nj ÎECĂ 13 NOEMBRE 1883 A^rf IV- 40 Reclame pag. TTI . . • 1 w . .11.. 2 50 REDACŢIA, STRADA STiRBEI-VODA Nr. 2. ÂRHnţnrile ţi inserţiile se pnmost Bucuroşii , la Administraţia ziarului i* Tieua, la binronrilo de anunţuri Heir.ric Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnlx-i-itfiin 2;—Pari», C. Adam, rne Cldmeuc 4 A. Lorett, rue 8-tei Anni 51. R-r’iorllo noîraucato un so prima* MuHUHcrUcle nalmprliBTe se ord. form articolului 5 din Sta-Organic pentru representa-centrală a partidului Colilor, ara onoare a ruga pe membri partidului Couser-să bine-voiască a lua parte narea generală care va a-3 in seara de 15 Noeravrie seara in saloanele Clubului, fcedintc : Lascar Cataigi. (C SUMAEIU i[ilal do fond . lcgrafice. non Ziloi. C C.F. ■a.: Cor. Jin străinătate, tul dîiri Cerk«*. d. ministru de justiţie şi d. procuror gtuflr. lealul Mitropoliei, bn rpztalor. ţi din ţari. la centrali de fete. scoalei. [ri in administraţie, torul Presei. teatrale. Cor. U ştiri Btrlxnt. talul de la Cameră ciiresti, 12 Noembre 1883 i, in sfârşit, nu voesc să ’mi măna in albia unde ’şi "spală murdare dd. Stătescu şi pe cum este ştiut, ast-fel şi-a mat d. Brătianu respunsul ce a t de cuviinţă să dea cu ocasiu-interpelării din Senat relativă ^integrarea in funcţiune a jude-rului Strămbeanu. mvintele vor rămânea, căci ele «primă, intr'un limbagiu foarte pu-ipariamentar insă energic, un a-lr care se poate aplica la toată lia roşie. 'răim in nişte timpuri cari recla-satira resbunătoare a unui băr- Omul de treabă nu ştie de ce să Jscandaliseze mai ăntăiu: de neru-nrea cu care oamenii partidului mal de la guvern işi aruncă unul şapul altuia cele mai nepomenite osaţiuni, sau de impasibilitatea cu e opiniunea publică îi ascultă. Mpălătura rufelor murdare in pui, ca să ne servim de propria lor iuţiune — e in adevăr la ordinea pr-i. Incapabili de a face alt-ceva mai ki, soitarii de la putere n’au altă rupaţiune de căt să se injure intre de pe tribuna Oameni, dupe cum jicinuesc cumetrele de mahala de pragul porţii. Şi ce injurături! N are cineva de it să asiste la vre-una din şedin [fle adunării din dealul Mitropoliei intru ca să audă graţioasele epite cu cari zilnic aceşti ciudaţi re ” sentanţi ai naţiunii se gratifică itre ei. Sub influenţa lor corupătoare, este nnstant că nivelul moralităţii publi e a scăzut in mod simţitor. N ieni aproape nu se mai interesează e soarta ţărei, de neajunsurile ei iterne şi externe, de mijloacele prin ari s’ar putea pune capăt relelor e o băntue şi, in prima linie, igno-anţei şi miseriei populaţiunilor ru-ale. Egoismul a inlocuit ori ce no- bilă aspiraţiune; fie-care nu se gândeşte de căt la sine, şi, ca regele Ludovic XV al Franţei, işi zice in forul lui intim: „Poate să vie poto- pul in urma mea !“ Această abdicaţiune nenorocită a opiniunii publice trobue să îngrijească pe toţi aceia cari se mai gândesc la viitorul patriei lor. Ne e cu greu să admitem că ţara pradă acestor lighioane s’a dat. E necesar ca sentimentul public să se deştepte din letargia in care zace de atâta vreme, căci orgia roşie e la culme. Camerele sunt compuse din saltimbanci buni de a juca păpuşile ip vre un iarmaroc, iar nu de a face legi şi de a decide de soarta cetăţenilor. Tot ce a fost inteligenţă, merit, probitate, independenţă de caracter s’a retras cu desgust din acest mijloc molipsit de crasă ingnoranţă şi de apucături patriotice foarte puţin asigurătoare. Eămaşi iu apele lor, ei 'şi-au per-dut cumpătul şi, ca o luntre fără cărmaciu, plutesc in voia intămplării, neştiind ei insişi ce voesc şi pentru ce au.fos adunaţi. Ast-fel, au inceput să cadă in descompunere înainte de a fi trăit, numai sub greutatea viţielor şi nemerniciei lor. Ceea ce mai galvaniseazădin cănd in cănd aceste corpuri in putrefac-ţiune este setea de câştig, dorinţa de imbogăţire. Concurenţa fiind aprigă asupra acestui punct, oi se apucă la ceartă, ca ovreii la mezat, şi, [fără uşine, incep in public spălătura rudelor murdare de care vorbea d. Ion Brătianu, „ exp’resiunea cea mai inal-ă a colectivităţii noastre politice", cum ’l-a numit fostul său cirac ministerial, d. Stătescu. învederat este că singurul culpabil, in faţa ţărei, de această adâncă decadenţă de moravuri şi de acest .spectacol dureros nu poate fi de căt şeful 'cabinetului actual. Spre a’şi întări influenţa de care avea necesitate pentru asemănţine la guvernă, d. Brătianu a făcut apel la toate re-ele pasiuni, depărtând din cale’i sau usănd ori ce inteligenţă, in-corajănd mediocrităţile, inchizănd ochii asupra caracterelor venale, satisfăcând pe toţi ambiţioşii vulgari şi lâ-săndu i să creada că ţara este patrimoniul lor. Daca, graţie acestei politice malo neste, primul ministru a reuşit a se înconjura de creaturi devotate, in schimb insă el a resturnat toate ideile admise pănă astăzi de Codul na ţiunilor civilisate. Nimic, in adevăr, n’a rămas neprofanat sub guvernul său. Toate libertăţile înscrise in Constituţinno au fost reduse sistematic in stai e domin ciună. Nu mai cităm exemple, căci faptele sunt cunoscute tutulor. Această parodie a regimului con stituţional nu mai poate dura, căci ne vom face de risul lumii. Suntem cu toţi sătui de procedările autpr: tare ale revoluţionarului de odinioa ră, devenit, nu ştim prin ce transfor-mâţiune sufletească, imitatorul cancelarului de fer. Pretenţiunea o de domeniul caricaturei, ridera, daca, din nenorocire, ea n’ar servi la falsificarea iustituţiunilov liberale ce tara ’şi-a dit in 1866. D. Brătianu este incontestabil arbitrul situaţiunii, el vorbeşte cu regii şi cu împăraţii, face şi desface alianţele, decide de soarta ţărei in fine, fără control şi fără respundere, in faţa unui parlament care e o adevărată bă-tae de joc. Această dictatură făţişă se ştie ce triste resultate a avut in trecut. Bage de seamă ţara ca dictatura de apoi să nu fie mai funestă de căt cea d’ănteiu. şi ne ar face să 1 D’aci nişte lupte care de care mai CRONICA SURI TELEGRAFICE Madrid. 22 Noemvrie. — Nici un incident n’a semnalat sosirea principelui moştenitor al Germaniei la Valencia. Alteţa sa imperială, a lost salutată la debarcarea sa prin câte-va vivate ale mulţimel. Pesta. 22 Noemvrie.—Iu cursul discuţiei ce se urmezi! în Camera deputaţilor asupra proiectului de lege privitor la câsătorie-le mixte, preşedintele consiliului, d. Tisza a declarat ci, daca agitările contra jidovilor vor urma, va cere Parlamentului puteri ex traordiuare spre a împedica agitările presei contra raselor şi confesiunelor. Aceste puteri, cari nu vor fi de cât temporale dar îutinse, vor trebui asemenea s61 permită d’a opri publicarea paufletelor şi reproducţia în broşuri a discursurilor pronunţate la Camera, putând a întărâtă spiritele, (vil aclamărl). Preşedintele consiliului a exprimat apoi-, convincţiunea sa că viitorul va aduce sole" ţiunea cestiunei cusătoriei civilăobligaterie. Paris. 22 Noemvrie. — Ştiii din Belgrad conţin că regele Milan a luat decij siunea da disolva Skupcina. ridicole şi mai sterile. Pare că vez o incăerare intre membrii unei familii de oameni reu crescuţi, şi auzi fraţi, copii, părinţi certăudu-se intre dănşi. Căte revelaţiuni precioase scăpate din focul discuţiei! căte mărturisiri, căte acusaţii, căt noroiu ! 1 Asistăm zilnic la acest trist spectacol şi căte o dată ne e ruşine cănd zărim in tribuna diplomatică chipul uimit a vre-unui străin care din întâmplare vine să asiste la desbaterile Bepresentanţilor Begatului Român ! Şi slăbiciunea morală a Guvernului e atare incăt din aceste lupte pitice şi svîrcolituri ridicole totuşi el ese rănit, pătat şi sdruncinat. Guvernul nici cu oposiţia sa de azi nu se poate măsura ! Ori ce lovitură ’l atinge, şi de durere il face să iasă din arenă strigând ca eri d. Brătianu : „ Isprăviţi o dată, pentru .D-zeu, cu „interpelările acestea! Mai bine inter-„pelări duşmăneşti decăt d'acestea /“ La aceste apeluri duioase, majoritatea cere închiderea discuţiunei, pro testările bietului intcrpelator sunt i-năbuşite, votul aproape unanim al camerei scăpa pe ministru atacat, el singur fiind neputincios a se scăpa, şi ast-fel rămân pe banca ministerială schilodiţi, dar miniştri, un Kitzu cu Strămbeanu in spinare, un Lecca cu ţăranii de la Ungureni, uu Bră-ţiaiiu cu ruşinele de la Iaşi, Iţcani, Ttirnu.-Spverin, Vulcan, eâr d. Sturza cu onoarea , d’a .servi de reporter zia-rulu i .. Bucarester- Tagblatt. Congresul economic se va întruni la Iaşi in zilele de 4, 5 şi 6 Decemviio viitor. „Liberalul “ spune ca se fac cuvenitele pregătiri in vederea acestei importante a-dunâri. Calr. 22 Noemvrie. — Guvernul egyp-îan a dat ordinul d’a concentra la Khar-tum trupele din Sudan. Londra. 22 Noemvrie. — fiarele engleze consiliază Egyptul d a părăsi pro-vineiele Sudanului. Gestiunea zilei Comisiunea senatului, însărcinată cu alcătuirea proectului pentru revizuirea cons-tituţiunii, a respins propunerea prinţului Gr. M. Sturza d’a se amăna revizuirea legii electorale. Patentării de clasa I şi II, inscrişi pe lista definitivă a anului curent sunt convocaţi la 20 Noemvrie curent, in loealu primării, ca s’aleagă un membru la trib. comercial de Ilfov, in locu răposatului N. A. Dunielopol. Camera va fi sezisată in curând de două proiecte de lege: unul pentru modificarea unor articole din legea de organizare judecătorească, şi altul pentru admisibilitatea şi inaintaroa in funcţiuni judecătoreşti. Mai mulţi cetăţeni din Iaşi au cerut camerei ca legea modificatoare a legi vinzării bunurilor Statului să fie obligatoare şi comunei Iaşi. S a cerut guvernului ca sa intervină pe lângă corpurile legiuitoare spro a se modifica legea pentru compunerea Sântului Sinod. Asemenea petiţiuni s’au trimis de preoţii şi cetăţenii din judeţul Dolj. Mehedinţi, Prahova, Putna şi din oraşul Craiova. V * * Situaţia Guvernului in Parlamenta ajuns atât de trista, incăt a început se ne fie milă de adversarii noştri. Şedinţele Camerei din ce in ce desineazâ mai bine această situaţie. Interpelările succed interpelărilor mult mai uumeroas* ca in ori ce a.tă epocă parlamentară, Bărbaţii de stat cari formau oposiţia in fostul Parlament, azi retraşi fiind pentru respectul de sine şi al sistemului parlamentar, Guvernul a simţit nevoia d’a’şi crea o oposiţio de formă care să dea cuvenitul e-cuilibru lucrărilor parlamentaie. A poruncit, şi oposanţii au răsărit mai mulţi de căt cerea trebuinţa şi de unde chiar nu se aştepta. In curând au prins chiar gust la joc, s’a animat şi loviturile din anunţate şi pregătite s’au prefăcut iu lovituri serioase. Guvernul, la rîndul seu, mai ăntăiu surprins, apoi necăjit, a ripostat. „Nu vreau să bag măna in albia „rufelor mânjite ale partidului liberal", [exclama d. Brătianu respunzănd d-lui Stătescu la Senat. Totuşi e silit să le spele acele rufe, şi n’are ce face, căci acele rufe pătate le-a purtat atăta timp şi nu mai are altele cu care se se primenească. Ce alt făcut-a d-sa in timp de două zile la Cameră in discuţiunile relative la disolvarea Consiliului Comunal ?... Rufe murdare/ foarte murdare incă Un specimen de advocat din fabrica deia Tergovişte este de sigur d. Morii. El se purta aşa de cinstit către clienţii sfii, că a-ceşlia se văzură nevoiţi a’l acţiona pentru escrocherie şi abus de iucredere. Tribunalul de Ilfov, secţia I eorecţională, inaintea căruia a venit ieri afacerea Iui, T-a condamnat la şase luni închisoare. Se pare că la penitenciarul Văcăreşti sa comit grvva abuzuri. Ministerul de interne a primit denunţare in astă privinţă. O anchetă se va numi in curând. Cititorii noştri îşi aduc aminte de omorul lăutarului Ştefan Codulba i, făptuit mai săptămânile trecute pe o cămpie lăugă oraşul Brăila. Anunţasem chiar că unul dintre a-sasioi Gbeoigbe Găzaru a fost prius iu Bucureşti. Acum, ziarul Brăila anunţi că s’au prins şi cei lalţi doi piiu stăruinţa judecătorului de instrucţie Se. Pnpesc.u. Ei6unt Ştefan Dumitru Olteanu, prius in Brăila şi depus deja in prevenţie, şi Bucur Leouteseu, prins in noaptea de 8—9 curent Ia gan Buchaci (?). Colegiul III electoral pentru deputaţi de la judeţul Olt s’a convocat, in zioa de 18 pe care le pot spălă Căt or vrea dar, 1 Decembre 1883, spre a nnpliui prin nouă alegere vacanţa declarată in Aduna'e, iu limpezi nici uă dată ! * * * „Avem cu toţii viţiuri, mărturiseşte Primul Ministru, vorbind de afacerile Primăriei, dar trebue să le ascundem pe căt se poate, ear nu sS le dăm pe faţă....... Frumos ! Dar eată că vrând ne vrând viţuirile es la lumină şi scârboasele bube se ved. Totul insă in lumea aceasta are un sfârşit şi sfârşitul vine uue ori pe neaşteptate. D. Ion Brătianu, Oesar a vrut s’a-jungă. A ajuns. — Dar ca Cesar riscă d'a peri şi el, aruncând,unui Diman-cea oare care clasicul: „Et tu fiii mi Brute"! 0. 0. P. urma incetărei din viaţă a domnului Ioan Titulescu. * Colegiul IV electoral pentru deputaţi de la judeţul Gorj este convocat, iu zioa de 18 Decembre 1883, spre a implini, prin nouă alegere, vacanţa declarată in Adunare, iu urma invalidărei al'gerei făcută in persiană domnului Schiler Dincă. Iu zilele de 5 şi 6 Decembre se vor alege deleg-iţ'i colegiului IV, conform art. 00 din legea electorale. * In justiţie s'a făcut următoarele numii'. Domn I. V. Nicnlescu procuror la tribunalul Vaslui; Dumnu Oton Placa, supleant la tribunalul Fălciu; şi domnn T. T. Vasiliu, substitut la tribunalul Suceava. * S’a aprobat programa eleborată şi votată do cousiliul general al instrin-ţiunei in sesiunea sa diu anul curent, pentru studiile din şcoalele primare rurale. Se dă ca positiv că ministru de juslific se va numi d. N. Voinov, vicepreşedintele Camerei. Aceasta s’a hotărât intr’o adunare co s’a ţinut la d. general Lecca. j * ¥ * * TIMPUL Prinţul de Nassau, verul M. S. Reginei, a pilrasit Sinaia, ducendu-se la Braşov. O comisiune de ancheta sa numit din sînul Camerei pentru a cerceta cum stau lucrurile la comuna Bucureşti. Ea este compusă din V. Gheorghian, I. Sturza Costeseu-Comăneouu, C. F. Robescu şi Filitis. Faee-se vao ancheta serioasă? Ne indoiin căci Roşii au obiceiul kd'a'şi spala rufele murdare in familie. Figaro anunţă că ambasadorul Austro Ungariei, d. conte de Hoyos, fost ministru plenipotenţiar la Bucureşti, s'a stabilit defi nitiv le Paris. El se va instala, avenue de l’Alma, in hotelul d-lui Iohnston, fost deputat iu camera franceză. Pe deputaţii noştri i-a prins grozav gustul interpelărilor. Se intrece care mai de care să hârţuiască guvernul care i-a procopsit cu eătc un mandat. Ei, de sigur, fac de bună credinţă, dar nu ştiu cât rău fac viziru ui d. Brătianu. Aşa, se zice, că d. Panu, fostul redactor al Liberalului, va interpela pe guvern asupra administraţiu • nei ţârei. Apoi, nu ne indoim că va avea destule de spus, de cumva i-o da mâna să le spue. Azi este la ordinea terpelarea d lui Y. A. scoalei din Galaţi. zilei in Cameră in-Urechiă in privinţa D. deputat D. Giani a făcut preşedintelui consiliului de miniştri următoarea in-terpe'arc : „întreb pe onor. d. prim-ministru daca, in coudiţiunile şi in imprejurârile in cari interpelatorul din maturul corp a cerut ca să inceteze interimatul d-Jui ministru al justiţiei sub cuvânt că s'ar influenţa justiţia dinaintea careta sunt trimişi uişle magistraţi, intreb pe d. prim-ministru daca promL-iunea de iucetarea interimatului şi a numirei titularului nu va avea de efect să facă un contra-curent ?“ I). prim ministru i-a răspuns că ce-i pasa d lui Giani de asta. Justiţia nu va fi influenţată, daca va A ministru interimar sau titular. nave ar asigura pe compatrioţi ar impediea excesele, pe cari e mai bine să le previe cineva, decât să le reprime Ştirile din Hong-Kong confirmă concentrarea do forţe numeroase in porturile lito ralului.... „Steagurile negre“ s’au intărit mult ca la douâ kilometră dincolo de Day. Trupele noastre ar putea ajunge colo, fiind protejate de tunurile flotilei." Serbia „Wiener Allg. Zeitung“ vorbind de evenimentele din Serbiea se esprimâ asfel : „Popa Miloiet, profesorul Pirvulovici şi un ţăran, precum şi capii insurgenţilor Di dici şi Giusici, condamnaţi la moarte de cătrâ tribunalul marţial din Zaicear, au fost mpuşcaţi acolo ieri (la 7 Nov.) Regele Milan nu s’a putut îndupleca să se arate mai blând ; el a lăsat să prezide teroarea nexorabilă, violând prin aceasta scuti-menle de umanitate şi agravăndu’şi misiunea, ce şi aşa e destul de dificilă. Partida a mare, care a iucercat să lupte contra lui, va reclama pe cele cinci victime ca martiri, deşi ţeranul Bojinovici nu merită compătimire, pentru că manile lui au fost pătate cu sângele nevinovat a trei cetăţeni, cari n'au voit să intre in ceata lui. Special din punctul de vedere al Austriei, spre care inclinâ regele Milan ca aliat, noi regretam, câ nu şi-a inlesnit, prin |blâudeţâ, impâcarea cu o parte a poporului sâu." De altă parte se anunţa din Belgrad, că regele pare a simţi necesitatea să se impa-c9 cu episcopatul şerb. Se ştie, că din causa rezistenţei contra legilor noi bisericeşti, au fost destituiţi episcopii oin Nego-tin şi Şabatz. Acum regele a însărcinat pe minister să reintegreze in diocezele lor pe aceşti doi episcopi. Contrariu ştirei dată de unele gazete, d. geueral E’lorescu n’a plecat in străinătate cu trenul Fulger. D-sa conduse la gară pe d. B. Boerescu, care pleca la Paris. D. General Florescu estd tot in capitală. Cor. Baportul d-lui Cerhez către d. ministru de interne Ştiri din Străinătate Afacerile Chine:, Citim in „Figaro" : „Necesitatea de a expedia noui forţe Tonkin pare a se impune cu destulă putere, deoarece s a dat ordin prefecturilor maritime să armeze transporturile disponibile şi coiuisiunea creditelor crede câ tre-bue să se augmenteze citra resurselor cerute de guvern. Ministru de marină a adresat deja instrucţiuni, ca unele bastimente de resboiu staţionate la Noaua; Caledonia sau detaşate in marea Indielor şi pe la insulele pacificului, să plece spre apele chineze. Franţa posedă colonie in porturile deschise ale imperiului ceresc şi admiralul tre-bue să vegheze la siguranţa compatrioţilor noştri. Comandantul escadrei din apele Chinei are sub ordinile sale doufi cuirasate, doi croasori, un ecleror şi o canonierâ. Di-visiuuea navală coprinde cele cinei bastimente dela inceput, ce nu pot părăsi lesne staţiunea. Deci admiralul Meyer nu dispune decât de o canonieră, pe când flecare din coloniele noa-tre, in,, starea de azi a re l.iţiilor noastre cu China, ar trebui să fie protejată prin presenţa unei nave de resboiu. Consulii noştri au atras atenţiunea ministrului afaeerilor streine asupra acestui punct. Cea ce s’a iutfimplai la Canton (un măcel) se poate face şi aiurea. Englitera şi-a Întărit considerabil escadra din China cu scop de a şi apăra... interesele şi pe naţionalii tei. O cearta {oate aduce o catastrofă. A nu prevedea acect pericol ar fi a nu ţine cont de dispoziţiuuile poporului chi nez. Poate sosi im moment, când mandarinii nu vor fi ascultaţi de catra populaţiu-ga din posturi Presenţa unei nave staţio- Epoca actuală este o epocă iusemnată a oraşului. In minutul de faţa se esecuta lucrările cele mai importante, pentru esecuta-rea cărora se sleiesc toate resursele comunei. Direcţiunea rea dată acestor lucrări compromite pentru tot-d’a-una viitorul oraşului. Ei bine, direcţiunea acestor lucrări, care costă atâtea milioane, este Încredinţată unui personal cu totul neesperimentat şi care s’a pus supt adăpostul unor nume de persoane negreşit iusemnate şi demne de toată stima, dar care nu sunt de cât nişte paravane inconştiiute de cele ce se petrec in deratul lor. Pentru conducerea acestor lucrări s’a format un fel de serviciu intr’adevâr estra-ordinar, in capul căruia s’a căpătuit nepotifl d-lui primar. Nimene chiar din administraţiunea actuală nu poate şti ce se petrece in acest ser-iu I viciu, nimene nu poate controla cum se cheltueşte banii contribuabililor. Directorul acestui serviciu extraordinar şi-a creat un personal fantastic, mai numeros de cat acel al miuisterului celui mai important, şi plătit cu lefuri fabuloase, aşa de e semplu ingeniarul are cate 800 — 900 franci pe lună, cât obţin inspectorii generali la miuisterul lucrărilor publice după o vieaţâ intreagă de muncă. Am constatat câ in state se trec persoane care nu fac parte din serviciul primăriei, dar nu am putut obţine nici o indrep-lare. Este de observat câ cheltuelile acestui serviciu estraordinar, care se urcă la sume colosale, nu se fac după un anume buget discutat şi aprobat de consiliu, astfel că toate ordonanţele făcute sunt ilegale. La stabilirea consiliului comunal actual, am cerut administraţiunii numirea unei co-misiuni pentru cercetarea diferitelor greşeli şi neregularitâţi fâcuto de acest serviciu sunt lăsate de contact supt responsabilitatea antreprenorului impune antreprenorului modul lor de isecutare şi aceasta in-tr’un chip greşit, at-fel că la cea mai mică ploae apa eşind din canalul de abatere se rfivirsa iu patul cel nou producând stricăciuni. Asemene accidente s’au intâmplat in duoâ puncte, dsr de 9 ori pe rând, ear antreprenorul ceri o despăgubire de 239000 Iei; de ce oare serviciul es:ra-ordinar s'a amestecat a impune autreprenorlui modul de esecutare al ’unor lucrări care privesc esclusiv pe acest din urmă, şi care trebu-es; făcute supt responsabilitatea acestuia ? De ce in urmă serviciul nu a fest in stare, daca impune un proiect al sâu, să nu fie greşit; insfarşit după intâmplarea primului accident, de ce oare acest serviciu estra ordinar nu ’şi-a deschis ochii, şi u’a căutat ca să impedice reinviuarea acestui accident, ear nu să aştepte ca să se repete de 9 ori d'a-rândul, mai ales când prin rapoartele sale chiar cunoşte de la sine că antrepeno-rul trebueşte despăgubit şi mai in urmă ficseazâ această despăgubire la 95,000 lei şi se plăteşte deja... parte din această sumă ? Cum contractul prevede un preţ invariabil de 35000 lei pentru toate lucrările de abaterea apei pe intreaga linie a canalizării pentru câ din neesperienţa direcţiuni lucrările se fac prost in 2 puncte, nimeni nu se gândeşte a ie indrepta, îndrepte care ar fi costat câte-va s'ite do franci, şi din această causâ se reclamă primăriei o despăgubire de 239000 lei, adică de 8 ori costul intregei lucrări de abatere şi apărare ; oare aceasta se poate numi o buna administraţiune căreia să ’i fie milă a risipi banii contribuabililor ? De aci se născu procesul dintre d. Boiş-guerin şi primărie. Ţoală lumea cunoasce scandalurile petrecute cu ocasiunea acestui proee-. Primăria supusă unei judecăţi de arbitri, lucru nep r-mis de legile ţârei, a perdut procesul. Şi cănd minoritatea con-iliului a cerut ca administraţia să intre in legi, să se adreseze la tribunalele ordinare ale ţgrei pentru a obţine casarea sentinţei arbitrare depunân-du-se la casă de depuneri bani la plata cărora comuna fusese condamnată, atunci se vâzu^ceva ne mai pomenit, Membri ad-ministraţiuni se făcură apărători antreprenorului contra comunei. Gineriie d-lui Seruri», ajutor de primar, avocat plătit cu luna de antreprenorul JBoisguArin, a mers până a induce in eroarea po membri tribu naiului, pentru a ajuta pe antreprenor a pune mana pe paralele comunei destinate a fi depuse ia casa de consemnaţie ; mers şi mai departe âncă, supt indemnnul se zice, al persoanelor nalte ale administri ţiuni a venit cu portăreii in palatul muni eîpal ca se pue sechestru şi pecetiile pe casa comunei. Afacerea cimentelor.—Ancă de supt consiliul trecut, direcţia lucrărilor estraor diuire refusa societăţii marseilese, care e-secuta canalele supt strade, 5000 butoae ciment supt preteest câ nu indeplinesc in tocmai condiţiile contractului din puntul de vedere al intâririi acestuia supt apă. cu toate câ aceste cimente, după rapoartele chiar ale d-lui director: erau alt-fel bune şi câ societatea oDriâ să prelungească pânâ laJO ani termeuul de întreţinere. Se strâgăneste ast-fel ’antreprenoru ma multe luni, timpul inceperii lucrărilor ince- te puce şi mai trebui i âncă trei luni de aş- estraordinar şi am inaintat o lista de toate punctele asupra cărora consiliul trebuia lămurit; comi-iiunea s’a numit, dar ea s’a desfiinţat singura, din causă câ membrii iei au declarat „c-ă şeful serviciului estraordi-nar Ie refuză comunicarea actelor". Afacerea Boisgndrln, — Antreprenorul corecţiuuii Dămboviţei prin coutract se iudatorea a abate apa gârlei pentru a putea esecuta săpătura noului pat, şi a face apărări pentru a impediea infiltrarea acestei ape iu lucrările nuoi. Pentru toate aceste lucrări antreprenorul trebuie sâ primească o sumă fiesală de 35000 lei, Servieul estraordinar de şi nu avea a se amesteca in esecutarea acestor lucrări care teptare pene k sosirea altui ciment din Marsilia. Cestiunea se depune noului consiliu, care nu putea de cât să aprobe mGsura luata de direcţiune, nevoind a se amesteca in primiri de materiale. Ce se întâmplă 6nsâ? Acelaşi ciment refusat de atăta vreme, refu-sat de consiliu, stând de mai multe luni răpus stricăciuni, scos afara din butoae şi resfirat prin hangare, se tolerâ a se întrebuinţa pe supt mână, supt preteest ca an-trepienorele Iar fi amestecat cu ciment rde portland, lucru caro este cu totul şi anume proprit de aceleaşi condiţiuni ale contractului, şi lucru care nu putea de căt se stiice şi mai râu calitatea cimentului. Aceeaşi şicană s’au reprodus şi mai in urmă cu societatea da construcţiuni, antreprenorul aduceri apei, ceea ce a avut de resultat perderea cu totul a campaniei anului trecut, şi condamnarea comunei Ue câ r o comisiune numită ad-hoc la o despăgubire de 25,000 lei. Proectele cele noi.—Lucrările cele mari in genere sunt râu concepute. Canalelo de -upt strada s’su tratat ca simple k„drene-pentru scurgerea apelor, ear nici de cum supt puntul de vedere al celor-l-alte trebuinţe ale oraşului şi al scurgerei necurăţeniilor. S’au făcut ast fel canaluri supt strade cu totul escentric6, precum Nerva-Traian, po când stradele cele mai importante precum Colţea, Lipscani, Fântânei, Covai i, Şelari, etc., sunt lăsate afară din reţeaua canaiisări. Afară de aceasta, acestor cmale s’au dat dimensiuni prea mici, ne iudestulâtoare peucru scurgerea apelor de ploae şi făcând imposibilă curăţire a prin oameni. La canalul colector după malul drept al Dâmboviţi s’a fâcut o greşalâ ne ertatâ d'a pune fundul său cu 1. 50 na. mai jos de cât ti'.'bue, ast-fel câ âpa Dămboviţei se rădică îndărăt pe canal pe o lungime de mai de 2 kilometri, potmolindu-1 şi impe-dicând scurgerea murdăriilor şi fâcând cu totul imposibila curăţirea ' lor. Oat pentru modul cum se esecuta gurile de scurgere este o adevărata calamitate peutru oraş. La aceste canale gurile de scurgere sunt prevăzute cu un cup jc inchis ermetic, in dreptul fie cărei guri do scurgere se stabileşte clte o hasua destinată a rţine toate noroa-ele şi ncuraienie uliţei, care hasnale s» vor curaţi Ia suprafaţa stradei scoţvndu se noroaele infectate cu galetele pentru a ti ţiansportate cu căruţele. Aşa dar canalele in loc să fie un mijloc de insânâtoşare al oraşului, ele vor crea o nenumărată mulţime de focare pesli eiiţiale, Căt pentru modul cum sunt aşezate aâes-guri şi modul de includere cu grătare, este de prisos a mai zice ceva; este in d’ njune a trece intr’o zi când ploa. pe .strade Llimenţei und^ acest admirabil sistem întrebuinţat se practică pentru a vedea cum ploile astupând gurile grătarelor, cnartieru se transformă intr’o adevărată Veneţie un de gondolele se inlocuesc cu căruţe care pentru un ban te trec uliţa. Administraţiunea generală a lucrări-lor- Ca administraţiune generală a acestor mari lucrări vg relatez, că cu tot personalul colosal de care dispune direcţiunea lucrărilor, cu toate că se lucrează de 5 ani la proiecte, nu au fost gata Ia timp, s’au dat lucrările in întreprindere prin crămpee, fără a se studia toate lucrările in intregi-mer lor, pentru a se putea asf-el cumpăni importanţa fie-cărei lucrări in raport cu tiebuinţele imediate ale oraşului şi cu refl isele de care disp ne comuna, ast-fel câ p.r Jele s’au cheltuit făiă nici un rost, şi acum mi mai e-te cu ce t rmina lucrările inespute. Aş8 dar comuna a sleit toate resursele sale pentru a avea uă Dămboviţâ reu îndreptată, uâ canaiisare a stradelor i 6u concepută, şi uă mângâiere a vedea apa de băut clocind in reservorile dela Ootroceni. Pentru terminarea lucrărilor s’a votat un împrumut de 8,500,000 lei, peutru acope-riiea anuităţilor trebuia admiuistraţiuuea şi ar li găsit un alt mijloc de propus de căt a iuipărţi apa cu d’asila la particulari si-lindu-i se plătească tacsa ce va decreta co-muua. Domnule ministru, sper că acest sistem liberal d’a impune cetăţenilor Bucu-resci va rămânea ne pus iu esecutare, căc nu cred că se va găsi vre un consiliu să aprobe uu asemenea lucru. In s(Ieşit, ca nitimâ probă de medul cum se administrează, s a otărît acum in urmă i se aşaza uă ţeavâ de aducerea apei cos tănd 175,000 -200,000 lei, şi condiţiunile ciri .-e publicară mai de ună zi mai in toate ziarele, aceste condiţiuni n’au fost nici de cum supuse studiului coinuual; in aceste condiţiuni nu se spune nici care este grosimea pereţilor ţevelor, nici care este timpul in care ele tmbuesc a se aşeza, nici valoarea lor, lăsănd toate acestea la plăcu antreprenorului, ast-fel că nu va fi nici uă bisa pentru a recunoasce care va fi oferta cea mai avantagioasă Serviciul tecnic ordinar.-Căt despre serviciul tecnic ordinar, a fost încredinţat pănă mai de uuă-zi unor persoane d’uâ incapacitate ne-tăgăduită de uimeni, s a a-jui 8 la un grad de deaorganisare ne po meuit. N a remas stradă, n a remas alini' re cale să nu fie pocită peutru a favorisa pe cutare sau cutare persoana, sau a asupri pe alt-le, voile de reparări date pe favoruri contra regulamentelor lovesc ochii; alegerile de strade a se pavaoa se fac după persoanele cari locuiesc pe acele strade. Aşa de e eraplu >’au făcut trotuare de bazalt 'artificial pe dealul Spirei pe dinaintea casei ajutorului di prima'-, s’a esecutat pa-varea stradei Poetului ş'a trotuarelor cu bazalt artificial (stradă subt dealul Mitro» poliei) ou toate că s’a respins de 3 ori in consiliu, numai şi numai peutru oă pe a ceastă stradă are casă fostul inginer şef al comunei, etc. etc, Peutru a vă dovedi mai bine reaua ad-ministi aţinne care esi tâ, vă voiu relata faptul următor! ' facerea iluminării cu gaz. —Anirc-p enorul iluminării cu gaz pat ol fiuslreaz. comuna de mai bine de 2 ani cucei puţin 50,000 tei, pe au, înlocuind t^ate lăinpele c oi in contract se prevăd cu fi.il rot nl de 16 linii şi nasture, prin lampă cu fitil drept ] l linii, ceia ce numai din ecouomk p t olu ui produce '-ei 50,0'tO lei spuşi ma s i-, afară d» beneficiul scutirii de ac-is liul trebuincios lămpilor de ţfi petroleu econominisit şi scutit l:_- . ...... *>; vinde pe urmă in comerciu âq petrece de mai bine de 2 viciul tecnia comnal ghiarea^luminatului sâ fi observat Constatând eu ensumi acest . —fi! an‘ fără J msercinat c4 fant. I ■i." - Vc r r ■ Km terpeiat administraţiunea comunei mirare am văzut câ administraţia,,*»’ 1 cut-o cocoioş pentru a favorisa D?\ prenor; la diferitele mele interpels-i*! ! ceastă cestiune mi s’a respun3 că două minuţioase anchete, şi S'a Vi că numai 80 lămpi ar fi in cornii spuse de mine; p8 urmă 8’a seusl ma. numărat uâ dată şi găsit S fiue la ua nouă interpelare s au iucr!J d-mi administratori că in sflrsit „« coperit 1000 lămpi in condiţiunile de mine şi că este de ajuns a ,® antieprcnor la uă amendă de 25 n? care amendă ensă se va întrebuinţa suş. antreprenorul a preface lămpile «, m lămpi tot cu fitilul drept dări ' D" at"ncl ens* lucrurile au remaglfi #«■ T imn linii * -să J&k . li Pentrii d. ministru dejustit) d procuror generai r In seara de 3 , noembrie, in comun* bozia-Ciorâşti, jud. R.-8arat, s’a ,ut4| l uu omor. Omorâtorul se numeşte Ion moloşanu, şi ucisul Drăgonnr ihhalu. de atuuci parchetul de Rimuic, acest cas, s’a transportat la medicul, şi, Ja autopsii Lvrului, sa constatat ca e morţi bâtae. 1 sesisii faţa locii sa Ajunsa afacer lea la instrucţie, Luptătorul, di jude instructor, cu probele legali, nu găseşte cas de urmidlî ci pur şt simplu pune in libertate pr. cigatorul lui Dragomir, Întrebând J Si®!* d“ *’• Drept sâ spunem, ni se pare foarte str' me procedarea d-lui jude instructor. A $ probe la mină, a avea visum-repertun medicului, şi d-sa a nu găsi cas de W nre, şi d’a pune pre aceasta dâ loc la bânueli. Dste şi mai straniu, când vedem câ ţara această, justiţia e aşa de aspră el ce fură o pane ca sâ nu moară de Şi aşa de liberală cu asasinii, cu ta’Atf vajnici. De aceea dar, atragem atenţiunea d ministru do justiţie, şi rugăm pe d. piţ] curor general a ancheta din nou caşul. ucigaş in libe ci i 4 # ..'aJlS* li- ft DIN DEALU MITROPOLIHJ Şedinţa de la 11,Noembrie D. General Leca presideazâ. 1 *re se prevede in coutiact peutru petro Se dă citire Ia nai multe petiţii, intreI cestea şi o cerere de concediu de 10 zile d-lii Mucenic Dinescu (deputat ţâran). Preşedintele. Acei cari sunt pentru, bii voiascâ a se scula. (Nici unul nu sfi scoală). Preşedintele, Acei cari suut contra, Ibifli voiascâ a se scula. (Asemenea nu se scoală nici unui.) Preşedintele, Concediul d-lui Mucenic Di• nescu se aproba. Pontru bietul ţeraa liberalii vorbesc vor1 be mari câte vrei, dar afară d’asta nici 3 se mişte din loc nu ’i face onoarea. La ordinea zilei alegerea comisiunei di anchetă a Primăriei Capitalei. 5 mombri sa hotâreşte a se alege. La redeschiderea şedinţei se desface scru tinu( şi resultatul e: Gheorghian, Ion Sturdz» Const. Robescu. Costescu-Comâneanu, Co, stantin Filitis. Se continpâ discuţiunea proiectului d«l lege pentru vînzarea bunurilor statului. D. N. Ionescu combate art 22 din pro* iect, din punctul de vedere ca legea va constitui proprietari mici d» pământuri de muncă şi exploatatori ai elestaeior, iasu* rilor, pometurilor şi pădurilor. Comunele sunt oprite de lege d a cumpăra ac»;* te proprietăţi. Pentru o mică părticică def pământ ţeranul va fi pus la discreţiunea ex*'^ ploatorului. Trebue sâ ne gândim bine inaint de a strica aşezâmintele cele vechi ca sâ nu le in* “ locuim piin ceva mai râu. Şi/iee» ce vrem sâ facem este mai râu. — De cât sâ vâd o asemenea lege mai bine să fie lăsat ţâ-ranul cum a fost. Olauza care zice câ ele* staul, insuile, pometurile, sâ se vândă separat este o clausă foarte teriiblâ pentru sorats târanuiui in viitor, Viitorul economic al proprietăţii rurale este aceia al ţăranului proprietar, K i. •î • Ionescu intri in detaliuri economice ^T» stărei actuale a Ingadinei (canton i^Elreţia) unde de 50 ani proprietatea este i- jtitl la ţ0rani şi descrie fericirea şi bo-rf i acelui Canton. Ionescu termina cerând ca Comitetul ;aţilor se examineze din nou aceasta peatru care d-sa propune amanda-iul de supresiune. Ionescu face un călduros apel către ,tlare care zice d-sa ca are inima'bună, ţcireia doreşte se aibă şi capul la in-piea inimei. , Ministru Cămpineanu neagă ca s’ar a* lege pericolul ce sperie pe d, Io- | o fantasmă pe care ’şi-a creat-o d-sa jre dispărând nu ne va mai remăne şi câte va frumoase frase ale unui din «pai elocinţi oratori din cameră. • te 500 cereri se află la minister, 900 ;i sunt puse in vîucjare şi 78 ingi-însărcinaţi cu parceiarea^acestor moşii, rebus cd puţin 25-30 ani ca sa seexe lucrarea. Dor ce se intămplă ? Parce-o data făcută, ţăranii nu mai vor să ^ere, şi toate cheituelele s au făcut de i. mai in tâmple şi alt ceva. După ce ii au cumpărat pământuri vin la Mi-ir sâ se roage ca să le dea inapoi şi m siliţi sâ resiiiem contractul, mnu Ionescu nu ştie poate că eu daca vorbesc lucrez. Eu am aplicat legea aţeilor in 77. ionescu N ai aplicat-o dumneata; nu lăuda singur, nu şade bine. Cămpineanu. Ba mâ laud d-le Ione-căci d-ta mai acusat ca sunt ^Eros- letrati . . . Cer cuvântul in cesfiune nală. iuii ce 1 inconjoară se silesc a 1 convin-nu e vorba de d-sa, că ErostratM a * .altul şi că nu este persoana d-sale Is-in Gestiune. cesta abia se linişteşte (rîsuri generale.) Cămpineanu termina zicând că aştep-(tnendamentele Camerei dar că o roagă sâ i legea fără intârziere^fiind foarte ne-.11 a j. Epurtscu combate art. 2% ca fiind in iizicer* cu art. 14. m.. Constantinescu vorbeşte in favoarea .ului. I Ruiucliu cere aupresiunea alineatelor oă: olului 22. y|. Cămpineanu cere ca crticolul 22 sâ menţinut cum este redactat. Grădişteanu propune un amendaţi. Cămpineanu cere respingerea aman-ntelor. •dinţa se suspenda. Un Spectator f'’.8au- dllPă •••l'giune, 21 creştini şi 1 izraeliţi. Copii născuţi morţi 4 1 b si 2 <■ M.rti 40: 17 b. ,i 03 1. „„.dup,,, ligiune, 2o creştini şi 15 israeliţi. Cause! principale ale deceselor au fost: Pneumonia cu 4 caşuri, Bronchita cu 2 caşuri, Km-phisema pultnonalâ cu 2 caşuri, Phtysia pul monală cu 7 caşuri, Angina dypbterica cu 2 caşuri, Scarlatina cu 1 cas, Septicaenia cu 1 cas. Şcoala centrală de fete Curierul capitalei, cedând se vede cu prea multa uşurinţa unor informatori maliţioşi, a întreprins o lupta contra doamnei directoare a şcoalei centrale de fete, denunţând fel de fel de neregularitâţi ce s’ar fi făcând la acel institut de educaţiune. Regretăm că confraţii noştri n’au căutat a se iuforma mai bine, şi s'au lacut ecoul unor denunţări a unor fapte ilusorii. D-ua Bâicoianu, de 15 ani de când este in capul acelei instituţiuni. a dat probe in-destule ca merită şi ştie a o dirige. Dif'e ritule iuspecţiuni trimise de Ministerul m strucţiunei publice au dovedit ca neexacte acele denuuţâri, constatând mersul regulat al acelui institut şi bunele resultate ce dat şi este menit a da pe viitor. In adevăr, mai toate actnalele profesoare sunt eşite din acea Şcoala, in capul cârmea se afla cu demnitate de atăţea am d-na Bâicoianu. Trebue dar pe viitor ca confraţii noştri sâ nu dea aşa lesne crezâmânt uDor denunţări, ee se văd cat de colo că sunt fă cute de cei interesaţi sau cele interesate d a-i lua locul. Dealtminteri, acele „denunţări, fie chiar neexacte, au servit d-nei directoare, căci diferitele inspecţiuni trimise au constatat o dată mai mult că d-na Bâicoianu 'şi-a fa cut şi şi face datoria, şi că e de clevetirile răuvoitorilor. şi-a mai presus NOUTĂŢI DIN ŢARĂ catedră văduvi — De doi ani de de când d. Arion, titularul catedrei de • t’ e şi geografie de la şcoala comerciala Iaşi lipseşte de la postul său, şi cu toa-Mpbstea Balaiul de 300 lei pe lunâi’lpri-« regulat. Când va pune capăt d. mita respectiv văduviei acestei catedre 1 :ac elevii scoalei comerciale fără profe-de istorie şi geografie ? Dacă d. Arion 89 poate presenta la postul d-sale, n’ar Îmi oare ca aceasta catedră sâ se pue ■îou la concurs ? CurUrul cere d-lui isiru respectiv să reguleze cât mai in 4 ia aceasta chestiune care nu mai ingâ- 'I nici o intârziere. i _____ i • bun patriot. — Patriotul nostru pic-tjxl, p. Verussi, care-a renunţai cu totul iţirolesiunna sa spre a se da cu totul po-şi binelui (?) ţârei, in congresul eco-jc din anul trecut a susţinut cu mare <■ intr un discurs ce-a pronunţat că creţi să fie incurajate industriale naţionale •J a putea inaduşi concurenţa neleaiâ a milor care ne duce la peire. Astâ-zi ve-că tot d-sa, ca membru in comitetul in loc ca sa dea imprimarea afişe-j* i o tipografie română, preferă pe cea cască căruia Je-a dat fără nici o licitaţie. ^ astă procedare trebue să fie după d. * -sai tot după un scop patriotic. işcarea populaţiunei comunei Iaşi, > “Ptamănâ de la 30 octombre la 6 no-Tr#' a fost următoarea după ţifrele pe ui le comiiuica Administraţia sanitară: uţi 47 copii viii diutre cari 21 b, şi D’ALE ŞCOALEI Se numesc definitiv in posturile ce ocupă provisoriu membrii corpului didactic cari urmează : P. S. S. Archiereul Narcis 0. Botoşenea-nul, in pestul de profesor la catedra de teologia moralo-pastorala şi liturgica de la seminarul din Huşi. Domnu C. Tonegaru, in postul de profesor la catedra de istorie şi geografie de la seminarul de Argeş. Domnu G. O. Vellea, in postul de profesor la catedra de geografie de la liceul din Botoşani. Doamna Elena Radivon, in postul de maeştri a atelierului de ruferie de la şcoala profesională dă fete din Bucureşti. Domnu George A. Cosmovici, in postul de institutor de clasa IV şi director la şcoala 1 primara de băeţi din Târgu Neamţu. Domnu Paul E. Ghenea, in postul de institutor de clasa II la şcoala 1 primară de băeţi din coloarea Albastră din Bucureşti. Domnu I. Niculescu Radu, in postui de institutor la clasa I de la şcoala primară de băeţi din Dorohoiu. Domnu N. D. Spineanu, iu pos tul de institutor la clasa I de la şcoala 2 primară de băeţi din Severin. Domnişoara Ana Florescu, in postul de institoare la clasa I de la şcoala primară de fete din suburbia Tataraşi din Iaşi. Astă-tj.1 se pregăti ărdiii — r dicarea Articolul pseudoni in Charivar. ‘ sie de meritele lui Theop lată acest articol „Un prov. rb ^icA mai bine mai tăridn de cât nici odată. te in Paris—de şi cam ihiei sale. i uliii Sopthos inserată ul^de. ilocinte pentru raste Renaudot. nici Aşa dar, cea din urmă, Thâof sigur se declară mul s’a gândit şi la dân A trebuit ânsă, de sus tin ceruri, locuinţa sa iraste Renaudot de ămit. Lumea în fine ul. trecă ;naintea lui Nu ’i se putea refusa und loc în Pan-theonuld uman, unde s'afl strecurat atâtea mediocrităţi prefăcute, eroi falşi, atâtea glorii mânjite cu sânge. Ecă pentru ce, ’i aru şedea bine lui I Renaudot pe un piedestal. Va fi tot de o [ dată unu actd de drepta te şi un simbo-lismd inteliginte. Eld vine tocmai la timp, când cutesanţa I a mersu până acolo a pretinde, că forţa învinge dreptul. Eld vine pentru a reaminti,! că este un ce care învinge foarţ. Căci o bucăţică de condeiu pdtc opri chiar tunurile, ... , - . - -- . Din nenorocire veiju, că am lu. t drrptl odiose n a vScjut el jefilând, fără a se gâ- realitate und ce care nu este âncă, de c; t - cme-va să tjică : unA pr0ect. Este vorba acuma de a aduia Dar este un » > Impr. cn prime Buc. (2O 1. 5). . Acjil Băucel Naţion. Româna 25O I. > > Soo. cred. mob. rom 250 1. > , Rom. de construcţii 5001, > , de Asig. Dacu-Tom. 300 I. > > > Naţionale 2OOI. Diverse Aur contra argint . . , > > Bilete de Banqus Fiorini raldre anstriacn . . Măroî germane.............. Bancnote francele .... Comp Vi 92- 92'/- 10- 91 --- 9fi'/ «7- îom / 103'/s 83- 84 238- 333--- 9U/ 92--- 10 al/, I03i/, 87--- 88- 98i/, 99--- IO2--- 103- 32--- 331/, 133C ■ 345 200- 302- 238- 242- «4- 448- 255--- 259--- 2-7s 28/, 21/. *’ a 2 9 2 11 1 23 1.25- 991/2 I00‘s I TIMPUL INTERNATUL IE BĂIEŢI Al D L I Heliade Rtdulescu situat în localitatea cea mal săr.<3-tosă; îu grădina Hdiade, piaţ;- Moşilor, primesce orî-tând elev! Stu-diele se fac după netedele ce o mal bune şi conform mogram '.or scole-Jor publice, unde devii ace tu! institut sunt dator! a trece examenele spre a putea ori-di re controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană suit obligatori!. MARELE MAGASIN 16. —CALEA VICTORIEI — 16 La magazinul do arpnla Moşilor Nu. 157, se ilia preturi foarte modoratt : Icoane, cruci, braţ»-., f de dulceaţa, linguriţe, coş paftale, candele, cădelnţe ( diademe de cap, tacănuri tele de argint. Se primesc comande r< ramurâ, precum ancâ s se ginta şi a se spăla oree preţios, IN RATE LUNARE ide Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici merican eu întreaga placă de metal, se primeşte şi clii in schimb, coniandfele se primesc din toate pro-la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de : iano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d'a-una un bun .şi facteur de piano. musicide . Olteanca, cuadril do Luis V iest 2 fr. Carmen buis Wiest 2 fr. Ce {i-um făcut eu oare, romanţă pentru ano 1 fr. Sunt Ţigancă, romanţă pentru voce şi piano, >aui. Mm ia Mc a. Mărie romanţă pontru voeo şi piano de M. Miulescu CĂILE FERATE ROMÂNE Din propria noastră fabricatiune recomandăm pentru sesonul La ploejti, Bnz8u, R-8lrxt, Foejani, Măr&jejt. Baci a, Roman, laşi, Galaţi ţ Briila (tren ac( crlerat) iO »r« <46 minate seara. rja Ploejti (Sinaia, Predeal (Bnziia, R-Sîraţ, Focşani, MArăştjti, Brila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineiţa. La Plocfti, Sinaia, Predral (tren de plâcere) 7 ere dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelorat) şi de la Ploeşti on trenul mixt la Bnzdn, R-Sărat, Focşani, Măr&şeşti 5 ore 30 m. d. m I.a Piteşti, Slatina, Craiora, T-Severin, VGrcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fulger) 9 ore dim. (trennl accelerat) 4 ore 30 m. (ir.n de persoane.) La Ginrgin 5 ore 15 min. dim. (trennl fulger) 7 ore dim. (trennl de persoane) o ore 10 min. d. a. tren mixt). de Iarnă MODERNELE PALTONE DE COCIMEN MOTAGNAK ete. C0S- PANTALON HAUTE-NOUVEAITTE TUME VESTON FANTAISIE GELETE BROSCHE ET LUTHE. BLĂNI DE VERITABIL SCONT?. ŞOPP RUSESC etc. BLĂNUTE ET SA00URI DE VENĂTOARE MANTALE DE LIFTIOĂ ET'IMPERMEABILE. CAVALERUL DE MODE La FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VEFHIÂ DIN LUME DE MAŞI NE DE CUSUT MAGASIN fondat SOSIREA trenurilor De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, M&rftgeşt R-Sărat, BqzSd, Ploeşti (trennl aocclorat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Baztfo, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De Ia Mârâşeşti, Focşani, R-Sărat, Bqz^o; Ploeşti (Predea), Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăeere) li ore 15 min noapte. De la pradoM, Sinaia, Ploeşti (trenai accelerat) 12 orc 30 min. ameazi. De laVârciorova* Tv-8everin,- Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenai falger) 7 ore $* min. seara (trenul ac«®lerat ii ere 2O min io namte de auueazi (tren de perseane) D® Ia Giargiu : 8 ore ,d. a,, (tronul, fa)gcr) -ore dimineaţă (tran de persoane) 9 ere 15 min tuara (trgnl mixt), l'âtrnl Naţiei Bacnresti COLONIALE SI DELICATESE YIS-A-YIS DL THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nâbilimi, şi onor. public ci p• linşi articolele necesari la menaşiul easei, au importat de la cele uimi bune case urmitoureli Bluturi fue. Aniitt dubla d« Olanda. Aniset d* liurdaaux Abunt d« Sal* Auana* d« la Bartinique. Bauana *• la'Rayaaa Baiadletla-Blttar «le thiua autifebrlc Biter dfn via Pravldanxal auti Ulerie Chartreuz. alb. galbin, şi Yard* de la jrand Cbartreua Fraaela. Curaat de Olanda, alb, verde şi «ranga aee. de la YluaudFoekla Pipenulnt. verde, galben, şi alb de la Get Freree dlu Fraaela, Cegnae vlaux, Cognae fln chauipagne. din Cegnais. Liqnemrl tot felnl de gusturi de la Mărie Brlsard, din Bordeaux. Bena mita Mastică de Hlo, Mnraiehine Ţuică Naturală Romuri adevărate din Jamniqua. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch In fognae Rhnm şi In Kirsrh. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele rase din Fraaţa, Germania, Italia, F.gpagne, Ungaria. Tranallvanla. Indigene de la (etnarl, Odo-beştl Drăgăsani şl de Dealu mare. l'roţnrl moderate **rvi-cinl ronşt.f oa. < u •iimă, D O- MOCl tNU. BU0URESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapla, 2 Electrizai Urthopodie, 4. Gimnastica Medic .Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. piciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-j cale. SECŢIA niGIENICl 1 Bae abur . . .... 3.— j 1 bae de putina cu şi farâ duşi lei 2,50 ! „ „ „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. —| 1 duşi rece sistematici . . „1,50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise in toate zilele dc la 7 ore dimineaţa 3 PLATIBILE IN RATE MICI : SE VINDE NUMAI LA G. NEIDLINGER, BUCURESCl, GrandHotel de Bulevard VtI BUCURESCl: Piaţa Sf. Gheorghe 81 ( 0RAI0VA: Strada Pipscani 81 GALAŢI : Strada Domnească 35 ( RUSCIUC: KnajeskajaUliţa75 DU \/rM7ADr P« preturile foarte L VL.ivZ.nnL eft.ine două locuri virane, unul situat in strada Radulescu No. 0, având 8 şi jum. stânjeni faţa şi 18 lungimea şi altul in strada Laboratorul Mo. 5, având 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. SIROPUL PECTORAL eau PASTA PECTORALĂ de Vauijuelin Paris, 31, rua de Cldry, şi în t6te farmaciele şi tfrogueriele. — A ie feri de contrafaceri. CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MEDIO SI CHIRURG Hoalele de găt, gură nns şl urechi tratează printr’o arta speciala.ţj TENCUIALA PENTRU CASE Bibliografie . -.ndăm ca necesariu tuturor orităţior şi cetăţenilor in genere (H^lo corn anale complecte, u'do’iai'■ si anotate de DimitmeD. pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate, de d. Iile lliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie Câinii Victoriei 55 (ost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de lemei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale d. I'iele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decelai N. 20 (indosul Bârâtiei) Tipografia N. Miul&cu sala Thealrului Bossel. 1