- ' 9 nelor' Personelor cari voyagiază seu ale căror occupatiunl Ie impedică de * ^ a manca acasă, şi aoelor oan prefer a se căuta po ascuns. ^ 9 A vedea Notiţa care insoţesce flâ care flaoon. *■ 9 A se păzi de numerdsele Contra- * K /?) ^faceri şi Imitatiuni, ei a exige pe /J 4 Z Csemnăturele aci alăturate, /X fi -J /• * imprimate in roşu, timbrul Guver- 2 upj imiui francez imprimat cu cernălă 2 ^ tr^ albastră pe etiquetta învesului fiă ^---- 9 cărui flacon. 4 k PARIS, 31, RUE DE CLERY şl RUE POISSONNIERE, 2 r rtunmactu Boutlynu-Duhnmrl, r>ESLAPKIJEHS Succeteor. di .« Şi ta tote Pliar.-niaciclc şi Droguerielc. 9. A itt A A r!» tf, 'i%<*iA^iiAiaiA ***((» Hoaţele Stomacului DI0EST1DN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATEKSON Ou Bisniuth şl Ma^nesiă Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi cate Pastile antiaeide ş digestive vindecă, boulr-V stomacului, lipsa de apetit digestiunile grei , aerimile, vărsai urile dări afară, colice; e'e ivgulnrisenză funciinnile stomacului şi a intestinelor. Adli.DETIiAN, furmacl'ob St-Dems.90,Par şi in prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe eticheta timbrul quvernului şi semnătura J. FA YARD Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C Aoftirt Sirop Depuratif şi Reconstituant de un gust plSout, do uă compoailiuao cu total vegetala, a fo9t approbatin 1778 de vechia Societate regală do raedieină şi prin un dacrei uin annul XIII. Vindeca t6le bdlole pricinuite do viciurile aăneelui : Sorofule, Pednflftnă, Eciema, Psoriaais, Harpia, Lichen, Impatigo, Podagra, Rhumatiam. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretica şi sudoriflce, favoriadză deivolla-rea funcţiunilor de nHtritiune, Intâreaco economia şl provocă eapulsiunea elementelor feri de l.nlUţmni ori ec larS este u* ImlUţiune a forrad _ _______ ' •« ,l a I6vtffttuhd nvirbido, flă ele virulente aeu paraaitare. lîililiografîe Recomandăm ca necesai-ie tuturo autorităţilor şi cetăţenilor in goneiă Codicele comanale complecte coordonate şi anotnto de Dimitru: L 1‘ăhincauu. Preţul 4 lei. tamar indien grillon v- r i ,.FIiU,C1V LAX ATI vil SI RACRII ’07?n CU IODUR DI POTASSIUM Aos8ls sale medicamentul eel mai bun pentru a vindeca accidentele eyphllitice vechi seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Eiostose, precum ;i Limphatismul, Sorofu-losa şi Tuberoulosa. Contre CONSTIPAŢIUNEl La Paris, li J. FBRRE /kimitiiD, 10! ut Richelicu.ii Secimir a lai BOYTBAU LAfrECTEUR CaurrfeniS, nldaTulfl, I nvoni Meuroeatiuaes ei (4U M- Ml S'l lele organelarfi respira- " * orie euale vindecete prin Tabarll* Le.eeeeer, IIV., | d-ralul O. la FreaeU. — Leveeeeer (anoseleta-chlmistfi de elua l-ai, as ____________ DiSMd ă> Mossreeel i la d. llmr. (i ia PAPIER WLINS; NUMAJ atunci CORECT WB BOTVEAUIAFFECTEUR ROB BOYVEAU IAFFECTEUR NEVRALGIES Tipografia N. Miuleicu baiu Theairului Bossel.