>T,uU M prnmm i» l.luiinmr.ji. apitală 10 bani nmn&rn Msfricte lo bani nnniăru jctor: M. PALrOLOOU RED4CTIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Lima 30 fitero petit. pag. IV. 40 flaclanw pag, [II . . . 1 50 > * II .... 2 50 AyiHnjîiriie yi inserţiile se primesc »acorpştI , la Administraţia ziarolnî ii VIena, la biuroarîJ? de anunţări Heinri{ Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Sfcnbnl/-stoin 2;—Paris, C. Adam, roe Cldmenc 4 A. liOrett, rnr S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncat-e no ar primei WannscrlHfle nvIm primato se ard SUMARIU y|icolul dc fond : i|' telegrafice. tica: Cor. din st rit i uitate. ■j&erea Lambru-Baicoianu. rnirea advocaţilor. :nl lui Bolintineanu. jKlîttorie in satele Moldoveneşti, iţiul agricol al jud. Ilfov, teatrale; Cor leton. Părintele P fautie E. Baican. jcuresii, II Noembre 1883 ie căt trece timpul, pe atăt mai se dovedeşte eăt de eu judecaşi urmat membrii diferitelor gru-independente, cănd se scutura-|i|cu oroare, de onoarea de a sta, uandatari ai naţiunii, alături cu onil şi Ciocazanii aduşi de d-nii iitti-Brâtianu a le servi planul stricarea Constitqţiunii şi legii orale actuale. !e va recunoaşte negreşit acest iir necontestabil că, eu Oposiţiu-3 de faţă, sau cu vrăjmaşul in Gagioni, Ciocazani şi tot nea, de la cel mai d’ănteiu pănă la mai din urmă roşu, nu de vre şine, dar de teamă, ’şi-ar ti inii gălbenarea şi, nu numai că f unul n’ar fi adjuns la desgoli-n care ii poate vedea ţara as> dar incă, stringSndu-şi rinduri-■ontra Oposiţiunii, ca tot-d’a-una, fi rădicat să proteste şi să tă-ăLuiască ori-ce ar fi venit Ea să a {etate dureros şi scărbos in inte-iţnl ac'stei deşuehiate familii. )in acest punct de vedere putem că Oposiţiunea a făcut cel mai imnat bine, căci a dat ocasiunea »ose demasce Roşii insişi, in mod ilt mai convingător prin mărturi- • a lor propriă, de căt daca [Opo-iinea ar fi cătat să-i demasce şi ei fi stăruit a nega. Astăzi nu ar mai fi permis cui-va tei să scuse nici să justifice starea t lucruri existentă, fără ca acela nu fie un individ pervers, corupt & in măduva oaselor, candalul este la culme. Ea comuna capitalei se formează «siliul in duoă tabere, ce ’şi a-«că oprobrul una alteia prin pu-itate şi face a se mărturi modul tidar cum se execută marile Juri de'canalisare şi de rectific are l-ursului Dămboviţei, pentru cari • sacrifică zecimi de milioane in Hfîtul Sergliiilor, Manoleştilor, Se- iilor, Cariagdiilor, şi mai ales al : otului iubit al primarului d. Matac. Miniştrii acestui Regim apoi, vin sine-lc să dea- pe faciă starea in ■e au adus ei Justiţia, prin nu-i de favoriţi in magistratură, la | numiri nu se are in vedere nici racterul magistral nici capacitatea, numai satisfacerea intereselor per-■| oale ale miniştrilor si asociaţilor sau otegiaţilor lor. In fine, preşedintele lor, capul idei, d. Ioan Brătianu, este silit confirme această adăncă nenoroci-declarănd la rindul său că nu şte să-şi bage mănele in albia rufe murdare ale D-lor Kitzu-•tescu. Semnificaţia care o are declara-ţiunea aceasta este şi mai impovoră-toare. Ea spune că starea de lucruri actuală, că murdăria acestor murdari indivizi, are să dureze, şi. dupe legea progresului, negreşit să se întindă căt mai mult; pentru că d. Ion Brătianu, stăpănul situaţi anii, el care a adus corupţia şi nelegiuirea la gradul unde le vedem astăzi, nu are' cătuşi de puţin intenţiunea să caute a combate murdăria nici când nu o mai poate ascunde. Sunt unele animale cari se complac in mijlocul murdăriei lor ; in clasa păsărilor e pupăza, care, cochetă şi ocupăndu-se prea mult de a-şi da mişcări graţioase capului, face sub dănsa in cuib şi apoi tot acolo se aşază de doarme in visuri de măn-dreţe ! Acum, daca ar fi vorba despre un interior propriu de familiă, n’am avea nimic de zis, nefiind treaba noastră a ne ocupa de dănsele. Dar aceşti oameni rău nărăviţi fac murdăria in mijlocul societăţii, ca oameni de guvern, ca conducători ai trebelor publice. Şi ne intrebăm: societatea aceasta fi-va ea condamnată de soarte să nu mai simtă nici o miseriă, nici o insultă, nici-o nenorocire, şi să primească totul de la un guvern fără seamă in rău? Oposiţiunea, in căt despre capii ei, ’şi-a făcut datoria cu o tărie de caracter ce nu merită să fie urmată de apatia care s’a semnalat la noi curănd după faptul ei demonstrativ. Ea a protestat energic contra falsificării de faţă, mărturită, a repre-sentaţiunii naţionale, descărcăndu-se de mandatul lor, cei 12 liber aleşi, cari putură eşi triumfători din lupta electorală pentru aceste Camere de revisuire, printre violenţele şi corupţiunea întrebuinţată de către guvern. Oposiţiunea, prin faptul capilor ei, defini şi puse la index starea de u-surpaţiune de către guvern a puterilor naţiunii, încetarea cu desevăr-şire a controlului parlamentar, in-temeiarea Regimului Personal, mai pe scurt Dictatura, ale cării urmări sunt toate nenorocirile la cari asistăm astăzi. Unde fuse poliţia socială, cum am zice, care să iea in goană acest Regim usurpator şi să-l alunge pe pustii locuri, precum este de datoria şi demnitatea unei societăţi luminate ? Ce exemplu de asociare şi concurs la faptul capilor Oposiţiunii se dă de către masa populară, pentru ca aceştia să se încurajeze şi să se îndemne mai mult, pănă la sacrificiu chiar, la căutarea celor mai bune mijloace de salvare? Cum s’au manifestat studenţii, vlăstarele tinere, cari representă viitorul şi cari legănaţi pe primele ilusi-uni, au dreptul să fie şi mai inimoşi de căt cei mai maturi ce sunt încărcaţi de nevoi şi incercaţi in tot felul de decepţiuni ? Pentru că nu se deşveli statua lui Mihaiu Bravul, care pentru aceasta a fost comandată şi aşezată de către guvernul conservator ; pentru eă pănza ce ; o învăluia pănă in minutul inaugurării, nu se trase in mod intempestiv, eăţi-va intriganţi isbutiră să ameţească spiritele june ca să comită copilăria de a rădica pănza.—Dar Basarabia şi Dunărea, carne şi sănge din corpul acestei naţiuni, defilară in sunetele armonioase ale acestor vlăstare, inimoase pănă anterţ, conduse de către d-nii Rosetti şi Brătianu, ca sacrificiu la străini, pentru a le mai învoi şederea la putere, ce de aceştia a adjuns a depinde, cănd naţiunea a capitulat. Cum se manifestară apoi clasele mature ? Oe întruniri publice ne fu dat a vedea anunciăndu-se şi făc6ndu-se in sprijinul protestării capilor Oposiţiunii ? Ce alte demonstraţiuni urmară ? Ne amintim incă şi astăzi acel avSnt nobil, dar nechibzuit, in junii noştri magistraţi de la 1876, când, furaţi de curentul intrigelor roşii, se retraseră de odată şapte sau opt tineri dela tribunalul Ilfov, sub cuv8n-tul că s’au comis bătăi in cutare secţiune de alegere, pe cănd sergenţii reteveiştilor roşii, al de d. Nicu Eleva şi alţii, setoşi de putere pănă la sacrificiu, ei erau agresorii şi împinseră agresiunea pănă a deveni ucigaşi !.. Iar astăzi...! Astăzi se dovedeşte, prin propria mărturire a Roşilor, şi chiar a miniştrilor din acest guvern, pănă şi cele mai monstruoase lucruri, in magistratură chiar; fără să dovedească cineva că se resimte de ruşinea murdăriei, confirmată de pri-mul-ministru, oficial, in Senat, înaintea ţgrei şi înaintea lumei. 0 ! este cumplită starea de decădere morală care domneşte astăzi, graţiă Regimului Virtuţii, aplicat dupe tipicul d-lor Rosetti-Brătianu, dupe ce ameţeala publică ’i scoase la i-vealâ pentru a doua oară. Nu am putea spune câtva dura această nenorocită piroteală obştească, dar un lucru e sigur ; că fie-ce moment intinde pericolul şi agravează crisa. asupra câsăforielor intre creştini şi jidani. D-uu Pauler, ministru al justiţiei, combătând argumentele adversarilor proectului, zice că guvernu nu a lucrat de căt cu o rară precauţiune; dar fiind că e nocssar d’a remedia starea actuala de lucruri, proectul prezentat e cea mai bună soluţie in circumstanţele de ţaţa. A adaogat că introducerea in lege obligaţiunea căsătoriei civile nu pare incă oportună. Caii'. — 22 Noemvrie. — Ştirea că armata goneralului Hicks din Sudan a fos distrusa de trupele tăişului profet, nu e incâ confirmată oficial. Constautinopole, 22 Noemvrie.— Poarta a adresat guvernatorilor de provincie o circulara in care zice că consulii francezi voiese a protege pe Tunisiană reşedinţi in Turcia, dar că Poarta, ne primind tratatu de Ia Bardo, vilayetul Tunis face âncă parte integranta din imperiul otoman. Prin urmare, Tunisiană trebuesc trataţi ca supuşi otomani, şi ori-ce mijlocire şi pro-tecţiune iu favoarea lor trebue a fi refuzată. 22 Noemvrie. — Consiliu de mi-decis eri suprimarea consiliului Sofia, uiştri a de Stat. Sobrania, convocată pentru astă-zi, n’a putut ţine şedinţa, membri prezinţi ne fiind in numer din eausa timpului reu. CRONICA S î IRI TELEGRAFICE Paris, 21 Noemvrie. — Marchizul Tseng a avut o conferinţă cu d. Jules Ferry, preşedinte al Consiliului, căruia i a prezentat noilâ propuneri ala Chinei spre a ivgula cestiunea Tonkinului ; aceste propuneri au fost judecate ca inacceptabile. Madrid, 21 Noomvrie.— Principele moştenitor al Germaniei a sosit azi la Valen-1 cia, unde a debarcat. Berlin, 21 Noemvrie. — Camera deputaţilor Prusiei a reales prin aclamări vechiul seu biurou : d. de Koeller, preşedinte, baronul de Heereman şi Benda, vice preşedinte, Pesia, 21 Noemvrie. — Camera deputaţilor a inceput discuţia proectului de lege Domnu Teodor Stefănescu, actual verificator in casieria de Fâlciu, care a reuşit Ia concurs, este numit controlor fiscal, in lo-eul domnului I. Ciabuchi, trecut in altă funcţiune. D. 0. D. Iorgulescu, care a reuşi t la concurs, este numit controlor fiscal, in locul domnului T. Berea, demisionat. * S’a aprobat ca judeţul Roman să contracteze un Împrumut de lei 47,000 dela persoane particulare, in comptul fondulului drumurilor, plâtibil priD anuităţi, pentru scopul construirei podului pe Şiret Ia Drăgeşti in direcţiunea şoselei judeţiane Galbeni-Bă-ceşti. * Domnu căpitan Constantin Coandă licenţiat in ştiinţele matematice de la facultatea din Paris, se numeşte Ia şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti in postul de repetitor de cursuri, post care a devenit vacant prin demiiiunea titularului domnu A. Ma-nescu. * Domnu Emil Baum, ingiuer in serviciul căilor ferate romane, a oferit ministerului pentru muzeul de antichităţi mai multe mont, te romane de argint şi alte obiecte vechi găsite in ţară. * Domn i Mihail Xanto, proprietar in justul Viaşi-a. bine-voind a construi cu spesele sal.- dune localuri pentru scoale iu comuna Mihăh'.şti şi "Vida-TureuleştL proprietăţile dotnniri-sale, ministerul exprimă cea mai deplină a sa mulţumire domnului Xan-t> pentru interesul ce poartă instrueţiunei rurale. ♦ A apărut o mică broşura : Situaţia comerţului şi tariful de. transport, tipărită prin îngrijirea Camerei de comerţ din Ga-liţi. In ea se poate cili memoriul prin care searatâ cauzele decăderii comerţului nostru şi mijloacele de îndreptare. * Mişcarea pooulaţiunii oraşului Bucureşti in timpul ssptămăniior de la 10 pănă la 22 şi de la 23^pănă la 19 Octombre a fost cea următoare: In rea d'autai septamănâ sa născut 43 băeţi şi 49 fete legitime ; iar nelegitimi 20 bieţi şi 13 fete. Numărul morţilor s’au urcat la 87 din care 46 femei. In săptămâna a doua sa născut 48jbăeţi şi 53j'ete legitimi, şi nelegitimi 15 băeţi şi 13 fete. Numărul morţilor s’a urcat la 714 din care 42 femei. * Se speră că d. Lupaşcu 6şi va desvolta azi interpelarea in privinţa afacerilor de Ia Bordeni, Ungureni (proprietatea minis-trului-călâu Lecca) şi dela Brăila. Se înţelege de sine că se va trece la ordinea zilei. Iu locul d-Iui C. Nebunelii, demisionat, s’a ales ca ajutor de primar in Galaţ. d. inginer AI. Calinescu. # Societatea doamnelor din Focşani a ţinut ieri o intrunire, luând hotărârea d'a infiin-ţa o şcoală profesională pentru fetele sărace. * Se zice că Arhiereul Calistrat Orleanu va fi pedepsit cu inchisoare şi post pe timp de patru ani intr’o raonastire din ţară. Alaltăieri, pe când poliţia cerceta să afle pe asasinul precupeţului găsit sugrumat pe câmpul din dosul Piroteehuiei, a mai găsit intr’un şanţ pe şoşeaoa ce duce Ia Roşu, cadavrul unei lăptărese. Ancă o crima se comisese dar in aceeaşi zi. Poliţia urmăreşte. * Comisiunea internaţionala pentru aplanarea incidentului de la Vulcan s’a întrunit luni la Petroşani. Din^partea Austro-Unga-riei e însărcinat d-1 maior Tbos. Instrucţiunile ce au primit delegaţii Români şi A-ustro-Ungari, sunt de a restabili „statu-quo,“ lăsând ca fondul eebiunei să fie re-solvat de comisiunea iusârcinati cu cercetarea fruutarielor. La urma urmelor, Austro-Ungaria va pretinde guvernului românesc d’a’şi cere iertăciune, fiind-câ finanţii ungureşti au făcut prisonieri pe soldaţii noştri. Veţi vedea că aşa se va inlempla. »«< M. M. L. L. Regele şi R-gina au un oaspe la castelul Peleş din Sinaia pe A. • S. R. dulcele Wilbelm de Nassau, v6ru Reginei. , . . . * 1 Ministrul instrucţiunoi publice a adresat revizorilor şcolari din ţară o circulară ce conţine instrucţiunile asupra aplicării in şcoalele rurale a noului program votat iu ullima sesiuue a consiliului general al ins-trucţiunei publice. & Duminică, 20 Noemvrie, d. P. Albuleseu va ţine, iu sala Ateneului, o conferinţă in beneficiul d-lui M. Millo, betrănul art'st. La 1 Decemvrie, vor ineepe operaţiunile de recrutare. * Rom. Liberă are informaţiuni că in comitatul Borşod, Ungaria, s'a constatat fiiloxera, aşa că mai bine de jumătate ţinuturile cu vii ale Ungariei snnt infectate de acest flagel. Linia Câmpina-Ooftana s’a deschis slaltă eri pentru traiicu de călători, bagaje şi mărfuri de mare şi mică iuţeală, circulând trenurile mixte No.' 81 şi 82. Plecarea din Cămpina la li ore şi 20 minute dimineaţa; sosirea la Doftana la 11 oro şi 40 m. Din Doftana ppaeă la 6 ore 39 minute seara, şi ajunge Ia Cămpina la 6 şi 57. Trenu e iu legătură la Cămpina cu trenurile de persoane No. 19 şi 20 care merg spre Ploeşti, Bucureşti etc. * La Urlaţi boţii fură şi poliţia cască gura. In noaptea de 6—7 curent, anunţă „Resbo-iul“, s'a comis patru spargeri, lurându-se TIMPUL obiecte şi hani in valoare do mai multe litir.e şi fără instrucţiuni, citează faptul, câ mii do franci. Iu noaptea de 8—9 curent in anul trecut d. Hitrowo, imediatul prede-s'a spart chiar biserica, care se tarnosise i cesor al lui Ionin, a echipat o suta treizeci abia de doua zile furaudu-se cutia cu bani I de voluntari şi i-a trimis ajutorul iasurgenţi- stranşi dela generoşii creştini. Politia din Urlaţi este încredinţai» unui comisar, cilruia Urlăţeuii. potrivit apucaturilor lui, i-au dat titlu de paşă. Se poate ea acest titlu sa fie nemerit pentru alte isprăvi, dar căt priveşte paza oraşului tre bue să recunoaştem că e prost paşă ! Direcţiunea regiei, după 'cum se spune, se va încredinţa tot d-lui D. Protopopescu, iar in locul d-sale se va numi secretar general la finanţe d. Bămniceanu, actual secretar la domenii. Nu ştim dacă această combinaţie se va realiza. lor din Herţegovina. Astfel prin această india-creţiune a foii bulgare aflam, cine ne-a trimis pa cap pe acei voluntari, veniţi din Bulgaria ca să sprijinească rescoaia din Herţe-govina.“ Foile austro-ungare cred, că atăt la Viena căt şi la Berlin, d. Giers va intimpina plângeri şi contra altor acţiuni ale panslavismului. Franţa I Comersanţii de beuturi spirtoase aii decis să tie o adunare iu sala Orfeu, spre a se chibzui ce e de făcut in faţa pericolului ce ’i ameniţă. E vorba de fproectul de lege contra beţiei. Cor Ştiri din Streinătate Anglia in Egipt Cu privire la evacuarea Egiptului din partea oştirii britanice, „London Gazette" publica corespondenţa urmată in această [a-fucere intre Sir BariDg şi lordul Granville 8 Baring declară, că garnizoana britanică din Cair poate fi retrasă, apoi zice mai de parte : „In urma consfătuirii mele cu generalul Stephcnson, suut de părere, c3 ar mata ce este acum de 6700 oameni, poate fi redusa la 3000 oameni şi şase tunuri. Sir Evelijn Wood adauge la acestea, că aceste trupe să se concentreze in Alexan dria, unde lesne li se poate găsi loc. La acestea lordul Granville respnnsâ: Guvei nul Maj. Sale aprobă propunerile d-v. şi din ordinul reginei am invitat pe ministrul de resboiu fă aducă la indeplinire reducţi unea recomandată de d-v. şi să dispună, ca ‘V . 3000 oameni, cari vor românea in Egipt sa fie concentraţi in Alexandria. 'Prin evacuarea Cairului, respunderea pentru măn ţinerea ordinii in Egipt se transmite asupra guvernului Kedivial, care in îndeplinirea datorielor sale poate conta pe deplinul sprijin moral al guvernului Maj. Sale." Remăne întrebarea acum : Oare ocuparea Alexandriei va fi provizorie sau permanenta ? Rusia şi Austria Fimd că toată lume aea vorbeşte de pace, •uvd m că e intercuntă şi următoarea no-t-ţa din oficiosul „Pester Lloyd:“ „Toate şlirile din Sofia spun, că, dacă guvernul din Petersburg doreşte o pace sinceră cu Bulgaria^ n’ar trebui să intârzie-ze, de a rechema imediat pe d. Ionin, care a fost unul dintre cei mai periculoşi incendiatori in serviciul diplomatic al Rusiei. Unul din cele mai recente numere ale gazetei oficiale din Sofia 'conţine un articol re- marcabil asupra acestei teme şi drept probă, că agenţii ruşi încep câteodată acţiuni po- FOILETON „Die Presse" din Viena scrie următoarele : “Orleaniştii incep a da tot mai mult semne de viaţă. „Soleil“ publică următorul antieol manifest de Eouard Iierve, ce Ta trimis mai multor foi conservatoare şi republicane : >A venit momentul se iniţiem pe public in o intreprindero politică, fondată de şase luni. La 28 Maiu a. c. s’a format ur comitet, co a luat numele de „Comitet reformist* şi âşi are şediul in Paris, Rue des Pyramides, 3, Comitetul reformist nu e un Comitet electoral. El şi-a propus o misiune speciala, are un scop determinat. Ţara, ce se guvernează prin instituţiuni, cari nu o-ferft garanţiile necesare de durabilitate, nu are încredere in viitorul seu. Această situ-aţiune se poate trăgăni si agrava mai mult căt timp organismul nostru politic nu va fi îmbunătăţit prin reforma adânci, esenţiale şi radicale. Comitetul reformator şi-a impus misiunea, să studieze aceste reforme, şi-a luat drept ţintă, să urmărească realizarea lor pe cale legală. Dela inceputul lucrărilor sale Comitetul a stat in faţâ^a duoâ intrebâri: revizuirea constituţiei şi reforma sistemului electoral. E cert, câ constituţia cată să fie revizuită. E cert, câ legislaţiu-nea electorală trebue reformată. Insă cu ce Afacerea Lambru-Baicoainu să se inceapă ? Radicalii sunt pentru revi- zuirea constituţiei, Noi insă voim să începem cu revizurea sistemului electoral. Cari să fie bazele legei noi electorale ? înainte de toate sufrajui universal. Acest principiu cată să remânâ mai pre sus de ori ce discuţie. Nu e vorba, dacă Franţc va fi o democraţie ; nu poate fi altceva. întrebarea este insa, cum trebue se fie organisatâ această democraţie. Voinţa noastră este, ca parlamentul să fie representaţiunea fidelă a naţiunii Aceasta nu e in momentul de fa-ă. Astăzi ţara poate fi implicată tară voe in cestiunile cele mai critice Cestiu -nea reformei electorale se va infâţişa opiniunii publice şi Camerii deja la inceputul lui 1884. Cestiunea revizuirii constituţiei se va pune de opiniunea pubică şi de Cameră cel mai târziu la inceputul lui 1885. De la aceste două cestiuni atârnă viitorul Franţei. Deci este timpul eă le studiem elementele şi să Ie preparam soluţiu-nea. In campania, ce o deschidem, c# este deschisa deja, după cum sperăm, vom termina cu victoria ordiniii, a mănţinerti sociale şi a ideilor favorabile adevăratei libertăţi;— nu pretindem să fim şefi, ci ne mulţumim cu rolul de eclerori. Altora li se cuvine onoarea să conducă. Noi voim numai să mergem cu avangarda." Reproducem după „Binele Public" următoarea hotărâre a Consiliului de disciplină al corpului de advocaţi din Ilfov contra d-iui avocat Al. Băi-coianu : Anul 1883, Octombre 31. Consiliul de disciplină al advocaţilor judeţuluij Ilfov. Având in vedere pel.iţiunea d-lui Lambru Vasilescu dată coutra d-lui advocat Al. Bai-coianu, priu care denunţi conciliului că numitul advocat după ce in inţelegere cu densul a făcut o ipotecă simulata de 450,000 lei asupra otelului Dacia, ’i-ar fi sustras coutra-inscrhul cei dedese, şi s’a silit a se inbogăti in detrimentul său serviudu-se cu acel act fictiv. Ascultând pe ambele părţi cu susţinerile lor. In ceea oe priveşte competinţa consiliului. Considerând că consiliul este competiute a judeca ori-ce fapt al unui membru din barou care ar atinge dimnitatea caracterului cu care este investit; chiar când faptele ce i se impută n’ar fi fost comise in eserciţiul profesiuni sale de advocat; că ju risprudenţa franceză este stabilită in acest sens ; In ceea ce priveşte fondul, Având in vedere câ din desbaterile ur mate înaintea consiliului şi din actele pre sintate resultâ in mod netăgăduit că ipote ca de 450,000 lei sus zisă a fost in parte simulată. Având in vedere câ faptul d» a pârtiei pa la confecţionarea unei ipoteoi fictive de natură a pricinui paguba persoanei a treia constitue prin sioe iusuşi o abatere de la datoriile profesionale ale unui advocat Considerând insă că de şi Bâicoianu a comis faptul acesta, gravitatea lui se intrme-iazâ prin declaraţia sa ulterioară făcuta la Tribunalul de urmărire înainte de ori-ce somaţie a d-lui Lambru Vasilescu, declaraţie, prin care a arătat care era creanţa sa reală in această ipotecă. Considerând asemenea cele-I-alte imputări făcute d-lui Băicoianu, ce nu s’au probat îna- intea Consiliului. Consiliul, peutru espusele motive şi pe temeiul Art. 11 şi 13 din legea organică a corpului de advocaţi, declarându-se corn petinte a esamina şi judeca această afacere. Hotărăşte a se aplica d-lui advocat Al. Băicoianu pedeapsa imputării ; Dată şi citită in şedinţa pubică in sala şedinţelor Trib. Ilfov, secţia I, astăzi la 31 Octombre, anul 1883. G. D. Vernescu, Al. Trişcu, Ion Laho-vary, Em. Protopopescu Pake. G. Stratilat. D. G. Meitani a fost de osebita părere a se declina competinţa consiliului de dis ciplină şi in definitiv a se apara de pedeap pîrîtul. să întrunirea advocaţilor Luni seara s’a ţinut a treia adunare g corpului de avocaţi din Ilfov, sub preşedinta D-lui decan G. Vernescu, asistat de DD. PARTITELE PAFNUŢIE BE LA MONASTIREA PUTNA. (*) Spunea moş Arsene Hăncu, stareţul din Pangăraţi, care-a fost străbun bunicăi, că pe cănd era. el te-ner sedusese la Suceava ca să-şi cumpere luminare pentru ziua Paştilor. Şi mana el pe Surica la o teieguţa stiimta, şezănd in fund moş Răpeau (Hagiu) cu hagiica lui ; car el sta pe-o scăndurică dinaintea tele-guţei, cu hăţurile ’n mănă şi cu-o puhu de canepa fără noduri i şi avea Surica un mănz cu sgardă legată la gat si un gavan de lingură, căml in urmă cănd pe laturi mănzul, sprinten şi sburdalnic. Si venind de la Suceava inoptează drept la Putna, unde-au (*) Dupe Convorbiri Literaro fost găzduiţi bine de ecoconomul cel mare ! ear Arsene fiind tânăr se culca afaiă n căruţa, dinaintea trapezei să păzească pe Surica şi pe [mănzul de lângă ea. Şezănd culcat iu teleagă, tot uităndu-se ia stele, se scoală să se mai poarte, gendindu-se tot la Paşti, pe care le aştepta el, povestea vorbei : ca pe ziua Paştilor. Şi aşa umblând el prinprejurul bisericei, noaptea singur, căci toţi dormeau prin chilii, se sui in clopotniţă pe nişte scări vechi şi strimte; dar suind vr’o căteva, dă de-o fereastra in perete. Fereastra numai cu gratii de fier, lungiş şi ’n cruciş, fără geamuri, boştiură, Şi cănd se uită el bine pe fereastră, ce să vadă? O chilioară pustie şi veche, şi întunecoasă, in care zări o umbră de călugăr^ nalt şi sdravăn cu barba căt două găşte, şoptind felurite vorbe blânde şi cuviincioase, pe care şi le zicea el, ca laude şi mustrări, roată una după alta, căt se părea că ni i singui. Aşa n sfârşit: ce era ? Un călugăr in chilia lui, care şoptea priinblăndu-se ; — „Ei ! Aşa.......Halal de tine ! Paf- nutie vezi ?.. Aşa ! Cuvios !.. Cinstit !.. Vezi bine? Aşa.., Da!.. îmi placi şi mie !., Hala! de rasă !. metanii !.. de comanac !.. şi de barbă ! Aşa. . . zic şi eu... călugăr! Călugăr, şi s’a sfârşit ! Vezi ?... Aşa Pafnuţie ! — Da !— Le rupi pielea la toţi ! Eşti cinsti-lt! Eşti cuvio-os! lipi cu mi-inte! Da!.. Vezi bine! Se b ..-ură toţi părinţii, cănd te văd căVşti cuminte ! Da-a!.. G. Stratylat, K. Meitani, I. Lahovari şi Al Trişcu. De astă dată, inţrunirea a fost foarte numeroasa. Constatăm insă cu părere de râu că multe individualităţi marcante ale Barou lui străluceau, ca şi la precedentele convocări prin absenţa lor. Care să fiă causa acestei stăruitoare indiferenţe din parte le? Puuem întrebarea, lăsând fie-câruia sarcina de a respunde. D. Meitani, care a cerut c«l d’ăntâiu cuvântul, a fost ascultat cu plăcere |in es-punerea ce a făcut relativ la drepturile datoriile ^avocaţilor, la consideraţiunea prestigiul de cari se bucură barourile in toate Ţările ci vi I isate. Oratorul a adus minte in mod foarte nemerit cuvintele pronunţate de Leopold II, regele Belgilor, cu ocasiunea inaugurârei palatului de justiţie din Bruxela: „Dintre Domniile voastre adese-ori, imi iau pe miniştri mei", a zis suveranul adresându-se corpului de avocaţi. Din nenorocire, conclusiunile la cari a ajuns D. Meitani au fost primite eu o generala şi, fiâ-ue ertat a ’i-o spune, legitimă defavoare de auditoriu. Simpaticul avocat a conchis, in adevăr, câ trebue să sancţio. nâm toate inscrierile ilegale făcute pSnâ acum de diferitele consilie Şde disciplină din ţară, şl să ne mărginim a lua precau-ţiuni numai pentrn viitor. Dupâ oare-eari observaţinnl formulate de DD. Sândulescu-Nânoveanu şi Danielopelu şi in urma propunerei D-lui Chebapcea de1 a se face o lege interpretai ivâ in privinţa art. 4 din legea constituirei corpului de avocaţi, a vorbit D. Vernescu. Onorabilul decan a inlâturat de Ia inceputul cuvântărei sale chiar, şi cu drept cuvânt dupe noi, ori-ce amestec in caşul de faciâ, fiă din partea Camerelor, fiă din partea guvernului. Legea este destul de clară in disposiţiunile ei, şi n’are trebuinţăâde nici o interpretare : ceea ce ne interesează eţŞsâ fie aplicată cu sinceritate in litera şi spiritul ei. Pentru aceasta oratorul a propus inţrunirea unui congres al tutulor con-silielor de disciplină din ţară, care să aibă de scop respectarea acelei legi. Propunerea D-lui Vernescu, pusă la vot, a fost primită in aplausele unanime ale asistenţilor. Vom anunţa in curând epoca intrunirei acestui congres (Dreptul) au un caracter românesc destul 11- i !>■ lei: bine păstrat, fiind marea majoritate a populat;, unei de origine romană. Afară de „„ descrise, mai enumerăm: Mălăeşti. Floarea Tei, Coşarca, Slobozia, Buturn, Perperit Goinna, Siclia, Corotna. Cioburceni, âp*| Carugacia, TaşIU, Dor ţ-aia şi alte mnlM care, toate sunt mari şi bogate, avă^’ după cum am văzut, unele din ele 1200 case. S mai află un număr foarte im de Romăm şi in oraşele de peste Nistro ca element important al populaţiunii, as| fel in: Tiraspol, Grigoriopol, Dubasari 0& na, Pavlovka, Anania, şi altele. Sate moldoveneşti se mai afiă incă foarte multe şi in gubernia Podolsc, in care a meDe elementul predominant a populaţiunii este romănesc; nu mai puţiu se găseşte f in oraşele acelei gubernii pulaţiune romanească. Această populaţiime română, aşezată şir pe malul sting al Nistrului, in aceste două gubernii, trebue deosibitâ de coloniile de Români, care se află in alte părţi ft|l Rusiei, şi acăror origine este mai apropiată. Asemenea colonii se găsesc in vecinătate de Elisabetgrnd, unde satele, pe lângă numele lor se mai numesc âacă şi roata *) I, roata II, roata III, si aşa mai departe, pănă^ la roata XII; tot ast-fel se mai afli, Români imprăştieţi prin Crima ce chiar pănt 1 «r f, o )mpor:aută po BUSTUL LUI BOLINTINEaNU Comitetul de iniţiativă pentru facerea bustului poetului Bulintineanu, face cunoscut eâ numitul bust este deja modelat in pământ de d. Sculptor Georgescu, şi că spre a se cumpăra materialul necesar efec-tuirii definitive a acostui bust, roagă pe acele persoane cărora a trimis liste de sub-scripţiuni, să Ie inapoeze cu ori-ce resultat pe adresa administratiunei societăţii Literatorul, strada Stirbei-Vodă Nr. 30. O călătorie in satele Moldoveneşti 1) din Gubernia Cherson (Rusia). II Toate aceste sate, pe care le-am văzut» 1) Din „Convorbiri literare" Ba chiar şi..,. Egumenul...- Părinte Ie stareţul 1 T-hi-iha !... da ăncă ce fel ? Şi mai naiute de toata, Pafnuţie! Chiar eu insurai, suut prea mulţumit de tine ! Da-a !.. Să ştii !... Eaca, aşa !.,, Aşa... sameni a călugăr ! Halal şi de monăstire! Ba chiar şi de Dumnezeu, că are aşa călugări! Da, da, da. Pafnuţie! Las!... că ce-ţl spun eu... tu... ştii tu !.., Nu ştii tu cum trebueşte să fle un bun călugăr? ştii Pafnuţie !.. ştii bine!,.. Ş’apoi ăncă ce fel ştii !,.. He-he! la aşa cum eşti! Uită-te singur la tine !... Ei !.., Nu-ţi şede bine-aşa ? Mai bine, ce mai pofteşti ?... Eşti liniştit, şezi cu minte, pacinic, nemustrat de nimeni, nevorbit de rău de nimeni, şi mai mult de căt atăta: iubit de toţi părinţii! D apoi ăncă de egumen!—Părintele Stareţul!—Ce mai zici?... Aşa şi este! Aşa trebue să fie un călugăr cum se cade, ca tine Pafnuţie !.. Aşa, cum eşti tu acuma ! Vrednic ! Cinstit !.,. Aşa-mi placi! Hm!... dar tu... diavole j spirit diavolesc ! Ţi-oiu da eu!,., rachiu ademenitor1 Hm! Te uiţi de după sobă?.. Mai rabdă! şezi acolo!.. Urci să mă ademeneşti?.. Lasă. lasă!., şezi acolo! Crezi tu că Pafnuţie.,,nu! te ştie ce gândeşti?... He-he! te ştiu de mult ce gănd ai!.. Decănd am eşit din mama! Crezi că nu te cunosc eu?.. Las pe mine!., şezi acolo! Taci Pafnuţie! Dă-i pace, şi fii bărbat, fi călugăr; aşa. cum te-arată chipul? Nici nu te uita la dânsul! Lasă-1 după sobă-aeolo! Ce-ţi pasă ? Tu eşti călugăr, cuvio-os, cu ’nfâţoşare, plin de dar dumnezeese! Ear el, decăt un rachiu drăcesc, mai poate fi alt-ceva Tia-ră! Bvi-i Satano! Taci acolo! să te mişti cănd te-oiu rpişca eu! Taci Pafnuţie, fii sdravăn, nici nu te uită Ja dânsul ! Tu poţi să-l trăn- prin Caucaz. S ar parea ca aşezările Românilor in a» ceste părţi, si cu deosebire acele din gubernia Podolsc, işi au originea de pe tim-i pul lui Duca-Vodă in a treia a sa Domnie- I la anul 7187 (1679); căci acest DomnŢl după cum ne spuue cronicarul Neculai Cosim*), primise de la împărăţia turcească „şi hatmănia la Ucrania, dăndu i şi buzdugan acei ţări". De unde apoi, el se intitula: Gospodar ze mai Moldavskroi i ze mai Ukrainskoi. Mai adâogă cronicarul: „Şi tot intr’acest >an au mers Duca-Vodă la Nemirova cu „Doamna sa şi cn ginere-seu, şi cu multe „gloate, şi mergând, apoi intorcându-se pe »la Soroca au făcut case domneşti, cu b~ „ciuii de peatră la Ţigănăuca, irnprotiv. Sorocn peste Nistru, şi alte case la Peş-„tere lângă Buh, aproape de Nemirova; eară la Nemirova au început a-şi face „stupi, vaci, oi, pluguri de boi pe la[toate „târgurile, pe de ceea parte de Nistru, dară „velniţă de holircâ, de bere şi de altele, „cumpăra miere şi domnească ce era şi „ducea la Ucrania de făcea mieduri de »vindea, şi ori că avea in gănd să se mute „acolo, cum şi era cuvânt intre oamenii „lui, cum să părăsească Moldova şi să se „muie, cu toată casa lui, la Ucrania, si de »acolo să tragă la Moscu." Cronicarul Neculai Muşte*) dă altă versiune asupra acestei strămutări a Românilor din Moldova, peste Nistru. In loc de-a o atribui unei colonisâri a acelor părţi de câtrâ Duca-Vodă, după cum spune Neculai Costin, el dă ca pricină acelei strămutări, fuga Romanilor peste Nistru, diu causa jafurilor lui Duca-Vodă. EI spune: „După „ce au venit Duca-Vodă la Iaşi, indata ea-„ră au inceput a sili pe boeri şi pe toată »ţara, şi a asupri cu dăj’di; şi fugei oame-„nii la Ucrania peste Nistru, şi nici zlo- »taşn nu putea să-i oprească şi zicea oa *) Numirea roată au remas dela miliţie. Regimentele eliberate, sau roatele, au întemeiat acele sate. *) Cogălniceanu, Letopi-iţile, Iaşi, 1852 ton II p. 24. *) Loc. cit tom. III, pag. 23. teşti odată, să-i vuească coastele ! . . Ei, dar asta-i vitejie ? . . Asta ar fi mişelie ; căci, a nu avea cu cine să te lupţi, nu eşti voinic !... Dar să-l vezi tu că el crapă şi vrea să te mişelească... ear tu nici te uiţi la dânsul 1 Aicea-i tot «meşteşugul. Ho he-e! Las că ti-oiu da eu ţie ! Na ! Pot să te leu şi ’n mănă, dar... degeaba ţi-i măi nene, nu te beau, să ştiu că crăpi! Da ce crezi tu, că sunt fleac eu ? Ţi-ai găsit!.. Pafnuţie numai iinu-i, cuvios, cu ’nfătoşare! Nu-i vorbă, că toţi părinţii gustă c-ăte-un păhărel; ba chiar şi egumenul, părintele stareţul! Ei! dar... unul are noimă! Unule fiulFecioarei] „Mesia. Dumnezeu mare!“ Aşa mai merge, vezi bine!.. Ha-ab, da bun âi! Mă miram eu de ce-1 beau pănă şi părinţii! Dar e şi bun, n’ai ce-i zice! Şi sfântă să-i fie măna celui ce ni’la dat pe pământ! Pafnuţie, ce mai zici tu? Aşa-i că unul... s’a du-us! Halal să-i fie, că-i bun! Şi par’că te „’nveseleşte! Vezi. Căte unul e bine Pafnuţie, nu-i aşa? Fi, da deacum de ajuns! Nu cum-? IViPţ'L loe, că Duea-Vodâ nvea găud >!e păreţii dela răsărit icoanele, Te cu flori. In odaea din stânga, icuitori stau stativile de ţesut pănză. fere aspectul caselor e frumos, păliţi, ograda curată şi incunjurată , nvSud, cele mai multa din ele, i» emnic, pentru păstrarea vinului şi rl| rilor, şoproane pentru vite, coteţe, t altele. Tjrii sunt buni gospodari şi foarte i, indeletuicirea lor de căpetenie tăria; in ceea ce priveşte starea lor itfj. ei stau foarte bine: mai fiecare 3*re împrejurul casei sale grădină ir ^ di cori şi sămănături de tot soiul eţliinri, îddestule pentru hrana casei; n si doi cai, şi alte vite; cei mai au căte două, trei părechi de cai, :e părechi de boi, vaci, oi, păsări, li altele multe unelte, pentru o gos-mtreagâ. je deşi bune gospodine, lucrează ca şi bărbaţii. iii peste tot sunt frumoşi, trăsetu-regulate, la trup nu prea mari, ului mai mult negru şi tufos, aspru al vieţii i-au făcut chiloşi naţional romănesc putem zice că ţi Papiu Ilariau, Tesaur de monn-i itorice. Bucureşti 1862, tom. III, I • l-de !... De ce nu? Hei! Ba, nu1 piutie, nu, nu !... Mai calcă-ţ anale 1 Lasă-1, mai lasă-1. Ta' Hi-i pace ! Ia te uită, că plesnea ’ntr’BnsuI de ciudă că 4'ttşti! Vezi ? vezi ? vezi Paf-■ţ Jla ha-ha-a l Aşa te voiu ! Fi! t Pafnutie ! Nu te da, nu te aci aşa binieau Sfinţii pe dra-1 patima ! Aşa-a da ! Hei ! Ce fra, trebue să ne luptăm ! Vezi ? «lai de tine ? Cu toate că, nu #* ! Al doile tot nu strică! Doi 'tălpii râului! Hai! Ha-ha ! Da bun ei ! Ai supt şi pe-*4 a; dar deacum e deajuns ! Ce ! Şi eaca vezi! Par’că nici atins ! Ti-ti-ti, ce bine-mi pa-par’că nici Fam vezut! 0 să-l Ir| ul de ciudă ! Lasă-1, c’aşa-i Să-l ţii strins in fr6u ! Ra-ălos ş’al năibei ! Las Pafnu-, tot tu ! Cine-i cuvios şi vred- I • tine, Pafnutie? Rachiu-i dra-ihicioare! Nu vezi tu, Pafnutie, II li mai face cu ochiu ! Hă-ă ! u' ®s, că-i vii de hac ! and e pe-aceea, tu poţi, Paf- 1 r s a perdut cu totul, atât la bărbaţi căt şi p reme,; locuitoni sunt imbrăciţi parte ca Kuşn parte ca Bu'garii; din imbrucăminiea naţionala a remas pălăria împodobită cu vazdoage, ca o poartă flăcăii ce au să se însoare. La unele femei şi fete ?e ve,ţe c;ţmeşfl pusuti ci desemuuri de diferite colori, ea insă nu are caracterul altiţelor cărne/elor noastre, ci unui malorosian. M ilte f-raei bătrâno poartă pe cap un fes alb*) de pănză, deasupra căruia se pune un col ic, de peteci, Şi peste aceasta un te-temel, inrăt acoperă fesul de nu se mai vede. Duminicile şi ser-bătorile, ele pun pe cap ştergar alb. Unele se leaga pe sub fălci cu »oente“, nişte bande ănguste de pănză albă, pe c re suut cusuţi bumbi mici albi de cămeşă, sau nişte mărgele albe. ■, In genere, locuite ii sunt foarte evlavi-oşi. Iu toate satele, bisericile sunt mari. frumoase şi bine iutreţinute, slujindu-se, bine inţeles in limba rusească. P,eoţ.ii îndeobşte stau bine, avend case irnlămăuutice şi spaţioase. Şcolile sunt bine întreţinute şi populate, in ele se predau iu limba rusească de la luna Octorabre până la Maiu. IV Convorbi o d cu mai mulţi bătrâni despre vechimea acestor sate, ei mi-au spus că uu ştiu decănd s’or fi aflăud prin acele locuri, dar că ei au apucat povestiudu-se ca diu neam in neam, au fost locuite totdeauna de Moldoveni; apoi cercetând mai departe, credinţele, datinele şi năravurile lor, le-am găsit fără nici o deosebire de credinţa locuitorilor din Moldova; aceleaşi obiceiuri la nunţi: peţitorii, vornicei, conacarii, oraţiile, ertăciunea, peteala pe capul miresei, cântecul »Taci mireasă nu mai plânge*, masa mare, darea cu puştile şi altele; la inmor-mSntări, ducerea mortului la groapă cu bocete, de cătră femei bocitoare, aruncarea cu ţerănă peste mormSnt, căod se zice: „să-i fie ţerăna uşoară* şi altele. Credinţa iu strigoi, in descântece, in vrăji şi farmece şi altele; poveşti cu balauri, cu smei, cu lei-paralei, cu feţi-frumoşi şi cu perul de aur etc; cântece, care încep cu ,frunză verde", aceleaşi jocuri: hora pe care ei o numesc şi ,de danţt, de brâu, corăbiasca, etc. Pănă şi in sistemul măsurilor, ei şi-au păstrat ancă cuventul de oca. Această asemănare intre poporul român, din părţile de dincolo de Nistru şi acel din Moldova, se mai vede şi in limba pe care o vorbesc şi care înfăţoşează toate caracterele felului do vorbire a Moldovenilor, aşa d. e. ei nu pronunţă cuvintele cerc, cinci, cine, ci mai a lene, ca şi Moldovenii, precum: şerc. şinei, şine; asemenea pe v, in-ainte de i şi e, ăl pronunţă cay'i, aşa: viţel vita, vin, priveşte, devin la ei jiţel, jita, jin, priveşte. F înainte de e sau i, devine li precum: her, hin, kiere, hiertură. La plural schimbă pe p înainte de i, in cM, precum lncki, pochi, ochii, etc; pe n iuiţial ăl moaie, ca in sinetul italian gn, aşa ei zic: guitropolie, gniere, in loc de mitropolie miere, mire etc.; ear pe b iu g, aşa: ghine, ghir, ghirueşte etc. deaseraene locuţiuni particulare Moldovenilor, precum: m’oiu duce-me, vin incoa, măi Gbio, (Ghe-orghe) etc. Dăm aci mai multe cântece populare, ce le-am aduuat prin acele locuri; ele au o asemănare foarte mare cu ale noastre. Multe din cântecele şi poveştile spuse de locuitorul Puşca şi femeia lui Ion Pojar din satul Iasca, aveu aşa de mare potrivire cu cântecele noastre, incăt m’a pus in mirare, şi intrebăndu-i, dacă nu cumva au fost vrodată pe la noi prin ţară, mi-au respuns că, ei nici-dată n'au trecut măcar *) In timpurile vechi cucoanele noastre purtau fesuri albe şi deasupra lor testeme-luri de Ţarigrad, impodobite cu bibiluri. Mulţi din betrăni işi mai aduc aminte incâ despre aceasta. (Vezi şi Alexandri. »Poesii populare". Bucureşti, 1866, pag. 268). nutie, foarte bine... Hm ! Ba, tot nu ! Prea degrabă ! Nu te sili, că ai vreme şi pentru Sfăuta Treime ! Tri feţe Dumneezeşti! Şi ăncă mai stai la gănd ? T-hea-ră ! Pentru prea sfănta Treime ? Nici nu-i vorbă ! Ha-aiti! Aşa ! Acuma v8d şi eu bine, că ţi-ai făcut datoria cea mai sfântă de p< lume, Pafnutie 1 C’ai ajuns, ferici precum te afli, să ’nchini şi Sfinte Treimi ! Aceasta sfăntă chemare, Paf-nute, o fac numai cei Jesăverşiţi călugări, schivnicii lui Dumnezeu ! Căci. cine-i vrednic sil facă voia Prea Sfintei Treimi ? Numai tu Pafnutie ! Tu eşti alfa şi... nu vita... vita las-o la pustia! Tu eşti alfa şi omega, începutul şi sfirşitul, do la Cana Galile-ei ! Povestea sfintelelor cărţi a evan-gheliştilor ! Patr... Da ! Patru, chiar patru 1 Da-a! Vatra evanyhelişti! E-ei, apoi nu poţi să-i laşi pe evan-ghelişti de-oparte, că sunt cogemite-p:itru ! Hai ş’al patrulea !... H-ah Doamne ! Da bun 8i ! Uite, s a du-us! Par’că nici n a fost! Halal ! Aşa călugăr... halal! Ei, da... după evanghelie, vin Cinci cărţi ale lai Moise. Nistru iu BasTabia, dar oă aşa le-au auzit şl ei dela părinţii lor, căntăudu-se şi po-v.euindu-se. A da la lumină toate cântecele ce le-am adunat, credem că ar fi de prisns. fiindcă n am face alta, «iecăt să dim acele ce sunt a-ităzi |iubli/i 5°/0 > Municipale .... 831/.. 84 - 10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO 1. 238---- 233 --- 5°|0 Scrisuri funciare rurale. , . 9H/, 92'1, 7°/o , rurale..... 102i/a 1031/., 5°/o Scrisuri funciare urdane . . 87.' 88- 6*10 > > > 98i/„ 99--- 7°[o » » > IO2--- 103- Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 331/ Acţiî Bănceî Naţion. Române 25O 1. 13q0 134 S » » Soc. cred. mob. rom 250 1. 202--- 2 04 --- » * Rum. de construcţii 5001, 238- 242- > , de Asig. Dacia-Tom. 300 1. 44g--- 453--- > > , Naţionale 200 1. 258--- 262- Diverse Aur contra argint . . , . . 2.45 265 > > Bilete dc Banque . . 245 2 Fiorini val<5re austriacu .... 2 9 2 11 Mitrei germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99i/aj 100' , Ânunciu Important La Institutul Medical de Hydrothe-rapie: pe lângă cele-I-alte servicii, s’au mal adăogat şi un serviciu special de băi de nomol de la Lacul Sărat, din districtul Brăila. Direcţiunea. Ta-ci! Fă-te mort! Nici numai crăc-ni ! De nu ţi-ar eşi vestea ’n lume, ca de „Popă Tuns"; că-i poznă ! Pafnutie, rSu te porţi! Ti-i-hai/ Fugi taci ! Te-am urât ! închide ochii şi taci, să nu te vezi nici să te-auzi ! Bine, eu te ştiam vrednic şi căml colea.,. A-ferim! Unde ţi-i cuvioşia? Aşa-i că te-ai mişelit ? Vezi ce ţi-a făcut rachiul? Nu-ţis puneam să nu-1 atingi? Ai păţit-o ? Ce să-ţi fac ? Nu ştieai tu co-i rachiul ? A-.şa ! Ştieai foarte bine ! Deacurna rabdă şi taci, pănă ţi-i spăla ruşinea! Dar bineeă n'a fost zioa, am să le spun c’au visat! Culcă-tc şi dormi acuma ; dar să nu mai faci ! Auzi ? Să nu faci, că te-ai topit !“ Astfel, spunea moş Arsene Hâncu că era viaţa Părintelui Pafnutie de la monăstirea Putna şi se credea fericit pănă la sărfşitul zilelor lui. E. Baicun. TIMPUL \v BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI Onoemb. 1882 Al o t i v 19 ocfomb 1883 5 noemb. 1883 1 2204538 3 p-oa (Monedă metalică şi ling. 3577245r 34807569 2896114 3 11 (Bilete hypotecare 2545125C 25452020 Efecte de incasat 5197171 2492809 1006557( 3 Portofoliu(Efecte rumâne^ti 1351753S 13717562 1047039C (Efecte streme 676024S 6861794 2481137Î !■ Impr. garant cu Ffec. de Stal. 29523214 29971444 11025729 Fonduri publice 11928680 11978051 Rentă Fond de reservă 514702 514702 812400 Imobil 903951 903991 332860i Mobilier & maşini de imprim, 219894 220033 215390 Cbeltueli dc Administraţie. 151811 174600 Deposite Libere 10346440 10245040 Conturi curente 40042508 22662815 444 î 7605 Conturi de valori 1410705 1384240 148057951 1* U M i V 181750560 172246769 12000000 Capital. 12000000 12000000 888933 Fond de reservă. 514702 514702 88598770 Bilete de bancă în circulaţie, 99245425 96858610 813193 Profit & Pierdere I semestru. 1123145 1123145 458775 Dobân. şi Benefici div. II semes. 531770 563986 Deposite de Retras 10346440 10245040 Conturi curente 57421528 50480457 45808280 Conturi de valori 467550 460829 148057951 181750560 172246769 1 CĂILE FERATE ROMĂNE THE SINGER MANUFACTURING COMPANV FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI YEFHIÂ DIN LUME DE MAŞINE DE CUSUT u i* I !.a !.» La L» PLECARKA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Ca Inetipara^i* la i# Maia 188*. BMl«. R-Sini, F«r«ini, Miriştii B»cin. Roman, laţi, U»l»ţi ş Brăila (traa ac( c*!#rit) i0 #r« 4f minat# Miri. Ploajti (Smaia. Prodoal (Boain. R-SUrai, PM-!“"• Mirişti, Brăila, Galaţi, (iran CU) o a e C* co o < Ui Ci ro Din propria noastră fabrica ^i'une recomandăm pentru sesoik |de Iarnă : MODERNELE PALT6NE DE COCIMEN MOTAGNAK etc. 00S ITUME VESTON FANTAISIF. PANTALON HAUTE-NOUV EAUT1 GELETE BROSOHE ET LUTHE. BLĂNI DE VERITABIL SCONtf IŞOPP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SA00URI DE VfiNĂTOARE I MANTALE DE LIFTIOĂ ET IMPERMEABILE. CAVALERUL DE MODE _____: j MAGASIN fondat in 1879 iv'E^a-^SXItfTJXj DE ţ-3'VS GG \ Titrai Naţioiw Bncurejti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAN VIS-Â-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că p$ lingi mrti-oclele neceiari la mcnagiul casei, au importat i$ la oelo mai buna o«se urmitoarelo Biuturi fine. Anleet dublu de Olanda. Aniiet de Berdeaux. Absent de Sul* Ananas de la Martinlţne. Banane de la^Bajeia. BenedUtin-Bitter de Cblua antlfebrle. Biter din via Prevldenzel antl Celerie. Chartreuz, alb, gtalbln, şi Verde de la grand Chartrenz Franela. Cnrase de Olanda, alb, verde şl orange sec, de la Vimand Feckin Flpermint, verde, galben, şi alb de la Get. Frerts din Francla, Cegnae vleux, Cognae lin champagne, din Cegnac. Llqnemrl tet felnl de gnetnrl de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastiei de Hie, Maraschine Ţuică Naturală. Remuri adevărate din Jamalqne. Ananas Arae de Mandarin. Pnneh in Cognae. Rhnm şl ln Xlrseb. Slibeviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cetnarl, Odo-beştl, Drăgăsani şl do Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştU^^ os. Cu stimi, D. G. MOCLANU. A n unei »i La magazinul de prgint&rie, de pe calei. Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ăncâ a se auri, a se arginta şi a so spftla orce obiecte de metal preţios. M. Minlesen. HF \/UM7ADr pfi preturile foarte UL VC.llZ.nnL efiine doiie locuit virane, unul situat in strada Radulescu NI 6, având 8 şi juni. stânjeni faţa şi 18 lui» gimea şi altul in strada Laboratorin No. A având 40 st&njeni faţi şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la admiui| traţia acestui ziar. INTERNATUL DE BAIE I AL D-LUI Heliade Radulescu 15 il>liografîe Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere Codicele comanale complecte, coordonate şi anotato de DimitneD. Păltineauu. Preţul 4 lei. situat în localitatea cea mal sării tosă; în grădina Heliade, piaţa Moşilor, primesce orl-când elevi StuJ diele se fac după metodele co o mal mine şi conform program Nor scotelor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea orl-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii.