VlRŢI 8 NOEMBRE 1883 ABONAMENTELE ţn.r», |>i> ai, (O lei pi 6 m ni 22 l«l pi 3 Innl. 12 Ul i upin&tate pe an ... 60 Ul taU «» prii mase la idminial.ra^n. ipitală IO bani numării stricte 15 baui număra or: M PALEOLOGU Administraţia, Calea Victoriei Nr. ÎPJ. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII —No. 346 ANUNŢURI ŞI INSERŢII I/inia 30 litere petit par. IV. 40 p.âr.ltrjrt pae. III . . -1 30 . , II .... 2 50 . Anunţurile ţi inserţiile se priorsc Hucureştî , Ia Administraţia ziarului it Vlena, la binronrile de annnţoii Hei.irit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, . • • stoin 2;—Paris, 0. Adam, rne CIAmen.; * A. I.orett, rne S-tei Anni 51. Mwrlsorlle nefruncate nn se prlmm .Wannserisele iielinprliiiate s« iert) ns SUMARIU olnl de foud. "telegrafice. raţiuni. unea Zilei.—Unu.... mScar ! !: Un Spectator 'ligtrictc. ca din slrâin&tate. tiusdem fnrince. [calul Mitropoliei, bn spectator. oficiale, vii Olteţului. taţi. IlUoric in satele. Moldoveneşti. msii, 7 Noembre 1883 sfârştt, consiliul comunal al caii a fost disolvat. 0 comisiune imară este însărcinată cu~gestiu-afacerilor curente până la alege-ooilor titulari. După căte suntem rnati, această alegere se va face i jumătatea lunei viitoare, solvarea actualului consiliu co-1 devenise de mult o necesitate rioasă pentru cetăţeni. A trebuit Ai ca cinci-spre-zece consilieri să iea demisiunea motivat, pentru ca jhiţu, acest ministru al tristei fisă se decidă a satisface opini-publică. edem de prisos să mai vorbim ira unor fapte cunoscute astă-zi ată lumea. Şedinţele repausatu-lonsiiiu presidat de d. Cariagdi' Tomas legendare pentru toţi aceia I au avut nefericirea să asiste la Ele nu mai semănau cu asisele nice ale unui corp deliberant, pă--is de gravitatea mandatului seu le importanţa intereselor a căror finistraţiune ’i fusese incredinţată, iu aiurările unor nenorociţi scă-din vre un balamuc. Putem a-a fără teamă de a fi desminţiţi iceasta era impresiuuea generală, «icterul desbaterilor fiind aşa de n asigurător, ne putem lesne inimi căt de elegante şi de plăcute i epitetele pe cari Serurii, Bueştii, ozzii le aruncau in capul Tonco-fcnilor, Ioneştilor, Bechianilor, şi -versa. ieea ce ne-a surprins insă mult— *i date temperamentele de pe la ţutl-Verde, Zdrafcu şi alte localuri propagandă roşie, in mare par-j'echiul consiliu—este cum de nu ju apucat de păr, aceşti represen-[ti model ai comunei. Adevărul e in mai multe rănduri, lucrurile a-isese aproape de incăerare, şi a Jibuit ca primarul să ridice au-riţa pentru a impiedica scandalul îa de a isbucni. Numai expresiu-ţ populară: „Se mâneau ca câinii”, putea reproduce starea spiritelor i acel consiliu. Asemenea ciudate apucături ne dau lisura exactă a oamenilor cari a-iu cutezanţa să se intituleze „păţii “ oraşului. Ciudaţi părinţi ai o-| ţuiui, in adevăr, neavănd altă preo-patiune de cât interesul lor perso-şi căpătuirea făţişă şi fără sfială jlutulor neamurilor lor până la a ea generaţiune. Itin tericire, Bucureştii au scăpat ei. Moştenirea insă lăsată in urii i-le nu e tocmai uşoară de descur- J [. şi va uvbui o mare dosă de paf ( t ţ « ti m şi %nultă desinteresarc diu partea viitorilor mandatari ai capitalei spr? a scoate din noruiu carul inomolit al comunei. Toţi vor recunoaşte impreună cu noi că abusul făcut cu banii contribuabililor a fost impins la extremă. Bare-ori s’a văzut o risipă de fonduri mai cutezătoare şi mai nesocotită. Toate marile lucrări de înfrumuseţare şi de salubritate publică au fost conduse cu o nepricepere ne mai pomenită până acum. S’au cheltuit milioane fără studie prealabile fără control, fără garanţie. Dincausa incapacităţii vedite cu care au fost redactate contractele de concesiune şi caietele de sarcini, Primăria s’a văzut expusă la condemnaţiuni de sute de mii de lei, pe cari le-a plătit fără nici un profit apreţiabil in schimb, cum s’a intămplat cu d. Boi-sguerin, antreprenorul rectificării cursului Dămboviţei, cu Societatea de construcţiuni, etc. De altă parte, lucrările intreprinse au fost concepute aşa de greşit şi executate in condi-ţiuni atăt de puţin avautagioase, in căt, după părerea tutulor, ele sunt departe de a corespunde trebuinţelor pentru satisfacerea cărora sunt destinate. Scump şi prost, se pare că a fost devisa vechiului consiliu. Şi nici nu putea fi altfel, din momentul in care, pentru cestiuni de chiverniseală se punea in capul’unei divisiuni aşa de importante, cum e serviciul technic, un tănăr ale cărui singure merite, cunoscute penă atunci, erau de a fi nepotul primarului. Ori-cum ar fi, răul este făcut. Şi vor trebui luate măsuri energice pentru vindecarea lui. Se va vedea mai târziu daca aceia cari au adus situ-aţiunea actuală de lucruri vor rernă-nea nepedepsiţi, in dispreţul moralei şi al onestităţii publice. Deocamdată, ceea ce trebue să intereseze pe toţi cetăţenii este Gestiunea nouălor alegeri. Politicianii vechiului consiliu; Serurii, Barozzii, Bueştii şi ceilalţi ejusdem farinae, nu s’au sfiit a susţine că ei au fost re-presentanţii legali ai capitalei. Toată lumea ştie insă in ce mod s’au făcut alegerile trecute, ce presiuni, ce ingerenţe, ce manopere de tot felul s’au întrebuinţat de guvern şi de poliţia sa cu acea ocasiune. Nu vom mai căuta să inprospătăm nişte suvenire incă recente in mintea fiecăruia de oare-ce doscompunerea latentă a acelui consiliu, urmată de disolvare, probează in deajuns căt de necurată era originea lui. Ceea ce voim să susţinem este că cetăţenii sunt datori, pentru demnitatea lor, să dovedească inaint ia urnelor electorale că afirmatiunea a-uestor politiciani de meserie, e un neadevăr. i\ Nu este cu putinţă, credem noi, ca alegătorii să sancţioneze prin votul lor procedările cutezătoare, a o mână de oameni cari, profitând de indiferenţa generală, n’au avut altă grijă de căt să’şi paveze proprietăţile, să’şi cupetuiască rudele şi să’şi ro-tunjeescă averile pe spinarea contribuabililor ! Pentru aceasta insă ei trebue să se adune din vreme, să se chib-zuiască cu maturitate si să nu aleagă in aceste delicate funcţiuni de căt pe aceia cari, prin inteligenţa, prin meritele şi, mai cu seamă, prin probitatea caracterului lor presentă garanţii îndestulătoare pentru o bună şi onestă gestiune a intereselor comunale-. Ceea ce roade astăzi administra-ţiunea este—o spunnein cu durere— malonestitatea, dorinţa de câştig ilicit, jaful averii administratului. Nimeni n’a dovedit mai bine acest trist adevăr de căt consiliul comunal disolvat. Bemăne ca trecutul să serve de salutară lecţiune pentru viitor. ŞTIRI TELEGRAFICE Belgrad, 16 noerav. — Ziarul oficial publici un comunicat constatând că insurecţia e cu totul suprimată şi că o anchetă a fost ordonată spre a descoperi cauzele şi pe autorii revoltei. Paris, 16 noem.—S a arestat iu palatul mi-nisteriului Instrncţiunei publice un anarchist armat de un revolver, care a mărturisit că s’a introdus in ministeriu eu intenţia d'a omori pe d. Jules Ferry, preşedinte al consiliului. In interogatoriul sân a esprimat regretul că nu a reuşit in încercarea sa. Berlin 16 noem.—Se citeşte in Gazeta Germaniei devoră: Nimeni afară deFrancia n’ar da credinţă aserţiunei din Naţionalul din Paris, pretinzând că este intre dinastii şi popoare, o prăpastie peste care nu sfi pote trece, săpată de Suveranii insăşl ne opuindu-se cu vrâşmăşia la politica germană. Gazeta oficibsâ adaugă că ea n’ar contrazice cu tote astea pe „Naţionalul" din Paris, dacă ar vorbi d’o prăpastie intre dinastiile Europei şi poporul francez, săpată de presa intărî-tâtoare franceză. Berlin. 16 noemv.—Principele imperial, inaiute d’* pleca in Spania, ’şi-a luat congediu de la iraperatul Wilhelm, care sa dus la Springe, aproape de Hanovra, unde trebue să aibă loc mari vănători. Berlin, 17 no«mv.— Principele moştenitor al Germaniei a plecat azi dimineaţa la 8 ore şi un sfert la Genua ; Alteţa Sa Imperială e însoţită de o suită numeroasă. Cair, 17 noemv. — Ştiri din Sudan a sigură că armata generalului Hicks numai există : o parte a fost măcelărită, cea-Taltă a fugit. Paris, 11 noemv.—Marchizul Tzeng se zice c’n făcut cunoscut guvernului francez că Cliiua doreşte mijlocirea Englitori pentru regularea cestiuui Tonehmului, dar nu este sigur dacă Franţa o va primi. Londra, 17 noemv.—Lucrătorii minelor de huilă din bazinul de la Stali'ordshire in ţara Galilor, ameninţă că vor tace grevă. Constantinopol, 17 noemv.—Popa Ni-loi, profesorul Pîrbulovici şi un ţcran din Bolievatz sau coiul nnnat la moarte de către consiliu do rezboiu ca autori principali ai răscoalei din districtul Bolievatz. Pesta, 17 noemv.—La o adunare a partidului liberal, s’a discutat proiectul de lege prezentat de guvern pentru regularea proceduri căsătoriilor dintre creştini şi ovrei ; sa hotărât ca proiectul să fio adoptat ci I avă a discutiuni speciale. INFORMATIUNI D. T. Misir a fost ales de majoritatea comisiunci examinatoare pentru a ocupa catedra de drept internaţional din Iaşi. Anunţăm reapariţiunea „Besboiu-lui Bomăn“ (Grandea). * * Aflăm cu plăcere că, d. Dim. Flora este însărcinat cu instalarea şi dirijarea şcoalei de telegrafie din capitală. Eacă o alegere nemerită. Nimeni n’avea mai multe titluri pentru această misiune. * * * Şedinţa Sf. Sinod in care se va judeca Arhiereul Calistrat Berlădeanu s’a declarat secretă. . * . Jţt JjC Comisiunea interimară care a înlocuit disolvatul consiliu comunal al capitalei, a revocat alegerile parţiale anunţate pentru 6 Noembrie fixând zioa de 15 Decembrie pentru alegerile generale ale consiliului comunal... •ţî Eri Duminică cu Orient express a plecat d. Withe, ministru Angliei cu familia mergănd la Londra. Tot cu Orient-express aplecat şi d. Corate de Cremevile cu doamna pentru Munich. * * * Mercuri pleacă la Paris d. Verne-scu cu familia. Absenţa sa va fi de cate-va săptămâni. î*c £ * La expo iţiunea cooperatorilor in toate zilele spectacole variate. Intre 2—4 este locul de întâlnire generală. Lăutari, rnusică, exerciţiuri gimnastice, totul contribue la distracţiunea visitatorilor. ❖ * -Ti Din Penitenciarul din Caracal au evadat numiţii Dimitrie Şerban, Marin Pană, Al. Pană şi Turlan deţinuţi acolo pentru hoţii şi tâlhării. Numai 4 evadaţi pe zioa de astă-zi. Cănd se va implini suta vom face o cruce. * * ^ Auguste Schwich, fost deplin împuternicit al Creditului Lyonez la Lyon, a sosit in Bucureşti, şi luni va lua Direcţiunea Creditului Mobiliar Eomăn. * * * Diseară se întruneşte din nou in localul set. Ia Tribunalului Ilfov corpul avocaţilor spre a discuta cestiu-nea abusurilor ce se face cu înscrierea ilegală in districte ca membrii ai baroului persoane fără titluri academice. ■ I). Vernescu, decanul corpului, se zice că va lua cuvăntul in ceşti une. D. D. Protopopeseu, fost secretar la ministerul de finanţe, numindu-se Director al Monopolurilor, a şi intrat in funcţiune. * Expoziţia Cooperatorilor va românea deschisă până la 20 Noembrie. Eecompcnsclc se vor împărţi la (i Decembrie. Cestiunea zilei Unu măcar ! ! ! LIndependance. Boumaine in primul seu Bcureşti publică acel ruşinos decret pe care opt miniştri liberali au avut sfruntarea a semna pentru expulsarea d-lui Emil Gali. Acesf decret, bazat pe o lege excepţională şi inconstituţională, lege care a fost smulsă prin surprindere şi sub presiunea unor triste evenimente exterioare, a rămas pănă azi ne explicat. Dacă articolul 2 din legea din 1881 permite guvernului d’a nu motiva decretul de expulsiune, nu va să clică că guvernul poate fără motiv [şi fără control lua asemenea măsuri brutale. Opiniunea publică a ' cerat cu insistenţa să i se arate care sunt iuvi-novăţirile ce se indreptau contra acelui Frances devenit Eomăn prin simţimentele salle, contra acelui scriitor de talent şi distins jurnalist ? Guvernul a păstrat cea mai complectă tăcere. La strigătile presei indignate căţi va stipendiaţi au încercat a respunde prin murdare calomnii asupra absen-telui. D. Galii a ştiut a le închide gara, cum se cade, pentru tot d'a-una, şi ai inferra pe dănşii cu ferul ce indreptau in contră-i. D’atunci nimic. Alte evenimente au distras zi cu zi atenţiunea publicului şi aceasta nedreptate suprema, aceasta violare a constituţiunei şi a anticei noastre ospitalităţi era să treacă in dome-nul uitarei. —graţie Independenţei eccă faptul readus pe primul plan al scenei. Nu se va găsi oare nici un om onest in Cameră sau in Senat care să se facă apărătorul acestei injustiţi? Intre atăţea interpelatori de ocasie sau de porunceală nn se va ivi oare un om de inimă şi adevărat liberal? Măcar unu ! Subiectul anterpelări ar fi frumos. Guvernul a comis un abus de încredere faţă cu parlamentul cn aplicarea legei din 1881; I s’a încredinţat o lege specială contra nihil'ştilor şi guvernul a îndreptat! contra Presei. D. Galii nu se afla iu nici unul din caşurile prevăzute de art. 1 din sus zisa lege; d-sa nu era de căt uu jurnalist care făcea oposiţie. Atăt. întreaga presa Bomănă este interesată ca să se facă lumină asupra acestei cestiune; căci cu toţii ne am simţit isbiţi de nedreapta lovitură adusă regretatului nostru confrate d. Galii. Un om de inimă 1 un liberal ! un independent! unu .... măcar! I n spectator DIN DISTRICTE Gazata de Bacău publică următoarea tristă ştire. Sub regimul actual iu loc de a se crea şcoli se desfiinţează xistentc. | —Şcoala (le meserii din Bacău s’a desfiinţat. Majoritatea consiliului judeţan, in şedinţa de la 2 noemvrie, a luat aceasta hotărâre. Aşa dar aci ce împrăştie banii judeţului iu familie, acii ce uu ştiu ce fac acii ce din averea judeţului fac afaceri personale. acii ee n’au cheltuit un ban c-u a. ceasta şcoala, o desfiinţează, lasă pe drumuri 30 de nenorociţi elevi! Sub domnia d-lor fraţi,Lecca, sub administraţia uead-ministratului d. Vidraşcu, sub preşedinţa d-lui Murguletz, care nu ştie oe iscăleşte şi sub o maro majoritate a numiţilor din consiliu, ast fel de şcoli nu pot sa trâeascâ ! Vom reveui. Bravo regimului liberal! Adeveriţi din Vorohoix apreciază cum urmează cele ce se petrec in dealu Mitropoliei. Retragerea din parlament a opoziţiunei a dat ocazie conductorilor Turmei roşie să parodieze regimul parlamentar. Ast-fel diurnaşii din dealu Mitropoliei, potrivit angajamentelor ce ş au luat, adui năndu-se in ziua de 15 Octombrie şi ne-avftnd ce face, dar pentru a justifica prezenţa şi prin urmare dreptul de a prim-câte doi galbeni pe zi, au inceput’o cu interpelările, aşa că dacă n’am cunoaşte oamenii şi dacă n’am fi din ţara aceasta ne-ar veni a crede că aceste lucruri sunt serioase. Noi insă şti nd cit căutâreşte tagma ro-şieticâ, trebue sâ'i recunoaştem o inaltâ capacitate de a falşifica adeverul. Ca consecinţă, dl. Brăteanu in rolul de prim ier al ţărei ajutat de distinsul artist din strada Doamnei formăndu’şi o trupă destul de numeroasă, dilectează publicul Bucureştean şi intreaga ţară cu repre-zeataţiunile lor ; unele mai nostime de cât altele. Aranjarea, punerea pieselor in scenă şl preciziunea cu care diferiţi actori işi ese-cută rolurile lor nu lasă nimic de dorit. Meritul in primul loc este al d-lui Biâ-tiauu ; călătoriile sale repetate de astă vară, şi vizitele pe teatrurile mari din occident, ne intârese şi mai mult in convingerea că directorul nu neglija nimic pentru a atrage aplausele unui public numeros. De şi deschiderea stagiunei de iarnă era anunţata cu piesa : „Revizuirea Constitu-ţiunii,“ inse, studiarea acestei piese nefiiud terminata iueâ, remine a sâ reprezenta mai in urma, căci şi in privinţa decorurilor şi a inpaiţirii rolurilor nu sau putut stabili un deplin acord intre artistul din strada Doamnei şi cel din strada Colţei: sâ speră inse ca acordul se va stabili prin interven-ţiunea unui al treilea artist şezetoriu in strada Pensionatului. Şlirile din Bucureşti lasâ a sâ crede că din cauza acestor ne’nţelegiri piesa „Revizuirea Constituţiuuei" se va reprezeuta tocmai catra finele stagiunei. Pana atulici piesele : „Calatoria Regelui, Vulcanul, Torturile de la Bordeni, Chitzu— Stiimbeanu" şi altele de felul acestora se vor repeta din când in când atât in deahrt Mitropoliei cat şi in palatul Universităţii. Dl. Stolojauu, june premier, insârcinat cu punorea in scenă a piesei: „Călătoria "Regelui* ete........ Ne pare bine vezSnd că nici in districte opiniunea publică nu se înşeală asupra comedianţilor noştri politici. * * * „Nepărtinitorul11 din Focşani publică următoarea ştiinţă: Intendentul şi casierul băilor Slânic, judeţul Bacău, mergând la vânătoare pe una din proprietăţile ce cade pe frontiera, câţiva din vânători ar fi fost arestaţi de Unguri şi ar fi şi acum deţinuţi. Bravo ! Bis repetita placent ? Nu era de ajuns afacerea de la Vulcan, ii lipsea pereche! CRONICA „Liberalul0 afla că la formarea bugetului pe anu 1883—84 comisiunea bugetara a decis să desfiinţeze facultatea de medicina din Iaşi sub cuvânt ca ea n’ar fi frecuetata d’uu număr suficient de studenţi. —Ziuim, ca sa avem ce dărâmă! * „Resboiul W.“ spune că indată ce a de- numi in locu-i d. bancher Moroianu ca a-g.-nt de bursa. Pentru ce s’a mai făcut publicaţie din partea Camerei de comerţ, invitând pe amatori da se prezintă cu cereri? Demnă este oare o asemenea comedie? * Academia roraănă a primit in dar de la d-na Anghelescu, văduva reposatului profesor Uie Anghelescu, o bibliotecă de 500 volume. * Se zice că autorul furtului de 50,000 comis in prejudiţiu d-nei Vidraşcu, s’ar fi prins şi arestat in Grecia. El se numeşte Oreste Tantaria. * La d. Toma Ţaciu din calea Moşilor No. 99 s’a găsit strangulat in pimniţa casei un servitor uDgureau. Poliţia cercetează cazul. * „Posta" spune ca un impiegat al drumurilor de fer, primindu-şi leafa zilele aceste de la casierul gărei Galaţi, a găsit prinlro paralele primite mai multe piese de argint falşe. Faptul a fost denunţat parchetului, şi d. procuror Pancu a şi descins la gara, spre a cerceta cazul. * Comisiunea europeană a Dunâri, termi-năndu-şi lucrările, ’şi-a inehis sesiunea de toamnă. Ea nu s’a ocupat de căt cu ces- tiunei de administraţiune. * Exposiţia cooperatorilor s'a prelungit pînă la 20 Noembre inclusiv- Recompensele se vor impărţi expozanţilor in zioa de Sf. Ni-colae, 6 Decembre. ♦ Concurs pentru liceul din Iaşi.—Ministerul cultelor şi instrucţiunii publice a deschis concurs pentru facerea planurilor unui liceu la Iaşi. Termenul pentru prezentarea proiectelor este fixat la 15 Februarie 1884 Condiţiunile concursului sînt publicate in Monitoru oficial de ieri. Proiectul care va intruni toate condiţiu-ni’.e şi se va găsi de juriu ca cel mai bun va obţine un premiu de 4000 lei şi va ră-mănea propietitea ministerului. * »Resboiul“ scrie: Noi ştim că s’a disol-vnt numai consiliul comunal, nu şi serviciul curăţirii stradelor capitalei. Atunci pentru ce căruţele primăriei nu ridică noroiu care acopere ca un fel ciulama stradele? Nu cum-va ni'mb i disolvaţi s’au inţeles cu măturătorii şi căruţaşii spre a compromite comisiunea interimarăl? * Corpul avocaţilor din Ilfov se iutruneşte din nou de seară, spre a discuta cestiunea abuzurilor făcute cu înscrierile ilegale. D. G. Vernescu, decanul ordinului, a promis ca va lua cuvântul la această adunare. * Din penitenciaru Caracal au evandat a-laltă-ieri noapte arestanţii D. Şerban, Marin PaDă, Al- Pană şi Ţurlau, acuzaţi pentru tâlhărie. — Mai este vre un tâlhar, care să nu fi evandat? * Ni se spune că onor. comisie interimara insârcinatâ cu gerarea afacerilor comunei, de la primul pas făcut, s’a abâtut de la o dis-posiţie expresă a legei comunale. Prin art. 74 din această lege se prevede că funcţiunea de oficer al stârei civile nu poate fi îndeplinită de căt de primar şi ajutoarele sale sau de consilieri delegaţi anume pentru aceasta. Comisiunea interima-iâ intrând in toate atribuţiunile consiliului comunal, e natural ca ea sa indeplineasca şi îndatoririle lui. Cu toate acestea, onor. comisie a dispus ca actele stârei civile să fie indeplinite de persoane afara din consiliu. Nu se găndeşte oare că, prin aceasta, densa poate expune actele făcute ast-fel in contra legei ca mai târziu să fie isbite de nulitate ? * Academia română a primit o donaţiune de la doamna Ar. Angelescu, veduva regretatului profesor Uie Angelescu. Donaţiunea consistă in vr’o 500 volume de cărţi din bibliotica bărbatului său. • In ultima şedinţa plenară a membrilor Ateneului din 3 Noembre 1883, s’a discutat cestiunea importanta a clădirii bibliote-cei şi edificiului Ateneului. D. Esarcu a citit in această privinţa un lung raport. Ştiri din Străinătate Rusia şi Bulgaria In privinţa călătoriei d-lui de Giers la Friedrichsruhe, „Neue Freie Presse" scrie următoarele : şi cele e- îisionat d. T. Myler s'a şi hotărăt a se TIMPUL „D. de Giers, care se alia azi (2. c.) la Friedrichsruhe, după cum spun ştirile din Berlin, aduce asigurările cele mai amicale şi mai pacifice din partea Ţarului, a cărui dorinţa se zice a fi fost, ca ministrul s6u in drumu’i spre Montreux să treacă prin Berlin. Se crede, că şi intăinplârile din Bulgaria formează unul din obiectele minunii sale. Iu această privinţa este interesant cum discută in acelaş timp foile germania şi din Viena propunerea recenta a lui KstkowjJ le a împreuna Bulgaria şi Rumelia orientala intr o republică. Din Berlin se telegrafeazâ câtrâ Gazeta de colonia, ca această încercare nedeghizată, de a inlatura tractatul de Berlin, a fost cetită cu atenţiune şi nu fără mirare şi se pare, că visita d-lui de Giers va aduce, intre altele, şi lămuriri injj privict-acestei tentative, care do sine se inţelege că va intimpina resistenţă din partea tuturor puterilor interesate. Având in vedere posiţiunea particulara, ce ocupâ d Katkow faţă cu Ţarul, nu e permis, ca manifestarea lui să fie considerata numai drept o scriere deşartă şi fără valoare. Din Viena se scrie câtră aceaşi gazetă, că propunerea lui Katkow este privită ca un preludiu al unei acţiuni, ‘îndreptată spre o inlâturare a prinţului Alexandru. Să nu se creadâ insă, că această politica rusească va merge direct spre ţinta sa. Depărtarea prinţului Aloxan-dru e un lucru serios şi, făcând abstracţie de toate celelate împrejurări ale situaţiunij generale, Rusia doreşte sâ evite azi cât se poate o tulburare europeană, mai ales pentru un motiv foarte lesne de inţeles şi anume pentru ca la moment tot mai speră să reuşească a face un împrumut in străinătate. A inlătura pe prinţul şi totodată a păstra cursul rublei — aceasta e pentru moment parola rusă.0 Germania şi Franţa Polemica dintre foile germane şi franceze devine tot mai indirjitâ, mai ales a-curn, cu ocasiunea călătoriei in Spania a prinţului imperial german. „Republique Francaise0 califică de fatală acea călătorie „Naţional4 zice, că suveranii insişi au săpat un abiz intre dinastii şi popoare, pen tru că nu s’au arătat ostili politicei germane. „Nord. Allg. Zeitung0 declară in fruntea foii, că inafară de Franţa nimeni nu va crede cele zise do „Rep. Fr.° Căt despre abiz, el există, insă e săpat de presa franceză intre dinastiele Europei şi poporul francez. „Kreuzzeitung0 declară deaseme-nea, că presa franceză pune in duşmănie pe Franţa cu toate statele europene. Din Paris se telegrafeazâ, că uu individ a năvălit, cu un revolver, in ministerul de instrucţie, zicând că vrea sâ ucidă pe Ferry. El a fost arestat şi a declarat că e trimis de comitetul anarhist din Lille. O altă depeşă spune, că admiralul Oour-bet din Tonkin cere ajutoare ; că Chinejii il impresoară din toate părţile şi că trebue imediat sa se declare resboiu Chinei. Revelaţiuni istorice Citim in „Presse“ din Viena : .,Nu de mult a apărut in Paris o biografie amănunţită a împăratului Alexandru II sub titlul: L’Empereur Alexandre II; vingt six ans de reg-ne (1855 pună la 1881) par C. de Gardonne. Această carte de nu mai puţin de 868 de pagine aduce multe lucruri noi şi de cel mai inalt interes, de oarece autorul a avtit la dispoziţie unele acte oficiale de altminteri inaccesibile. Asupra întoarcerii Ruşilor din naintea Constantinopo-lei la 1878 se spune următoarele : „Anglia şi Austria atrâseserâ atenţiunea celorlalţi semnâtori ai tractatului din Paris dela 1856 asupra Împrejurării, că raporturile politice in Orient se pot modifica n u-mai cu consimţimântul tutulor semuătorilor. Spre a da greutate acestei declaraţiuni, lordul Beaconsfield făcu sâ intre flota engleza in marea de Marmora ; la 15 februarie ea ancoră la insulele Principilor. O asemenea violare a neutralităţii şi a dreptului ginţilor deslega pe Rusia de promisiu» nea de a nu se duce la Constantinopol şi Ţarul Alexandru ordonă telegrafic şefului armatei ruse, marelui duce Nikolae, să pătrundă in Stambul, indată ce Englejii s’ar ivi fn Bosfor, dar să nu ocupe Gallipoli, r spre a tăia retragerea flotei engleze. Prin urmare se putea intfimpla, ca Stainbulul să (i fost ocupat simultaueu de Ruşi şi de Engloji. Iu telegrama se mai zicea: „Dacă Engleji se vor arăta pacinic: ei au să fie priviţi e.i aliaţi pentru manţinerea ordinii; dacă insa ar fi ostili, vor fi trataţi ca duşmani.0 In urma unor instrucţiuni aşa de categorice s ar fi putut întâmpla in fie ce moment un conflict, ce ar fi avut urmări teribile. Insa trecură ancă trei zile, fără ca situaţia sa se schimbe. Atunci marele duce ntreaba prin telegraf : C-a e de tăcut, daca Englejii vor inainta ? şi primi respunsul Nu inţeleg nici intrebarea, nici lipsa de rezoluţie ; s’au trimis instrucţiuni detaliate ce este de fâcut in asemenea imprejurâri. Insă aceste instrucţiuni nu ajunseseră in manile marelni duce şi el nu ştia ce să facă. Ce se intâmplase ? Telegramele cătrâ cartierul general rus se trimiteau prin Con-stanlinopol ; ele erau cifrate, insă Poarta a găsit mijloace spre a le afla conţinutul, pe caro'l comunică ambasadorului englez. Sul-tanu se ruga, ca Ruşii sâ nu fie lăsaţi in Constantinopol şi asfel ambasadorul stă rui, ca admiralul Hornby cu flota sa sâ părăsească Marea de Marmora. Aceasta ancoră in sinul dela Isrnid la 18 februarie şi d’abea atunci instrucţiunile ajunseră in mânile marelui duce. Era prea târziu.0 Prin Decrctu Regal, asupra recomand,tin - I » S. Mitropolitul Moldovei fi Sucevei cucerni !*- . ! ' Vasile Creangil actual protoereu al judeţ rlli, o"01 !j K-V, se transferi! in aceeaşi Calitate la urba las u cucernicului iconom loan inaitmig ,itnil|s Cucernicul iconom Gheorghe Boroian WtOH toereu la judeţul Botoşani in aceeaşi călit.!t* toereu al judeţului Suceava. Cucernicul iconom Constantin Ltlz5re8cu Chemat ca protoereu al judeţului Botoşant Cucernicului iconom Gheorghe Boroian’ ptrmqti #r Gura văii Oltetului Toţi ojusdem farince. Firul Telegrafic ne a fâcut cunoscut atentatul comis asupra d-lui I. Ferry Preşedintele consiliului de miniştri din Franţa. Asasinul care face parte din partidul radical a declarat că regreta neisbănda crimei sale. Eaca un erou al principiilor d-lor Rosetti-Brătiano et C-ie. Nihilişti-Radicali-Liberal i Carbonari toţi ejusdem farinoe. Ciudat insă că o dată ajunşi la putere se devie despoţi şi autoritari mai mult de o mie de ori de căt acei pe care ii combat cu injurii şi cu pumnalul când nu sunt la putere. Am zis cu injurii şi cu pumnalul dar (găndindu-me la Vice. Preşedintele Senatului) adaog şi cu pistolul ! Oănd nu sunt la putere detronează regii; cănd ajung la putere nu ştiu cum sei mailinguşeascăl Dar ori sus ori jos tot aceia rb-mân: Nihilişti-Radicali-Liberali şl Carbonari! C- DIN DEALU MITROPOLIEI Şedinţa se deschide la ora 1 şi jum. D. General Lecca presidâ. La ordina zilei interpelarea d-lui Rădu-les 'u relativ la interzicerea S. S. Episcop Calistrat Berledeânu. D. Rădulescu insă renunţă la această interpelare fiind-că litigiu este incâ pendinte înaintea Sf. Sinod. D. Brătianu declară ea in Colegiul I Dorohoi de deputaţi şi colegiul I Senatori de Dolj, domnia sa alege a fi representantu! acestui din urmă Colegiu. D. Gl. Lecca declară in consecinţă colegiu I Dorohoi pentru Camera vacant. Se primeşte cu unanimitate modificarea căter va articole din legea vânzârei bunurilor Statului. D. Epureanu zice că este o deosebire neligitimatâ ca numai ţerani sâ poată cumpăra loturi mici din moşiele statului Dece deosebire intre gheroc şi cojoc ? După o discuţiuue fără importanţă la care ia parte d. D. Constantineseu şi Em. Porumbaru, legea se votează şi şedinţa se ridica. Un spectator. ŞTIR! OFICIALE Monitorul Oficial convoacă pentru aiua de 6 Dc-Genibre colegiul I de Senatori din Judeţul Ilfov pentru a implini vacanţa declarată prin refusul D-lui Vernescu d*a intra in actualul Senat. Suntem curioşi a CUnoţtte pe alesul guvernului ji a vedea cîiţi alegători din colegiul I de Senat de Ilfov vor putea intruni. Pli tea-vor mîtcar constitui buroul ? D Dimitric Tudorache s'a confirmai ajutor de primar din comuna urbani Odobeştij judeţul Putna, in locul d-lui G, Mititelu, demisionat. Cumcă Romănia este una din ţările mai bine inzestrate sub raportul .bogt j naturale, aceasta n’o contestă nimeni,. ' dintre indigeni, nici dintre străini.': ce s a contestat insă prea adese ori, jHj ţ scris cat mai ales cu graiul, âste că * noştri n’ar fi făcut nici un progres. 41 Afirma uuii scriitori, că de la 1864 coace săteanul n’a inaintat intru ninffirl din potriva ar fi dat inapoi, ar fi rac ca înainte de improprietărire.g Alf ţiunea este prea absoluta, şi in tot prea hulitoara, isvorâtâ dintr’o fire ind spre pesimism sau din ţârei. Gura văi Olteţului este tocmai nimerit pentru a desminţi afirmaţiunileli absolute de stagnaţiun sau regres din' tea sătenilor. Iată o vale din cele necunoagj) o vale din cele mai bogate şi moaşe cu multe'altelece avem inţaiăj I ; It îr it buf i ULII £»■■ Iii !! ilitiji ij.li strabâtut’o pănâ la obârşie, unde da, nu va fi tot aşa de productivă, insă i Balş pănă la Morunglavu progresul sl lor intr’ale agriculturei este imbucurl Desimea poporaţiunei şi escelenta a pământului arabil au (Contribuit in însemnat la progresul ce s’a realisat. e=te situat pe terenurile negre de alaj| cari se intind neîntrerupt in valea Offll până din sus de comuna Chinteşti. D aci înainte aluvionul este intrerunKL.i presintâ numai in p-.fiice mai mari aaT mici, insă solul arabil este incă destţ bogat, fiind compus din aşa numitele şipuri grase" d’o adâncime bilă. Nisipurile grase sunt < tură de : două treimi de mărunt cu o treime de argilă şi cantitate de tericiu. Ele constituesc un er celent pământ atât pentru culturi câtţfir pentru livezi, fănefe, şi păşuni. Aceste ■■ şipuri sunt depuse in cursul veacurilor i| esundarde Olteţului, care nu arare ori schimbă cursul şi ese din matca sa. I Valoarea loeativâ sau chiria pământ, este mai ridicată ca in preajma capitţM lucru de care nu trebue sâ ne miram mult, de vreme ce am spus ca popori nea este forate deasa. Iată care sunt invoelei pentru sătenii de pe moşia runglava : un pogon de arătură la da cu 22 lei in bani, 5 ocale de fasok 4 baniţe de porumb. Fasolea şi porumbul, socotită cu 0,2(1 ocaua şi 1,00 1. baniţa fac 6 lei; urmare in totalul 27 lei pogonul, pe ■ lângă Bucureşti se invoeşte num*] 20 lei. Pogoanele situate pe coaste se inchirn1 cu 12 lei. Pământurile sunt muncite cu iagrijfo%4 şi recolta este tot-d’auna saLisfâcâtoaro, QŢ cum ar fi anul agricol, bun sau râu. cuitorii spun ca nu ştiu ce este lipsa bucate ; ca pamăntul lor luptă d’o pofil la secetă ca şi la ploi indelungate şi câ| ce priveşte porumbul mai ales, in cel slab an, tot scot chila de pogon. Şi dreptate desâvărşita, căci nisipurile şi aluvioanele singure au acest privilegiu! grieol. Un alt lucru inbucurător fia săteni lunca Olteţului este păstrarea tăriei cari tuli, a portului şi a locuinţelor sânâtoasi au. Atât femeile, căt şi bărbaţii mai sunt foarte dnşeepţi şi aprigi la trei Credinţa in religia noastră n’a slăbit | acum in aşa mare măsura cum se obsl in cele mai mu[te pârţiale ţări. înjuratulL' despre lucrurile sfinte aproape nu se iar acele care se usiteaqbi in localitate mai mult un fel ,de glumă, caracter! neamului nostru. Afară de puţini bulgari mai puţini greci, aproape romanisaţi sofu de străini nu prind rădâciuă intre o cni. Jidovii in special nu-şi au fixat un uriciosul lor cuib prin comune. Uni mai indrăsneţi de prin Slatina I Craiova au dat târcoale pe departe, şi c mult meşteşug au isbutit să facă nunii câte-va geşefturi trecătoare cu vin nou ţuică de prune, dară dughianâ in sat esistă. „Portul0 este frumos şi românesc, arâ o ■ TIMPUL „#pin*re cu cel din ţinuturile Bornei. Fe-~iajj poartă cămăşi de pânze şi borangic, „c,* de ele cu pui de arnici şi mătase, i de lănă vărgată in curmeziş şi un vălnic scurt ; peste mijloc au brăuri i late de lănă, iar pe cap broboade rgături de borangic. Bărbaţii poartă £ . şa numitele a.emaşi şi ismen- olte-' B* anteriu subţire de pănză de bumbac in stil antic Boman, bete iuguste şi ii de păslă de mărime potrivită, lama ilinteriurile şi cioareci de lănă albă. 11 ii bulgăreşti aici n’au nici o cinste, trivă oltenii iau in bătaia de joc pe lunii despre Dunăre, zicănd ^că : nu-s jteni ca dânşii, lim-că nu pot da luga jiricina şalvarilor. «căinţele sătenilor sunt relativ bine jtruite. Ei işi lac singuri cărămida, cio-lemnele şi alcătuesc casa, care este ieneral ridicată de la pămănt. Casele «cate una sau două odăi, o sală şi un nţ cu loişer. Trebue sa notăm că loi-« 1 nu lipseşte aproape la nici o casă, şi destinat pentru privelişte, pentru „stat orba,“ in după ameazâ duminicelor, şi ,ru dormit peste vară. Fie-care sătean putere are patul, sub patul cocină pen-porcii slabi, hambar sau magazie de tie, poiata pentru boi şi vaci etc. Toate etele, cum şi casele sunt făcute de bărne uejar şi acoperite asemenea exclusiv lai cu şindrilă de ştejar. Curţile sunt rejmuite cu uluci sau cu stobori de a-si lemn. Piatră nu se află după espre-ea oltenilor din localitate, „nici căt să , după roata carului pentru a 1 opri." toata abundenţa pădurilor lemnul este ţie scump. Agricultura se face mai cu seamă pe ţea văilor şi în crivinele nisipoase ale 01-ilui. Vitele sunt in bună Btare, mai ales a căt umblă la păşiune, cu toate că iială la păşiunat este in tote părţile foar neroasă. Vitele mari sunt in general de ură mică, şi au părul vineţiu. Instruitele arătoare insă sunt tot cele pri-iive, plugurile perfecţionate de fer sunt prea puţin răspândite. Asemenea am at de seamă că locuitorii n’au luat incă estinţă despre inâinţarea caselor de cre-agricol, nici despre comiţii şiconcursu-agricole. n multe comune sătenii se indeletnicesc cu oare-cari „industrii anexe" ast-fel: la lilui" se fac „rogojini ;* insă, cum pa-'a se aduce din depărtare, şi cum ni bni nu se ocupă ca să le tacă vre-o in | inire, sâ-i pună pe cale a perfecţiona pro-■deurile de fabricaţiune aretăndu le me-he şijnstrumente mai uşore... etc.., ro i jinarii din lalui nu sunt tocmai de invi *1. Ei sunt toţi săraci ; abia câştigă cât trâeascâ. — La „Oboga" sunt „olari f ţstiţi. In „Morunglav," Moruneşti, Cepari U i alte comune a prins rădăcini „industria lestierâ." Despre aceste două industrii ergănd bine şi luând oare-care desvoltare ■ ji vorbi mai detaiiat in numărul viitor. t asia dată pentru a termina, trebue să •m spun, că_pe lângă agricultură, prin-(pala ocupaţiune a locuitorilor este „culta viilor." Podgoria incepe tocmai de pe la gura u Oiteţului. Simte cineva o adevărată mţumire; când vede ripile cele mai urite ăte locuitorilor prin legea de la 1864, im ricate cu vii. Localitatea de care ne ocupăm este ltmiâ rannlicaţiunâ din podgorea urâgă «ailor. „Exposiţia" viilor este cea de ră «rit şi apus', văile fiind dirigeate mai toata ie la nord spre sud. Terenul este format an pâmiut aiuvial negru cu prea puţine ioduri calcaroase şi repausănd pe un sub ni nisipos sau rnarnos. Terenul este pre «gat pentru viticultură. Iu asemenea cona uni fiind situate, este uşure de inţeles viile din astă regiune nu vor produce liinuri de cantate deosebită,dar insă des lt.1 de căutate pentru consumaţia ordinara cursul anului. Eatâ cum se face cultura : Se plantează * pogon 1300 tulpine, plantaţiunea se face jot-d'a-uua m râudun care pleacă de la ţoale spre coama dealului şi la distanţa de lâte un btănjin pătrat in toate sensurile 'bicinuit viile se îngroapă earna : numai Jncuitorii cei mai nevoiaşi le lasă desgro Jiate de neputinţă, in care caa şi pier mul tulpini, mai cu seamă dintre cele tine e. Desgropatul începe pe la „Mucenici 21 Martie; Viţele rămân desgropate 4 -- ti zile ca să se „sorească," apoi sepro--ede la tăiat se leagă pe araci, şi se dă 1 apa dintâi. Praşila a doua se face pe la .Bosaiii", Mai târziu ceva se lace plevila, eară pră-Şila d a treia are loc inainte de „Sântă-Mă-ria-mare" (15. 27 August). Viien mai harnici o sapă şi a patra oară, după Sânta-Mârie. Sfârcuitul se obicitiuesce toarte rar, şi odată cu praşila a doua. „Arăcitul." Toate viile se cresc pe araci cultura oloagă nu este cunoscută in localitate. Pentru fie-care tulpină se pun îndărătul ei şi la linie trei araci, pe care se iuţind două sau trei, mult patru coarde. Un pogon ia prin urmare 3900 de araci. Aracii mai preferiţi de vieri sunt cei de „ţandăra de gărniţâ" fiind-câ durează mai mult de cât cei „obli," adecă drepţi şi diulemn nedespicat. Miia de araci de ţandârâ costă pe loc 30 lei. Varietăţi de struguri, cultivate in localitate sunt mai cu seamă cele albe, şi anume : băldoaie mare şi bâdloaie mică, bă-lăban, coarnă, berbece!, gordan, verdele razachia, tămâioasă bună, tâmâioasă cănească : de toate vre-o 10 — 12 varietăţi Dintre strugurii roşii este numai: braghi-na, vulpea, roşie, seiua, razachie şi corbul (negru vârtos, adecă 6 varietăţi). Iu total cuitiva dară vre-o 16 — 18 neamuri de struguri. Potopniţa sau morcota se numeşte in localitate butaşu, iar butaşii se zic .cioace. Culesul viilor începe de la Cărstov, £(29 Septemvrie) şi ţine până la Vinerea mare (14 Octoinvrie) după felul anului. Afară diu comuna Cepari, unge acest escelent obicelu s’a introdus, in colo nu este tregula ca să intre la cules cu toţi d’odată, ci fie-care incepe când ’i vine la socoteală, şi ^prin această neorânduială se fac multe stricăciuni şi furturi din viile celor tce rămân pe urmă atât de oameni căt si de paseri şi câini. Ecareturile vii. Fie care proprietar de vie are iu capul locului un petic inchis, uude se aflâ^crama sau căsoalâ după es-presiunea locală. Aceste căsoae sunt construite din bârne de stejar, cioplite şi bine impinale, ca să nu intăe umezeală in intru. Aci se ţin buţile, hardae, pâlnii şi alle vase Jmâruute de pritocire. Şoprul este o construcţie tot de bărne inchisâ de trei părţi, şi deschisă numai pe de o parte, iu faţa cramei. In fine, in tegâtură cu crama, adecă la un alt soiu de şopron, pe patru stâlpi, şi deschis de toate pâiţile, numit tinda cisoaei. In această tinda se pune linul şi se calcă stiuguri Buţile sunt in cea mai mare parte cele primitive, legate cu cercuri de lemn, şi cu o capacitate variabilă de la 100—200 vedre De căţi-va ani insă au inceput sătenii a cumpăra buţi cu cercuri de fer, bine lucrate, adecă acoave de 10 — 15 vedre Aceste vase se cumpără din Balş, Slatina sau Craiova, unde sunt lucrate mai cu seamă de dogari străini. Producţiunea şi preţul vinului. Pogonul in anii buni dă 200 până la 300 vedre. Vadra se vinde 1 1. 50 b. pănâ la 2 lei pe timpnl culesului. Cumpărat cu bani imprumutaţi inainte, de cu primăvara, se dă vadra şi cu 0,90 b. Mai tărziu, până la Sânt-Petru, se ridică vada la 3 lei şi mai mult. Afară de comuna Cepari, in cele-l’alte nu se păstrează vinurile ca să se invec-hiască, ci se vând in general pe la Craiova, Caracal, Balş, Slatina, etc., urfte se desface ca vin nou in cursul auului. Unii dintre moşnenii mai cu dare de mână, strâng vinuri de la cei-l’alţi, plătesc licenţa Clasa I-a, şi le destac cu toptanul la cârciumari realisand beneficii frumoase. Tescuitul strugurilor se tace in general foarte uşor, căci presele sunt cu totul pri-vitivee ; insă tescovina nu se aruncă, ci se transformă de către fie-care vier şi ori cât de puţin ar avea, in rachiu de tescovină pentru trebuinţele casei. Vadra de rachiu de comină se vinde cu 3—4 lei. Pogonul de vie se arendează cu 12— 15 lei. Ţuică de prune se face puţină, căci livezile de pomi roditori nu sunt tocmai abun-dante. Cel mai bogat sătean poate să facă pănă la 50 vedre de ţuica. Vadra se vinde pe loc cu 4—5 lei, căci este slabă. Economia Rurală N. R. Danilescu. râ de primul rang ,ajunsese la o însemnătate oarecum istorică de o parte^ şi ştiinţifică de alta. E vorba de Gautano Moroni, fost camerier, amic şi om d6 incredere al lui Gregoriu XVI ; apoi autor al cunoscutul lexicon istorico-biserieese in 109 |tomuri ce conţine o aşa mulţime de material, incăt s’a bănuit pe nedrept, că uu era propia lucrare a autorului. Iu tiuereţă a ţinut o bâr-bierie iu Borna şi a avut norocul de a fi bărbierul şi servitorul favorit al acelui Papă jovial şi iubitor de viu. Servitorul cel vesel şi spiritual a ştiut să se facă inaispensibil sfântului părinte şi a devenit o persoană a tot puternica şi avuta. Poporul are obiceiu pretutindeni, sa cam rîuu de popi şi de Papi; prin Italia se povestea, că Gregoriu XVI, ajungând la uşa raiului, a bâgat de seamâ_cu in locul cheilor sfanţului Petru, luase cheile dela pivniţă; tot aşa se ziceâ despre averea lui Gaetano, ca ar fi căştigat-o, văzând numai sticlele goale din piînni-ţa papală; multe sticle cată să fi golit Papa! de altminteri Gaetano era foarte recunoscător memoriei bine făcătorului său. Când ii pomenea numele, işi descoperea capul.— Ga lexicograf a făcut intr’adevăr mult. A avut o colosală forţă de muucă, precum şi o putere mnemonică rară, ce făcea din el un lexicon^istoric ambulant, incăt literaţii şi ziarişti romani il consultau ci pe o enciclopedie infalibilă. La orice întrebare el ştia să răspundă cu un nomol de date [istorice şi. literare. varietăţi O călătorie in satele Moldoveneşti 1) din Gubernia Chtrson (Rusia'). I. In vara anului trecut, in călătoria ce am făcut la Muntele Athos, oprindu-me la mouăstirea rusească Sf. Panteleimon, insoţit fiind de păriutele David, schimonah diu schitul român Prodrom, am făcut cunoştinţă cu mai mulţi călugări din acea monăstire Auzind aceştia că sunt român, incepură a vorbi cu mine româneşte, şi intrebăndu-i cum se face de ştiu această limbă, ei miau răspuns că sunt din Busia de din colo de Nistru, din gubernia Cherson, unde se află multe sate locuite de Moldoveni*); aceste spuse a călugărilor şi cu cele ce cetisem priu cronicari despre Moldoveni ce se aşezase peste Nistru, trezi in mine o vie doriuţâ de a-i vedea şi a-i cerceta; mai cu samă că mulţi cred că Nistru este marginea cea de pe urmă, până unde se in-tind Românii, inspre răsărit. In ziua de 16 Iulie, pe la 4 ore după amiazi, m’am pornit din Iaşi, şi trecând Prutul, după vre-o câteva oare de drum. am ajuus la Chişineu, unde m’am oprit vr’o două zile. In acest oraş, pintre zidirile mai imemnate, se observă biserica catedrală „Soborul", Seminarul, Sala Clubului iu care se dau concertele Societăţii filarmonice, unde incap peste 1200 persoane şi altele. Vrednic de văzut este şi museul particular de antichităţi al conaţionalului nostru d. I. C. Suruceanu; el coprinde o co-lecţiune bogată de obicte antice foarte rare, dintre care unele bucăţi nu le posed deeăt puţine musee diu Europa; mii de monez de aur, de argint şi aramă, nenumăr vase de lut, urne, laciimatori, lampe, statuete, figuri grece si romane, şi diferite alte obiecte ale altora naţiuni, diu timpurile cele mai vechi; un număr toarte insem-nat ie-a descoperit in săpăturile făcute in mormintele Achermanului, in părţile Cri -mului şi in altele locuri din Rusia.J După ce am esaminat acest museu de mult preţ, d-nul Suruceanu, neobositul ar-cheolog, care şi a sacrificat toata viaţa şi avutul seu pentru a aduna aceasta rară colecţiuiie, m a rugat de am subscris iu-tr’nn registru, spre amintire, că am vizitat museul seu. După aceea plecai spre Odesa, oprindu-mâ puţiu in Bouder. numit in vremile vechi de Runiăui şi Tighina, iusemnat priu cetatea şi intăriturile cale. Este ştiut că acolo stătu adăpostit Carul XII, regele Suediei, după bătălia dola Puhava. Iu ziua de 20 iulie, pe la 8 ore de dimineaţă am ajuus in Odesa. Acest oraş Iu î ate Bărbierul Papei—un erudit.—Luna trecută a murit in Roma o persoană cunoscut ta, care prin relaţiile salo intime cu unul dintre ultimii Papi şi prin o gazetă litera" 1) Din „Convorbiri literare" Sub numirea de »Moldovan“ inţeleg Românii diu acele părţi pe Romauul iu genere, care denumire uu o cunosc, sau nu o întrebuinţează. Conv. Lit. anul XVII, No, 8, c. 36. nceput nu era decât nn sat tătăresc, şi pe lojul unde astâ-zi se intiude bulevardul se afla o cetăţue turcească, Hadgi-bei, care in 14 Septembre 1789 fu luată de Ruşi, sub generalul de Ribas. In 1796, Ecaterina II, dădu acelui loc numele de Odesa, după vechia colonii) greacă OdeiS jr,Jcare se afla in apropiere. In 1803, imputatul Alexandru I numi gubernator pe ducele Kichslieu, care in timpul primei revoluţiuni franceze fugise in Busia; aceasta contribui aşa de mult la inflorirea şi înfrumuseţarea Odesei, incăt spre amintire oraşul i-a ridicat o statue pe malul mării, lângă bulevard. Din vochimo, in acest oraş erau mulţi Greci, Turci si Moldoveni, ceea ce făcu, că şi până astă-zi o parte a Odessei să se numească »Mahalaoa Moldovancă*. Odesa este un oraş foarte industrial, posedând nenumărate fabrici, dintre cari una din cele mai insemnate este fabrica de pi anuri a d-lui Cari Haas. Vizitând această fabrică, proprietarul ei mi-a spus că tată; seu, care şi el se numea tot Cari Haas, a fost cel intăiu fabricant de pianuri in Iaşi, lucrând dela 1813 —1821, când din causa eteriei s’a retras la Chişineu şi apoi la U-desa, unde a urmat fabricarea planurilor. Instrumentele lucrate de el, in Iaşi, erau renumite, avend multe in Chişineu şi O-desa. Insu mi am vezut condica bâtrănulu-Haas, ăncă de pe cănd avea fabrica Ba de pianuri in Iaşi, asemenea am văzut şi planuri din timpul acela; sunt lungi, au numai cinci octave şi jumătate, unul care e bine păstrat, are şase octave şi jumătate, a-vănd tastele cele albe de fildiş, ear cele negre de baga. Din Odesa m'ain pornit in ziua de 5 August, cu drumul de fer pănâ la staţia Vă-goda, in apropiere de satul rusesc cu ace-laş nume; acolo am căutat să mS duc cât mai ourănd in satele moldoveneşti, care, după spusa călugărilor din muntele Athos, trebuiau să se afle in apropiere. După vre-o trei oare şi jumătate de drum inapoi spre Nistru, ajunsei in satul Iasca; el are o intindere foarte mare, aşezat pe şes, şi nnmeră peste 1200 case. In mijlocul lui se află biserica, zidită după sistemul obicinuit rusesc, cu două turnuri, unul care formează cupola, zugrăvit cu verde şi altul mai mult şi mai âDgust, care se află chiar deasupra intrării in biserică şi in care se găsesc clopotele fără toacă, căci aceasta lipseşte Ia Huşi. Acolo am făcut cunoştinţă cu învăţătorul Ivan Gavril Harcuşenco, moldovan din Basarabia, care cu cea mai mare plăcere m'a luat la el in gazdă, ospătăudu-mă şi poftindu mă să bem impreună ciaiu, băutură, care in satele moldoveneşti, in opunere cu obiceiurile ruseşti, se dă numai in casele celor mai de seamă din sat. A doua zi am fost la diregătorie de mi-am visat pasportul de către starostele satului (Iocoţiitor de Primar), apoi ne-am dus impreună la Starşina (Primar), la U-readnic (poliţaiul satului) şi la Popeciteli-ul şcoalei (epitrop şcolar), precum şi pe la mai mulţi locuitori fruntaşi din sat; toţi mă primiră foarte bine, auzind că şi eu sunt ,moldovanu şi christian ca şi ei. Mai mulţi insă, indoindu-se despre ortodoxia mea, m’au pus de-am făcut semnul crucii; după ce iudeplinii aceasta, toţi imi arătară cea mai mare dragoste, intrând eu pe deplin in inima lor. Din Iasca m’am pornit inspre satul Troiţei, care are asemenea peste 1200 case; acolo am fost la învăţătorul Feodor Emiliano-vici Efirnov şi am făcut cunoştinţă şi cu polcovnicul in retragere, Stanislav Petrovi-ai Bartaşevici, care se indeletniceşte cu agricultura; cu el am vorbit mult despre românii de pe-acolo, şi lămuririle ce mi-a dat, mi-au tost de folos. Şi in acest sat am fost bine primit şi găzduit. Deacolo m’am dus iu satul Grădiniţa, aşezat pe malul lacului Cuciurgan; acesta are peste 800 care, cu o posiţiune prea frumoasă; de cealaltă parte a lacului se vede satul Sevărtaica, locuit in cea mai mare parte de Moldoveni. Apoi am plecat la şatul Beleaoca, care are peste 1000 case; îu apropiere se afla „Yodaprovodu, o zidire colosală, in care, prin puterea aburului se ridică apa din Nistru, şi pe uluce de tuci merge in depărtare de 45 vărste, de alimentează Odesa. Deacolo trecui in satul Caialîia, aşezat pe malul Nistrului. Cutrecerăud şi alte sate moldoveneşti, m’am intors apoi prin orăşelul Ovidiopo), cunoscut in acele părţi sub numele de Uadgi-dere şi a cărui nume aminteşte, după uuii, exilul poetului latin Ovidiu. (Va urma) ULTIME INFORM.YŢIUNI Azi n a fost şedinţă la Cameră nici la Senat. Viitoarea şedinţă este anunţată pe miercurea viitoare. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-Rarcianu,.director ai gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei xV. Mkikscu. De venzare ia librăriile : fraţii loa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculcscu, Rusa-giul Roinăn. — Depositui general la tipogralia-editoare N. xVliuoţscu, Calea Victoriei No. 32. A eşit de sub tipar: lu editura librăriei Fraţii loniţiu şi C-ie, Strada Şelari No. 18—20, strada Lipscani No. 27 urmttorele calendare pentru anul 1884 Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat român. mândoue în ediţiuni de lues, ilustrate eu cele mai l'rumose gravuri, intre care Statua Im Ştefan cel mare, Castelul, Peleşului, St naia, etc., şi conţinând mai multe Duvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. D. Popeseu. Preţul fie-cârui esemplar 1 leu şi 50 b. Calendarul portativ, indispensabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american de efeuiltat, cu 306 date istorice, adrese, notiţe, etc., de pu în perete. Preţul ediţiunel ordinare 1 left şi 50 b. delucs 3 lei. De venzare la tote librăriile din ţeră. A eşit de sub presă: NUVELE da DEM. CONSTANT1NESCL-TELEOR Un elegant volum de 200 pagine editat de tipografia F. Gobl fi.ii. Se află de ven- Municipale .... 83‘h 84- 10 fr. » Casei Pensiunilor 3OO 1. 239--- 233 --- 5°/o Scrisuri funciare rurale. . . 91fl, 92ib 7% > rurale..... 102'/, 103'/, 5°/0 Scrisuri func.are urdane . . 8/1/2 88i/4 6'lo > > . 981/.J 99- 7°[o * * » 102- 103- Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 32--- 331/ Acţiî Bănceî Naţion. Române 2 5O 1, 133O i34d , , Soc. cred. mob. rom 250 1. 200- 2 02--- , , Rom. de construcţii 500 1, 233- 237-- > .de Asig. Dacia-Tom. 300 1. 445--- 449--- > , , Naţionale 2UOI. 262--- 266--- .......................................---........................ i Diverse Aur centra argint...... 24 0 26 > , Bilete dc Banque . . 240 26 Fiorint valdre austriaca .... 2 9 2.1 Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancuotc francese...... 99i/2| lOOU iî Cin etnia* 4****4- *.50 APĂ TONICĂ DICaUEMARE . OHIHIIT ROT7KN (Fxanola) Ghrlbtita CTMearta pXrulul, tcâprdaci d*-ioJorttluW ii I radă Pommada Epldermală ANTIPCLLICULArK OprMoe eftdorM pSrulul. — Dl«-trntT* mltrtU. mi Aitflmpetă aAneă- > pdleia tn Uit Cănit cili luni m da Par fumărie. FOTOGI tAFl f prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Rumpler, Koniqsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Catarge asupra unor lecture picante gratis INSTITUTU MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, ^Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii ■cale. SECŢIA HIGIENICi 1 Bae abur . ..... .8. 1 bae de puimă cu şi fără duşi lei 1 » „ * * „ „ ciment medicamente 1 duşă rece sistematică . . „ 1,50 BAI .DE ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de ahur sunt deschise' in toate zilele de la 7 ore dimineaţa ipăn1, la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe săptămână Vinerea, la 6 ore dimineaţa pănă la 1 post-meridiane. Preţurile a secţia medicală conform ____________Direcţia igienica, infailibilă per-rvativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga nimic. Se găsesce in tote mvers şi la Paris la Jl LE LEPRE farmacist, No. 201. succesor al lui Brun, la Bucureşti la d. ZURNER farmacist COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu pn. iri foarte moderate de d. llie lliopoi. in gangul din faţă al Teatrului Bossul. A ix xx 11 c i xi mâini NEV R au; IES CâtWTbalfi, năduralfl, flufocatiunei ti tâU bălele organelor^ respira- 'imua vindecate prin Tabarile Levaaaenr * fr-, . , , FreucU. — Uvuuiir farmaciştii-chJ mi a tfi d« clama l-ai, nw de Im Nouala, kMUA. OwomI Im BumtmxI : U d. Ursar, |Ua tdu CarnaeitU. Vinderile la mama» tu ohlaru ea hapurile ____________________________antinevralgica, al» d-rulai Ore Ier. Preţul S fr., cutia, iu Franci a. La magazinul de argintărie, de po calo?. ! Moşilor No. 157, se află de vănzare cu 1 preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tavo I du dulceaţă, linguriţe, coşuiuioare, zarluri. paftale, candele, cădelniţe de argint, nălbi., j diademe do cap, tacăuiuri de mură, şi al telo de argint. 1 Se primesc comande relative la a- cast ! ramură, precum iuiiă a se auri, a se ar ginta şi a se spăla orce obiecte de in ( preţios. M AI i 11 lese u. _ vJIA.G-^-SUsTTJXj DE COLONIALE SI DELICATESE VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune casc următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snls Ananas de la Martiniqne. Banane de laŢBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la YimandFockin Piperniint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnemri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, B?nu-mitaMastică de Hio, Marascliino Ţnică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac Rhum şi in Kirsch, Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-besti, Drăgosani şi de Dealn mare. Treţuri moderato, serviciul conşt' os. Cu stimă, D. G. MOCIANl. feri de Imitaţiuni, ori ce produsu slml’aru este uă imitaţiune a formei exteriore fără calitatea adăvSratului TAIHAR IU Dl E H GRILLOM FRUCTU LAXATIVU SI RAC RIT ORt) Contra CONSTIPAŢIUNEl, HEMORROIDELURÎ, CONGESTIUNEÎ, VENINULLI, LIPSEI DE APETIT, INDEGESTIUNEÎ, INDISPOSIŢIUMEI GASTBZCE ^ F6rte plăcut la beut, no producendu nicî odata iritaţiuni. - - JpjRîpensabilu pentru copii, dame insarcinate, bătrânii şi persanele #ei)ănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE I E. GBILLOI*. E. GRILLON, farmaciştii, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tote farmaciele. Tipografia N. 31 iute cu sala Theatrului Dos ti. Mt' BOYVEAUIAFFECTEUR Acest Sirop Depuratif şi Reconstituant de un guat placat, da uă coropositiuae cu toiţil vegetala, a fost approbatîn 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un docrsţ am aonul XIII. Vindeca t6te balele pricinuite de yicturile sângelui : ficrofulfl, Peciujb Eczema, Faoriaais, Herpâs, Lichen, Impetigo, Podagra, Rhumatiam. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudorifice, favorieâză dosvollâ* rea funcţiunilor de nutritiune, întăreace economia şi provocă eapuUiunea elementelor morbide, QĂ ele virulente seu parasitare. _________________ ________________________ ROB BOYVEAU IAFFECTEUR OU IODUR DE POTASSIUM , Acesta este medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphllitice vechi eeu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose, precum şi LimphaUsmul, Scrofu-loia şi Tuberculoia. la J. FKRHE, pharoieian, 162 rue Rieheli«q,ii Sotetnar a Ini BOYVEAU LAFPEGTEUR