s. CI FUOI 10 NOEMBRE 1883 Axlmini^tr aţi a, Oalea V ictoriei I^ir. 82. ABONAMENTELE coatk ţiua, pe an . . . . 40 le! , pe 6 Innf. . . 22 lei pe S IbdI. . . IVI lei streiniltate pe an ... 60 lei I notele «e priimsac la Adminuuuaţia. «Capitală 10 bani nnmăm (Districte 15 bani nmnăra ctor: II PALEOLOIill REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL vrn —No. 34? ANUNŢURI ŞI INSKXŢIÎ L’nio 20 liLori* pa/. IV 40 Ârfn'.ifH ;»»>.•/. Ml . . J .V) . * îl* .... 2 50 . i vum. nrî\p ii iiwr* ii!* *»f* prinde ^•ic'iriîţlî . h Aţirainiatraţia ziarului ii la i>inroiirilt' ii« anunţuri Hciitrit Sclniok, Woli^fliU 12;— A. ijppelik, utoin 2:--3V.iJm, C. A .ara, rae Clcmoru* 4 4. rin* S-toi Anni 5J, fii^L'irllc ncfrmU'aTft no «r prhnni 4 n«iniprlimvtf> ne nrd. SUMARIU ilcolnl de foml. ii telegrafice. ,i.ica Cor. i dm siriinState. itica şi diplomaţia. Senator roşu. utKţi din ţară. iuri aiiţiul agricol al jud. Ilfoy. ierse. ri teatrale. lucnresii, 9 Noembre 1883 l'eprinşi a nu intimpina de la ad-=arii noştrii roşii de căt impostura le a’i auzi tăgăduind ori-ce merit litului Conservator, şi sfăşiind mai seamă pe generalul Florescu, in liunile militare, am vâzut cu plă-i şi cu mirare tot-d’odată un re-îment la d. Ion Brătianu, condu-jtrul lor şi primul ministru, care ^-voi o singură dată—de nu i-ar le deochiu — să recunoască ceva i făcut de către zisul fost ministru Resbel in ministerul Conservator, ceasta e lucru cu atăt mai pre-cu căt, pănă mai ieri, jurnalul plănui nu găsea destule invective itra administraţiunii militare a gelului Florescu, şi cu căt mai cu ivicţie striga acest jurnal, că n’a as absolut nimic de pe urmele Jilţului ministru Conservator şi că tril s’a creat s’au s’a înfiinţat de r re guvernul roşu, pănă şi chiar biata care trecu in Bulgaria un an ţ)ă căderea guvernului Conservator pe care aceşti miraculoşi oameni utură improvjsa şi dota cu de ţte, intr’un singur an numai, ată aci cu ce ocasie ne fuse dată .cerea de a auzi un adevăr măr-risit in favoarea partitului Conser-lor de către conducătorul roşiilor. (Se atinse o cestiune foarte delicată către un domn Istrate, deputat in imeră, propunănd să se modifice anisarea actuală a artileriei terito-le, in scopul de a i se rădica sar-a serviciului ce’l face ea la in-idii, şi a se crea un asemenea ser-iu separat. Primul ministru răspunse la acea-i propunere ast-fel : Ji. 1. C. Brătianu,[preşedinte al consi-iui şi ministru de resbel: Tot-d’a una regretat lipsa din Camera a partidului iJns, adii-a a partidului numit conservator, >tăzi 'rai a părut bine ca nu e aci, jjid-ca ast-fel cum a pus d. Istrate cestiu-! |ja de la incaput zicfeud ca aceasta lege presintata de conservatori d ca tre-I*1 Să o respingem; atunci, d-Ior, trebue de.dinţaţi şi legile de imposite, fiind-că ■ i multe cari datează de atunci, n adevăr ea noi am combătut atunci ilte legi de imposite, fiind- a le credeam du sunt nimeriie, le credem câ^nu erau ri'ite cu starea şi producţiunea noastră atunci; dar sunt şi alte legi de impo-care se menţin şi în speci-d aceasta a este o lege care face onoare generalului irescu, care a produs o şi Camerei câ a j.inii’o. Zic ca ’i face onoare, ,fiind-ca d. luate na fost sa vada toate detaliole cam-iiiiei noastre, căci atunci ar fi ştiut si v ca bateriile teritoriale au tăcut mari vicii, atat dincoace, căt şi dincolo de nare, la Rahova şi aiurea şi s’au distins ite mult. 0)-lor, eu cu toate acestea, ca eoho al ■ratei, sin luptat ca pompierii sa remanl pe seama numai a comunelor şi am găsit cea mai mare dificultate, nu din partea oş-tirei şi ministerului de resbel care voeşte ca armata sa fie numai armata, ci nuri cu seama din partea comunelor. Chiar eri a venit la mine un domn deputat şi m'ft rugat cu durere de inima, zi-cftDdu’mi: formează si Ia noi macar o jumătate secţiune de artilerie teritoriala eu condiţiunile eu care s’au format şi cele-alte baterii teritoriale. Onor. D. Istrate zice sa ne reintoarcera la tradiţiunile noastre. Şi eu sunt pentru tradiţiei ni, dar sa vedem pentru car* tradi-ţiuni? Onor. D. Istrate n* spunoa adineaori serviciele ce facea armata in trecut. Apoi, d-lor, calîraşii şi dorobanţii d« astizi nu fac oare servicii administrative in ţară? Se fac, şi cănd sa ivesc hoţi in unele localităţi, ’i urmăresc şi ’i prind. Dar voiţi d-voastrâ ca armata ţârei să nu facă nici un alt serviciu ? Sunt de acord, ănsâ atunci trebue să infiiuţam in toate oraşele corpul geandarmilor care sa facă serviciele administrative ; şi pentru aceasta ne trebue bani şi mulţi, pe care nu-i avem. Onor. D. Istrate a zis că sa lăsăm pompierii oum erau mai inaint* cănd existau numai in Bucureşti şi Iaşi ; dar atuuei să luau oamenii in armată cu sila şi puteai să ’i faci tulumbagii dăndu’i sub comanda comunei. Astăzi insă cănd trag la sorţ nu poţi sa ’i mai faci tulumbagii fără consim-ţimfintul lor. Şi oaro cum ’i ar veni d-lui Istrate cănd ar vedea po copilul său care a tras la »orţ tăcut tulumbngiu al comunei ? Aceasta este tradiţiunea pompierilor, erau tulumbagii. Astăzi cănd avem sistemul tragerei la sorţ, nu numai că n'am putea admite aceasta, dar insa voi veni cu un proect de lege că ehiar soldaţii cari sunt servitori la ofi-ceri sa nu se mai poată lua in acest serviciu degradator. (Aplause unanime.) Cu toate aceste, dacă onor. Cameră crede ca este bine să lasâm serviciul pompierilor in sarcina muncipalităţilor ca sâ T organiseze cum vor voi ele, — negreşit nu prin recrutaţiune, căci aceasta nu o pot face, — ministerul de reebel va fi foarte fericit, împreună cu membrii cari obicinuit sunt permanenţi pe la muneipalitaţi. (Ilaritate.) De aceea zic că cestiunea este cu totul nu numai deschisă, dar pusa la disposiţiu-nea D-voastră, şi in zioa cănd veţi decide ca serviciul pompierilor să se tacă demua-cipalitâţi cum vor găsi ele cu cale, guvernul, o repet, şi eu ministru de resbel vă vom bine cuvSnta. Dar acum fie-ne permis a lua in cercetare şi noi ideile semănate in cursul vorbirii primului ministru ca ministru de Răsboiu. Observăm cu regret două lucruri, cari lasă a se vedea acea confusiune ce mai tot-d'auna formează basa raţionamentului Roşiilor. Primul-ministru convine cu acel d. Istrate, că se poate lăsa asupra municipalităţilor sarcina serviciului contra incendiului şi că se pot desfiinţa ordonanţele cari se dau âstă-zi oficerilor din numărul trupei active. Două idei pe cari le credem nenorocite şi iată pentru ce : Mai ăntăiu, a căuta să ia cine-va pe servitori de la oficeri, este, nu numai a impovăra budgetu , de oarc-ce va trebui să se dea in bani oficerilor atăta căt s’ar putea piăti un servitor civil, dar mai ales a nu-şi da seama de condiţiunile excepţionali in cari se află oficerii după natuia set-viciului militar. Apoi, cănd este trebuinţă de dislocări de trupe, cănd cată să meaiga oiicerul la răsboiu, şi cănd hi ţoală mişcarea sa oiicerul se conduce do alte i’pgnli de căt civilul, de regule, milităreşti cari exige un studiu spe-1 cial, cum poate cine-va să cugete a despărţi pe oficer de servitorul său natural, tovarăşul său de arme? Pentru ca un stăpân civil să se misce din localitatea unde trăeşte, ştiut este cătă revoluţie se face in serviciul casei sale, trebuind a-şi căuta alţi servitori, cari să consimtă a-1 urma ia ţară, ori aiiea, in locul celor cari se servea pănă aci, şi cari mai tot-d’auna refusă a părăsi locul unde e deprins. Dar ce ar fi cu stăpânul militar, căruia ii vine ordine de pornire pe neaşteptate» cara are să plece, in'frun-tănd ori-ce intemperie şi care arc o viaţă plină de pericole? Unde ar putea găsi el de porunceală pe acel servitor devotat care să se ofere a împărtăşi soartea sa ? Negreşit, desfiinţarea ordonanţelor ofiţereşti ar fi o aberaţiune. Pănă acum nimeni n'a găsit piatra fllosofală pe care pretinde a o fi găsit d. Ioan Brătianu. Toate armatele sunt silite să dea din rândurile lor pe servitori ofiţerilor,—ba ăncă in Austria e şi mai specialisat serviciul datorit ofiţerilor, trecându-sc o parte di u recruţi in batalioanele anume destinate a forma trupa servitorilor. Se obiectează că e degradator pentru fiii sau fraţii de familie culte să fie obligaţi a face in silă cel mai murdar serviciu de menagiu pe la ofiţeri. Dar d. ministru de Resbel necunoaşte disposiţiunile legislative in vigoare, dupe care servitorii ofiţerilor nu se iau de căt cu invoirea lor proprie, şi cu respundere a ofiţerului pentru instrucţia lor ca şi pentru bunul lor traiu. Să se aplice numai in litera şi spiritul lor legile existente şi suntem siguri că numai plângeri contra acestei instituţii nu se vor ridica, vre-o-dată, fiind-că in trupă se află tot-da-una oameni dispuşi la serviciul de menagiu prin propriele lor nevoi de acasă. In ceea ce priveşte propunerea Istrate, aderarea d-lui Brătianu la trecerea serviciului incendielor asupra municipalităţilor, probează că nu ’şi a dat de loc seama despre scopul cel grav al instituţiunii. Dacă este permis unui d-n Istrate să bată câmpii, cu mercenarii Ia care visează pentru stingerea incendielor, d-lui Brătianu. ca bărbat de stat, şi mai cu seamă ca autoritate asupra acestor majorităţi parlamentare create de domnia sa, mi-i poate ii permis să urmeze pe d. Istrate şi să nu-şi instrueze aceste majorităţi despre pericolul aiurărilor Istrate. Presupunem că ar avea bani mulţi atât Statul, căt şi Comunele, fiindcă pe căt răbdarea contribuabililor se va prelungi, sunt destui sorţi de a spori necontenit dările fără nici o milă şi consideraţie pentru miseria la care se aduc ei din cc in cc mai mult; că prin urmare aceasta ar permite Comunelor să infiinţeze un serviciu al lor propriu pentru incendii; dar asemenea serviciu reclamă ştiinţă, o instrucţiune specială, care face necesară permanenţa in serviciu, ce nu se poate asigura de căt prin recrutare. Nu se poate lăsa la imaginaţie a-tacui asupra incendiului, ci bărbaţi cu ştiinţă de ingineria şi architectură urmează să dicteze modul cum să se derîme o parte pentru ca nici să se năbuşească focul, spre a arde in-fundat şi a se rcivi din nou, nici să se compromită soliditatea edificiului. Acestea s’au avut in vedere cănd s’au instituit serviciul militar, pentru incendii ; iar comunele fiind chiărna-te a beneficia drept două părţi din timp de trupa respectivă, in vreme ce Statul nu-i ia după întocmirea ei in artileria teritoraiă, de căt preţ de a treia parte a timpului in manevre sau altele, au trebuit logmamente să se incerce in aceeaşi proporţiune costul întreţinerii ei. Bărbatul de Stat matur este ţinut să nu facă creaţiuni necorespunzg-toare cu gradul de cultură şi civili-saţiune a poporului său. Sunt negreşit servicii speciale in America şi in Germania,—in Francia insă nu ; şi după sistemul lor s; înscriu fiii din cele mai bune familii spre a face serviciul de stingerea incendiului. Dar in aceste state pe d’o parte societăţile de gimnastică simt o instituţiune populară şi oxerciţiele se fac cu aplicaţie la incendii ; do altă parte societatea a adjuns la aşa grad inalt de cultură in căt din mijlocul celui mai splendid bal şi a celei mai delicioase petreceri, se smulge de bună-voiâ conscrisul la semnalul de alarmă, abandonă de ia braţ pe cea mai adorată dănţuitoare, dă fuga acasă deşi desbracă fracul, şi, luăn-du-şi blusa, aleargă să-şi facă datoria sa cetăţenească. 0 ! suntem iucă departe de a aspira la asemenea întocmiri. Pentru condiţile in cari ne aflăm actualmente, este cea mai nemerită or-ganisarea actuală şi face râu ori-care ministru ar conveni la modificarea ei. ŞTIRI TELEGRAFICE Constantinopol, 18 noemvrie. — Poarta stăruind a voi să modifice decretul de investitură al patriarhului ecumenic grec ridioăndu-i privilegiile şi imunitate acordate „ah antiquo," el a insistat din nou pentru ca acest decret să fio la fel cu cele privitoare la investitură predecesorilor soi şi al doilnn .sa arate că jnridicţia patri-crliului să urineze d’a dirige pe Greci ce lo-cuesc provineiele despărţite de Imperiul o-toraan şi vasale Porţi, ca Bosnia, Rumelia şi Bulgaria. Purta a admis al duoilea punct, dar menţine rezoluţia sa d a modifica decretul în sensul de mat sus. In urma acestei deci-siuni patriarcliul, sinodul şi consiliul de notabili Greci au hotărât d’a face un ultim demers pe lângă Portă şi d'a demisiona daca Porta nu va ceda. Tute puterile vor susţine pc patriarch. Viitorul buget otoman va preseuta un deficit de şese miliono livre. Lordul Granville a adresat o notă Portei privitore la atacul unei caravane armeneşti de o bandă do Kurijl aprope de Er-zferum. Lordul Granville a profitat de aeestă ocazie spre a aminti din nou ne executarea articolului 61 din tratatul din Berlin, privitor la retormele de introdus în Administrarea Armeniei. Genua. 19 noemvrie, — Principele imperial al Germaniei a sosit az-uoapte la 12 ore şi 20 miuute ; a fost primit la gară. care era strălucitor imposidotă, da autoiilă-tile civile şi mililare ale crasului, de d. de Iveudell. ambasadorul Germaniei, de consulul german iucongiurat dd colonia germana şi de ofiţeri marinei germane sosită azi in port. Principele a coborât la palatul regal, uude serviciu de ouoaro ia fost făcut de o companie de soldaţi italieni; a trebuit să se arate in balconul palatului spre a răspunde la aclamările mulţimi. Palermo, 19 noemvrie. — In discuisul ce a pronunţat ieri seară inaintea alegătorilor «ei, d. Crispi a zis : „Adevăraţi inamici a instituţiunilor noastre e partida clericală devenită tare, mulţumită politicifgu-vernului actual. Afirm că reconstituirea ve-chei stângi nu poate compromite alianţele actuale ; crez câ Italia trebue sâ se alieze cu puterile centrale pe continent şi cu En-glitera pe mare.“ Oair, 19 noemvrie, — Guvernul egiptean desminte câ armata egipteană din Sudan a (ost bătută; tot-d'odatâ recunoaşte câ nu sunt ştiri oficiale de la generalul Hicks. Paris, 19 Noembre.— D. Chalemel-Uicour dăndu-şi dimisia din causa sănătăţi sale, d. Jules Ferry, prezidentul consiliului, a mat portofoliul afacerilor streine şi iu locui >’a numit ministru al instrucţiuni publice d. Falieres. Cair, 19 Noembre.—O telegramă a consulului englez din Sonnkim confirmă ştirea despre inviDgerea, suferită de generalul Hicks intr’o bătălie ce a avut loc la 6 No-embre st. nou; din cei 500 Egipteni ce fuseseră trimeşi ca ajutor in Sudan, 186 au fost ucişi; numai 14 an putut să scape. La 12 Noembre, insurgenţi au atacat' So-nakiin.dar au fost respinşi: se aşteaptă un nou atac; locuitorii diu Sonakim fug la Djedh. Roma, 19 Noembre.— Ştirea răspândita la Paris cum .că ministrul de râsboiu al I-talii are să ceară Cainerii un credit de 600 milioane pentru cheltueli militare extraordinare este cu totul neîntemeiată. Genua, 19 Noembre.—Prinţul imperial al Germanii a primit in audienţă autorităţile oraşului. Alteţa Sa s’a iinbarcat la 2 ore. In momentul imbarcăii marinari vaselor de rSsboiu italiane, ruse şi germane erau toţi pe catarturi şi fanfarele cântau imnul naţional german; o canonieră a tras o salvă de tunuri şi mulţimea a strigat vivat. Mutre bărci particulare au insuţit pe Prinţul la eşirea sa din port. Genua, 19 Noembre.— Prinţul moştenitor a permis să se dea numele său noului pert unde s'a imbareat. Luăndu-şi zioa bună dela sindicul oraşului, a declarat că e fericit ori de căte ori poate să ’şi arate amiciţia către Italia şi casa de Savoia. Viena. 19 Noembre.—împăratul a acordat punerea in retragere, pentru causă de sănătate, vice-amirarului barou de Pne k, comandantul mariuei. Cuntra-aruiralul baron Danblebsky de Sterneck s’a numit vice-a mirai şi şef al marini; contra amiralul E-boran d’Eborborst îl iulocneşte la comanda sa p« mare. Viena, 19 Noembre.—Azi la 12 ore şi 35 minute s'a dărîmat cel diu urmă zid in tunelul Arlberg, fiind faţă numeroşi invitaţi printre cari se afla ministru de c 'rnorţ a! Austrii care apionuuţat un discurs. CRONICA Se spune Resboiului câ d. Trăsnea, actual prefect al judeţului Argeş, pe timpul când se afla in Muscel in aoeiaş calitate s'a ilustrat prin originala procedare d’a desbrâ-ca pe pupi la recrutaţie. D’atunci rasa neagră i-a luat groaza. Acuma a venit rondul celor din Argeş, nu ştim jnsă daca d. proiect nu s’o fi lăsat de acest obiceiu. In tot căzu, spaima e mare printre popi şi toti aşteaptă cu frică in sin ziua recrutaţiie, temându-4-- această urgie. TIMPUL O deputăţie de iuaeedo-romani a cerut de la guvern infiinţarea unui consulat român in Bitolia (Macedonia). * In comuna Orăeşti, plasa Prutu-Ivorincea-judeţul Covurlui, s'a comis o crimă infioră-toare. l’oşfa află că d. procuror Constanti-niu, cu ocasiunea anchetei făcută, ar fi constatat următoarele : Constantin Costin Crâescu, locuitor in acea comună, in noaptea de 1 spre 2 Noem-brie, a strangulat pe Zoiţa, femeia sa, in etate pe 35 ani, şi pe fiul sSu Ioan, de 8 ani. Imediat după comiterea orimei, ucigaşul soţ şi părinte a dispărut. Autorităţile sunt in urmărirea lui. Mobilul acestei crime, se zice că ar fi pricinuit din causa reului traiu ce ducea in casă cu soţia sa. * Sâmbătă, 5 Noembrie, ia orele 11 din noapte, soldatul C. Soroceanu, din regimentul 11 dorobanţi, fiind la e crâşmă din dispârţirea I-a, strada Dogâriei din Galaţi s-a luat la ceartă cu hamalul Stoica Căpriţă şi scoţând de sub tunica sa o păreche de foarfeci, dădu 11 lovituri hamalului Stoica, care pe loc remase mort. Atât autoritâţele civile cât şi militare s-au transportat la faţa locului, au arestat pe soldat şi l-au dat in judecată. * Delegaţiunea societâţei cooperatorilor, care a fost primită de către M. M. L. L. Regele şi Regina in palatul Peleş la Sinaia, Sâmbăta 5 Noemvrie, a oferit M. M. L. L. mai multe obiecte de artă date de unii din ex-posanţi. Intre acestea erau şi nişte brăţări şi un medalion, formate din inimoare de chihlimbar de Buzeu, lucrate de un român d. Millescu din Ploeşti. * Aflăm că M. S. Regina va veni in curând in capitală spre a visita Exposiţiunea cooperatorilor. * In T. Severin a apărut o foae literară şi ştiinţifică Albina. Ii urăm viaţă lungă. * S’a acordut sub-locotenentului Aghelea-nu Gheorghe din eorpul flotilei un concediu de şeapte luni in ţară şi străinătate pentru interese grave de familie, trecăndu- se tot-de-o-dată in posiţie de disponibilitate. * Sub gurernul liberalilor, n’are cine să se mai plângă că nu creşte birul. Monitorul de ieri spuue că comunele rurale Gostina-ri, Copăceui-Mogoşesci şi Creaţa-Leşile din judeţul Ilfov şi comuna rurală Christesci din judeţul Suceava, sunt autorisate a percepe mai multe taxe. * Colegiul II electoral pentru deputaţi de la judeţul Dâmboviţa s’a convocat, in zioa de 3 Decembre 1883, ca să aleagă un deputat la vacanţa declarată in Adunare, prin numirea domnului Dimitrie I. Ghika in fucţiune a Statului. Domnu P. T. Gheoghescu, şeful adminis-traţiuuei, şi domnu W. Reddewig, şeful comptabilitâţei generale din Ministru finanţelor sunt autorisaţi a gera provisoriu lucrările direcţi unei generale a regiei tutunurilor şi sârei până la numirea titularului * Stancu Nică, Ioan Mateiu Ştefan, Ioan Dumitru Diacon, Stan Hăloiu şi Ioan Hâlo-iu din comuna Mâdulari plasa Oltul, judeţul Vâlcea, au dăruit cu act lega lisat de tribunalul Vâlcea bisericei cu hramul Sf. Nicolae din acea comună 17 pogoane pământ pentru întreţinerea servitorilor bise-ricesci. Ministerul le-a exprimat mulţumiri pentru această lăudabilă faptă. ‘ Ştiri din Streinătate Rusia „Novoe Wremja" zice, că Rusia şi Germania urmăresc acelaş scop adică mănţine-rea păcii şi călătoria d-lui Giers este inco-ronata de succes. Prin cercurile diplomatice din Petersburg nu e ancă hotărât, dacă d. Giers se va duce apoi şi la Viena. La gara din Varşovia s’a arestat la 7 Nov. o temee care se crede că venea din Paris cu insărcinarea să atenteze la viaţa Ţarului. Spania In onoarea prinţului imperial german se vor da doue banchete la palatul regal din Madrid, o representaţie de gălă in teatrul staniol. o mare festivitate la primărie, un bal la Curte, trei mari vânători şi excur- siuni la Toledo, la Iîscurial, Aranjuez, Granada şi Sevilla. Anglia, care a combătut ridicarea Spa niei la rangul de mare putere, declară că nu mai ridică nici o obîecţiune, după ce toate puterile consimt. Se zice că mai ales Austria doreşte ridicarea Spaniei la mare putere. POLITICA SI DIPLOMAŢIA BULETIN MENSUAL (Urmare şi fine) Nici generalii, nici diplomaţii nu^consimt a recunoaşte germanilor, chieme-se ei de Molt-ke sau Bismark, dreptul de a le da ordine. Iată isvorui unei receli manifestă şi a notei ziarului „Corespondenţa de Espana*. declarănd că călătoria regelui e lipsită de ori ce caracter politic. Acei dintre miniştrii care se ingrijeau de a jigni sentimentul naţional şi de a lucra in beneficiul ultra-liberalilor, prin o alianţă cu Germania, se vfid astăzi triumfând. Să nu ne fie insă bucuria pripită : bărbatul care conduce toate la Berlin, are spiritul mai mlădios de cât caracterul ; el a imaginat o combinaţie prin care ar putea redobândi tot ce pare a fi perdut. Vorbirăm mai sus deanecsiunea mai mult sau mai puţin acoperită a Portugalului de cătrâ Spania : acea uniune iberică care e visul a mai multor in provinciele de Miazăzi. Era insă de găsit chipul de a cultiva o asemenea speranţă fără a da larma Portugalului : chipul s’a descoperit |in metoda intrebuinţată pentru unificarea germană : o^uniune Vamală.. Se ';studie, in momentul de faţă la Berlin, mijloacele de a se constitui un „Zolverein* iberic impre-ună cu o alianţă militară : prin aceasta a-liauţâ, in caz de resbel, armata portughezi ar fi sub comanda Regelui de Spania, şi marina spaniolă sub comanda regelui de Portugalia. Negociârele nu sunt, insă, aproape de succes : intâlnirea suveranilor — precum am spus’o deja — a produs un efect contrariu speranţilor concepute; dar de indată ce regii s au despărţit şi susceptibilităţele s au potolit, trebue sâ ne aşteptăm la triumtul necesitâţdlor politice. In pizma simpatiilor personale a lui Alfonso XII pentru Francia; in pizma repulsiei Spaniolilor pentru caracterul german, e aparent că Spania, in I una din zile, se va deştepta legată de imperiul german. Prinţului de Bismark nu e de ajuns de a lega de politica lui pe Austria, pe Italia pe Spania. In vedere de a izola pe Fran- 1 eia şi pe Rusia, marele cancelar nu cruţă 1 avansele sale nici unui guvern european, 1 chiar — lucru de necrezut — nici Rusiei şi Franciei ! A 'şi asigura neutralitatea u-nia din aceste doue puteri pe cănd ar zdrobi pe cealaltă : eată care pare a fi fost, un moment, ţelul prinţului de Bismark şi astfel se pricep astăzi oari care demarse încercate la Paris şi la Petersburg. De "altmintrelea, acel plan nu e cu totul părăsit. Tulburărele din Croaţia, a cărora origină e j incâ in intunecime, ar putea prea bine sâ devie protestul unei acţiuai'a armatelor aus-tro-germane contra Rusiei, in viemea când Francia, ambarasată cu espediţiile ei depărtate, ne-igurâ de Anglia, silită de a (ve-ghia asupra fruntariilor ei, germană, italiană şi spaniolă, ar asista cu arma la umăr la nimicirea Marelui imperiu slav. Despre negociârele cabinetului Berlinez cu Svedia şi cu Danemarka prea puţin s’a strecurat in public. Acele negociâri par a fi avut straniul rezultat că Copenhaga ar deveni focarul unde s’ar elabora proecte de coaliţie anti germană. Se zice că la Constantinopoli Germania ar fi dobândit mai mult şi că Sultanul, de grija Rusiei, s’ar fi angajat se lase cămp liber Austriei. In Orient esistă, inBă, proverbul următor : „Nu da panterei paza turmei contra leului.“ Diplomaţia turcească nu o fi neştiind acea zicâtoare araba ; până astăzi pantera nu eamână a fi isbutit. Câte-va mici state orientate nu s’au sfiit de a se apropia de Germania. Dorainaţiunea Turcilor, ambiţiunea rusească, râvnirile austriaco, amestecarea intre gin-te, fracţionaiea Statelor, spiritul de neatârnare şi selbatica energie a populaţiilor care T ocupă, au Împiedicat pănâ acum organizarea acelor regiuni intr’un chip aproape normal. Ţflrile Balcanice şi a Carpaţilor sunt pri- vite de diplomaţie ca un fel de capital comun de care marele puteri au dreptul de a dispune spre aşi atribui apunte şi compensaţii după placul lor. Turcia îşi mai apară incă oare cât remâşiţele autorităţii sale in virtutea unei îndelungate posesiuni şi a dreptului ei natural de protecţie asupra musulmanilor cari se află împrăştiaţi in acele locuri. Rusia arborează drapelul Panslavismului şi pregăteşte aplicarea teoriei „des encla-vesu ast-fel precum a tost proclamata de prinţul de Bismark. Austria caută compen saţii pentru apropiata perdere a ultimelor ei provincii germane ; ear diplomaţia asem-tă aceste revendicaţii cu o senină complacere. Cei dintre ei care, in mijlocul lor, vorbesc mai puternic despre drepturile şi aspiraţiunele popoarelor, par a neşti că, in acele locuri, se află Români, Greci, Albai neji, Sârbi, Montenegreui care, şi ei au drepturi, aspiraţiuni şi voinţă energică de a face se fie respectate. E ceva demn de mirare că după mai multe veacuri de opresiune, elementul care, atât prin numâr cât şi prin spirit, piedo-minâ in acele regiuni, e elementul greco-latin, reprezintat prin insemnatul numâr de mai bine de 13,000.000 indivizi, a oărora interese, de altmintrelea, preocupă prea puţin pe Europa occidentală. La ineeputul secolului nostru resbelul in-independenţei eline păru a fi semnalul unei politice rezonată. Din nenorocire acelui plan, dacă a esistat, i’a lipsit indreznea-la de a fii esecutat. Europa se opri de in-datâ ce constitui in regat părţele cele mai muntoase, mai sterpe, tot o dată mal sărace de locuitoci din Grecia vechie ; şi după aceste lumea şe miră că Elinii, atât de inteligenţi şi industriaşi, atât de prosperi in străinătate, n au fost in stare se scoată ce va. din acel colţ de pământ dat lor de Europa ! Acest stat readus la viaţă de diplomaţie care, insă, a uitat sâ-’i asigure cu ce trăi, a indrfiznit căte o dată a’i supune inoportunele lui plângeri ; ba chiar a arătat mişcări de iritaţie la care, in adevâr, nimene n’a băgat de samă. In fundul inimei, Grecia e cu Latinii ; in ochii ei cea ce ea numeşte „Marea idee", aproape se confundă cu ideea, nu mai puţin mare, a „UDirei Latine4*. La estremitatea septentrională a peninsulei Balcanice, a cării parte meridională e ocupată de micul regat elin, se află tânărul regat al României, care păstrează cu mândrie limba, moravurile, tradiţiile şi până şi numele acelor romani a lui Traian, probabilii stremoşi e viguroasei lui popu laţie. Sunt acum optsprezece secoli de cănd o mână de Latini au fost aruncaţi pe acel colţ de pământ barbar. Cu toate că a fost călcată de toate invaziunile, seminţa a incolţit: din ea a resârit un mic popor caren’ain-cetat de a lupta, cu o energie admirabilă, pentru a lui viaţa şi, ce ’i era 'mai presus de viaţă, pentru independinţa lui. Chiar in pizma simpatiei stearpă a Occidentului, naţia romănă a isbutit a se reconstitui, cel puţin in parte, prin singurele ei mijloace, graţia acelei puternice vitalităţi care carac-toriză gintele pătrunse de civilizaţia greacă şi română. Simţimentul latin e foarte energic la toţi românii fie nea'Srnaţi, fie supuşi incâ dominaţiei străine. Se poate insă că acolo, ca şi aiure, sâ se găsească bărbaţi politici care, impinşi de interesul lor personal, se intre-huinţeze ideea latină in o eloquenţă pompoasă la adresa publicului sau a alegătorilor lor. Poporul, insă, care el a suferit, care a luptat, care a iuvins sau speră a învinge sub numele sâu de „Roman'1, se simte român, până in măduva sa, şi dă zilnice şi mişcătoare dovezi do patriotismul său latin. Astfel că sacrul foc a latinismului, in a-părenţă stins in cele două peninsule occidentale şi anume in acele locuri unde a fost Roma, Roma care ne’a dat geniul şi vigoarea sa, e, in momentnl de faţă, păstrat cu sfinţenie tocmai in acea peninsula orientală din Mediterana, in acele locuri a bătrânii Elade şi a vechii Dacie. Cu toate că latine, aceste popoare sunt neyoite, insă, sâ 'şi aducă aminte că pă-mânturele lor au fost adese ori calcate de cuceritori, şi că numai prin o politica dibace de basculă cu puternicii lor vecini au putut scăpa a lor Independinţa. Grecia, ale cărei dorinţe sunt mari, insă a cării griji sunt neînsemnate, pare a sta neutra. Isbăvitâ de Turcia, de mai multe ori părăsită de Francia şi ameninţată de Rusia şi de Austria, România a luat hotârîrea de a 83 pune in partea aceştiI din urmă spre conjura pericolul cel mai imediat, espansiu-nea Panslavismului. Serbia, cu toate că ea insăşi slavă, a intrat ca şi România in alianţa austro-ger-mană' Equilibru european e, prin urmare rupt sau aproape de a se rupe in folosul influenţei germane şi apuntul Germanilor e format tocmai do Latini şi de Slavi ! Ne e dureros a constata ca nici odinioară ţerile latine din Europa nu au tost poate mai puţin intrunite pentru a rezista pute-rei germane care le ameninţă; şi, cu toate aceste, nici o dată, in opinia noastră, ideea latină n’a fost mai aproape de triumi. Puterea ei consistă in necesitatea ce se impune atât Rusiei cât şi Angliei de a o accepta ca una din bazele viitorului equilibru european. In adevâr, naţia britanică nu e din acele care, sub impulsia pizmei, a mâniei, a raâgulirelor sau a făgăduinţelor, să la-ă a păşi contra advâiatelor interese ; şi vederatul ei interes e de a impedica nimicirea Europei de catrâ Germania. Dacă popoarele latine ar pricepe politica cifrelor şi a afacerilor, singura politică rezonabilă şi posibilă, ele ar căuta in o unire solidă cu ginta anglo-sacsonâ acel equilibru care adese le-a lipsit graţie nestatornicelor lor mişcări. O alianţă cu Anglia in Europa, cu Statele-Unite in America, eată singura bază solidă a unei politice latine. Şi Ian^ şi Englejii recunosc de folositoare pentru ei o asemine politică şi sunt dispuşi a o adopta de indată ce vom voi a discuta cu ei afaceri, cu sănge rece, in loc de a ne arunca, la toătă ocazia, in plângeri sentimentale sau in recriminaţii pasionate. Nu e de tăgăduit că in momentul de faţă sunt oare care dificultăţi, insă trecătoare. Număr de mici certe ar putea adese fi cruţate dacă oamenii s'ar pătrunde de adevărul că, in politică, amicul nostru nu e dator sâ caute de afacerile noastre nici de a ne urma la pus, când noă ne displace sau ne e cu neputinţa a alerga ; nici se dispreţuiască cutare interes de care noi n’am ştiut a îngriji. Cu toate aceste, Anglia are spiritul prea practic, şi simţul politic in Francia nu e atât de intunecat in cat intreita alianţă sâ nu determine, la momentul de pericol, unirea acelor două mări puteri occidentale şi apropieria lor de Rusia, Alăturea cu ele negreşit, in pizma tutulor incercârilor de seducţiune, s ar alipi Portugalul, acel popor mic insă vrednic, energic, priceput in afaceri, care a găsit avantaje pozitive in amiciţia Angliei şi care a ştiut a profita de ea. Belgia, Elveţia, cu teste că latine numai in parte, ar simţi simpatiile conduse de binefăcătoarea teamă a politicei de aglomeraţii mari, politica favorită a marelui cancelar german ; chiar Regele Olandei, altmintrelea uitâtor de quahtatea sa de suveran latin, graţie marelui seu durat de Luc-semburg, s’ar simţi impins de interesul se-curitâţei sale către politica latină, j Şi aice ne lovim de politica uniunei vamale. Ţelul ar fi de’a lega Belgia cu Ţârile de jos, ca prin atraperea acestora Bslgiae fie silita a le urma. Se fie oare cu neputinţa ca lucrurile sâ se intâmple altmintrelea ? La ora de faţă destinele Europei sunt in mânia Angliei. Un singur cuvânt pronunţat la Londra ar asigura lumei o pace de mai mulţi ani. In timpul acela, multe neînţelegeri ar fi inlăturate; mersul natural a ideilor ar produce, in relaţiile internaţionale, nişte principii mai juste şi vechiul nostru continent s’ar bucura de un equilibru mai puţin nestatornic cu o grupare mai puţin artificială de populaţii şi de ginte. Tăcerea cabinetului de Saint-Jamos ar putea, din ţpntra, conduce la un resbel gigantic a cărui rezultate ar fi greu de precizat de acum, dar, din care Europa ai eşi, de sigur, adânc zdruncinată şi remaniată. Leorpardul britanic nu poate remăne insă indiferent faţă cu lupta ; şi precum ziceau strămoşii noşiri: „Feriţiva de deşteptarea leopardului." Revista Lumii Latine UN SENATOR ROŞ Toată lumea ştie că senatorii şi deputaţii călătoresc pe socoteală patriei, şi mai ştie lumea incă că dacă au meritat cineva această mică înlesnire pentru actele mari şi ul-tra insemnate ce au “făcut spre folosul na-(iunei, apoi de sigur aceştia sunt pre onorabilii representanţi, pre iluştrii aleşi ai d-lor salvatori de la 48 Rosetli şi Bra-tianu, t* a Biletele aceste insă de liberă călătorie sunt, din nenorocire, permanente, ci ele valorează numai atât cât ţine sesiunea. Ou atât mai mult încă ele român fără putere când mandatul onorabililor representaţi inceteazj Aşa este lucrul şi aşa sâ politiceşce tot-de-una. Aceasta bucurare insă ^imitată jJ primblări fără cheltuealâ, nu convine, p9, cat se pare, tuturor onorabililor marelui] partit — lucru uşor de priceput dealtmirtl trele — şi intre aceştia, in rândul intăiu., se cuvine să aşezăm pe d. Yârlan, fost se2 nator ai reposatei legislaturi, care-şi dădu legislatura bine inţeles, crescineşte sufletul in primăvara anului curgător. Acest onolU rabil — cetăţean gălâţian ne grăbim a o spune - găsind in busunarul său carnetuUî’ cu bilete de liberă călătorie, remase de di m» P jl- vremea când cu atăta competinţâ represen-l. ta acest judeţ, işi zise, pe căt se vede, cţi e chiar păcat de D-zeu să nu intrebuinw ţeze acest rest de bilete, dacă nu pen.if alt-ceva, cel puţin ca o amintire a timpul fericit ce nn mai ora, şi aşa intr-o bun^ dimineaţă se urcă in tren şi o pleacă Bucureşti. Pe drum conductorul — om rău crescut — cere fostului senator, ca de lr ori ce alt muritor, biletul de călătorie ; onorabilul scoate din buzunar şi infaţaşează unul din biletele carnetului său. Conducto-r rul observă că acest bilet e un lucru n suflat şi că nu-1 poate lua in seamă. Aici vorbă, discuţie, dar conductorul remân^l inflexibil ; cu toate aceste in consideraţii marelor fapte sevârşite pentru patrie di fostul senator, el nu iea nici o măsură ime- diată, ci sâ mărgineşte pur şi simplu a ral porta caşul direcţiunei generale. La răn-i dul ei direcţiunea găseşte — lucru de mi rare—că biletul onoratului fost senator nu e bun şi, spre a se indestula de paguba si intentează proces ^d-lui Vârlan, cerăndu-i 38 lei pentru călătoria ce făcuse gratis cu biletul resuflat. După cât ni se spune de oameni con®-}*;» petenţi, faptul ar intruni elementele cerut* unui delict prevăzut de nu mai ştim ce an] ticul din condica penală, cu toate aceste ^ nu a dat loc de cât numai unei acţiuni vile. Aceasta e prea puţin negreşit in rrJT muri ordinare, dar e destul in vremea o ci* muirei roşilor, şi de aceia ne declarăm satisfăcuţi, rugând pe concetăţenii noştri, dacă au curiositatea sâ asculte desbaterile acestui interesant proces, sâ poftească la 9 ale curentei in pretoriul judecătoriei ocolului ântâiu de Galaţi. (Posta) NOUTATI DIN TARĂ Anghina difterici.. — Din comun». Smulţi, plasa Prut-Gorincea distr. Covurlui so comunica „Poştei" cu data de 3 Noem-bre că anghina difterică a inceput a-şi arata şi pe acolo gkiarele sale omoritoare; a făcut deja eate-va vietirae in rânduri!» copiilor. D. medie respectiv, inştiinţat despre aceasta, a sosit indâta , iu comună, ş intre măsurile sanitare luâte de d-sa pentru combaterea flagelului, s-a dispus, şi suspendarea cursurilur şcoalelor pe timp de 15 zile. Spicuitor. ECOURI Un duce r&plt. Se ştie, că prin provinciele europene turceşti infloreşte brigandajul. Diu când in când se aude, că tâlharii au prins pe vre-o persoană de consideraţie sau pe vre un comersant bogat, pe care ducăndu’i in codrii, cer sume enorme pentru liberarea lor. Dar nici Italienii nu se lasă a fi mai inferiori. Despre ei şi aşa se zice, că sunt geniali ca pictori, actori şi bandiţi. Nu de mult aceşti viteji a prins, pe drumul spre Trapani, pe ducele de Cas-j telmoute care şi acum se află iu mâinile ior, după cum anunţă foile streine. Bandiţii cer pentru liberarea lui suma colosala de 500,000 frauci pe care familia ducelui refuză de a o trimite in pădure. Intro epistolă ducele scrie cătrâ ai săi, că in fruntea bandei se afla Galamia, «evadat din Bagno de lângă Roma. Frisonierul e destul de bine tratat, insă Calamia il tot ameninţă] c-â dacă nu i se vor trimite banii, sau dacă trupele regale ar voi sâ scape cu forţa p* ducele, acesta va fi impuşcat, Ni ba Kl agricol al jud. ilfov lista rnerca medalielor la C°ncursul din ombrie i883 ja comiţiului Agricol al /. Medalii de aur fliudolf Saack din Leiptzig pentru ton brasdar şi polybrâsdaru sis- #rsal. Represiutat prin D-l W. -fii. ligelu, mi tru ,Taatz din Halle pentru plugul «Jar. Represintat prin D-l Ioan Meyer patenta Krtiger, pentru iem Meyer perfecţionat. Represin-I)-l W. Staadecker. I Hoffberr et Schiantz din Viena Urătoare. Represintată prin D-l 1 a de Arte şi Meserii din Bucu-ntru grapa diagonala cu dinţi II Medali de Argint U Schnausse din Bucuieşti, pentru | coimana mobilă construit in ţară merge cu un cal. fetatea Schuppisser din Elveţia pen-atoarea cu manegiu represintata Athanasiu. i Grossinan et Rauschenbach din ţta, pentru treeratoarea cu manegiu .ta prin D-l Luca Goldenberg. Nasche Brother Melington, A-entru grapa Americana. Represin-D-l W. Staadecker. Hoffherr et. Schrantz din Viena locatoarele de paie represintată prin f. Pitts. com. Ulmeni. pl. Olteniţa. Radu Du-com. Bobeşti-Bălacinca, pl. Dămbo-vita. Constantin Cliristaclie, com. Micşuneşti Greci, pl. Mosfiştea. Ivau Petre, com. Mănăstirea, pl. Olteniţa. Dumitrache Dumitru, com. Dascălu Creata, pl. Dâmboviţa. Culea Doicu. com. Chiseletu, pl. Olteniţa. Ion Gheorghe, com. Măgurele, pl. Sabaru, Mi-huila Barbu, com. Roşiori, pl. Mostiştea. Vasile Iordache, com. Ligia-Bojdani pl. Snagov. Ilie Tănase, com. Băneasa, pl. Dăm-bovita. Ghiţă Christea, com. Slobozia Clin-ceni, pl. Sabaru. Nicolae Danu, com. Aprozii pl. Negoeşti. Mihaiu Stan, com. Ha-gieşti-Mariu(a, pl. Mostiştea. Angliei Au drei, com. Căciulati, pl. Snagov. Ilie Nea-gu Sterianu com. Curcani, pl. Olteniţa. Glieorgho Ignatu, com. Luica, pl. Negoeşti Livianu Culsea, com. Brăneşti, pl. Dămbo-viţa. Constantin Nicolae, com. Dărăşti pl. Sabaru. Ion Radu Nica, com. Cosoba, pl. Snagov. Zamfir Mincu, com. Strienii-Do-breni, pl. Sabaru. Nicolae Dinu, com. Călăreţi, pl. Negoeşti. Panait Ioniţa, com. Po-enari, pl. Sabaru. Gheorghe Dobre, com. Otopeni, pl. Dâmboviţa. Stan Tudor Cercel com. CucueR Palanga, pl, DămbovRa. Constantin Marin, com. Domneşti-Caţichea pl, Sabaru. Manolache Stan, com. Tangăbeşti pl. Snagov. Stroia Bogdan, com. Jilava, pl, Sabaru. Niţu Ivan, Domneşti-Caţichea, pl. Snagov. Enache Păun, com. Dobreni, pl Sabaru. Nicolae Savu, com. Obedeni, pl. Sabaru. Gheorghe Radu, com. Berceni-Do-vreni, pl. Sabaru. Nicolae Oprea Muşatu, com. Olteniţa rurală, pl. Olteniţa. Gheorghe Ioniţă, com. Brevedia, pl. Snagov. Stoian Ivan, com. Mitreni, pl. Olteniţa. Ion Rădu-lescu, com. Verteju-Nefliu, pl. Sabaru. Tudor Popa, com. Fundeni Gherasi, pl. Dâm-boviţa. Pârvu Tudor, com. Tânganu, pl. Dâm-boviţa. A eşit acum la modă maximele scrise pe hărtie parfumată de măini do femee. După cugetările Carmenei Sylva, acest regal juvaer săpat de o suverană, după Cugetările de toamnă, de o desilusiune atât de exqisă, iată maximele vieţei Contesei Diana din care culeg următoarele. pe a Hoffherr et Schrantz, din Viena maşina de bătut porumbu, du-resintată prin D-l W. Staade- a Clayton A Schuthleworth din .entru venlurâtoare represintată prin rll Ier et Hartmann. HI Medalii de Brom' Fiinţa iubiţii care nu e fericiţii pare ingrată.. Durerile noastre plictisesc pe aceia pe care nu ii întristează. Un doliu dc convenenţă este in tot d'auna comod: sunt vacanţii negre. Frica e un instinct j curajul e o conquistl. Amiciţia priveşte amorul precum săracul bogat. Gelosul este un rnartyr care martyriscazl. Pentru a avea un duşman alegeţi un prieten. Va sti unde să isbească. Un bărbat trebue Sc fie prea amabil pentru cnse fie iertat că Tiu este acela care era aşteptat. (Figaro) $ Ce se petrece in vagonul de bagaje al trenurilor de persoane. — D. Soco-lescu I., plecănd din Ploeşti pentru Bucureşti, cu trenul de la 11-12 din ziua de 25 sunt făcute din lespezi de granit şi bine lucrate. Nu departe de piramida este un deal tot aşa de inalt, ce fusese prefăcut in-treg intr’o locuinţă do stâncă. Sute de camere sunt tăiate iu stăncâ cu multă Îngrijire. Camerile sunt inalte de opt urme, fără geamuri, ci numai cu’o intrare. Păreţii suDt plini de hieroglife şi figuri. Pe jo3 zac n-neltele de piatră. Nu se ştie incâ, de la ce popor şi din ce timp au rămas aceste monumente, dar se crede, că sunt opera străbunilor seminţei indiane Mayos, ce se mai găseşte in sudul Sonorei. ŞTIRI TEATRALE de tipografia F. Goli fiii. Se află de vânzare pe la librării pe preţul de 2 lei esem-plarul. S’a pus sub tipar şi curând va apare: „Higiena poporală" cu privire la să- teanul romăn. Inveţaturi practice pentru preoţi, invfiţători, seminare, şcoala normale şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului de la ţară. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Yuia medical băilor din Mebadia şi profesor de Higiena Ia seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să dă rabat. Octombre, a dat la vagonul de bagaje un Premiul III Grâpă sistem : Hoffherr. cufăr cam greu, conţinând cărţi şi haine — Pare că greutatea escepţională a ispitit amploiaţii insăreinaţl cu supravegherea vagonului pe drum, de oare-ce, descinzăndla hotel, d. Soculescu ’şi-a găsit cufărul in-cercat la broască, avăud o cheie ruptă in năuntru şi cuiul balamalei scos pe jumătate, — ceea-ce probează zorul celui ce a voit să „vadă“ ce era’ inâuntru. — Ar fi de dorit ca asemenea amploiaţi, „prea curioşi," de a şti ce e in lăzile călătorilor să fie su-praveghiaţi şi indepărtaţi cel puţin, căci alt-fel, călătorii ver fi nevoiţi a cere asistenţa comisarului poliţienesc la predarea şi primirea bagajelor. I 16a Hofferr et Schrantz din Viena ,-Of■ mănătoare in lat, system Aber-nji “presintatâ prin D-l Ioan Pitts. Eckert din Berlin, pentru piuit brăsdare şi semănător. Represin- 3n D-I Waller et Hartmann. a Hussey din Reswig, America, muşuroitoru combinat cu stirpâ-ţipresintatâ prin D-l W. Staade- I ■dintele juriului : General G. Mann ţ ! juriului I. Marghiloman, G. Bragomireanu. Toma C. Filitis ftftRe Ghica,C. Presan, K. Asan, C. Di D. M. Bragadir. lis>ta 1 i le in instrumenta agricole şi bani pentru (ii liteni, distribuite la concursul din 23 Octombre 1883. tuiul I Plugul Universal Eckert. ijan Roşea, com. Lipia-Bojdani, pl. Tone Pene, com. Tunari, pl. Dâra' Şofronie Stirbu, com.jj Băneasa, pl. viţa. Niţâ Marin Cocoşu, com. Ba-pl. Snagov. Dumitru Ioniţă, com. iţi. pl. Mostiştea. Costache Ioniţă com. Dridu Sărindarele, pl. Dâmbo-huu Nicolae, com. Popeşti-Dragomi 1. Snagov. Lixandru Ilie, com. Co-pl. Snagov. Matei Stan Lixandru, Iirâdinari-Fâlcoianca, pl. Sabaru. Scan-iuu, com. Cociocu, pl. Snagov. Du-Nicolae, com. Roşu, pl. Sabaru. Ilie iu, com. Mănăstirea, pl. Olteniţa, Stan ■ a, com. Lamoteşti, pl. Negotşti. Zam- igore, com. Copâceni, pl. Sabaru. Tu-eheu, com. Afumaţi, pl. Dâmboviţa Vărzaru, com. Bucureşti, pl. Dâmbo-lon Stan Radu, com. Ferăstrău, pl. oviţa. Vasile Irimie com. Câşcioarele, teniţa. Ghiţă Dumitrache, com. Cio->jj a, pl. Dâmboviţa. Oprea Dumitrache Jilava-Merlani, pl. Săbaru. Gherman rom. Băneasa, pl. Dâmboviţa. \asile om. Joiţa, pl. Sabaru. Mihalache Ma-om. Chiejna, pl. Snagov. Savu Dinu Copâceni, pl. Sabaru. Nicolae Ion •a, com. Stubeiu-Orăşti, pl. Dâmboviţa Gheorghe Stan, com. SlojDozia-Clinceni, pl. Sabaru. Nicolae Scarlat, oom. Tântava, pl. Sabaru. Ion Plopean, corn. Bucureşti, pl. Dâmboviţa. Mateiu Ohivu, com. Poenari, pl. Suagov. Dumitru Gheorghe, com. Râduleşti, pl. Mostiştea. Cotea Mincu, com. Tunari, pl. DămbovRa, Nicolae Radu, com. Creaţa Leşile, pl. Mostiştea. Franciocu Ion, com. Popeşti, pl. Dîmboviţa. Ioniţa Sava, com. Buteşti, pl. Negoeşti. Ştefan Alexandru com. Ciocăneşti pl. Snagov. Stoica Tănase, com. Câciulaţi, pl. Snagov. Mihaiu Simion, com. Creţeşti, pl. Sabaru. Cristea Drumea, com. Bragadiru bulgar, pl. Sabaru. Stan Sorescu, com. Cornetu din vale, pl. Sabaru. Iordan Ion, com. Frumuşeni-Custureni, pl. Negoeşti. Gheorghe BogdaD, com. Radovan, pl. Olteniţa. Ion Bebereene, com. Crivăţu, pl. Olteniţa. Constantin Dima, com. Afumaţi pl. Dâmboviţa. Ştefan Slatcu, com. Băneasa pl. Dâmboviţa. Nicolae Zaharin, com. Ferbinţi-Stroeşti, pl. Mostiştea. Stoian Vasile, com. Dudeşti pl. Dâmboviţa. Dumitru Radu, com. Colintina, pl. Dâmboviţa. Stan Radulea, com. Buda, pl. Sabar. Anghel Miroiu com.Chir-nogi, pl. Olteniţa. Ghiţă Popu, com. Afumaţi, pl. Dâmboviţa. Ioniţă Voicu, eom. Afumaţi, pl. Dâmboviţa. Ioniţă Stan, com. Dascâlu-Creaţa. pl. Dâmboviţa. Pavel Tudor, com. Brânesti, pl. Dâmboviţa. JDinu Dumitrache, com. Pautilimon-Dobreşti. pl. Dâmboviţa. Zamfir Arghir, com. Cornica-Caldăraru. pl. Dâmboviţa. Nicolae Gheorghe com. Băneasa pl. DămbovRa. Nicolae Tâ-nase, com. Bâueasa, pl. Dâmboviţa. (Va urma) iul II Plugul universal Şist. R. Saack Expoaţiunea proiectata de cooperatori la Iaşi in Iunie 1881 ia din zi in zi pro-porţiuni mai insemnate. Auzirăm la ban chelul celor 200 cooperatori veniţi din mai multe unghiuri ale ţârei nestrămutata lor voinţă d’a muta cămpul de luptă al muncei in a doua Capitală a României. Aceste din urmă zile s’au făcut la d. D. Butculescu mai multe intruniri compuse de mari şi mici producători şi persoane importante din Bucureşti, Ploeşti, Brăila, Galaţi, Iaşi, etc. cari au dat ultimul cuvănt pentru această a Teatrul Dacia.—Direcţiunea Grigore A. Manolescu. Joi la 10 noembrie 1883 re-presentaţiune extraordinară pentru sporirea fondului Societăţei „Renaşterea" comerciu-lui şi industriei Române. Se vor juca piesele : însurătoare or foc ! comedie in 3 acte. Franţuzitele, comedie intr’un act. In curănd : Edmond Dantes-, (Partea II din Monte-Cristo). Romeo şi Julietta, tragedie de echakespeare, tradusă de d-nu Al. A. Macedonski. MAGAZINUL DE PĂNZĂRIE POLONI Yentitul timbrului in R o mania după coruptul presentat Camerei de Ministrul financelor, da următorul resultat iu primele nouă lumi ale anului 1882-1883. Evaluări pe 9 luni Timbre şi vize 3,551,728 Taxe de inregistrare 1,769,761 Amenzi 44,790 încasări in 1882-83 3,740,387 1,769,511 101,870 5,366,180 Efectuate 1881-82 3,316,252 1,734,114 70,011 5,611,769 5,120,878 Septămăna viitoare va apare in Paris şi . doua mişcare economică. Meseriaşul nostru simte această necesitate cu atât mai mult cu cât preducţiunea lui este foarte puţin cunoscută din causa lipsei de relaţiuni. Prin exposiţiuni, producţiunea lui se face cunoscută tuturor şi ast-fel câştigă crezul publicului, cel mai perfect consumator şi iucuragiator. D. Leon Negruzzi, energicul primar din Iaşi, caro este şi preşedintele cooperaţiei d« acolo, ’şi-a dat mâna de unire cu d. Dimurie Butculescu, luându’şi ingajamentul d’a face totul pentru perfecta reuşire a acestei a doua exposiţiuni. Delegaţii cooperativelor filiale, bărbaţi energici şi activi ’şi-au dat asemenea cuvăntul precum şi o mare parte dintre principalii noştri industriaşi din Capitală şi provincia. Suntem convinşi că exposiţiunea de la Ia-i va produce o mai mare mişcare in nordul ţârei. (Cooperatorul romăn.) * * * Recompensele ce se vor împărţi exposan-ţilor la 20 NoembreLa această Expo-siţiune au luat parte 540 exposanţi, cărora, după meritele lor, se vor impârţi: Diplome de onoare cla^a I-a . . . 28 n „ clasa Il-a ... 16 £ Medalie de aur...................98 „ „ argint.......... 116 „ bronz..................118 Menţiuni mulţămitoare...............Al Peste tot 417 recompense; ast-fel din 540 exposanţi, numai patru părţi din cinci au fost recompenssţi. Trebue să adâogăin aci că mai bine de 20 exposanţi au obţinut câte doue recompense. (Cooperatorul Romăn) Înfiinţat in capitala noastră de 17 anî ori cine i-a păşit pragul prăvăliei s'a convins şi de calitatea cea bună a mărfurilor sale se cumpără de către clienţii săi. Mulţumită d-lui Poloui, astăzi in Bucureşti şi săracul ca şi bogatul poate să'şl procure ori-ce articol de pănzârie cu mulţumirea iu suflet că ceea-ce a cumpărat nu sunt bani aruncaţi in vent. Cine a intrat in prăvălia d-lui Poloni şi n’a rămas altoit pentru tot-d’a-una, şi cine nu s’a simţit mulţumit d’a o recomanda prietinilor şi tuturor cunoscinţelor sale ? Societatea înaltă a capitalei noastre mal mult de căt ori-cine şi de căt noi chiar e in stare a confirma cele ce noi susţinem. Fie densul strein, fie Romăn, pentru noi e tot una cănd e vorba d a da fie-căruia ce i se cuvine. Cu durerea in suflet am văzut înregistrat intr'una din foile Bucureştilor câte-va cuvinte nedemne la adresa d-lui Poloni, căruia in loc dai se face laude şi in loc d'al da ca exemplu celor l’alţî, se caută a i se aduce discredit. Dar, precum onestitatea ei nu pot fi nici decum bănuită, ne împlinim o datorie a vorbi pentru densa, pentru că suntem siguri că nu va fi ni-minea care să ne desaprobe. Sfârşim, rugând şi povăţuind pe toţi d’a face ca d. Poloni şi fie siguri d-lor că in mai puţin de 17 ani vor câştiga ci şi dânsul aceiaşi incredere şi aceiaşi posiţiune. Căci puţini comercianţi sunt la noi in Bucureşti, cari cumpără cu bani gata mărfurile de la fabrică şi cari puţin sgomot fac de succesul dobâudit. ţă Cornescu, com. Buneasa, pl. Dâm-Nanu Chirian, com. Pantilimon, amboviţa. Nae Stan Gheorghe, com. JŞ ţinu din vale, pl. Sabaru. Dumitru Căr- carte care va face. sensaţie ţaU. lumea invâ- Antorul e d. Daubrăe, eminentul director al Scoalei de mine din Paris ; iar titlul este Les Eaux Souteraines. , * . * * Descoperiri Arclieologice. —Antichităţi americane. S au descoperit minunate mărtu rii ale unei epoce de cultură din trecut in America centrale, ce vor fi de mare impor-tenţă pentru istoria intunecoasâ a popoarelor primitive din America. In Sonora t(Me-xico, America) s’a găsit intr o pădure seculară o piramidă, a cărei basa este de 4350 urme şi se ridică la o inâlţime de 750 urme De la o basa până in vârful acestui colos un drum larg. Zidirile din afară m erge NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu,'director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuojscu, Calea Victoriei No. 82. A işt de sub tipar: In editura librăriei Fraţii loniţiu şi C-ie, Strada Şelari No. 18—20, strada Lipscani No. 27 următorele calendare pentru anul 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat român. mândouă în ediţiuni do lues, ilustrate cu cele mal frumose gravuri, între care Statua lui Ştefan cel mare, Castelul. Peleşuluî, Si naia, etc., şi conţinând mal multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popescu. Preţul fie-cârul esemplar 1 leii şi 50 b. Calendarul portativ, indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american de efeuiltat, cu 366 date istorice, adrese, notiţe, etc., de pu în perete. Preţul ediţiunel ordiuare 1 led şi 50 b. delucs 3 lei. De venRare la tote librăriile din ţeră. A eşit de sub presă: NUVELE de DbAb CONSTANT1NESCL-TELEOR Un elegant volum de 200 pagine editat a INTERNATUL DE BĂIEŢI AL D-LUI Heliade Radulesou situat în localitatea cea mal săn6-tosă; în grădina Heliade, piaţ ■ Moşilor, primesce orl-când elevi Stu-diele se fac după metodele cn’e mal bune şi conform programelor scole-lor publice, unde elevii ace-tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea ori-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. CĂILE FERATE ROMÂNE ia La La La La PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cd incep6re[,de Ia 20 Mala 1883. La Ploeşti, Bnz8u, R-Sărat, Focşani, M&răşeşt.( Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tr«B accelerat) iO ore 45 minate eeara. Ploeşti (Sinaia, Predeal (Bazăn, R-Săr»i, Focşani, Mârăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la Ploeşti ca trenul mixt la Buzdn, R-S&rat, Focşani, Mirăşeşti 5 ore 30 m. d. m. Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, VSrcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fulger) 9 ore dim. (trennl accelerat) 4. ore 30 m. (trei de persoane.) Ginrgiu 5 ore 15 min. dim. (trennl fnlger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 min. d. a. tren mixt). SOSIREA TRENURILOR De Ia Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Hărăşeşt R-Sărat, Bnztu, Ploeşti ftrennl accelerat) 5 ore dim* De la Galaţi, Brăila, Bazin, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bnzln; Pleoşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De Ia Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plicerej li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trennl accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De laVercioroTa, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 5-min. Bearu (trennl aceelerat 11 ore 20 min io nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Ginrgiu: 3 ore d. a. (trennl fnlger) iOore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. loara (tr oul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU Lipscani. No. 60. No. 60. Strada Pe diua de 9 Noembre 1883 5°;o Renta amortisabilil 5°,'o Renta Română Perpetuă . 6°/o Obligaţiuni de stat . . . 6°/0 Oblig. Clilor f. Rum. regale 5°i0 > Municipale . . 10 fr. , Caseî Pensiunilor 3OO 1 5°l0 Scrisuri funciare rurale. , 7o/0 , rurale .... 5°j0 Scrisuri funciare nrdane . 6*10 » » » 7°lo > * » Impr. cu prime Bnc. (2O 1. 5). . Ac ţii Bâneeî Naţion. Romane 25O 1, , , Soc. Cred. mob. rom 250 1. , , Rom. de construcţii 5001, g, , de Asig. Dacia-Tom. 300 1. , , » Naţionale 2OO1. Diverse Aur contra argint . . , , , Bilete dc Banqne Fiorini valdre anstriacn . . Mitrei germane............... Bancnote francese .... Comp. Vin 92- 92‘h £0 jj 9l lh % >h 971/, lOZl/î 103’/s 831,-4 84- 228--- 233--- 9U/? 92- 1021/, 103>(j 87i/2 88- 98i/a 99--- IO2--- 103- 32- 33iL 1330 i35U 200- 202--- 232--- 286--- 444- 448--- 258- 262- 2.40 260 240 260 2 9 2.11 1 23 1.25--- 99>/2 100‘,2 Atragem atenţiunea on. Public supra anunţului d-lui loseph Sandro-vitz, privitor ia piane şi pianine excelente, ce ’şi poate procura cineva in chipul cel mai lesnicios. I. * O 111 TIMPUL I mmsassBmsaa JOShPH SANDROVITZ 3UOUBESO 16. —CALEA YICTOEIEI — 16. IN RATE LUNARE FAYARD^BLAYN cantra reumatismelor, catarelor, du CC Terilor, rănilor, bătăturilor la piciore arsurii or,etc. Deposit centraal la Pn-—p- ris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaciele. i IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sir>tr>m american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acoi'deur şi facteur de piano. W TIS THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABBICA CEA MAI MAEE ŞI MAI YEFHI DIN LUME DE MAŞI NE DE CUSUT r / r l t. îi [• PLĂTIBILE IN EATE MICI : SE VINDE NUMAI LA G. NEIDUNGER, BDCURESCl, Grand flotei de Bulevard BUCUEBSCI: Piaţa Sf. Gheorghe 81 ( CRAIOVA: Strada Pipscani 31 GALAŢI: Strada Domnească 35 ( EUSCIUC : Knajeskaja Uliţa 75 LA BOURBOULE V® IPI MINEMLi eminamente RECONSTITUIND ţ Clorurată, sodioă, bioarbonată, arsenlcald O JnHETATE PÂnA LA t PAHABB PB pi Regenerezi copiii debili şi perenele slăbite. Anemie, Serofule, Diabet Friguri Intermitente AfaeŢIIIe pielei .1 a căilor rupiratoril SESONUL TERMAL DX LA 30 MATtJ pAlţA LA 10 SKPrEMBBB. Bolfile GATULUf VOCI SI GUR PASTILELE IZDETIK .A. IST1* CD SAREA LUI BERTHOLET I Recomandate contra Boalelor gâtului, angine, j ! extincţiunilc vocii, uiceraţiunile gwrei, irita-' ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase I n mercuriului, şi specialmente d-ler magistraţi i ! predicatori, profesori, cântăreţi spre a J j acilita emisiunea coc». Ad. DETHaN, farmacist, Fanb- St-Deni8 90 Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adh.DETHAÎ | Preţ franco 2 fr. guturaiului, catarului. gripei bronchi-telor şi iritaţiuni-lor de pept, pectorale recunoscute cele mai eficace de medici sunt totdauna Si ropul şi Pasta de Naf<5 a lui Delangre» nier din Paris, nu conţin nici opium, nici morfină, nici codeine, poate fi dat fără frică la copii atinşi de tuse măgârească (a se feri de contra faceri). Deposit in Romania la principalele farmacii. ------< ~~~" * * ****ic*:x** *****:*x;fc****:*:*: V * * INS1ITUTU MEDICALf BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.' JBOrthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 glnhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. || SECŢIA HIGIENICi * 1 Bae abur................3.—| 1 bae de putină cu şi fără duşi Iei 2,50'', 1 „ n „ B „ „ ciment pentru!* medicamente ....„ 2. 1 duşă rece sistematică . . „ 1,50] |BAI DE ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise' in toate zilele de la 7 ore dimineaţa! pân la 7 seara. I' | 2. Pentru Dame, insă băile de abur oj dată pe sfiptemână Vinerea, Ja 6 ore di-| mineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile a secţia medicală conformi ________ Direcţia COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cn preţuri foarte moderate de d. Ilie lliopol. in gangul din faţă al Teatrului Bossel. A ii u ii o 1 11 La magazinul de argintărie, de po calea Moşilor No. 157, se alia de vânzare cu preţuri foarte moderato : Icoane, cruci, brăţări, ncr de cap, tare •le dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zariuri, puftnle, candele, cădelniţe de argint, nălbi, diademe de cap, tacâmuri do masă, .si altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orce obiect* de metal preţios. M. Mieluşeii Tipogi afia N. Hliulec cu aulei Theutrului Bossel, MARELE MAGASIN „Li CAVALERUL DE MODE' CNI 6 o crJ > O CJ o C_J> — 0 UO CO l_ c/b 01 ro cn CL (X) •cn CD Oo ■.(/> mem • O . • rt o < 05 O . ~ AL—' Din propria noastră fabricaţiune recomandăm pentru sesondl de Iarnă : MODERNELE PALT()NE DE C00IMEN MOTAGNAK etc. COS* TUME VESTON FANTAISJ'F. PANTALON HAUTE-NOUYEAUTA .GELETE BROSCHE ET LUTHE. BLĂNI DE VERITABIL SOOXCf SOPP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SAOOURI DE VENĂTOARR MANTALE DE LIFTICĂ ET IMPERMEABILE. CAVALERUL DE MODE MAGASIN fondat in 1879 vr-A.G-^.sx2sTT7XJ DE COLONIALE SI DELICATESE D. G, liOGIAN VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la ntenagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Biuturi fine. Âni8et dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de la)Bayona. Benediclin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francla. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la ViniandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnemri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-besti, Drăgăsani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul const» *>s. Cu stimă, D. G. MOCIANU. MALADII CONTAGIOS* Vindecare sioură. şi răpide CAPSULELE-MOTHiCS Approbate dc Academia Medicină sunt remediul cei mai efficacc contra acea maladii. 40 anni de successe necurmete le au dat îmmensă reputatiuD şi au dat nascere Ja uiS mulţimi de contrafaceri de cari trebue a se pă£. E Ade.veratelecopsule-mothesportpeetiquettătimbnu In albastru ai Statului Francez ca garanţie a maree ndstre de fabrică, şi sunt închise în cutii de uă forffl* specială ai căror model redus’l dăm mai gios. A VIS IMPORTANT. — Nu trebueacpriimite decât cutiele revotite de Timbrul In albastru ce represintam mai gios. — 6't