ANULAL Vin.—No. t;RCLTRI 2 FEBRUARIE 1883 ——-—- Vdmini^traiia. Oaleti. Victoriei I%fv. B2. m abonamentele \ _ ţţck t'-vrn. pe an . . , p? 6 Innî ’tl p* U lom, JfcreiuiUte pe an I iM'n nunifcr 15 bani •10 le* 22 lei 12 lei 60 lei m priiinnet Io Idmimetroţlit- TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. începere de măiue , 1 te- iirie, şi m vederea alegerilor ,.ii,re, dorind a înlesni pe pu-; reducem preţul ziarului nos-Pin capitală la 10 bani. Adiuinlstraţiunca s nH __ Conform art 5 din Statutul or-%lc pentru representaţinnea (titială a partidnlui eonserva-r am ououre a convoca in a-inare generalii pe d.d membri , ai .mtiii partid pentru Joi la 71 Febmariii, in localul (Tubului 4n strada Stlrbei-YodtL Ao 2, i orele 8 seara. ţjt Preşedintele partidului con-Wator: L. cItargi. r pupă una alta- Dună Basara-’*fcn,ia. Arab-Tabia, după mnilirea __i S Regelui şi a României faţâ LAnstro-Ungaria prin retrac-ji’Sfijfjrea cuvintelor din Mesajnl Tro-5Sî?Jni. veni şi rândul Dnnărei. ^'^lliişi până acum d. Brătianu Izat pe nişte majorităţi servile, —fi ăneft Ia guvern, se bucurâ fcâ de Încrederea Suveranului, induce inaiute destinele aces-Jr ,S5 nefericite ttH Şi, spre colii. Ijţeft cinismnlni sen, încurajat «./jl aplansele Dimancilor, Fun-Mscilor. Pătârlăgenilor etc-, a , • Jftniis ieri şi in Senat pe autori Mtul ministru M-tiţâ Sturzâ i |ire a culege lauri ca România S'î j fost dată afară din conferinţa eail\ Ha Londra Maturul corp Ansă. «r«1 in rfispnns prinţi*’o tăcere mor-■ iientală!. | Darce-ipasăd-luil Brătianu!. Bucureşti, 1 Februarie 1883 apta pentru menţinerea ttneicon-stituţiuni in care nu lipseşte nici una din libertăţile publice, ce as-piraţiunile, cele mai liberale au putut dori, această constituţiune cu libertăţile publice înscrise in ea fiind programul seu, denomi-naţiunea lui nu reesc diu numele proprii al persoanelor ce’l compun, ei din misiunea ce aşi ea, — misiune frumoasă de împlinit şi corespunzătoare voinţei naţionale. Zicem roinţii naţionale, fiindcă înşişi aceia cari au complotat dărâmarea constituţiunii atât in Cameră cât şi iu Senat nau putut tăgădui că diu partea ver-unui unghiu măcar al ţării s ar fi ridicat ver o plângere sau cerere de modificare contra pactului fundamental ce ţara’şi-a dat la 1866. In lupta dar ce întreprindem ’ Manifestul oposiţiunii întrunite Ijcredem că va face să amuţească strigătele ce pe toate tonurile a jflut mereu oficioşii de la „Romanii11. că partida liberală indipen-fcdentă de dincolo şi dincoace de i Mifbov, şi partida Conservatoare contra celor ce s au grupat împrejurul Consorţiului Rosetto-Bră-tianu dieem atăt şefului eăt si partisanilor săi: Luptăm pentru principii, luptaţi pentru dominaţiunea personală; suntem un partid grupat împrejurul unor principii, A».ttnui program făcut de naţiune.— Sunteţi partisanii unui om. De vom birui noi, biruinţa_este a naţiunii, este a acelui popor român care in annl 1866 pentru prima oară şi-a dat o Con.stitu-ţiune ce este propria sa operă. Dacă diu nenorocire aceia, cărora acestă întocmire socială din 1866 şi anume Col. I şi al II, colegiul Universităţilor, Episcopii şi Mitropofiţii ţării, M. S. Regele Ie-a fost confiată, ne vor abandona, şi biruinţa va fi a celor ce voesc să substitue dominaţiunea lor personală self-guvernamântu-lui, învingerea o vor suferi ini-preună cu noi toţi aceştia cărora, cum diserăm, legislatorii din 1866 le-a confiat paza pactului nostru undamental. jA $ / nu sunt şi nu pot fi unite intr o comună acţiune asupra unor mari principii, principii primordiali, precum este acela al menţinem con--slituţiunii, şi al desvoltării princi-pielor liberale conţinute in ea. Astă-zi când demagogia a început a’şi scoate masca şi a se arata iu cruda ei nuditate, ţara ise găseşte printr’aceasta chiar im 'părţită in două câmpuri : Unul -îompus d’o clică de oameni, cari stabilindu-şi dominaţiunea prin viclenie şi forţa brutală, voeştc să dărâme edificiul social pe care la 1866 sa fondat Dynastia, şi ce -l’alt compus de maxima parte a naţiunii care voeşte să menţie acest edificiu şi să’l solidifieze pentru a putea resista şi ni ai la toate sguduirile ce Demagogia şi't despotisinu voesc a-i da. Un asemenea partid compus de oameni ce nu au alt mobil de cât interesul general, Partid ceva Dupe cum Anteu, uriaşul anticită-ii, recâştiga puteri pentru lupta numai prin singura atingere a pămeu-LiiRii care’l văzuse născând, tot astei d> Kogălniceanu, 'colosul olocnen-ei română, -prin simplul contact al tribunei pc caro o ocupă de patruzeci ani. capătâ none inspiratiuni şi noue accente spre a sdrobi pe adversarii săi. Mari şi frumoase suni paginile vietei sale ca orator : nici una insă, credem, nu se poate compara cu aceea pe care a creat o iri zilele do 26 şi 27 Ianuarie trecut, ba va reni An ea ca un eap-d’opcra nepe-ritor. Vom căuta să analisâm in sub' stanfa lui acest mâret discurs-m’hi-sitoriu. de şi mărturisim că sarcina e din cele mai grele : tot ce eititom noştri, tot ce publicul inteligent şi cult ar avea mai Imn do. tăcut, ai > sa’l citească pe nereeutlate dc la un capăt pănă la coJalt. Rarc-ori s au spus guvernului, şi mai cu scama omului care T perso-nilică, adevăruri mai crude şi mai adevărate : rarc-ori situaţi unea. a fost infăţişatâ aşa de bine şi sub nu aspect. atât de real. Praticiau “abil, puternicul om de Stat a pus cu brutalitate degetul pe rană, bătăndu’şi joc de laudele interesate, pipăind aparenţele inşelătoare, demascănd răul şi presentăndu’l in toată trista lui goliciune. Două zile consecutive marele orator a ţintuit in locu’i pe vice-regcle Brătianu şi pe credincioşii săi automaţi : două zile d’a răndul el ’i-a fă-put să simţă, palizi şi tremurănzi, usturimea cuvăntului său care ’i biciuia fără milă pe scaunele lor. In a treia zi a luat la răfuială in particular pe d. Mitiţă Sturdza, care singur dintre colegii săi avusese indrăsnea-la sâ’i respundă, şi incă intr’un mod necuviincios, l’a stigmatisat cu titlul de .ministru al insultelor publice l’a sucit, l’a resucit in toate chipurile şi, dupe ce l'a făcut de risul lumii, l a aruncat ea pe o otreapă netrebnică departe de el. Mult timp actualul ministru al afacerilor străine işi va aduce a minte de această teri bilă coroeţiune administrată in plin Parlamenit! Ca vocea misterioasa, care cerea lui Cain să spue ce a făcut eu fratele său d. Kogălniceanu a Întrebat pe fostu său culeg de minister, ce a făcut eu programa de la Mazar-paşa ? Se ştie că mult regretatul Manolaki Kostaki a pus aceeaşi Gestiune pănă in ultimele sale momente, şi a intrat in mor-mănt amărit, intristat, desgustat de făţărnicia şi de ingratitudinea D-lui Brătianu şi a partidului său. „Programa de la Mazar-paşa, a zis d. Kogălniceanu, nu era numai o programă de luptă, nu era numai o programă de oposiţiune ; era o programă de guvernământ, o programă care venea şi zicea ţărei : Eată ce voim să facem in politică, in adrni-uistraţiune, in justiţie, in instrucţiunea publică, in finanţe, in armată, in Stat, in judeţe, ir‘ comună. “ Ce fel a fost realisată această frumoasă programă ? înainte de a examina fie-care din punctele ei, oratorul şo Întreabă cu ironie daca mai putem zice ca tiă-im astăzi intr’un guvern constituţional, cănd d. Brătianu absoarbe si concentrează totul iu voinţa sa ? Când un particular se ih1it=pm& la un ministru, - nu voesc sa citez fapte, căci nu voesc eft aduc zizanie, - i se zi co : Aşa n ; ai dreptate : voiu vorbi cu d. Brătianu. Ai vorbit cu d. Bratîanu ? Sft vie d. Brfitianu I oratorul adaogă cu amărăciune: Po mine mft acusaţi cft am făcut pe 2 Maio ; ca am fost despotic ; ci am fost cesaviâu. Mai trăe*c insa oameni cari au fost colegii mei, cura e Nieolae Crofulescu, cari n ar fi rabdat ca eu sa ’i absorb astfel. Oare credeţi I) voastra câ acum. când se tine in toate zilele consiliu de miniştri, tre-Pilo particulare merg mai biue ? Eu cunosc referate cari stau de şeapte-opt luni neresolvate, pentru că nu le cunoaşte d. prim-ministru I d. Kogălniceanu se intreabâ pentru ce se sustrage de la controlul ţărei afacerile ei exterioare ? Când eram vasali, Cartea verde se publica cu multă regularitate ; astăzi cănd am devenit ţară de sine-stătătoare, astăzi cănd ne-am făcut regat, se păstrează cea mai desăvârşită tăcere in ceea ce priveşte relaţiunile noastre cu străinătatea, şi aceasta tocmai in momentul cănd se hotărăşte soarta Dunării! Oratorul, cu această oeasiu-ne, reaminteşte destituirea brutală a reposatnlui Callimaki Catargi care, pu-năndu’şi poate patriotismul mai pe sus de datoria sa, voise să ridice vălul ce acoperea această cestiune spre a se face lumină asupra ei. Şi d. Kogălniceanu adaogă, indignat Aceeaşi persoana a scris, cu aceeaşi cerneala şi cu aceleaşi idei, destituirea lui Callimaki Catargi, care, ca ministru al M. S. Regelui României, cu sease zile mai ’nainte presentase Reginei Engliterei scrisorile de acreditare, prin cari se zicea câ agentul Maiestăţii Sale se achitase bine de misiunea sa. Ei bine ! raportul pentru dostituirea a-costui inalt demnitar al Statului este tâcut de aceeaşi mâna şi in acelaşi stil cum s’a făcut, raportul pentru destituirea d-lui Ion Stavricâ Brătianu ! Dupe ce arată şovăielilo ministeriale in toate cestiunile exterioare, cum sunt. afară de cestiunea Du nării: delimitarea fruntariilor despre Transilvania, delimitarea fruntariilor Dobrogei, derimarea cetăţilor bulgare spargerea Porţilor-de-Fer, şi altelo oratorul se întreabă pentru ce d. Stătescu a cedat locul d-lui Sturdza şi ce caută acesta la ministerul afacerilor străine ? Oratorul face cu o fină ironie istoricul neîncetatelor peregrinaţiuni la cari sunt supuşi miniştrii Maiestăţii Sale in interesul sănătăţii lor. In calitatea sa de protomedic. d. Brătianu aci ’i schimbă din palatul Ciocan in pa latul de la Slătari, aci ’i trimete pe la băile de la Constanţa ca să respire aerul sărat al mării sau in vi legiatură la şosea, „cănd sufer de urechi spre a face cură cu esenţă de floare de teiu, aci in fine ’i mănâncă de vii dupe cum făcea Saturn cu copii săi. Şi trebue să fiă vast sto-machul Saturnului liberal, căci mare consumaţiune de miniştri a avut loc de la venirea sa la putere !... Revenind la d. Sturdza, oratorul reaminteşte in treacăt ţipătul de bucurie ce a prorupt in presa austriacă cănd s’a aflat numfiea sa ca ministru al afacerilor străine, şi întreabă apoi ce însemnează trimiterea d-lui Carp la Viena, cănd d. Carp ’şi-a exprimat deja părerea in cestiunea Dunării, părere pe care au condem-nat’o atăt Camerele eăt şi tara întreagă V Daca, faţă cu puterile mari, politica guvernului este atăt de slabă şi de nehotărită, in privinţa celor mici, cum sunt Sorbia şi Bulgaria, ea este de o impolitetă şi dc o aroganţă aproape copilărească. Atăt iostul principe Michail, eăt şi regele actual Mi-lan au făcut vre o patru visite Curţii Venind la ministerul de externe, noastre. Pentru ce oare miniştrii ro- ANUNŢURI Şl INSERŢII Linia 3u literr petit pag. IV 8i‘ Idem pag. III ( i0 Reclame pftg. III . 1*0 , , II . . . 2 50 . iBHn(nrile fi inserţiile se primesc Bncnrnştl , la idminietraţia aiarnln! ia Viena, la binronrile de annnţnri Beinril Schalek, ffollieile 12;—i. Oppelik, Stabeb-stein 2;—Paria, C. idam, rne Cldmenc 4 i. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate na se primei Stannscrlsele nelmprlmate se ard. rnăni n'au găsit de cuviinţă să consilieze pe Suveranul lor să întoarcă visita V Căt despre Bulgaria, cea d’ăntăiu grijă a ex-agentului nostru la Sofia a fost de a posa in repre-sentant al tutei mari puteri şi do a cere, faţă cu supuşii noştri, respectarea capitulaţinnilor turceşti, sub cuvânt că Bulgaria este provincie turcească. Abia am apucat să scăpăm de acele capitulatiuni odioase ce ne striveau grumazii, şi voim să le atârnăm altora de găt ! Continuăndu’şi examenul, d. Kogălniceanu arată starea deplorabilă in care se află administraţiunea, un ministru de interne care nu cunoaşte jumătate din ţara ce pretinde a cărmui, prefecţii puşi in slujbă sau schimbaţi dupe placul coteriilor politice locale, „zestrea guvernamentală“ mai înfloritoare ca ori-cănd, pretutindeni o luptă desgustătoare, insă invierşu-nată şi continuă, pentru ceea ce re-pausatul Manolaki Iepureanu numea in ironie „sacul cu grăuuţe“. Daca aceasta e priveliştea admi-nistraţiunii, aceea a instrucţiunii publice nu e mai îmbucurătoare. Se vorbeşte necontenit de progres in invăţămănt. Minciună. In anul 1876 erau 400 de invăţători cu 600 lei şi alţi 1600 cu o leafă mai mică; in total e*-au 2000 şcoale. Ce avem in anul Mântuirii 1883? 1040 şcoale de gradul I cu căte 1800 lei pe an, 800 de gradul II cu 800 lei, şi alte 12 do gradul III şi IV cu căte 2400 lei pe an: in total 1852 şcoale, adică cu 148 mai puţin ca in 1876 ! „De şeapte ani de cănd sunteţi la putere,—întreabă oratorul, dupe cum am intrebat şi noi in atătea rânduri, — ce aţi tăcut cu învăţământul in-tr’o ţară unde fie care are dreptul de vot, unde pot zice învăţământul este sufletul naţiunii, căci numai prin inteligenţă se poate conduce naţiunea ?“ Şi oratorul continuă durerosul insă admirabilul său rechisitoriu dovedind pretutindeni, in armată, in lucrări publice, in finanţe, aceeaşi contradic-ţiune intre angajamentele luate ia Mazar paşa şi realitatea lucrurilor. Resptmzănd unei întreruperi imprudente: „Politică bună, finanţe bune d. Kogălniceanu esclaină: „Nu mă siliţi să critic 1 Dar oare la rădăcina acestui copaciu bogat ce se numeşte te-saurul public nu este un verme care roade ? Oare nu este agiotagiul ? Oare nu este bursa ? Oare nu este hârtia ?u Venind la justiţie, constată cu durere că magistratura este pusă la dispozitiunea prefecţilor şi că independenţa reclamată cu atăta energie in 1876 esto o adevărată minciună. Nu vom urmări pe orator in toate digresiunile sale, căci ar trebui atiiuei nu să analisăm, ci să reproducem discursul intreg. „Ne-am plâns cu toţii, in 1876, —a zis dânsul,—că nu trebue să fiă atăta centralisaro iu măna guvernului. Ce trebue să zicem astăzi, eăud guvernul are in măna lui drumurile de fer, regia monopolului tutunurilor, băuturile spirtoase, băncile agricole, astăzi cănd are o mulţime de pos TIMPUL turi cari s au creat din nou şi cari au tăcut ca Statul să aibă a intretine două armate : una, care este cea bună, cea bravă, armata care poartă cu glorie uniforma si care este chiă- mată să, apere ţara ; cealaltă, care este chiămată să lucreze pentru suprimarea independenţei cetăţianului ? Sgomotul asurzitor cu care a fost întrerupt oratorul mai la fie-care cu vent dovedeşte siguranţa loviturilor ce aplica maselor guvernamentale. Lupta a fost in adevăr omerică şi triumful său desăvârşit. Această şedinţă va remănca merno rabilă in analele Parlamentului romăn ŞTIRI TELEGRAFICE Constautiuopol, 11 Februarie.—O Iradea imperială, dată ieri de Sultauu, autoriză pe Musurus paşa, ambasadoru Otoman la Londra, d'a lua parte la Conferinţa pentru Dunăre, dar mărginind discuţia la cele trei puncte specificate mai d’inainte. In urma numai acestei deciziuni, telegrafiste indată lui Musurus paşa, acesta a putut se asiste la şedinţa ce Conferinţa a ţinut ieri după amiază. 1 de idei şi perfect acord al ambelor partide, acord care se poate zice că constitue un adevărat program, — o adevărată protestare in contra actelor arbitrare şi despotice ale guvernului Brătianu, precum şi ale nelealei sale manopere revisioniste. Iată toastul pentru M. Sa Regele şi Regina cu care d. Vernescu a deschis seria toastelor : D. G. Vernescu Domnilor şi amici de luptă. Ridic acest toast in sănătatea Majestâţii ne aflăm in mijlocul domniei voastre in aceste frăţeşti agape care ne [unesc pe toţi intr’un singur sentiment de iubire pentru ţară. (apiause) Noi Domnilor, cei ce venim din Iaşi cu dorinţa in inimă de a ne devota binelui ferii, prosperităţii Eomăniei, vă mulţâ-miin pentru incurajâiile ce ne daţi prin cordiala primire ce ne faceţi. Se trăiască România ! (apiause unanime) Sale Regelui şi in aceia a graţioasei şi iubitei noastre Regină! In sănătatea Regelui, factorul cel mai puternic al Constituţiunii din 1866, guardianul constant şi neadormit al pactului nostru social, D-zeu să ţină sub a sa sântă pază pe Regele şi pe Regina! Trăiască Constituţiunea Eomăniei 1 (Apiause unanime şi sgomotos repetate primesc toastul onorabilului propuitor.) D. General I. Em. Fiorescu Paris, 11 Februarie.—De journal des Dk-bats zice că Europa nu ar putea fără nedreptate să refuze d’a admite pe România şi Serbia la Conferinţă. El regretă că Bulgaria n a fost şi dănsa admisă şi esprimă dorinţa ca diplomaţia să găsească un compromis, care, eu toate că ţinând seamă de susceptibilităţile Turciei, să permită Bulgariei d a apăra ea singură cauza sa inaintea Conferinţei. Londra, 12 Februarie.—Moring Post află că Baronu de iVIohrenheim, ambasadoru Rusiei, a comunicat Sâmbătă conferinţei instrucţiunile guvernului seu in privinţa gu-rei de la Kilia. După acelaş ziar, se crede că această chestiune va fi in curend rezolvată şi că chiar conferinţa va termina lucrările sale in isprâvitu septâmănei. Times anunţă că Eenglitera va reduce in curând eorpul seu de ocupaţiune in Egipt la ţifra de 6000 oameni. Pentru a doua oară a eşit din peptul fra-ilor noştri Moldoveni strigătul : Ja Bucureşti!“ La Bucureşti strigat-au ei la 1862 şi acest strigăt a fost urmat de unirea de veci a ţârilor surori. — Aceluiaşi strigăt vom datori acum unirea, nu numai a unor giupuri politice, dar unirea tutulor oamenilor de bine şi adevărat liberali din această ţară. Ridic acest pahar in sănătatea delegaţiu-ni ce am avut fericirea de a primi intre noi, in sănătatea Preşedintelui ei, Domnului Alecsandiu Mavrocordat ! (Apiause unanime). Paris, 12 Februarie.—Ziarele publică numeroase extracte dintr’o broşură intitulată „Istoria unei frontiere" de principele Geor-ge Bibescu, care apără drepturile României in cestia Dunărei. Banchetul politic AL OPOS1ŢIUNEI UMTE dat in onoarea delegaţivmi Comitete-lor-Umte dm Iaşi Al doilea discurs al d-lui Vernescu Ridic acest toast in sănătatea intregii de legaţiuni din Iaşi ! O salut cu fericire, fi-ind-câ ea, aducând unirea intre noi, ne-a dat tăria şi puterea de a lupta cu’ hotărâre. Animaţi de aceleaşi simţiminte, mergând cu fermitate către acelaş scop : libertatea in alegeri, paza constituţiunii şi garantarea tutulor instituţiunilor noastre liberale, suntem siguri de pe acum, că vom avea in lupta ce se apropie, in viitoarele alegeri, cel puţin succesul moral cel mai neîndoios. Guvernanţii, prin mijloace neleale, prin ameninţări şi corupţie, câştigă victoria! Ne este aproape indiferente; căci o repet, tiiumful moral ne va fi cu desăvârşire asigurat. Banchetul politic dat de Comitetele unite ale partidelor Conservatoară şi sincer Liberală, in onoarea dele-gaţiunii Comitetelor-unite din Iaşi ale aceloraşi partide, a avut loc in sala clubului „Binelui Public11, in seara de 29 ianuarie 1883. Persoanele cari au luat parte la acest imposant banchet reprezentau mai toate districtele ţfirii, — şi toate clasele sociale. Bacă spaţioasele saloane ale acestui Club ar Ii permis asistenţa mai multor persoane, negreşit că manifestarea ar Ii luat pro-porţiuni uriaşe; ănsă, precum am spus, pe de o parte strimtoarea localului, iar pe de altă parte necesitatea in care se afla delegaţiunea Moldovei de a se întoarce cu o oră mai înainte la postul ei de luptă, a contribuit a se mărgini serbarea in-tr un numer de persoane aproape o sută. loastele şi discursurile ce s’au ţinut la acest banchet, pe care le reproducem in rezumat mai jos,—dovedesc atăt despre importanţa persoanelor căt şi gravitatea momentului, dupe gravitatea subiectului avut in vedere de fle care orator. Ţara, suntem bine încredinţaţi, că va profita de acest entuziast schimb Domnul Alesandra C. Mavrocordat Domnilor, ca preşedinte ales de intruni-rea generală a liberalilor independenţi şi a conservatorilor din Iaşi. am datoria de a respunde onorabilului general Fiorescu spre a mulţumi in numele mandanţilor mei pentru măgulitoarele şi fraţescele sentimente ce Domnia sa ne a manifestat din partea concetăţenilor noştri din Bucureşti. Noi Românii din Iaşi nu ne-am indoit nici odinioară despre aceste nobile sentimente a cărora espresiune, atât noi cât şi toţi cei lal-ţi Românii din Moldova o primim cu mândrie şi cu o adâncă recunoştinţa. Presen-ţa noastră in mijlocul Domniilor voastre este cea mai vie dovadă că concetăţenii noştri de dincolo de Milcov sunt mişcaţi şi ei de aceleaşi sentimente Uniţi cu toţii intr’un singur gând şi, intr’un singur cuget, pătrunşi de datoria ce avem cu toţii către patria noastră, de iubirea şi respectul pentru instituţiumle ţerei, să punem, dar, in comun silinţei(ţ noastre pentru apărarea constituţiunii, pentru apărarea adevăratei libertăţi, pentru apărarea demmtâţei naţiunei române. Astfel repet urările esprimate de d. Vernescu. Trâească Maiestatea Sa Regele României! Trăiască M. S. Regina 1 Trăiască România una şi nedespărţită: Trăiască constituţiunea şi adevăratele libertăţi 1 (Bravo! bravo! apiause repeţite.) A. M. Şendrea D-lor când intr o ţară sunt mari cestiuni ori desbatere trebuie se ne întrebăm care este norma după care se măsoară adevărul Ei bine, atunci când vedem tot ce este mai distins, toatea somităţile ţării de diverse nuanţe şi mulţimea inteligenţei de o parte adunate, toate pentru apărarea unei maii idei cum e-te Constituţiunea şi legalitatea, suntem in drept a crede că dreptatea este de partea noa-trâ (apiause.) Aceasta ne incuragiazâ pe noi, fideli soldaţi ai adevăratului liberalism şi suntem fericiţi câ D. Al. Laliovari Domnilor, In numele partidului conservator ridic acest toast partidului liberal, partidului sincer onest şi adevărat liberal. Sâ’mi fie permis a aduce o publică mărturie de recunoştinţă oamenilor de bine care cu abne-gaţiune şi virtute au ştiut, pe cât este timp âncâ, a despărţi mândrul drapel care poartă in cutele sale viitorul lumei de o tovărăşie comproiniţetoare care se slujea de dânsul ca de un văl strălucit pentru a acoperi ru-şinele, corupţiunile şi deprinderile rele a unei adevărate societăţi de espioatare. (Apiause mult repetate). Mă uit imprejurul meu. Tot ce repre-sintâ nobilele tradiţiuni, exemplele bune ale strămoşilor, lumină, cultură, talent, independenţa sunt adunate aci. Aci este trecutul cu exemplele salo, şi viitorul cu făgăduinţele sale, bătrâni cărunţiţi in lupte, tineri cu nobili avânturi. (Apiause). Toată această floare a societăţii române astăzi este in picere, gata la luptă pentru Constituţiune, căci ori cine simte că se luptă intr’adevfr pentru acea libertate fecundă care este tot de odată născătoare şi fiică a tutulor opiniunilor sincere, a tutulor ideelor generoase, căci oricine pricepe că suntem ameninţaţi in tot ce avem mai scump de un pretins paitid politic care a pus prin surprindere mână pe putere, şi care vai 1 cu incetul se preface intr o societate de asigurare mutuală a cărui dividende le plăteşte Naţiunea! A mă indoi de isbăndă, este a mă indoi de viitorul acestei naţiuni 1 La luptă dară cu curagiu, cu abnegaţiune, cu unire 1 Beau in speranţa noastră care este speranţa ţârei 1 (Apl ause) Domnul Constantin N. Suţu Fie-mi permis şi mie, Domnilor, a adăogi puţine cuvinte ţla cuvintele atăt de patriotice rostite de onorabilul nostru Preşedinte din Iaşi, Domnul Alesandru Mavrocordat. Faptul că am avut fericirea de a colabora la lucrarea Constituţiunei noastre a fost, in ochii concetăţenilor noştri din Iaşi titlul pentru care ei mi-au făcut onoarea de a mă trimite in mijlocul Domniilor Voastre ca o dovadă vie despre iubirea şi respectul ce păstrează in inimele lor pentru Constituţiunea din 1866, pentru acest act măreţ prin care naţiunea română, restabilită in demnitatea ei, a venit pentru prima oară a ’şi da o organisaţiune politică, fructul voinţei ei liber esprimatâ. Constituţiunea consacrând cele mai intin--”1 libertăţi, a intemeiat aceste libertăţi pe ecuilibrul şi armonia intereselor, pe espre-siunea liberă şi luminată a voinţei naţionale. Când aceste base nu sunt respectate, controlul ţerei asupra direcţiunei afacerilor ei devine ilu.-oriâ; libertatea nu mai e-sistâ : Constituţiunea, falsificată in aplica-ţiunea ei, remăne o literă moartă. Guvernanţii de astăzi mânţinăndu-se la putere prin cea mai intinsâ coruptiune electorali practicată de ei in timp de şoapte ani cu o cutezanţă şi cu o maestrie neauzit ancă la noi, profită astăzi de momentul când se cred stăpâni absoluţi pe voinţa naţiunei pentru a provoca modificarea basei celei mai esenţiale a constituţiunei, modificarea legei electorale prin care ci speră a asicura perpetuarea dicta-turei lor. una şi nesdespâr- In asemenea condiţiuni şi cu un aserne nea scop, revisuirea propusă constitue un adevărat atentat contra Constituţiunei Întregi, contra libertăţilor publice, contra dem-nitâţei naţiunei române. Obiectul lui 5j resultatul ce ar putea să aibă isbutirea lui nu este altul de căt intemeierea cezarismului demagogic, uciderea adevăratelor li. bertăţi. Datoria noastră este de a deştepta 0pi niunea publică şi de a intruni silinţele tu turor oamenilor de bine pentru a orga' nisa resistenţa legala a ţerei contra unei in Deprinderi care, ftfcAta fiind cu un aserne" nea scop şi in asemenea condiţiuni titue o adevărată crimă politica. ’ ' Acest banchet care constată unirea tra pentru aceasta sântă causâ, va fi\ odatâ semnalul dat fiecăruia din noi de intra in acţiune punendu-se la disposiţi___ concetăţenilor noştri din toate părţile ţârei spre a-i ajuta intru stârpirea corupţiunei intru apâiarea demnitaţei şi liDertaţei lor Repet dar şi eu urările făcute de Domnul Mavrocordat: Trâească Majestatea sa Regele României! Trâească Regina 1 Trâească România ţită 1 Trâească Constituţiunea şi libertăţile noastre respectate şi neatinse 1 (Apiause foarte călduroase primesc acest toast). Domnul Lascar Catargiu Domnilor! Permiteţi-mi a respunde dom nilui Blaremberg in numele bătrânilor. Noi nu nutrim nici un resimţimănt. Oamenii a cărora inimi sunt oţelite prin lupte susţinute in timp de mai bine de 40 ani nu vor pune nici odinioară persoanele lor mai pre sus de interesele ţerei. Noi cunoaştem de unde au venit intrigele, cari au sui prins buna credinţă a oamenilor de bine, cari au inşelat pe fie care din ei in scop de a-i desbina spre a iulesni unui partid esploatarea ţârei in folosul lui, trădarea intereselor ţârei spre a se menţinea la putere şi, in vremea de faţă, rumperea pactului nostru constituţional pentru a scuti actele lui de ori ce control. Cu toate calomniile şi imputările de in-tenţiuni retrograde ce se aruncă asupra bătrânilor conservatori, fiţi siguri, domnilor, că ei vor sti pururea a se mânţinea la inălţi-mea in care s'au pus de căte ori a fost vorba de binele ţârei. Conservatorii bătrâni şi tineri intind astăzi o mână leală tutulor liberalilor sinceri şi oneşti pentru a le propune de a uni silinţele lor comune intru a-pârarea ţârei de relele ce o ameninţă. (A-plause) Viu acum, domnilor, a rădica acest pahar in sănătatea alegătorilor cari ne-au dat până astăzi concursul lor şi ni-1 vor da in viitoarele alegeri. De la ei depinde ca noi să isbutim in scopul nostru care este de a reda ţârei atăt in afară cât şi in intru, o politica adevărat naţională, basatâ pe adevăr, o politica de ordine şi de libertate, _iu locul politicei de minciuna şi de desordine care ne înjoseşte şi ne discredita. Să trăiască alegătorii 1 (Apiause îndelung repetate şi strigări : să trăiască alegerile libere,) D. N. Blaremberg Domnii mei, scumpi oaspeţi , Ridic acest pahar, nu spre a escompta după acum resultatul generoaselor noastre sforţări şi a serbători un succes care ăncă se ascunde in ceaţa viitorului ; căci nu in rândurile noastre se va găsi cine-va care să aibă pretenţiunea ridicolă de a citi in decretele provedinţei. Dar ridic acest pahar spre a serba un fapt sigur, un fapt deja dobândit dupe acum : civismul de care au dat probă fraţii noştri de dincolo de Milcov. pe care astazi ii inconjurâm cu iubirea şi urările noastre; care sub un regim care cautâ a inconvoia toate voinţele au ştiut să ridice fruntea şi sâ’şi deschidăjpepturile, Cel mai mare din poeţii noştri, unul din aceia a cărui renume a trecut hotarele strimte ale scumpei noastre patrii, a zis, cu drept cuvânt, in limhagiui lui nemuritor ca in Moldova creşte floare lângă floare.’ (Apiause : Să trăiască surora noastră Moldova). Ei bine 1 fii acelei părţi ai ţării ce ne o-norâ astăzi cu presenţa lor au dovedit odată mai mult, cu resoluţiunea virila ce au luat, venind in împrejurările critice ce străbatem, să îeleveze pi in presenţa lor moralul nos- î!" ,n ^unu* une* lupte supreme pentru libertăţile noastre, că in Moldova cea frumoasă, creşte nu numai floare lângă floare, ' ar §l Wlmă lângă inimă /... (Apiause) Domnii mei, E timpul să rupem valurile, să rupem legendele şi să dam fie căruia aceia ce e al său. E timpul de a dovedi acelor ce au ochi ca să vadă şi urechi ca sâ audă că acei oameni care, profitând de imprejurarea că trecutul lor e ceva mai vechi decât al altora, câ aparţine la ceia ce 'mi voi peimite a numi timpii preistorici ai României modeme, şi că noi Românii citim puţin şi uităm lâsne, incerc să inonopoliseze totul in aceasta ţară ; e timpul, zic, de a dovedi câ acei oameni nu sunt decât nişte dibaci mistificatori, nişte usurpatori indrâsneţi... aceasta trebue sâ fie una din misiunile noastre, in lupta ce incepe. Ori cum, putem să fim liniştiţi, căci istoria nu se va seri numai de dânşii sau de istoriografi oficioşi si compmsenţi. F. vor fi, vrând ne vrând, restabilite, in de amicii adevărului ce cercetez cu n i părtinire şi de aproape lucrurile, şi h ,tv aceia ei nu vor mai putea nici să’şi ■ bue exclusiv tot binele ce s’a făcut până ui in această ţară, nici pune pe seama al tu acea parte insemnata a reului ce n \ singuri au făcut şi in capul căruia ti pusă pervertirea simţului moral in ţar{* De aceia ei pot continua cat voi * propriul lor panegiric, care nu mai i decât pe cumetri. Aceasta nu trebue t „ turbure peste măsură. Va veni o zi, şi încredinţat câ acea zi e aproape, undeiin România ca şi aiurea faptele singure® clasa pe oameni şi atunci Pantheonul j*. / toric va şti se reclame pe ai sei. (apla,m r nn ____ (ei'c cart închin dar un toast in onoarea ac* nobili bătrâni, fie presenţi, fie absenţi, ti celor bătrânii inalbiţi in lupte care in ăi pericolului din nâuntru şi din afară cana* , ninţâ ţaia, au avut destul patriotism şi atu , gaţiune spre a uita urele şi divisiunele ir i din trecut şi, renegând unele erori, J dea leal mâna pe un terâm neutru şi mim : apărarea Constituţiunei şi libii tatea in alegeri; spre a combate unu ui acelaşi inimic : minauna şi opresmnt absolutismul unui singur om Şi când aceşti oameni ne fac de apropierea ce sa efectuat şi ce sing ei ne au impus şi din care primejdia ; munâ, viitorul ţârei ameninţat, ne face r.* tâzi o imperioasă datorie, uit Câ ei irjl nu s’au ridicat nici odată dintr’o câd.L decât graţie coaliţiunilor şi sprijinului p-u tora, câ au practicat şi practică şi astas sistemul imperechierilor celor mai dispera k ‘ fi păna şi la guvern. o c r»’x i ) . a a( permit' Ridic in fine acest pahar in sănătatea' k, făcui i celor bărbaţi curajoşi, acelor ilustraţii ale Parlamentului român care de şi nu j» gurez astăzi in carne şi in oase in mi locul nostru, dar a căror elocuente acceniş in contra revisuirei resunâ incâ la urech ' noastre ale tutulor, şi jn fruntea ijljfnl W Pustii ---- căro i trebue sâ punem pe scumpul nostru al1 sinte, scumpul nostru eoleg şi amic, Nici) la0 Ionescu, pe principele Grigorie Sturzi generalul Mânu, etc. care şi daca sunt all senţi cugetarea şi inima lor in acest' m< ment, trebue negreşit sâ fie cu noi.* V, propune acelaşi toast pentru ziaristica in dependenta, pentru publiciştii ce apăr c curajiu şi devotament aceeaşi causâ cu noi încă odată: trăiască scumpii noştri oas'tt peţi, trăiască Moldova cea frumoasă şi bar 4i bata, trăiască România una şi nedespărţită!» (Apiause de trei ori repetate: Sâ trâiasci« N. Ionescu 1 Trăiască general Mânu 1) A. D. Hulban Domnilor mei, mă simţesc viu atins emoţionat. când ridic acest pahar tru a ne saluta. Inima pen- mi deborda de bucurie, căci văd aice floarea ţării—bărbaţii de câpatenie cari au lucrat pentru edificarea României unite, libere, mânure şi independente 1 Ved aice* pe toţi bătrânii de toate opiniunii6 cari, uitând divisiunele, certele personale, şi prin un inalt sentiment de abnegaţiune, s'au unit cu topii intr un singur gând, intr o singură credinţă : interesul României—patriotismul luminat I Acesta e sensul cuvântului domnului A. Lahovary care a zis câ dapelul nostru poartă iu cutele sale viitorul ţării. Bătrânii d-lor, pentru noi ceşti tineri, ne-au dat un măreţ esemplu, pe care suntem datori a-1 urma ori de câte ori ţara noastră s« a-fiâ in momente de mare cumpănă. Amuţească acum calomniatorii cari ne acusa — căci nu sunt capabili sâ înţeleagă nobleţă scopului nostru. Ne salutaţi pe noi Moldovenii cari am venit aice intre dommeie voastre. Ei bine, permiteţi mi mie unuia dintre membri de-legaţiunei iaşene sâ vă spun — am venit aice de departe, dintr o climă rece, diutro ţara părăsită, urgisită, cu inima strinsâ de durere, şi d-v. ne-aţi iucâlzit, ne-aţi animat cu iubirea, cu cordialitatea domniei-voa>tre... Veniţi la noi d-lor 1 Veniţi des in Moldova, in laşi 6â reinviaţi patriotismul nostru 1 Veniţi intre noi, cei părăsiţi şi asupriţi, sâ ne încălziţi cu dragostea voastră frăţească, cea adevărata 1.. Veniţi intre noi, ca să ne îmbărbătaţi ia luptă in contra fraţilor falşi carii ne oprimă şi ne exploatează I... (apiause unanime) Bă ne daţi puterea de a invinge pe fraţii vitrigi... (apiause) se poată albinele muncitoare să alunge din roiul lor, pe trântorii cari sug fructul muncei lor 1 (aplausej Ne trebue multă, multă putere de inimă TIMPUL rdngem Pe acei 00 şi-au făcut o Vdoininaţiune din corupţiune. Veniţi %ca să ne redaţi speranţa in drep-’>măniei. none carii credeam că nu ii® dreptul a ne incâlzi la soarele , ' g libere şi independente’.., . ,atre noi v6 conjurăm, căci avem v Lie iubirea d-voastră! ‘C acest pahar opoziţiunei parlamen-,«.r -atoare şi liberale care piin va-j j putere susţine credinţa ţării in Hsi moralitate! ■*tu90 unanime şi repetate!) * Domnul Ciupercescu iilor! Facă cerul ca unirea noastră politică ce intreprindem. să fie •iţiată de un deplin succes ! pretoria noastră, să dea cela mai bune ientru prosperitatea şi fericirea Ro- ’tv. .Ş|> *.jâiască România! 'tfwisscă toţi bărbaţii cu adevărata iu-•îjî ţară şi de naţionalitate, (aplause) Domnul Bobeica totiij iij|:wintele dulci şi măgulitoare ale d-•>0: uremberg care zice la Vi Moldoîa doica soare CrejM floare lângă floare S... Jiu spune: „ţ, nămboviţa apă dolce Cine bea nu se mai duce- 4.10 pun dar aceste flori ale Moldo--fi această apă dulce ca să facă un bu-Vilin de viaţă şi fericire. «trăiască România ! '■ţnuse frenetice prime>c acest toast.) D. G. Mărzescn. ’îini.or! Permiteţi-mi şi mie, căruia 1 special i s’a făcut injuria de a fi jlin separatist, permiţi-mi, se ve inie caută acest separatist de la „Pac-!2Γ, in mijlocul vostru, pe ruolu-J iboviţei ?... Presenţa sa in mijlo-|tru, la acest ospăţ, să nu fie proba îi vie despre simtimintele sale ro-1 ? (aplause). Ce caută ?... Se ve îlfc nu v’o spun? ţj. Spune! Spune! D. G. Mărzescn '•jniiie, să ve spunl Ve propun şi ai--'■«v malul Dămboviţei să faceţi cu toţii, ţe am propus şi s a primit in una-45fef pe malurile Bahluiului. Ve propun aiSi. Bffiegâm pe onoare, să facem jurămăn -ăâemn ca nici in timp de pace, nici > mâna avi) {călcat programul de la de resbel, să nu mai intindem, in unor oameni care după ce Mazar-Paşa, :tesc să calce şi peste Constituţiune [nostru social! (aplause frenetice). In en-ul vostru amestecat cu al nostru, de-tuli’ l'Hilde la laşi, nimic mai sânt da de a acest toast pentru menţinerea Con-am 1866 de la alfa la omega ■ t e prelungite.) u Domnul Gheorghe Missail tonilor 1 ca român din Moldova, sta-*ia in Bucureşti din fericitul moment •wnurei Unirei, dorite, cerute şi pururea ; • i» de toţi bine cugetătorii Români de 1‘udouă laturile Milcovului, ca Român («vean ce prin veniiea mea la 1862 in noului stat unitar, am văzut visu-fcopilăriei mele deplin incununate, — arest toast in sâuâtatea d-lui Geor-■ruescu, leaderul partidului sincer-li . iiarud căruia aparţin şi in Bucureş ppi cum i-am aparţinut şi in partea ir care in am născut : acea humoasâ ca şi neuitata Moldovă (aplause). Beau pahar cu atăt mai voios cu cât am a ■tensiune, m curs de 18 ani trecuţi, se »z, să urmez pe acest bărbat de stat 1 de aproape şi să ’l găsesc pururea p : Roman unionist, liberal sincer, xuent, onest in toate relaţiuuile sale om public şi ca om privat. Aşi sa fie ad acei cari, spre a arunca discordiei intre lraţi, insinuară, chiar iâ Vernescu şi partidul seu, sunt sepa i şi imping la despărţirea Moldovei de 1 sa. r fi voit, zic, se vaza această unire iscă dintre Moldoveni şi Munteni ; şi spună daca este aci un separatist, mai sia in putinţa omenească a sfâ-actia ce Dumnezeu şi voturile una-a 5 milioane şi jum. de Români au (Aplause şi strigate: trăiască Unirea), imtniarea Unirei e eterna din fericire, i celui ce va ridica mana asupra ei; vai elora ce au ridicai mâinile asupra )i-iilor scrise in pactul nostru fundamen- tal. Beau iu sănătatea sa şi in prosperitatea partidului sincerilor-liberali. cu atăt mai mult cu cât 1 am văzut acest partid contribuind, cu uâ abnegare adevărat civică la unirea diferitelor fracţiuni ale oposiţiunei, după ameudoue malurile Milcovului ce doresc ca sec să remânâ in veci vecilor. (Aplause), unire fecundă, realizată intr'un scop atât de nobil şi generos: acela da scăpa ţara Româneaşcâ din ghiarele demagogice ale acelor care sub masca liberalismului, sub mantiea jesuitismului celui mai rafinat, prin lucrările lor compromit unirea şi institu-ţiunile liberale democratice pe care ţara le-a decretat in memorabilele zile de 9 iunie 1848, 7 şi 9 octomvrie 1857, 5—24 ianuarie 1859, 2 mai 1864. Şi ceia ce trebue să atragă atenţiunea şi indignarea tuturor, e-te că, aceiaşi oameni, cari au pus iu cestiune totul, au nemodestia, au neruşinarea ca... se nu zic mai mult să arunce tocmai ei hula asupra unor bărbaţi ea Vernescu şi a organului ce represintâ partidul sincerilor liberali, hula de separaţişti! Ei bine domnilor, ori-ce unionist moldovean, carele a făcut din unire legea vieţei sale, nu poate de cât a protesta iu contra acestei afirmări nedrepte, in contra acestei calomnii. Moldovenii pot fl siguri că in Moldova de s’ar fi născut d-1 Vernescu, nu ’i-ar fi iubit mai puţin şi n’ar fl compătimit mai mult la suferinţele lor care suut si ale Romăniei de dincoace de Milcov. Fiţi siguri, confraţi din unghiurile ţărei marelui Ştefan, pe cari Bucurescenii cu fericire vă văd in mijlocul lor, că sub guvernul de astă-zi, nici Muntenia nu doarme pe pat de rose! Suntem . Ca doui ochi* intr’o luminît Ca doai. fraţi intr’o tulpinii,.. (Aplause prelungite). după zisa clasică a poetului de la Mirceşti... Şi acum, domnilor, când am indeplinit datoria ce aveam către leaderul liberali-lor-independinţi, să ’mi fie permis de a indepliui şi pe aceia ce o am către acei bărbaţi, cu care ne aliâm astăzi, in puterile legei strebuue : salus rei publicae, suprema lex. Voiu să fiu franc şi leal. Beau acest toast in sanătatea D-lui Las-car Catargiu. Şi să nu vă miraţi de a-ceastâ francheţâ a mea. Sciu ce vor zice adversarii concordiei dintre cetăţeni, şi acei cari sunt deprinşi a pescui in apă turbure. „Desbină şi impărăţeşteeste devi-sa lor, inse d-lor, Amicus Plato sed magis amica veritas, a zis anticul. Mie ’mi plac situaţiunile limpezi. Şi când particip la consumarea unui act de uâ capitala importanţă politică ca cel ce serbăm astă seară, voi ca şi eu şi ce cei me cunosc se scie de ce o fac. Domnilor, ’mi-a fost dat mie, prin un capriciu al soartei fatale d’a fi raportorele comitetului de punere in acusaţiune al ministerului de la 11 Marte 1871. (Ascultaţi, ascultaţi.) Peisil, comisarul ales de Camera deputaţilor Francezi, in 1830, spre a susţine inaintea Camerei Pairilor acusaţiunea in contra ministerului Pollignac, a zis, cu drept cuveut, că : darea in judecată a unui minister, anunţă uă mare nenorocire pentru Stat. Aşa este. Eu am simţit aceasta mai cu prisos de cât alţii ; şi pentru binele nostru al tuturor, pentru nimic in lume, n’aşi vrea se mai beau un pahar ca acesta. Dumnezeu şi procesele-verbale a adunărei deputaţilor din 1876 ’mi sunt incă martore, că : n’am cerut sarcina d’a participa in comitetul de acusare, sarcină grea, mai pre sus de puterile mele, şi că am respins’o de trei ori in şir. Camera a persistat. Nu puteam, până in fine. se calc voturile date fără a me pune in stare de resistenţâ, cu atât mai mult cu cat aveam si mandat imperativ pentru aceasta dela alegătorii mei Tecuceni. Datoria inainte de toate. Ei bine, fără voia mea a trebuit se indeplinesc, impreună cu colegii mei, rolul unui judecător de instrucţiune. Am tăcut perchisiţiuni, interogatorii, am ascultat martori, am liberat mandat de aducere, etc. Am constatat multe călcări de lege, multe greşeli civile administrative şi economice chiar; insă inaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor trebue să resunosc că : afară de acele ce se află in raportul meu, afară de aceste greşeli, ce cm toţii le vom fi făcut n’am constatat in contra ministerului Las- car Catargiu nici un act de multă trădare nici act de vbizare a suveranităţei Orei la strein, nici un tractat de ştirbire a teritoriului ei, (aplause prelungite) lucru care de m ar mai impinge soarta eă’l caut 111 privirea celor de la putere astăzi, nu cutez a afirma că nu l’aşi putea găsi, faţă cu darea Basarabiei, faţă cu cestiunea Dunărei, faţă cu Arab Tabia, faţă cu deşertarea Vidinului şi cu multe altele.. ce istoria negreşit le va desveli. Ei d-lor, (şi acestea le zic in cat ine priveşte pe mine personal fără a’mi ti ruşine de faptele mele şi de trecutul meu), când aşi fi găsit eu, in procesul ministerului Catargiu, cel mai mic act care să fi compromis unirea şi neaDirnarea esterua a acestei patrii aşa cum era ea inscrisă in capitulaţiunito ce mijlocea intre noi şi sublima Poartă, astăzi nu m aţi vedea intre d-voa-tiâ, cu toată dorinţa ce am pentru stabilirea uuei frăţeşti concordii (aplause). Aceasta să fie ştiut şi constatat pentru tot-d’a-una. Dar ert.rea istoriei se poate po-gorâ preste toţi cei ce au greşit, dupe cum cred că se va pogorâ şi presto a-cusatorii lor, dacă greşiţi vor fi. Istoria române Istorie după cum şi Justiţia rămâne Justiţie. Esenţialul, astăzi, este d-lor că: cu toţi, ca nişte oameni de bine v'aţi unit intr’o scop nobil, generos, pentru a scăpa patrimoniul comun de peirea care 1 ameninţă, fără a ve intreba ce credinţe politice profesează cutare consevator sau cutare liberal sincer. Şi bine aţi făcut, căci cu toţi sunteţi Români şi fii ai acelaşi patrii. In adevăr patria este intr'un pericol iminent. In năuntru demagogia, cosmopolitismul, lipsa de ori-ce control, guvernul personal, in toată puterea cuvântului. Diu afară ne ameninţă poftele de cuceriri străine, pofte d’a ni se lua Dunărea, precum ni s’a luat şi Basarabia. O vor da oare şi pre ea ? Şi cănd aceasta e aproape probabil, şi cănd nimic nu poate fi scăpat de cât priu unirea tuturor, mai rămâne timp d’a se pune intrebarea: dacă măna românească ce se intinde unui român, trebue primită ori respinsă? Dar chiar adversarii noştri politici n'au fâcut’o aceasta la 1848, la 1859, la 1863, 1866 uitând toate dife-rinţele de partid şi aliindu-se şi cualisându-se cu toate nuanţele oposiţiunei, fiâ conservatoare, fiă liberale, fiă moderate? Vor dovezi ? Le avem aci. (Aplause unanime şi de trei ori repetate). Văzăndu-vă pre toţi adunaţi, in jurul aceluiaşi drapel măreţ, unire naţionalitate constituţionalism, libertate, ămi aduc aminte de zilele cele bune de muncă de la 1821, 1834, 1842, 184», 1857. 1859, 1862, 1864, cănd totul ce se află in ţara aceasta s'a clădit nu numai de plebei ci şi de patriciani, nu numai de ţărani, ci şi de boeri, nu numai de laici ci şi de bi-sericaşi, nu numai de tineri, ci şi de bătrâni, nu numai de roşii, ci de toate nuanţele din ţară. Şi in adever, că alături cu Dânilâ Bălan, Timotei, Sacalov, Simion Sian-ciu, Toader a lui Pavel, Constantin Staki, Ioan Leveidâ, Ioan a Babi, Ion Roată (pe care l-a îmbrăţişat bietul Cuza-Vodă, cănd a trecut intaiaşi dată ca domn la Bucureşti), Vasile Balş (de la iubitul meu Tecuci), Râ-ducan Sava, Basile Stan, Ioniţă Oiaru, Pândele Croitorul, Dumitru Savin, Ion Roşea, Toader Mungescu, Constantin Moglan, Stroe Iraşcu, Mazilu, Stancu Stânilâ, Ioan Voicu, Stoica Cojocaru, Mircea Mâlâerul, Ioan Ro-tun, Ioan Ticâ, Ioan Nieulescu, lene Cojocarul, George Lupescu, Stamate Budurescu, Marin Pârcâlâbescu, Preda lCernat, Stan Panaite, deputaţi ai sătenilor, au contribuit la fondarea statului Român, (pe lângă reprezentanţii clerului, ai oraşelor şi proprie-taţei mici) şi Micleşti, Cogâlniceani, Doea-ui, Cuzâşti, Raleţi, Alexandri, Negri, kCa-nâneşti, Vărnâveşti, horaşti, Bâlâşeşti, Ju-râşti, Sturzeşti (nu Mitică ci neuitatul Va-silicâ Sturza, lucot. domnesc), Tetcâneşti, Catargieşli, (Bascari), Roteşti, Iepureşti, Costăcheşti, Cantacuzineşti, llurmuzakeşti, Mâhneşti, llrisanţi, Burcheşti, Voiueşti, Cretzuleşti, Filipcşti, Goleşti, Ştirbeşti, Pie-deşti, Costeşti, Magheri, Broşteni, Floreşti, Gniculeşti, Ipceni. Miculeşti, Rucâreni, Solo-uioni, Văleni, Margbilomaui, Robeşti, Otetele-şani, Lakovari, V Îndoielii. Oosiani, Butculeşti, Tatarani, lleliazi, Telii, loneşti, Iorgu Radu, llolbăneşti, lacovacheşti, Dăscăleşti şi alţii (a-plause) ce’mi scapă din memorie, dar cari se găsesc anume înscrişi in paginile istoriei civilisaţiunei noastre moderne, la capitolele ce trateaz» despre 11 âreţile tapte in-deplinite iu ţara aceasta de la 1821 pană la 2 Maiu 1864. Frumoasă era unirea Jra-ţeaseă ce se stabilise atuncea intre toţi Românii. Dea seamă cei ce au stricat o in trecut, o impedicâ in present, şi o paralisea-pentru viitor. Iu numeie acestei frăţii văd incă pe acest venerabil bătrân, incu-uunat de bruma argintie a cârunteţelor, il văd, pare-câ, in Tecuci, tăner incă in anul 1857. venind cu acea francheţâ ce ’l carac-teriseazâ şi astâ-zi, in casa profesorului meu Necoleanu, colindând din uşe in uşe şi din prăvălie in prăvălie, şi adunând semnături şi adesiuni pe protestul ce comitetul u-niouist din laşi, pregătise către Comisiunea Europeana in contra alegerilor cesariane ale Caimacanului Vogoride, alegeri ce nu ’şi au pereche de cât in alegerile comunale de ăst timp. II ved, zic, pe u. Catargiu, alergând prin toate judeţele Moldovei, spre a scula ţara in contra acelor alegeri. Şi ţara Moldovei s’a sculat, a dat un strigat de durere şi Europa l’a auzit şi a grăit. Şi Europa convinsă de Napoleon III şi regina Ma-rei-Britanii intălniţi la Osborn, şi luminaţi de corespondenţa secretă a caimacanului Vogoride cu Austria au tăcut ca Moldova, liber consultată, să se pronunţe unanim pentru acea sfântă unire şi acea sfântă libertate la care cu toţii ţinem ca la uâ ancoră de mântuire, şi ţâră de care periţi suntem. Şi de atunci avem un stat, şi de atunci avem libertăţi fără privilegii, cu in-suşi renunciarea la privilegii a priviligiaţilor. Domniloi, ori cât de multe ar fi penele de păun cu care se impodobesc domnii C. A. Rosetti şi Ioan Bratianu, unirea s’a inte-meiat, libertăţile s’au decretat şi aplicat, Constituţiunea s’a votat de toate clasele so-cietâţei, unite intr’un singur cuget, mare şi nobil, după cum suntem şi noi astâ-zi : — iar nu numai de doi usurpatori ce’şi aroa-gă meritele tuturor celor vii ca şi ale celor morţi, (aplause). Domnilor ! înţeleg şi admit multiplicitatea partidelor in timpi nurmali, spre a se controla, contra-balansa şi stimula. Dar in timpi anormali şi de o continuă transiţiun e ca acea piin care trecem noi, mulţămită surprinderilor de toate zilele cu care nerega-leazâ posesorii puterei, naţiunea trebue să stea unită, nedivisată şi in perpetuă veghere. In faţa pericolelor ce ameninţă libertăţile din năuntru ale ţârii, şi drepturile ei suverane in afară, nici o scăpare alta nu poate fi de cât unirea tuturor claselor societăţei, fără escepţiuue de culoare sau partid. Să urmăm şi noi astădatâ ca şi alte dâţi esemplul străbunilor acestui pă-meut frâmîntat cu sânge şi lacrimi, să urmăm pe Romani. Ştim că, ori de căte ori se aflau in presinţa unui pericol imininte ca acesta in care ne găsim noi, eşiau afară din cetate, mic cu mare, Oraţi şi Curiaţi, săpau o groapă, şi acolo inmormântau toate Neînţelegerile dintre dânşii şi astfel, împăcaţi şi infrâţiţi, se întorceau cu toţii la luptă civică. In acest semn de sigur, in-vingeau. Concordia res %arvae crescunt, discordia maximae dillabuntur era epitaful ce se scria pe mormântul in care se in-gropau neinţelegerile străbune in momente de pericol, (aplause). Să facem şi noi ast-fel astăzi. Pericolul e egal din năuntru ca şi din afară. Unirea noastră, lupta noastră, pacinică, in sătare şi otărâtă, va ridica moralul ţârei descurajate şi desorientate ; va fi pentru ea steaua polară, care’i va arăta in cotro e dreptatea, moralitatea, libertatea reală, adevărul sau minciuna, Constituţionalismul sincer. Şi ţara vă va urma ; şi ţara vă va bine cuvânta din adâncul sufletului ei, căci ea u/răşte tirania, şi'i e frică de anarhie ; căci ea va absolvi mai curând pe aceia cari ou iran* cheţâ ’i vor spune cine sunt, fie ei şi autoritari, de cât pre acei cari sub masca liberalismului şi a democraţiei ascund despotismul cel mai vinovat. Să trăiască Unirea Românilor adevâiaţi I Să trăiască libertăţile publice (aplause foarte călduroase). D. Al. Lahovari Pentru a incununa printr’un toast final aceste urări, beau in sănătatea bătrânului şi onorabilului preşedinte al întrunirilor noastre, d-lui Iorgu Radu! Facă cerul ca la vărsta d-lui, după o viaţă iutreagă de lupte şi devotament focul patriotismului celui mai curat să incălzească vinele noatre, cum el înflăcărează şi astăzi inima d-lui patriotică. (Aplause). D. G. Rada M’arn emoţionat când am auzit că n’au trecut d. Vernescu|cu vederea junimea româna şi m’arn crezut dator ca unul ce cunosc nu de azi de ori pe d. Alexandru Lahovari, cănd s’a intors de pe băncile universităţilor din Paris mare reacţionar, insă dee domnul ca toţi tinerii noştri din reacţionari să devie liberali cu trup şi suflet şi cu curajul car6 ’l are şi cu inţelepciunea care o poarta a lua de la sine calea progresului, iar nu ca cei cari vin liberali şi progresul lor este servilis- mul şi făţărnicia. Eatâ şcoala d-lui Ioan Brâtianu. (Aplause). Rădic tot odată un toast in onoafea generalului Teii, singurul om rămas din iluştrii cetăţeni de la 48, carele că jRomăn n’a avut nimic in vederea sa de cât libertăţi pentru toţi şi respect ori unde a găsit, meritul personal şi carele nu numai că n a voit să se faleasca cu vanităţi şi cu artificii ca falşii oameni de la 48 (Aplause). D. Nicolae Gr. Şaţu Domnilor, nutresc speranţa ca t frăţeasca noastră întrunire la acest banchet, este intâia piatră aşezată zidirei care cu timpul se va eaifica, mi place a o crede, zidirei care se ^numeşte fuziunea ipartidelor liberal-independent şi conservator din ţară întreagă. Văz d-lor, adunaţi aici mai mulţi bărbaţi de stat eminenţi. Aceşti barbaţi, după ce au fost la putere, au reintrat in viaţa privată mai puţin avuţi de cum erau cănd au fost chiâmaţi a lua frânele guvernului. Şi causa lesne se înţelege, este că ei au sacrificat in tot-d’a-una interesele lor private interesului public, ear nu s’au servit de interesul public pentru a satisface nici interesele lor private nici interesele aderenţilor lor. Ast-fel de caractere, ast-fel de abnega-ţiuni constitue negreşit un ciment puternic pentru contopirea unor partide in capul cărora se află adeveraţii oameni de bine. Rădic dar acest pahar urănd ca alianţa noastră de astă-zi să rămână definitivă şi nedisolubibâ. (Aplause foarte călduroase ; Să trăiască proprietarii din Moldova). Â. D. Holban. Domnilor mei, banchetul acesta va însemna o epocă memorabilă in istoria politică a ţârii noastre. Când văd eu pe toţi bărbaţii politici ai ţări care au imbătrănit in serviciul ei, luptând fie-care, după credinţele sale, pentru mărirea patriei comune,—sunt imbârbâtat in patriotismul meu. Noi facem astazi un mare lucru, edificăm ceea ce este mai neapărat intr’o ţară care tinde la progres şi care voeşte să trăiască dintr’o viaţă liberă... Noi Domnilor ne-am dat mâna pentru ca să e-difieâm intr’aceastâ ţară templul dreptăţii... (aplause). Fără dreptate Domnilor nu poate să trâ-ească nici o opiniune sinceră, făta idrepta-te, libertatea pere şi viitorul se intunecâ... Acest măreţ templu al dreptăţii e6te adăpostul tuturor credinţelor, refugiul tuturor asupriţilor puterii, protectorul firesc al tuturor oamenilor de inimă a căror dealuri sunt nobile şi respectabile! (aplause). Fără această dreptate cum se poate apăra cetăţeanul incontra arbitrariului şi al corup-ţiunei ?... D-lor ,avem mult de luptat pentru inte-meierea dreptăţii in această ţară şi de aceia simţesc eu atâta bucurie in inima mea cănd văd pe valoroşii luptători de altă dată că şi-au pus devotamentul lor in serviciul acestei mari cauze. Vă salut cu respect D-lor, şi vă zic: in-ainte, căci vă vom urma cu fidelitate in a-ceastâ mare intreprindere!—înainte, căci preţuim abnegaţiunea D-voastre şi vă suntem recunoscători ! (aplause). Patriotismul adevărat este acela care im-brâţişează pe toţi oamenii de inimă in sânul său; nu acela care proscrie şi persecuta pe acei ce vor sâ’şi păstreze caracterul lor inLeg şi independenţa lor de judecată. Unirea noastră insemneazâ: resboiu sectelor asupritoare şi esclusive, care cred că patria Română trebue să fie un object de antreprindere pentru satistâcerea lăcomiei celor corupţi 1 Beau acest pahar pentru Dreptate şi adevărata Libertate. Beau acest pahar pentru victoria onestităţii contra corupţiunei—pentru adevăr contra minciunei, pentru patriotismul cel sincer !... (aplause prelungite). D. G. Mărzescu Mare, domnilor, şi memorabilă este şi va fi zioa de 29 lanuariu, 1883, căci ea a legat pe doue partizi in scopul sacru şi naţional al respectului şi cultului pactului nostru social din 1866. (Aplause) Ve propun, deci, ca se serbăm această zi in perpetuu şi pe fiecare an 1 (aplause frenetice). D. G. Yernescu Primim, fraţilor, căci mare şi memorabilă este şi va fi zioa aceasta de 29 lanua-riu, 1883, insâ, in mod alternativ. La anul deci Ve propun de a serba in laşi, leagănul Unirei, zioa de 29 lanuariu, 18841 (Aplausele sunt atât de frenetice TIMPUL ■9 in cât te credeai transportat de bucurie in-n'o altă lume). D. General Floreseu D-lor, \rc rog se beţi împreună cu mine un pahar in sănătatea armatei romane, in înaintea acelor Curcani, cari au făcut ală turi cu" toată oştirea de linie fala armatei noastre teritoriale, tala României. Să trăiască. armata ! Să trăiască gloria naţională! (Întreită salvă de aplause) iutei Domnul Ciupercescu D-niior ! S’au ridicat mai multe toasturi iu sănătatea betrămlor, cari au luptat in această ţară pentru jZ7w*rar, Libertatea, şi Prosperitatea României. Avem insă intre noi şi dintre tineri, duoi Luptători, cari s’au distins in vre muri grele prin o luptă patriotică gentă. energică .şi statornică ! Aceştia sunt Domnii V Blaremberg şi Al. Lahovari. Dati’mi voie D-lor. se ridic :-it toast iu xCnătatea D-lor ! i Aplause: Trăiască Biaremberg ! Trăiască Lahovari) Al. Lahovari. Domnilor primesc cu adăncă recunoştinţă Idicitările ce mi le adresaţi, de Iţi cunosc că nu le am meritat ăncă. Să ini fie o in-curajare mai mult de cât o resplată. Cum s’a zis prin măgulitoarele cuvinte ce mi s’au adresat sunt tenâr ăncă in lupta pentru ţară, pentru binele şi interesele ei. Sper dară ei mi veţi face credit, ca să pociu plăti pe deplin datoria ce am contractat. D. C. Radul Deputat de Bacău : Rădic acest toast in memoria marelui om şi patriot organisator Barbu Demetru Ştirbei Vodă, căruia cu fericire văzui in Binele Public de mai alaltăieri, că-i datorim o mulţime de irnbu-nătaţin — Să trăiască etern memoria lui. Iului Joan iimanoil Floreseu ! (Aplause en-tusiaste si prelungite). Principele Alexandru Ştirbei Domnilor, Vfi mulţumesc din toată inima de omagiile ce aţi adus memorii tatălui meu. Mărturisesc măndria cu care constat popularitatea ce -a lăsat numele părintelui meu Adevărata popularitate este acea care după moartea unui om, rămâne ataşata numelui pentru faptele şi principiile lui. altfel este popularitatea care caute efecte trecătoare. M’am silit tot d’a-una a reinănea fidel principiilor care au inspirat pe tatâmeu, şi voiu muri fidel Ia aceste principiuri. Nu 'mi este permis a face lauda tatălui meu, insă fiind că s’a vorbit de articolul de ieri, daţi-m voe să repet dorinţele din micul histonc ce relata ziarul, cuvintele ce adresa Vodă Ştirbeiu mehedinţenilor. Rădic dar un toast la unirea noastră şi tot odată iac o urare ea ţara noastră să nu fie inghenuchiatâ la voinţele unui singur om, dar să fie condusă de toţi oameni cu inteligenţa, c paritate şi desinteresare. , Domnul Ion Lahovari Domnilor daţi’mi voe să beau in sănătatea a doi bolnavi pe cari dotorii de Ia guvern ’i-au osăndit la moarte ; vreau să vorbesc de colegiurile I şi al II-lea de alegători. Sper că aceşti bolnavi vă vor dovedi in curând că sunt mai plini de viaţă, că nu vor să moară şi că in contra răului comun, de astă dată bolnavii vor omori pe doctori, iar nu doctorii pe bolnavi. Trăiască colegiurile I şi al II-lea de alegători! i Aplause foarte călduroase). D. G. Vemescu Adunarea sa prelungit până la ora 11 din noapte, când d-nul Ver-nesou. poftind fie-caruia întoarcere fericită in sinul penaţilor sfei, ’i-a rugat să ducă cu sine asigurarea (inai cu seama fraţii de peste Mil-cov) perfectei, fraterne si neperi-toare iubiri a Românilor do dincoace de Milcov.: ’i-a rugat in genere pe toti a se pune pe lucru hotarit. şi cu devotament lîo-care in localitatea sa. Nu mat. aşa. a adaus d-sa, vom putea spera iutr'o aprnpirda.isbăndă. Numai, aşa rom putea, pune mpăt guvernului personal, arbitrar iului. Numai aşa rom restabili tlomnia, legilor şt a Gonstitnţmnei. Unirea intre fraţi. Toţi s’au împrăştiat cu încrederea in inimă că in urma unui acord atăt de perfect intre fii acelea 'şi mume, intre aparatorii aceleiaşi ţintiri politice, de acum era zizaniilor şi a esploatărilor gascei dominante, se poate privi ca incitisă. pul iiopţei au mbimU din oraş doisprezece cetăţeni, cari au fost invitaţi să se consti • tue in juriu şi să judece caşul. (Jomersan-Lul a fost in unanimitate condamnat U moarte. R1 ceru permisiunea să scrie mamei sale şi să bea un pahar de rachiu. I s’a acordai timp de o oră, după care poi un răndaş l’a spânzurat de un arbore din curie. Banca Naţională a României I nformaţiun i Se zice că d. Plaino, deputatul de R. SSrat, se va numi in calitatea de n-efect al aceluiaşi judeţ. Spre a nu se ivi ne potriviri in privinţa proeurelor ce trebuesc date pentru adunarea generală a acţionarilor, ce este a se ţine in zioa de Duminecă 20 Februarie J 883. se publică modelul de procură inserat mai la vale, lăsând facultatea D-lor acţionari s8 ’şi facă procura in termenii ce vor crede de cuviinţa in de ajuns numai s<5 fie complectă. Articolul 84 dispuind ca procurile trebuesc legalisate in regulă. O simplă, legnlisare>i autorităţilor administrativo sau comunale sufieintă.— .Model de procură MAGAS1N fondat m 1879 ^C-A.O-.A.SrLT'tTL vi9-a-n( de fetrul Nat i. COLONIALE SI DKLK’ATKST VIS-A-VIS DE THEATRUL NATIONAL / Anunţă maltei nolilimi. şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagnd casei, au importat ce iu , .ou ^ toi VINURI STREINE SI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, ItaUa Espngne, Ungaria, Transilvania. Indigene'de ia Cotnari Odo’ beşti Drăgăsani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiineios. €u stimă. D. G. MOCIANU. ir, r e4 I ajrtll Toţi D-nii acţionari cu titluri nomi native sau cu acţiuni depuse pentru a lua parte la adunarea generală şi cari ar voi să aibă desluşiri asupra situaţiunii Băncei şi mersul afacerilor sale, se pot presenta in veri |Jce zi la aclministraţiunea centrală a Băn-cei de Ia orele 12—2 unde li se voi da toate- explicaţiuniie. CRONICA Patinagiu iu grădina Cişmegiului va avea loc Marţi, Miercuri, Joi şi Aţineri seara de la 8—11 ore la lumina electrică. Va cânta muzica militară. Sunt bine incredinţat că veţi bine voi a s-a ii ica impreuna cu mine acest, toast in sâ-untatea d-lui Mihail Cogălniceanu, ale cărui merite ar fi a le impuţina onumerân-duie aici — Sa trăiască d. Cogălniceanu 1 (.Vii şi ititreite aplause primesc acest toast). Din Olteniţa ni se anunţă că, in noaptea de 27 — 28 curent, soţia lui -Tudor St. Căriig din comuna Cbirnogi a născut la termen 2 tete şi 1 băiat. Imposibilitatea d’a scoate afară o parte din casa copiilor, făcu pe Tuilor să recurgă la ajutoru cl-Iui Dr. Isvoranu. Acesta a extras placenta şi a dat ajutoru medical necesar, lăsând pe lăuză bine ş;i fără nici o complieaţiune. O fată şi băiatu murise, iar fata ce s’a născut intăiu, trăia până alaltă-ieri. D. G. Mărzescu Şi cum ? Cuvine-se oare ca in veselia de cure suntem cuprinşi, sa uitam do a îndeplini un act de justiţie, astăzi mai cu seamă când ţara posedă in capul armatei pe un vechiu „prapurcic'ţi cuvi-ne-se, zic, se ui-!âm P0 ,m betrau general, acel curea contribuit atăt de mult la intemoerea si ridicarea mslituţiunei armatei noastre, armată care no-a ridicat ţara Ia rangul de mărire şi de Regat t... Ne nu. nu se cuvine, citesc pe faţa tuturora. Acelui bătrân generai, par’ea ve aud pe toţii strigând, să i rădicam cu tntii un toast cordial şi de frăţie ! Ei bine ! Sa-nciiinâni acest toast in sănătatea genera- CORPUBILE LEGIUITOARE Senatul In şedinţa de ieri s'a anunţat dis-c'atiunea revizuirei constitntiunei. in a treia citire. D. D. Sturza ministru afacerilor streine, citesce notele adresate guvernului de reprezentantul terci la Londra, relativ la cestiunob „Dunărei “ Camera In şedinţa de ieri s'a votat proec-tnl de lege pentru esploatarea <1 ritmurilor de fer şi bugetele ministerului de justiţie şi de interne. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Scarlat C. Moscu.—Lumea Mare u Lumea Mică.—Nuvelă socială de mare sen-saţie coprinzând şi două bucăţi de pnesie ; preţul 1 leu. Se află de venzare Ia Magasinul de rnu-sieâ 0. Ghebauer şi Ia toate librăriile. 1. P. Condiescu. încercări asupra pro-pagărei industriei şi comercinlni naţional.—O lucrare de mare folos societăţei actuale, —scrisă cu multă trudă şi inchinatâ d-lui P. S. Aurelian.—costa J 1. 50 b. Se află de vânzare la librării A apărut de sub tipar interesantul uvraj: Vechile iustituţiuni ale Romăniei (1327 — 1866). eu un apendice relativ Ia chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu.—4 volum No. 5 le De venzare la librăriele B. Nicolescu (Pas-sagiul romăn) Soeec. Graeve şi fraţii To-niţiu. M»c [;# ^ a jUetl SIROP DE RAI FORT 10 DE de GRIMAULT et Cie Pharmacisti la Paris DE DOUA DECI ANN11 ACESTD «ED1CAMENTU DA RBSULTATELB CELLE MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIREA OLEIULUl DE FICATU DE MORUNU Si ALTJ SIROPULUI ANTJSCORBUT1CU Elfi este t suverana contra ^tarirei si inflamatiunea glandeloru gatului, gurmeloi’u (cojilorB) si i,#* diiTeritslor orrupţiuuV a le pelei. ale capului ei ale fe|.ei. Elu excită pufla de măncaro, tonifică tessăturile, com-batte palorea si moloşetea pelei şi dă copiilorn vigdrea si vesselia naturală. , 6 unu medicamentă admirabilu contra cojiloru produsa» prin laple s; nnfl depuratifu exeollenlu. epuratifu exeollenlu. Depositu in principalele pharmacii io in coi râtului f n ! -iDitf : ti r .te» 1 aceea, pe este OGA^ZIXJjSTE rara DESFACERE CU ORI-CE PREŢ IN CALEA VICTORIEI No. 22 DIN CAI ZA DESFIINŢAREI DEFINITIVE A CTNOSClTT.EIJPIRMK DE 23 ANI A. GINSBERG CU MOBILE VA AVEA I.OC 8 MARE DESFACERE GENERALA CU UN SCO fi AM! NT NR MAI POMENIT nmtertk i ţfc in imt s- a-.şi ar(t LndaM f m ast-fel pt firmele : ®llpr Ir; i «tivitatea mim. I 1 acesta n încercări asupra propăgărei Indus triei şi comercinlui naţional de D-nu 1. F. Condiescu. — Inginer. Lucrare meritorie. — alcătuită cu multă trudă şi in-cliiiiatâ D-lui P. S. Aurelian, — marele economist — naţional (dupe D-sa).' Cosiă 1 leu 50 b. 5 nilVE^ÎNE Culegere de legile regulamentele instruc.ţiele, decretele şi voreo alte disposiţiu- ¥> A * * Din cauză de sănătate şi a altor interese familiare, m am decis a desface toate magazinele mele din capitală, bine asortate cu ori ce ici de mobile precum şi altele de asemenea natură, toate de fasoanele cele mai noi şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public din capitala şi provincie a mă onora cu vizitele d-lor şi se vor convinge că înti adever această desfacere este cu un preţ ne mal pomenit şi favorabilă tutulor. îStf :ipk «iţea m vi. Cu * stima, . G1NS KIÎ(i Calea VieUriei No. 23. ni sanitare civile şi militare, de (îeorge Pârvuleseu, student in medicină. !• - i i>■- kt trfvi.OM'X br; onOhe de F0IE ULTIMA ORA O judecată somaric. — Ziarul ..American tVoild • povesteşte următorul cas:„ intr'iin birt -din Pionee s’a inceput o ceartă intre un tener cu numele flartloy şi un comersant, f,,are. Dintr’ima intr’alta s’an incăerat : (Jan ' :l trintit pe Hartley şi svoţendu’şi cu sânge ,'e‘‘e revolverul din buzunar fa împuşcat "i piept, incăt- lene ■ ml a rcirnis mori pe K ’c. Birtaşul şi chel- I RcVÎ/uiril. nerii an legat, pe ucigaş. Apoi incă in tiin Azi era ziuii hotărâta pentru st treia citire a revizuirii Con-stituţiunii, după care Camerele i ne (lisolvau de drept. In ţaţa unsă a impozantei, puternicei mişcări a naţiunii contra tendinţelor guvernului, majoritatea servilă a Camerei, dupe porunca stăpânului ei, a votat amânarea A'A SI F ^flfRIER, Y® V ALBEI BLONOU (I si FERUGINOSU ., Ejrmatîilu de CI. Ia. Clieiilier i Legiuoti d'Ondn UNT-DE-LEMNULU DE CHEVRIER esle (ieainfectat prin ajutorulu gudronului, sub-8lan(a Ionică şi balsamica care augmenleadă mult I propnetcple sale. UNT DE LEMNULU DE FICATU 0E MORUN FERUGINOSU i esle un ica preparajiune permejand a administra fer y Iu tara cos ti paji unc nici oboseala. veito K,'ia arcMk l’ONIQUB, STIMULANT, NUTRITIVU preciosu pentru personelc delicate, copii debilii, I este înlrebuinjalu cu succesîi pentru digostiu-nile penibele si necomplocte, pentru durerile de stomac, gastrite, etc. DEPOSITU OBNERALU: Pble CHEVRIER, rac du Fanlonrij Montmartre, P)Ris| $1 IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII L A Depou de lemne tăele chilogfame calitatea I-a 28 O 1000 lei, calitatea 11-a 26 lei. Se vinde si cu stanjenu, Strada Romană No. 75. ' DE VANZARE Tipografiu -V. Aliulwu, sala Theatrulut Bomi. 2. ih’ăvălii iu lata st radi Moşilor X. 319 cu 8 camere 3 piiuuiţi 2 beciuri 2 magazii grădină cu pomi roditori puţfin curţi!. Doritori se vor adresa la proprietar D-nu Stauciu loan care domiciliează chiar in aceea 4 propietate. %