VINERI 11 NOEMBRE 1883 V <1 mi ni ţi a, Oalea Victoriei I^Tr. 82. iro to«H ţiu-a, pe an . p» ti luni . m 3 Innl ii atmnilUtf pc an iînntal. .» priimusc I» lăminuliriţi Capitală IO bani nnmărn Districte 15 bani număra \ retor : M PALEOLOOU ANUL AL VIII —No. 248 ANUNŢURI ŞI INSKKŢI) l*ini» 30 lit.rtr»' petit pag. IV. 40 pag. Iii . .1 f»0 a , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA' STIRBEI-VODA Kr. 2. # l’runţnrita ji i?i»er^tt)e ae priisiesc "ncureştf , h Administraţia Z’.aruiaî u Vlenu, !& biarourile de nniinţnri JJeinrii Suiialsk, Wollzeile 12;—A. Uppelik, Stabil-atoin 2; -I'nris, C. Ad&m, rne Clement; ^ A Lorett, rae S-tei Anui 51. HfrUnrilp» npfrunciiifc j.n prin»! flannscrlHoItA n^lmpr im a te ard. ponfurm articolului 5 din Statutul funie penii u reprezentaţiunea .cenţi a partidului Conservator, am ore a ruga pe D-nii membri părtini Conservator să line-voiască a lua j'te la adunarea generală care va ia loc in seara de 15 Noemvrie 8 seara in saloanele Clubului. Preşedinte : Lascar Catargi. SUMAEIU trrtlcolul de foud ; Interpelarea Stîltcscu tiri telegrafice. rminia. f .nica; Cor. •* * ma dc Mugit S&tul-Nou. Reporter tiri din nlrlinAtate. lin dealul Mitropoliei, bn spectator. •natul: Un Spectator iprivile dlui Chiţu, Piperuş >ia r.alaţi. Ego. neta tribunalelor J). R. dri teatrale: Cor Rţime ţtiri. ‘ileton ; O Decepţione; Demroc. liiicnresii, 10 Noembre 1883 D. tescu 'şi-a desvoltat, ieri, in-,‘pelarea relativă la integrarea in ficţiunea de preşedinte al tribuna-ni comercial de Dolj a d-lui Străm-nu. !Un public destul de numeros şi |(i cele mai alese asistau la aceste bateri, cari promiteau atătea pi-ite revelatiuni pe socoteala mora-Itii partidului de la guvern, unriositatea naturală a auditorului >st insă înşelată, in parte, prin ne-nirea d-lui Chiţu, reţinut la Cameră, fcis d. preşedinte al consiliului, de ă interpelare. Poarte problematic s’a părut chiar filatorilor dlui Brătianu motivul încât pentru a scusa deserţiunea ui ministru de la postul său in ora «ricolului. Ori cari ar fi condiţiunile in cari ifost desvoltată, interpelarea d-lui ţâtescu este plină de învăţăminte ntru ţară, şi de aceea ne credem •tori să stăruim asupră'i, căci ea taţine înfierarea unui om care a £ njit pentru tot-d’auna demnitatea s ministru cu care fusese investit zugrăveşte cu vii colori colectiviza politică din care face parte. A trebuit, in adevăr, ca d. Ion Bră-Inu să stea la guvern aproape opt ni, pentru ca să asistăm la această Ipalifreabilă comedie a unui judecă-r dat afară din slujbă de un mini-u u sub acusaţiunea de falsificare in yte publice şi reintegrat de succe-ţr.ul său cu menţiunea : „demn şi ftogru magistrat" ! Toţi ’şi-au pus întrebarea : care n cei doi titulari ai justiţiei amin-v—Şi expresiunea să nu ne sperie, ei ea a fost pronunţată in gura liare de la tribuna Parlamentului ro-, Jj'Vn : fiind date obiceiurile curente, * |J minţi pare a fi lucrul cel mai na-ifal din lume. D. Stătescu a avut acest merit, pe «re nu ne gândim a ’i-l contesta cu actele şi dosarele tribunalului j1 mănâ, a dovedit fără posibilitate e îndoială că acela care a spus minuni, in această scandaloasă afacere, iost d. Chiţu, continuatorul porto-•liului său ministerial, „amicul“ său oblic şi privat. „Ou mâhnir > in suflet aduc aceste fapte la tribuna Senatului11, a zis oratorul, la inceputul euvăntării sale. 0 credem şi noi. Asemeni turpitudini nu sunt de natură să dea o înaltă idee despre sentimentele de moralitate şi de respect către sine ale ministrului care şi le-a permis. Ele dovedesc, din contra, o totală lipsă de pudoare politică şi un dispreţ nemărginit pentru opiniunea publică. D. Stătescu a vorbit mult şi bine; posiţiunea ’i era uşoară faţă cu un ei-coleg, care, dat de gol, a recurs la cele mai copilăreşti subterfugie spre a scăpa din încurcătură. „Prin temperamentul şi prin simpatiile mele, am fost şi sunt magistrat; şi d. preşedinte al consiliului este de faţă spre a vă afirma căt de meticulos am fost in tot-d’auna când era vorba să iau vre o măsură disciplinară in contra vre unui judecător11. Alusiunea privea direct pe d. Chiţu, care nu se sfiise să declare, iu Cameră, că raportul relativ la destituirea preşedintelui Strămbeanu nu fusese nici redactat şi nici măcar citit de predecesorul său. „Cu ocasiunea acestei insinuări, a-daose interpelatorul, un domn deputat m’a ridicat la înălţimea de bey-zadea. Eu cred insă că, astăzi, şi beyzadelele citesc hârtiile ce li se presintă, înainte de a le iscăli.11 E greu de reprodus figura prinţului Dimitrie Grhika, care presida des-baterile, la auzul acestor amabile cuvinte. D. Stătescu, intrebăndu-se ce însemnează declaraţiunea făcută de fostul său coleg că va da pe d. Strămbeanu in judecată, a lăsat să'i scape această preţioasă mărturire, care denotă o dată mai mult ce con-fusiune de idei şi de principia domneşte in partidul său : „Ce garanţie poate presenta judecata unor magistraţi amovibili, cănd însuşi ministrul, care este şi şeful parchetului, a făcut elogiul prevenitului de la tribuna adunării, decla-răndu’l de bun şi integru magistrat ?“ Este adevărat că toată pasărea după limba ei pere. Nu ne aşteptam insă, o mărturisim, ca această constatare să vie din partea unuia din miniştrii de ieri. Da, întrebarea era la locul ei, căci nici o dată magistratura n’a fost mai pe faţă influenţată de miniştri, de prefecţii şi de capii partidului, ca in timpurile actuale. Şi scandalul durează de ani întregi, fără ca nici o voce să protesteze in contra acestei umilitoare subordinări din partea unui Chiţu şi a creaturilor sale, a unui Kiriţopolu, a unui Anastasiu, şi alţii. Vom reveni insă iu curănd asupra acestui punct. D. Stătescu ’şi-a sfărşit discursul cerănd depărtarea titularului actual de la justiţie şi revocarea decretului privitor la Strămbeanu, spre a nu fi obligat altminteri „să ducă doliul ilusiunilor sale politice". Preşedintele cabinetului ’i-a respuns luănd angajamentul că d. Kiţu nu va mai fi ministru de 'justiţie cănd se va judeca procesul in cestiune, adău- găm! că, iu privinţa restului interpe-Lliunii, numai d. Kiţu poate da ex-p'icaţim i|e necesare, şi că densul, Bratiaiiu, nu vrea să ’şi „ bage mana in rufele murdare ale dumnealor11. Graţioase cuvinte, cum vedem, a-tăt la adresa in‘erpelatului, căt şi la aceea a interpelatorului, ,şi cari au părut de ajuns Senatului, preşedintelui seu şi chiar dlui Stătescu pentru, trecerea la ordinea zilei. Impresiunea lăsată asupra publicului de această ciudată discuţiune a fost adăncă. Toţi au fost unanimi spre a recunoaşte că nu mai avem de căt o mizerabilă parodie a regimului parlamentar. Nimic nu mai face să se mişte aceste corpuri, rămase fără viaţă de cănd oposiţiunea s’a retras din mijlocul lor. Nu mai au nici sănge in vine, nici ruşine in obraz, nici demnitate" in suflet.. Ridicarea mâinilor la un semn convenit, e singurul lucru ce mai sunt in stare să inţeleagă. Comedia din 1868 se krepetă astăzi cu aceeaşi descuragiătoare monotonie. Se vede eă faimosul ţstiigăt: „Sus, băeţi! jos, copii!" este ultima raţiune de guvernământ a partidului roşu. Atât mai reu pentru aceia cari nu văd ticăloşia lui. ŞTIRI TELEGRAFICE Yiena, 20 Noembre. — Poliţia a reuşit a descoperi tipografia secreta de unde eşiau scrierile ră-ivrâtitoare, care se impărteau in mahalalele capitalei in timpul din urmă. Londra, 20 Noemvrie. — Ziarele engleze fac a se presimţi ca plecarea trupelor engleze din Egipt e amânata in urma afacerilor din Suden. New-York. 20 Noemvrie.------------„New- York Herald" anunţă câ trupele chineze aa părăsit fortăreţele de la Son-Tay, şi de la Bac-Niuh, cari sunt obiectivul opera ţiunelor amiralului Courbet în Nordul Tonkinului. ţliarul (Jice asemenea câ e probabil că tote cele-alte mişcarîale trupelor chineze tspre Tonkin vor fi oprite. Londra, 29 Noemvrie. — „Pall-Mall Gazette" 4>ce ca Englitera n’are nimic a face în Sudan şi că cucerirea acestor provincii depărtate aO fost uâ cugetare absurda. D. Baring, agentul Britanic în Egypt, trebue a consilia şi chiar a ordona che-divulul d’a renunţa la ăst proect şi d’a restrânge silinţele sale a restabili autori tatea sa în provincia Senuaar- Belgrad. 20 Noemvrie. — Capii insu recţiei Vidic şi Gjuzic, condamnaţi Ia morte de către Consiliul de resbel, afl fost împuşcaţi eri la Zaitkar. Berlin, 20 Noemvrie.— Discursu tronului, citit la deşchidersă Dietei prusiana, constata că gestiunea ultimului an financiar a produs un escedent considerabil şi ca in budgetn pentru 1884— 1885 veniturile şi cheltuelile se vor echilibra. Regele ’şi exprima increderea că dieta nu va refuza eoncursu său d’a deschide pe terenu impozitelor indirecte noi resurse care sint necesare Statului, Mosâgiu anunţa o jjorie de proecte da ordine interioara, printre cară figurează crearea unui impozit asupra rentelor şi capitalurilor; termina invitând pe deputaţi a se pune la lucru supt adapo-tu condiţiunilor pacifice asigurate. Bugetu Prusiei prezentat Landsfagului se echilibrează iu venituri şi cheltueli la suma mult de 100,112, 100 mărci, adica 29 milioane mai mult de cat anu curent. Ii O M A N I A Diarul „le Nord" de la 17 Noembre, vorbind despre pacea Europei, publică liniile următoare : D. Brătianu a făcut un neajuns adoratorilor alianţei austro-germane. El a pus definitiv un capăt legendei intrării României in acea.sta alianţă. "Corniţele Kalnoky deja sdruneinase oare-cum această legenda prin declarările sale in Delegaţiuni. Răspunsul făcut de d. Brătianu interpelării d-lui Sto-lojeanu o răstoarnă cu totul. După primul ministru român, călătoria Regelui Carol la Viena şi conferinţele ce 6nsu-şi a avut in urmâ cu principele de Bismarck şi corniţele Kalnoky, n au avut alt scop de cat d’a demonstra in mod lămurit că guvernul din Bucureşti n’avea intenţiunea da se face in Orient istrumentul uneltirilor ostile Austriei ; principele de Bismarck declarase d-lui Brătianu ca scopul esenţial al politicei gormane era conservarea păcii şi că dacâ România urmărea acei aş scop putea să se sprijine cu toată increderea pe Germania şi Austria ; d. Brâtiauu stăruise din parte’i in privinţa interesului Jce România avea pentru menţinerea păcii. Conferinţele din Gastein şi Viena par a se fi mârgiuit la această sshimbare dejvederi pacifice, căci ministrul român a afirmat Camerei câ n’a luat nici un angagiament. „Singurul nostru vrăşmaş, a adâogat dânsul, va fi cel care va provoca un resbel." Iu aceste con-diţiuni d. Brătianu pcate fi asicurat că ţara sea n ai e la aceasta oră nici un viâşmaş in Europa. In reiumat, dechiarările sale fac d’aci ’nainte cu neputinţaca ziarele germane şi austriaco ss pună pe România intre statele legate prin tratat cu politica alianţei austro-germane ; eacâ pentru ce ele se mărginesc acum a cere cu modestie să se recunoască câ o < apropiere amicali s’a jucut intre România, d’uâ parte, si Germania şi Austria de alta. Aceasta li se poate acorda cu atât mai mult, cu cat un asemenea resultat al călătoriei Regelui Carol ş'a ministrului său n’a fost nici odată contestat de nimeni. Cine înşeală? Cine să inşeală? CRONICA Secţiunea topografica a armatei, prezidata de d. colonel Dona, a terminat impâr-ţirea pâmănturilor in Dobrogea la posesori de „tapiuri." La anul viitor, numita secţiune se va ocupa cu parcelarea şi împărţirea pâmănturilor in loturi mici. * Un cantonier, anume Ilie Dumitru, de la cantonul No. 5 de pe linia Giurgiului, a fost prins d’un amploiat al gării puind o şină peşte linii drumului de fier, cu scop d a împiedica trecerea trenului. Poliţia anchetează cazul, anunţă Eesboiul. * La teat: u Deeia s a reprezentat marţ1 se ră pt-ntni a treia oară, mişcătoarea dramă Doue Orfvline. De şi timpul era urît, totuşi sala era piină. In genere, artişti s’au achitat biue de rolurile lnr. Ca tot-d auria au escelat cu deosi- bire d-ra AnaPopescu şi d. Gr. Wanolescu * ^spnne Resboiul Nişte indivizi, care se dă de agenţi ai percepţiilor, umblă prin diferite case, mai ca seamă pe unde locn-esc oameni simpli sau streini care nu cunosc legile ţ ri,—cerăudn-le bini ce da-toresc din contribuţii, şi ameuiţăndu-i cu sec estru şi alte a emenea. După lege contribuţiile nu se plătesc do cât la percepţie; prin urinare aceia, cărora li se vor infuţişa oameni cu asemenea cereri să ştie că au a face na pungaşi, care tri-buesc daţi pe mâna poliţiei. Servitorul d-lui Dumitru Vasile din strada Uraţilor No. 66 a fost suprins alal.ă ieri tocmai in minutul când îşi legase un b'âu de gât mind a se strangula. Se zice că U casa căilor ferate dela gara Tîrgovişte se refuză primirea pieselor de aur româneşti de 20 lei, sub cmeut că nu au curs in străinătate pe valoarea lor nominală. Adevărat o fi ?? Guvernil e dator să esplice aceasta. * D. G. Vernescu a plecat cu familia in străinătate, unde va sta vr’o şease septă-măui. * O furtună ina-e a fost zalele as'ea pe Marea Neagră. Se zice câ s’au iuuecat mai multe corăbii ruseşti, intre care unele cu pasageri. • Sculptorul Georgescu este aproape să termine schiţa in mărime naturală a statuei profesorului George Lazăr. Gaz de Rumanie spune că artistu a introdus căte-va modificări mici, bine reuşite, la proectul pi imiţi v ce a fost expus astă primă-vară in salonul dela Stavropoleos. Lazăr e reprezentat iu picioare, avend atitudinea unui profesor care’şi face cursu; in măna stângă ţine o carte deschisă şi cu cea dreaptă intoarce o foae. Mişcarea mâini e foarte naturală. Capu profesorului este prea frumos şi bine modelat, privirea lui este energică şi cugetătoare tof-d’otată. Modelul de care s’a servit artistu ca să reproducă trăsurile feţi regeneratorului limbi române, este un nepot al lui care tră-eşte in Transilvania şi care, după spusa persoanelor ce au cunoscut pe Lazăr, îi seamănă foarte mult. După ce s liiţa va fi terminată şi aprobată de comitetu statuei lui Lazăr, ea va rămânea ca model definitiv şi va fi reprodusă in marmură, de două ori mărimea naturală. D. Georgescu va executa statua in Bucureşti, iar uu in Italia cum avea de gănd la început. Acea tă lucrare va mări reputaţia junelui artist româu. *i< Remonţii in număr de 500, ce s’au adus din Rusia prin Oancea, au făcut popas de o zi pe platoul Ţiglinai. Ieri dimineaţa, la orele 7, acest transport de cai a plecat pentru Craiova. Din 500, comunica Poşta, 6 s’au per-dut in pădurile din comuna Cuca, plasa Prutu-Horincea. * Ieri s’a publicat pe pag. III un articol intitulat Magazinul de Pănzărle Poloni. Facem cunoscut eă el nu priveşte Redacţia ziarului nostru, ci pe Administraţie. * Ministerul de comerţ a aprobat reintegrarea d-lui Kirilov in fuucţiunile de agent de schimb pe lângă Bursa de comerţ din Bucureşti. * D. B. Boerescu a plecat ieri la Paris spre a consulta pe medici asupra boa'ei du cire suferă de mai mulţi ani. * Curtea de apel din Bucureşti s’a declarat competinte d’a judeca procesul d-lui Ciurcu cu Creditul funciar rural. * Consul al Franţei la Galaţi s’a numit d. Wiel, in locul dlui Curra, care s'a permutat la Tifiis. Am reprodus ieri după Poşfn un articol intitulat un Senator roşu. Era vorba de d. C. Variau, care a călătorit cu un bilet răsuflat de pe când era d-sa Senator. Direcţiunea cailor ferate î-a intentat acţiune, şi judecătorul ocolului I din Galaţi l’a condamnat pe cinstitul fost senator roşu la 38 lei 60 bani, taxa călătoriei de la Galaţi la Bucureşti şi 25 lei cheltueli. Iată ce sunt in stare să Iacă onorabilii pretinşi reprosentanţi ai ţărei sub patrioticul şi liberalul guvern de azi. Cor. Crima de Lingă Satu-Nou O crimă iiiliorătonre s’a fnptuii ieri in Împrejurimile Buiîun^ştilor. De câmpul delii spatele Piroteehuiei. iu laţa fabiicei de cărămidă ,diu Sa-tul-Nou, zis câmpul cărămidari, s’a găsit cadavrul unui om, in vGrstă dela 19—21 ani, desfigurat cu de-sBvBrşirc. Victima a fost sugrumată cu un baider ordinar de lănă roşiă-conabiă. Capul i e cu desSverşire sdrobit. Lăngă cadavru s’a găsit o pungă de piele goală, şi puţin mai departe o cărămidă nouă plină de sânge care a servit asasinilor la desfigurarea victimei lor. Unul dintre criminali, un soldat din geniu, a fost prins in urma cercetărilor neobosite ale d-lui Musce-leanu, inspector comisar. Celalt complice, tot un soldat, liberat, se urmăreşte de poliţie. Mobilul crimei a fost jefuirea. Reporter. Ştiri din Străinătate Franţa şi China Intr’o convorbire a unui colaborator de la „Gaulois“ cu marchizul Tseng, diplomatul chinez a observat, ci Franţa, contrar uzului diplomatic, n’a respuns la nota chineza de ia 5 Noemvrie st. n. Situaţia devine tot mai incordata : numeroase trupe chineze stau la Bac-Ninh ţii de aci trei corpuri chineze de câte zece mii oameni pol pleca m scurt timp contra francezilor. Intre aceste trupe sent mulţi Furopeni şi mai ales ingineri americani. Canton nu poate li atacat lesne. Fiind impresurat de ape mici şi de forturi corăbiile mari nu se pot apropia şi locuitori s’ar apâra. Tseng mai zice : Fu şi China sentem amici ai Franţiei dam pe he-ce zi probe de iubire de pace ; sentem incurajaţi din multe părţi şi primim oferte de ajutor material. M’am dus la Fe-rry, dar ’mi-am lasat numai curta de vizită fără sa 1 văd. China doreşte pacea şi regreta ca situaţia devine tot mai diheilâ. China vrea chiar sa cedeze punctele ocupate la sud de riul roşu, dar teritoriul de la nord il va apfira cu ori-ce preţ. Trecerea riului ar ti o declaraţie de resboiu. Tseng asigură, ca pe lie-care zi primeşte depeşe din Pekiug. Acolo se ştie, că admiralul Courbet ctre nave mai multe, fărâ care nu poate lupta contra numeroşilor duşmani. Franţa poate evita resboiu; azi e inca timp, mâine va li târziu." sidera ca un ce vcrisiinil, ci mtr'un moment critic, când am voi să dăm un ajutor efectiv acelui vecin stremtorat, care poate pretinde cu drept cuvânt aceasta, ca tot in acel moment, in dosul adversarilor celor mici ai acesstui vecin, s’ar putea ridica unul cu mult mai mare (Rusia,) pentru care înfrângerea amicilor noştri ar insemna o victorie indirecta. Este foarte probabil, ca atunci sa ni se deschidă perspectiva de a ajunge in conflict şi cu acest adversar puternic şi noi suntem de sigur cei din urmă care am scăpa din vedere prinmojdiile u nei asemenea eventualităţi. Cu toate astea noi o spunem pe fată, că iutr’un atare caz nUj am sta pe gânduri şi că am privi curagioşi in faţa ori-cârui pericol, ori cât de mara ar li el ; că n ar li permis absolut să se ivească idea unei retrageri, daca nu voim să ne perdem onoarea, autoritatea, in-fluinţa şi desigur şi altceva şi pe d’asupra să ne facem de râsul tutulor duşmanilor noştri." Foile vieneze, reproducând aceste linii, se intreabă, daca părerile gazetei ungare surt impărtaşit eşi de cercurile guvernamentale din Viena. Bulgaria Monitorul oficial bulgar publică protocoalele conferinţelor consiliului de miniştri, ce s’au ţinut pentru resolvarea cestiunii militare, luând parte la ele şi baronul Kami-bars. Bazele convenţiei sunt : Ministrul de resboiu se va numi decâtrâ prinţul in inţeiegere cu Ţarul. El şi toţi ofiţerii ruşi se supun constituţiei şi legilor bulgare. Toate cestiunile relative la modificări in organismul militar bulgar şi le-gislaţiunea militară vor fi privite şi tratate ca cestiuni interioare. Ministrul de resboiu e respunzător in faţa Camerii şi a prinţului in cestiuni militare şi bugetare şi se va feri de afacerile interioare de natură politica, in cari solidaritatea sa cu cabiretul inceteazâ. Oficerii ruşi intră in serviciul bulgar şu consimţimântul guvernului rus şi nu pot ocupa funcţiuni poliţieneşti sau civile nu le este iertat să se amestece in afaceri politice, nici să intre in societăţi politice de ori ce natură ar fi. Ofiţerii ruşi din principat depind de ministru! de resboiu, care din parte'i in calitatea sa de supus rus depinde de representantu Rusiei in Bulgaria in modul determinat de legislaţiunea generală a Rusiei. Austria şi Serbia Intr’o revistă a sa din zilele trecute’ „Pester Lloyd" vorbind de insurecţiunea din Serbia, declară, că in caşul când existenţa actualei dinastii serbe ar fi fost ameninţată Austro-Ungaria n’ar fi lâsat’o fără ajutor şi nici altădată nu o va lăsa fără a’i da sprijinul necesar. Monarhia austro-ungară priveşte pe Serbia cd aliată a sa, ce trebue a-păratâ intr’un moment de pericol. Trebue să se arate cât valorează amiciţia Austro-Ungariei pentru statele cele mici. Apon numita foae continuă astfel: „Negreşit câ nu trebue să ne facem i-lusiuni asupra întinderii unei asemenea re-soluţtuni din partea monarhiei noastre. Nu e imposibil, ba sântem chiar dispuşi a con- DIN DEALUL MITROPOLIEI Şedinţa de la 9 Noembrie 1883. La ordina zilei interpelarea d-lui Serurie. D. Serurie. Eu, sunt acum cate va zile. am adresat o interpelare d-lui ministru de Interne — nu din voinţa mea, ci fiind-că mi-a cerut-o d. ministru de Interne. De mai mult timp auziam agenţii poliţieneşti strigând că o să se disolve Consiliul Comunal, câ decretul e iscălit ete., nu me ingrijam d’aceste vuete, urlete ; dar când am vezut ca c-hiar colegi d’ai mei strigau aceleaşi urlate prin grădini publici, prin cafenele, pe bulevard, atunci am vrut să intreb pe d. ministru de Interne ce va sâ 1 zică acest scandal. Ministrul a respuns că prea aude multe asupra acestui Consiliu Comunal. FOILETON 0 DECEPTiUNE (Nuvelă) Nu este tocmai mult de atunci. Era pe la inceputul anului de graţia 1877. D. Em. Bacaloglu, eminentul profesor de fisica dela facultatea de ştiinţe diu Bucureşti, lăcea, de trei ori pe septâmănâ, cursul sâu do fisică experimentala in una din sălile universitâţei, totdauua ticsita de studenţi şi de particnlari, Acolo, făcusem cunoştinţă cu un tânăr Emil G, unul dintre cei mai regulaţi asistenţi sau auditori. Se părea câ'i place muli ştiinţele fisice, de şi in fond nu prea le pricepea. Des gur, nu'şi mulţămea de cât privirile, căci, de cate ori unele experienţe, deşi diu cele mai import rate, nu’i impresionau indestul| simţul vederei ,nu se putea opri d a nu'şi exprima părerea—de alt- minteri foarte autorizată (??), câ nu ar fi infâţişand destul interes. Deodată ânsâ tânărul Emil pieri. Nu se mai vâzu prin sala facultăţii, şi nici eu nu ’l mai întâlnii până in vara anului 1877. * * Era in scara de 15 iulie. Căldura uâbuşi-toare de peste zi mă silise să ies, spre a lua şi eu aer, ca ori ce om, la şoseaua Ki-seleff. Mâ preumblam singur şi gânditor prin aleele aproape deşarte şi o luasem in spre dumbravă, sigur d'a surprinde niscai-va amorezaţi ce 'şi-ar fi jurând la stele şi la lună—prea frumoasă in acea seara— ca se vor iubi până ’n mormânt, când deodată fui oprit de un domn. —Buna seara prietine. — Bună seara, respunseiu, recunoscând pe dispărutul Emil. Dar ce mai faci ? Unde ai fost pană acum de nu te-ai mai văzut prin Bucureşti? Şi incepu a’mi istorisi cum a fost trimis de guvern ca funcţionar in judeţul P.,. şi cum fu silit sa demisioneze din cauza şefului seu care nu ’i privia cu ochi buni. El se temea, adica şeful, pentru că - âmi şopti densul la ureche—lăcea fefde fel de gheşefturi pe cari le aflase el Emil. îmi promise chiai cate-va, denunţări contra acelui şef pe cari sâ le public in răposata Pretsă şi 'mi şi iiMPUL D. ministru mi-o adaogat că sâ fac interpelare. D. Serurie intră in fel de fel de detalii fără nici un interes, insă foarte haslii. Vorbite de haite de lupi numind ast-fel pe droaia de funcţionari, povesteşte de când era director de poliţie, incepe apoi sâ istorisească cum s’a intiunit, unde s’a întrunit, cu cine, ce a vorbit d. cutare şi cutare ca să arate de unde vine intriga. Intriga vine de Ia d. dr. Ramniceauu care a luat pe d. Serurie de pept şi i a zis că trebue sâ remăie să-şi dea socoteala de milioanele ce s'au cheltuit. Preşedintele, d. General Lecca, pare diu ce in ce mai plictisit de verbagiul şi digresiunile d-lui S rude, il vesetşle câ s’o scurteze câ prea o lung. — Apoi dacă nu mâ lăsaţi să spui ce ştiu, trebue sâ tac căci altele n’am do zis. — Preşedintele. — Rămâneţi in cestiu-ue nu istorisiţi poveşti. — D. Epurescu. —Lâsaţi-I să vorbească, asta e censurâ, e nimicirea libertăţii . . . . (sgomot). D. Serurie continuă basmul cu eocoşu roşu. „Trei consiliari numai şi cu toţi demişii „motivate, d. Cerkez. D. Ionescu şi d. Bibi-„cesou. Cele ce conţin acele demisiuni „sunt pure calomnii şi acei trei domneşte „calomniatori publici. D. Bibicescu protestează. D. Serurie, nu vorbesc de deputa, tvor-beso de consilier. D. Serurie citeşte raportul ministrului pentru disolvarea consiliului, la pasagiu unde se acusâ consiliu d. Vulturescu aplaudă... D. Serurie. Poate aplauda d. Vulturescu dar il povâţuesc să se ţie liniştit, căci altfel desvelesc toatele şi despre domnia sa... (risâte, sgomote). D. Vulturescu. Cer cuvântul. D. Serurie continuă; d. General Lecca din ce in ce mai stenahor roade craionul sâu presidenţial de nerăbdare. D. Serurie nu şfirşete, dar eu mai fericit ca d. General Lecca scap de plictiseală plecând la Senat spre a asista la interpelarea d-lui Stătescu. D. Brâtianu a plecat in urma depeşe; câ Senatul s’a completat. D. General Lecca din ce in ce mai stenahor aruncă o privire de râvna către uşa de eşire dar e pironit pe fotoliu de datoria sa şi cu toţii ştim câ d. General Lecca e omul datoriei. Daca nu aţi crede d. Brâtianu e gata a scoate de mărturie pe reposatul intru fericire Domnu Cuza. Un Spectator S E rv T Şedinţa se deschide la ora 2'/2. 40 Senatori presenţi. D. Mănescu dă citire unei cereri de congediu a d-lui Boerescu Basile care se acordă. D. I. C. Brâtianu anunţă că optează pentru colegiul I Dolj la Cameră prin urmare Colegiul I. de Tecuci e declarat vacant D. Stătescu i-a cuvântul pentru interpelarea sa in afacerea Kiţu-Strâmbeanu, Se declară mai intâiu toarte nenorocit câţ are a vorbi in acea-ta atacare, dar a fost silit prin atitudinea d-lui Kiţu la Cameră. D-sa declară câ daca sa retias din minister totuşi a râ as in partidul liberal şi eâ împărtăşeşte sentimentele şi opiniile partidului in capul căruia se afla d. preşedinte al consiliului. D. Stătescu comentează discursul d-lui Kiţu din Camera, constata mai multe erori şi se opreşte Ia aceste două puncte ; l-iu câ ar fi reprodus d-sa iu raportul către Rege fapte inexacte 2 lea că semnase acel raport ţâra a şti ce semnează. Intră in detaliuri foarte amănunte pentru a dovezi eâ Strămbeanu e vinovat. Nu ’l vom urma in această cale fiind toate fa-sele cestiuni foarte bine cunoscute prin diferitele articole ce ziarele au publicat asupra acestei afaceri. Dă citro la mai multe acte intre care şi petiţiei d-lui Viişoreanu care relatează;cu cea mai mare claritate cele petrecute la Tribunalul de Dolj. — Mai cu seamă in Gestiunea desfiinţărei jurnalului adraiţetur al se-questrului d lui Fermo contra sorei d-lui Strămbeanu. caracterul acestuia se desinea-zâ in modul cel mai trist pentru un magistrat. D. S'ătoscu -vorbeşte rar, cu răceala ; se vede căt da colo câ vrea să se ferească da so iuţi. D’altmintrelea stimulentul’i lipseşte, căci d. Kitzu nu e present. D. Brâtianu, a venit sa respunză in locul ministrului justiţiei. „As putea face apel la colegii mei să vă „spună de câte ori d. Kitzu mi-a cerut re-„integrarea d-lui Strămbeanu. Am respuns : „Aceasta este moralmente imposibil. Daca „voiţi a’l reintegra cu ori-ce preţ, eu imi „voi da demisiunea. De ce acum voeşte d. „Kitzu a mâ face pe mine copărtaş la „fapta a cărui respundere ’i reviue singur.“ Aş vrea sâ ştiu cum o să fie dat jude-câţei d. Strămbeanu in urma elogiurilor călduroase ce i-a făcut Ministiul justiţiei in Parlament ? Cum o sâ 1 dea iu judecată n'.nd pledoiaria sa este deja faculă de chiar şeful Parchetului ? Apoi cât d-sa se va afla la justiţie ori-ce sentinţă a Tribunalelor relativa la Strămbeanu nu se va afli pusă iu suspiciune ? Apoi faptul câ ministru do interne este tot d o dată şi ministrul de justiţie nu e o anomalie ? nu violează principiul separaţiu-nei puterilor ? Ara dar indrăsneala a formula următoarele două cereri. 1. Ca să se înlocuiască d. Strămbeanu in postul de Preşedinte al Tribunalului Dolj prin o alta persoană. 2. Ca sâ se incredinţeze portofoliul justiţiei unei site persoane din minister sau d’afară, casă numai fie ministrul de interna tot d’o-datâ şi ministru de justiţie. N’am tăcut aceasta interpelare dintr'un scop de oposiţio, tot am onoarea d’a face parte din partitul liberal. Şi cum m’aş putea eu oare retrage din acest partid când văzu bărbaţi de stat de valoarea preşedintelui nostru care părăsesc pe prietenii lor ca sâ vie in partidul nostru ? Sper dar câ mi se vor lua observaţiunile mele in consideraţie ca să nu am a purta doliul ideilor mele politice. D. preşedinte al consiliului respunde contant a lămuri neînţelegerea dintre d. Kiţu şi Stătescu apărând pe cel d xnf. voit sâ alace pe cel l’alt. Recunoa te câ d. Kiţu a greşit probând scrisoa-ea fratelui sâu 'pB Independenţa Români, dar termtt că nu poate baga mâinile sale in g se spală rufele pătate şi d’ecea cr FTv EpSJn1S1F■ PANTAL0N HAUTE-NOUVEill ETE BROSCHE ET LUTHE. BLANI DE VERITABIL QOfWf sacou¥d“a?S1 cavalerul de mode ft THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VEFHIĂ DIN LUME DE ALA ŞINE DE CUSUT PLATIBILE IN BATE MICI SE VINDE NUMAI LA G. NEIDLINGER, BUCURESCl t Grand flotei de Bulevard raiCT?TES2: ?i&5 Sf' GheorShe 81 ( CRAIOVA: Strada Pipscani ti GALAŢI : Strada Domnească 35 ( RUSCIUC: Knajeskaja Uliţa 75 fflWWrS.ITJY; ! JOSEPH SANDROVITZ BTJOl7R£SC 16. —CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE ise IN RATE LUNARE vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sintctn american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi plane vechi in schimb, comandele şe primesc din toate pro-vinriele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. IPSOS DE CAM FINA .... CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA Si MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Brozzesi & C-ie Calea Victoriei 55 — Acesta HAPURILE convină contrar Afecţiunile ccrefaldso, Gafa, Rseliitiant, Astenic, Cenetitaţianile lympbeSlee, etc., sto. ff. B. — Trebu» obstrvat Semnătura nditri utalurafa acl pută in /osul ati-chetn. A SE PERI DE CONTRAFACERI. MS i CĂILE EERATE ROMĂ NE La La La La PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu Incopere[,de la 20 Maiu 188:1. Ploejt‘, BnzSu, R-Sărat, Focşani, Mârisest. Bacan, Roman, laji, Galaţi şi'Brăila (trai sc( c'l,r*1) «O ora ‘i minata teari. Floejti (Sinaia, Predeal (Bnzeu, R-Sări), F»o-J»»>, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tron da e«r teanc) 8 ere dimineaţa. Plocfti, Sinaia, Predeal (tren d« plăcere) 7 ari Pleoşti .Sinaia Prsdea! (Iran aeoolerat) ii de la rloeşti ta trenul mirt la Bniăa, K-Sărat Focşani, Mărăşeşti 5 ora JtO m. d. m. ntejti. Slatina, Craiora, J-Seraria, Vlrcia rova S era ÎS minut. d. a. (trannl fala | 9 orc din. (trenul acealirat) 4 ore SO m. (tren «e persoane.) L» Qiargin 5 ere 15 min. din. (trenai fulrer) 7 trei a” t)'m <5 orc IO mia. d. a. SOSIREA TRENURILOR De Ia tal Re»,.. BdlU. Oal.Ji, Bacăa, Măria,at K-Sarat, Buain, Ploaşti (Ironii I aeeclerat)‘i ore dira- De la Galaţi, Brăila, Bnzăn, Plooşti (trenai da aer-_ toane) 4 ere i5 m. d. a. tre la Mlfijejti, F,^,, R.jărat, Bazin, p|„e,tl 1. 10 ort aeara (trei mixt).' -» Predeal, Sinaia, Pleoşti (trenul de plăcere) li ore lo mm noapte. De la prede^i, Sinaia, PJoegti (trenul aeeelerat) 12 T. 1 V. 50 B'm' »»*«<• Do laUroiorota, T-Sefcrin, Cr.iora, Slatina, Pi-trjti 4 ore 45 min. (trenai fulger) 7 ore 5. Slin. seara (trennl aceelerat u ore nO min 10 Il« I. m"d' (tren de persoane) De Ia Gînrgin : 8 ore d. 1. (trennl fnlger) ,0 ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ere 15 mu nara (tr 3 nl mixt), >8.-1 INSTITUTU MEDICAL BUCURESCl 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) secţia medicale }■ Ejdrotherapia, 2 Electrizare, 8. Ortnopedie, 4. Gimnastici Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul Ia domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICI 1 Bae abur............... _ 1 bae de pmmieu ţi fara duşi lei 2,5C " » » » r „ ciment pentru medicamente .... 2. —1 1 duşi rece sistematica . .” „ 1,501 bai de abur! ŞI DE PUTINA NOT A. 1. Băii» de abur sunt deschis»^ tn toate zilele de la 7 ere dimineaţa pin\ Ia 7 seara.. fi 2. Pentru Dame, insa băile de abur ol : data pe sâptâmani Vinerea, I» 6 ore di-j-mineaţa pana la 1 post-meridiane. Preţurile a secţia medicala conformi ___________ Direcţ a COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. liie Iliopol, m gangul din faţă al Teatrului Bossel. Anu nem La magazinul de argintărie, de pa cale Moşilor No. 157, se afla de vânzare preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţa, linguriţe, coşnieioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, salbi, diademe ds cap, tacâmuri de masa tele de argint. Se primesc comande rolative la aceasta ramura, precum anca a se auri, a se arginta şi a se spila oree obiecte de metal preţios. M. Mlalesen. şi al- 4u Ttlrnl Sal BncnrJ MAQAS1N fondat in 1879 DE COLONIALE SI DELICATESE D. G. M0C1U YIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobtlin» , şi onor. public că pt lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat di la ceh mai bune case următoarei< Blufuri fine. Aniaet dublu d« Olanda. Aniget de Bordeaux. Absent de Sul» Ananag de ia Martinique. Banane de la'Bayona. Benedietin-Bitter de China antifebrie. Biter din via Prorldenzei anti Coleric. Chartreuz. alb, galbln, şi Verde de la grand Chartrenz Franela. Cnrago de Olanda, alb, verde si orange sec, de la Vimand Fockin Pipermint, verde, galben, şl alb de Ia Get. Freres din Francia, Cognae vlenx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnerori tot felul de gusturi de Ia Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastlcă de HJo, Marasehino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arae de Mandarin. Pnneh In Cognac Rhum şl in Klrseh, Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti, Drăgisani si de Dealn mare. Preţuri moderate »er\1-einl conşt» n». Cu stima, D. G. MOCIANU. SARA CIA SÂNGELUI FRIGURI. BOALE NERVOASE VIN DE BELLINI CU QUINQUINA ŞI CQLOMBO diplomă de merit de Ia expos. din Viena Acest rin întăritor, febrifug u, antinervos rin-decă afecţiunile scrofn'oase, friguri nerrose, diare crenice, colori palide, neregularităţi a s&ngolni; ee conrine specialmente copiilor, femeilor delicatei! persoanelor in rărstă şi acelor slăbite de boală eau de excese. Adli, DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis. 90 Paris şi principalele farmacii din romănia şi străinătate A se cero pe etichete Timbral guTernului fran-emnătnra J. Fayard. Freţnl 4 fr. nr \/r\i7ADr p® preturiie f°arte L/L. VL-IiZ-MiiL. eftine dou6 locuri virane, unul situat in strada Râdulescu No. 6, având 8 şi jum. stânjeni (aţa şi 18 lungimea şi altul in strada Laboratoriu No. 5, având 40 stânjeni faţa şi 62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. Tipografia lv. Miulfscu soia Theutrului Bossel. Admiiiistraţianea: PARIS, 22. bonle^. Montmntro. PAS ni,I,K DIGESTIV fabricate tn Viei j cu Săruri estrase din sor-gulU- Ele afl tmfl gusta plăcuta şi producă nO efectO srourt contr* acri-melord .s'a grelelorâ mistuiri. SARURi de VICHY pentm BAI Una sula pentru uă baie, pentru cel cso-I nn pota merge la Vichy. Spre a irita contrafacerile tf ee ciră pe lifte produsele marea Controlabil Statului fraaceae Deposita tn Bneurescl la DD. War-mnoviU şi Herţof- Bibliografie Recomandăm ca necesarie tuturol autorităţilor şi cetăţenilor in gen uf* Codicele comanale complectei coordonate şi anotate de DinutnclX Păltineauu. Preţul 4 lei.