n^ECA 6 NOEMBRE 1883 /V dniiiiistraţia. Calea "Victoriei T^t*. ANUL AL VIII—No. 345 [80NAMENTELE bjţ^ra. pe an . . 40 lei pe 6 luni 22 leî pp S Ioni. . . 12 leî pllUate pe an . 60 leî se prii Dl^ac la Administraţi*. ală 10 bani numărn ficte 15 bani nnm&ra M PALE0L0GU ANUNŢURI ŞI INSERŢII t.inin RO liter» petit pa?. IV. 40 ttrcUfne uatr. IU • I . . 11 .... 2 60 Anunţării» inserţiile w primesc ttocuroşti , la Administraţia ziarului ii V Icnii, la hiuroorile de anunţări HeinrU Schalek, Wollzeile 12; — A. Oppelik, Stcbeb-utein 2;—Paris, C. Adaro, roe Cl^menc 4 A. f.orett, rne S-tei Anni 51. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Kr. 2. Srrliftrlle ncfruncnto nn se primo* WrtiiunrrUeilo ne Im prim dtp «h ard. SUMARIU p4nl de fond. • ;rafice. iuni. . Cor. ea romjlnS,. jrnal d«s Debats*. lini Mitropoliei, bn spectator. i^rd confratelui meu Sturdza membrilor la trib. eoni. Iaşi* i alo. ikil medicilor, j Ă diplomaţia. atrâie * Cor. i in armaţi iri din Moscva. ! iresli, 5 Noembre 1883 erioada vorbirii, in care banda . intrat ca Evreii in cuşci, a mult mai interesantă, de timpul vacanţelor parlamen- iudat lucru cu „cer cuvSntut!“ ai cerut, trebue să spuni ce, cum se potriveşte aceasta la actuală de lucruri, e cum este tu, căci, şi spre laudă şi spre vorbind, tot la deochiare ad-' vorbitorii, adă este interpelarea Buescu. st onorabil interpelă pe onora-l. Kitzu asupra onorabilului său t de Tulcea, căpitanul Stătescu, al fostului şi viitorului ministru Stătescu. oţele scandaloase ale zisulu pre-i'j,u ajuns atăt de cunoscute, că Jr putea spune in şir. fără grei, oricare individ sar ocupa mai de lectura jurnalelor. ol totuşi vom repeta aci pe cele principali, după interpelator, ca inem rostul interpelării şi să pro-,m elemente îndestule de a şi a forma cineva o judecată dreap-, lucrurilor. norabilul prefect a constituit o linistraţiune de capriciu şi abu-inai rea de căt aceea a Turcişi iată cum : suprimat presa pe timp de duoă ales atăt de bine in căt interpolato-rul ii ai-ată ca spaima Dobroyei; A înfiinţat un jurnal al seu personal cu titlul „Echoul Dobrogei" şi pentru care a pus asupra cărei liniarilor un iinposit dc efite 10 lei ; iar aceşti bani împliniţi nu-i a mai dat tipografului, căruia i-au fost pro-mişi ; A numit rude ale salo, intre cari pe unul neimpămăntenit, anume Ba-boianu, l’a numit chiar director de prefectură şi administrator. Şi altele şi altele. Onorabilul interpelator a căutat să se întreacă pe sine in această interpelare ; a pus inainte argumente tari de exemplul care urmează să-l dea România străinilor că poate inteme-ia o administraţiune la inălţimea ci-vilisaţiunii sale; a adus probe nedes-tructibile mai cu seamă intru susţinerea acusaţiunii privitoare la impositul pe cărciumari pentru jurnalul personal al prefectului, unde numeroşi marturi au atestat cu jurăment, ina intea instanţelor judecătoreşti, despre împlinirea banilor pentru zisul scop ; a fost clar şi convingător, cum nu sar fi putut aştepta cinova la mai bine. Cu toate acestea se ataca un membru din familia guvernamentală şi aci irebuia să înceteze criteriul conştiinţei pentru ca să învingă instinctele familiare. Nedibaciul interpelator nu găseşte uu semn de aprobare pe toate aceste chipuri interesante de Cioeaznni şi Gagioni, cari decorează astăzi Parlamentul romăn ca legiuitori constituţionali; ba incă se vede intrerupt, ba nu, fiind că faptele imputate pre- cipele Alexandrii cu consimţimfiutul împfr chieltuit banii judeţului, tără ca aibă consimţiraăntul prealabil din tea consiliului judeţean ; expatriat mai mulţi cetăţeni tul-iprii, precum profesori, preoţi, etc. __i ca mai luminaţi au putut criti-lf* administraţiunea prefectului, şi jlmiterea peste graniţă s’a făcut cu iul arm i ; A persecutat pe cetăţeni deschizăn--le acţiuni corecţionale, pe cari jude- |»ta chiar sub presiunea prefectului a găsit neîntemeiate, precum fuse »sul cu un d. Ţeodorof-bei; A destituit funcţionari ca imorali răi administratori şi dttpe duoă-:ei luni, reintrăndu-i aceştia in huile lui graţii, i-a reintegrat in pos-arile lor, precum fu caşul cu un Isinculescu şi Bidea nu, adjutoare de Ilministratori ; A schimbat legea comunală care jlâ dreptul primarilor a numi pe no-’.iri, atribuindu-şi prin regulamentul Acut asupra zisei legi dreptul de a-i urni prefectul insuşi, iar acesta i-a sicăit de către ministru, care este nervos, pe care-1 supără ecoul scandalurilor de la Tulcea şi işi manifestă de faţă nemulţămirea sa. In confnsiunea sa onorabilul Bues cu recurge la tirade pline de elO' giuri la adresa ministrului, zicăndu-i „Ştiu că dumneata, domnule Kiţu „in cugetul dumitale, desaprobi şi „condamni, ca şi mine, faptele prefectului de Tulcea, dar, daca le suferi este fiind că te afli intrăm cere şi intr'un grup, in atmosfeia căiuia „eşti nevoit să cedezi. Mai bine ar fi „să renunţi la banca ministerială.“ Dar acestea trebuia să şfărşească prin a indigna pe ministru. El dar se scoală şi protestează răpede : -„Ia fugi încolo, domnule, cu propunerile dumitale ; lipsă de toate laudele ce'mi faci. Ele sunt cel mai „mare blam.“ Şi intr’adevăr e aşa ! Dar cum oare ar fi putut face mai bine interpelatorul ? Toleranţa acordatăŢinor fapte de atăta gravitate trebue să aibă o causă şi daca e vorba să se deslcge limba, apoi nu se poate evita desemnarea atmosferei urâte care o produce. Dar iată aci un grav inconvenient pentru insuşi interpelatorul ! Face şijel parte din banda exploatatorilor noştri. In această calitate el acusa. Acusaţiilc aduse se neagă cu cultul de către ministru, dar cu pro- iectului sunt palpabile şi incontestabile şi interpelatorul obiectează la toată denegarea : admiteţi să se ară anchetă parlamentară, daca nu vă e teamă. Atunci, le răndul seu, ministrul, uănd replica, iată ce este adus in nesesitate ca să constate : „— Hei, domnule Bue.scu, dumneata care zici că ai ascultat murmurele cari se rădică contra prefectului din Tulcea, de ce nu as-„ culţi şi murmurele cari se rădică „aci in Bucureşti contra membrilor „Consiliului Comunal de aci ?“ Onorabilul Buescu face parte din acest consiliu şi Camerîştii la cuvintele ministrului aplaudă in mod semnificativ, avănd aerul de a zice inter-pelatorului: cănd toţi suntem o apă ce mai cauţi să ieşi d'asupra ca untdelemnul ? ! Şi aceştia au iarăşi dreptate. Dar totul este o stare de scandal; totul infăţişează ţara in prada celor mai neruşinate bande. Unul ca şi altul, şi, in fruntea lor ministrul; el ca conducător al sabatului, el ca organisator al festinului nesfărşit! Spună ori-cine : ce situaţiune poate fi mai cumplită de căt aceea in care se aduc la iveală asemenea lucruri, şi in care, la acusaţiuni contra unui prefect nelegiuit, departe de a se dispune curmarea dictaturei sale, se respunde cu acusaţiuni la adresa interpelatorului, — care nu zice alt de căt: s’o lăsăm incurcată ! Urmaţi inainte. Fericiţi suntem! şi mare onoare face această situaţiune scandaloasă caracterului cetăţenesc de care se dă probe la noi! râtului Rusiei. Va putea fi revocat ori când de principe singur. Ministrul de resbel nu intervine în afacerile interiore ale principelui. E respumje-tor dinaintea principelui şi adunărel naţionale de actele sele ca ministru şi de bugetul ministerului de resbel. Ofiţerii ruşi vin a servi în Bulgaria cu consimţiinentul Ţarului, pentru un period de trei ani. El datorez supunere principelui, Constituţiei şi legilor Bulgare. Londra, 16 noemvrie. - „Times" şi ,Daily News" consideră iuţelegerea d-lui de Losseps cu armatori englezi ca un fapt îndeplinit. După această înţelegere, acţiunile canalului de Suez ce posedă guvernu englez vor primi o dobândă de 5 la suta, incepCnd din 1884 : acţiunile franceze vor primi un maximum de dobftnzi de 20 la sută ; aceste dobânzi odată plătite esceden-tele veniturilor vor servi spre a reduce drepturile de tranzit prin canal. Guvernu engles va împrumuta opt milioane livre sterlingo, cu dobendâ de 3 la sută, pentru construirea unui al doilea canal... O comi-siune de comercianţi englezi va represinta compania de Suez la Londra. Eri era să se intămple un accident foarte regretabil. Trecând in dreptul bufetului, la sosea, prinţul Dimitrie Ghică auzi un glonţ şuerănd pe la urechi. Intreprenorul otelului vroind să cureţe un revolver lăsase să scape cocoşul armei care s’a descărcat astei din greşală. Noroc că glonţul a trecut alături. $ £ D. I. 0. Brătianu pleacă măine la Florica pentru căte-va zile. * 4* * Se află intreacăt in capitală d. colonel Kaulbars, aghiotant, al împăratului Rusiei, D-sa se reîntoarce la St. Peters-burg din misiunea ce avusese din partea împăratului către Prinţul Bulgariei. >. - ¥ * * , D. general Florescu, care de mai multe zile era reţinut in casă din cauza unui accident la picior, a putut eşi azi pentru prima oară. CRONICA INFORMAT IUNI ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 15 noemvrie.—Marchizul de Tsem, ambnsador al Chinei, s’a întors la Pariş. Comisia budgetarâ a Camerei e favorabilă cererii de credite suplimentare pentru expediţia din Tonkin, dar va cere guvernuini explicări detaliate asujra proiectelor sale privitoare la această expediţie. Roma. 15 noemv.—Regele Humbert va tri mite pe unu din adjutanţ i s6I do câmp a saluta pe Principele moştenitor la Geoua, unde Alteţa Sa Imperială va petrece imptea ; Regele a pus la dispo.-iţia Sa Palatul Regal. Belgrad, 15 noemv.—Un ukaz Regal ordonă, conform constituţ ei, că bugetul din 1882-1883 va remâne în vigore pentru exerciţiul 1883-1884. Berlin, 15 noemv. — „Gazeta Germaniei de Nord" zice că guvernul francez face pe Germania respuuz&toie de ciiza economică ce există în Pruncia, cauzele sunt mal curând unele (Jiare franceze, care paralizai tute intrepriuderile făcând a crede la uu resbel apropiat. Hamburg. 15 noemv. — D. de Giers, sosit acjl-nopte de la Friedrielisrulie, a plecat din nou aiji la Montreua. Solia. 15 noemv. — Înţelegerea privi ture la poziţia ofiţerilor ruşi in Bulgaria a f'ost semnată a(jl. Iaiâ principalele articole : Ministrul de resbel va fi numit de prin- D. Wite, Ministru Englez, pleacă pentru două luni in congediu. In timpul absenţei, d. Sanderson îi va ţine locul. # * La exposiţiunea artiştilor in viaţă s’au distribuit următoareie recompense : Premiul I (1200 lei ) d-lui Eugeniu Gliica. Premiul II (600 lei) d-lor Bardassari Emanoil şi Buiucliu Teodor. Premiul al III (300 lei) d-lor I. Constanţius, M. Raşcu şi George Popovici. Aceste premii s’au dat pentru pictură. Sculptură: Premiul II (600 lei) d, Trorescu. Arhitectură : Premiul II j(600 lei) d-lor F. Xenopol şi I. Reinike. Gravură : Premiul I (1200 lei) d-iui C. Stahi. & % # Ştim că Sergentul Lecca se dase in judecată pentru insubordonanţă către d. căpitan Gb. Florescu. Consiliul de Resbel din Galaţi a găsit că bine a făcut sergentul Lecca sg nu se supue căpitanului seu şi l'a achitat. Bravo consiliului de Resbel ! S’a aprobat, cu iucepcre de D 10 Noembre 1883, un concediu de opt luni in ţeai'â şi in străinătate căpitnnului Lambrino Mexaudru, din regimentul 1 roşiori, pentru interese grave de familie, trecendu-?e in acelaşi timp in posiţiede disponibilitate pentru congediu mai mar de şease luni, conform alin. 5 de sub art. 8 din legea asupra posiţiei oficerilor. Prin decisiunea ministerială sub No, 16, 499, dată in forma art. 14 din legea in-strucţiunei. domnişoara Olga Coustanti-*tpscu, cnre la concursul depus in Bacău in Septembre expirat a obţinut nota medie generale 8.39, e-te numită institutoare pro-visorie la claja I de lâ şcoala No. 2 de fete din Bacău. Mai mulţi avocaţi s’au oferit a apăra c;iusa arhiereului Cal'Strat înaintea Sinodului. * * * ven Ij JndepcudanGe lloumaive publică in minierul seu de azi respunsul d-lui P. Kiţu la scrisoarea d-lui Eug Stătescu. ♦ ♦ . Alaltă-seară a avut loc la Zlătar celebrarea religioasă a căsătoriei d lui l Cesianu cu d-ra Ghermani. D. B. Boerescu fiind foarte sdrun-cinat in sănătatea sa va pleca, se zice, peste căte-va zile cu familia la Oames, unde va petrece lunele dc iarnă. * * D. General Radoviei s’a reîntors alaltăeri in capitală. REACŢIANEA ROMANĂ Reproducem următorul articol din L'lntransiyeant, sub titlul Reacfiunea Romană, ca uu moment de duplicitatea partidului roşu. Pe cănd d. Brătianu la Bucureşti iea atitudinea de ultra-dinastic, şi de partisan al alianţei austro-gerinane, d. C. A. Rosetti, ca să nu peardă simpatia amicilor sei comunişti de la Paris, şi să rSinănă, pentru ori-ce intemplare, in bune relaţiuni cu mâncătorii de Regi, inspiră corespondenţe de natura aceleia pe care o traducem mai la vale. Cetitorul va şti foarte bine să recunoască neruşinatul amestec de a-dever şi de minciună, care se găseşte in aceste iinii. Semnalăm numai duoă neadevăruri mai groase de căt toate: d. Ko-gălnieeanu representat ca zeid al guvernului actual, şi d. Rosetti ca sprijinind, prin ziarul său „Românul," alianţa cu Francia şi combătănd legătura cu Austria, inamica naturalii a Romanici. Daca fraţii comunarzi din Paris înghit asemenea gogoşi, le trămitem d’aici complimentele noastre. In orice cas acest dublu joc este plin de învăţăminte şi de aceea reproducem această curioasă corespondenţă. TIMPUL Ori care ar ii persistenţa noastră de a nu avea in Franţa preocupaţiune şi pasiune, decât pentru intrigole mici şi mari ale miniştrilor noştri, cu toate astea poate nu ne este imposibil, do a ne arunca privirea din cănd iu când peste frontiere. • Cel puţin este de urgenţa aceasta, căci mai mult ca nici odata destinele patriei noastre depind de destinele altor naţiuni europene ; toate popoarele sunt victime, cftnd oamenii da pradă pleacă la vânătoare. In acest amestec confus de interesele politice şi economice, unele concordante, altele antagoniste, ce constituesc Europa modernă, solidaritatea se impune, lusă de oare-ee popoarele n'au ştiut să vo-iască solidaritatea conştientă, generntricea păcii social', a progresului moral, a libei-taţii politice şi a justiţiei economice, in-tr'o federaţiune republicană, ele se supun unei solidarităţi a violenţei şi a resboiului iu ruptura monarhică şi in ambiţiunile şi poftele dirigenţilor şi reacţionarilor cosmopoliţi. Intru c-ăt priveşte Franţa, cine ar indrâz-ni să o nege? Hulele ne pot veni din Berlin, din Yiena, din Roma, din Petersburg sau din Londra, ce.l puţin cat şi dela guvernanţi şi legif. ranţii noştri. Prin urmare este deasemene* datoria noastră de a semnala simtomele ameninţătoare pentru patria noastră, sau numai defavorabile democraţiei, ori unde s’ar produce. Iu septămănile trecute s a vorbit mult despre eşecurile diplomatice ale d-lui Bis-înark. Ca n'a isbutit sa ne strice cu Spania; ca in Italie sunt putini galofobi ; că poporul şerb vrea sa inaugureze o politică curat anti-germauâ ; că politica turcă din Yldiz — lviosk ar ti eşit din orbita lis-markiauâ ; ca Austro Ungaria, ingrozita, a ajuns să iinulţeascâ aparenţele de pace ; aceasta e incontestabil, insă, din contra, Bulgaria se revoltă pe faţă in potrivă eetoratului rus şi Romanşa oficiala se n’că cu ardoare in vârtejul berlinez. Această ultimă schimbare de front a fost ilustrată şi favorisată prin uim din ede mai eclatante palinodii politice din acest timp. AU*ă să fie notată. Vechiul combatant din februare 1848, vechiul amic al lui Midiei et şi ijuinet, vechiul membru al comitetului reioJuţionur ramau, condamnatul (pentru atac asupra guveruuiui au.triacj dn ia 1867, după ce s a cubont fa uu paue-giric al lui Alexandrii li (mutilaturul României aliate şi. victoiio.ise), Ioau B ătia-nu,,spre ah zice pe num-, piedică pe laţă alianţa cu bicefalii imperiali d'n Berlin şi din Yiena. din poeticei ' ii jGanŞPo.fwpc, ,aisp anţi t*». lăte. că uude Brătianu renegatul a tcncuîjMCurtizmul lui Hoheuzollcim al ho uiBumi* îiu se va opri şi ditilarea continuă. Diplomatul Maioi'escu este care anunţă că e timpul pentru România,, ca sâ intre in sleia de acţiune a Germaniei;11 este Gu-^gălniceanu, dipl'^atnl ridicol ul notelor omul tutu,or partidelor şi al tiuţuilor, care s’a inhămut ia ui| (Jarol şi mulţimea bugetivo» ucru fire-c. insemnatul soţ al a incetat el insuşi “ care eia luat in lis. Peru^eranţa'su de a su.-ţiue pe conservatori, djscui^l seu diu Galaţi şi faimoasa sa episto.ă cătră Auersbuch, in care declara ca „ gee ca un mag dată i s'ai^fi judecata ti o> in pun adevărat ş sâi guvern d-iui de Ne grăbim sa Aţinem: Franţa repub.icană u'are sa acuze uc ingVatrudiue pe juna sa sora l.itina. ie germană ii atra-acestea, ce altă O crimă, astăzi Urile au ajuns este istiilă de un iu şi că nedemnii lernut’o ia piciomeie • t *i 1 Nelasia politica orientală a lui Gambeta, prostia cea__gi^i a iul Waddinghon şi culpei,ele apucuiiAi antiromane aie d-lui Găinile Barfere la ccî^rerul din Berlin, au depărtat -ejjA ’]#poporul romăn, umilit ' *“ ijfra maurei de câ-okv ia Dunăre, nu a'a făcut organele partidei mpiu, a comba ui natural al Ro-iberaiul" ame-cu soarta des- că politica cea pacia socia â, ili- cit _ apoy, fără rtVJ I îneca* _*IţoHfUnmj ' tun *iu aiinu ninţă pe; pjvţf^.nfrr.i uo«a nu prospe * Jkintri 1, relev Bituaţiu U,.primim din Bucu-*1'^ ce urmează: i-TOfnău.e ingrozitoa- m w..pmni b^şirtoaa re. La Bacău, nepoţii ministrului Lecca au ciomăgit pe redactorul unui ziar pentru că a denunţat pe unchiul lor, care plătea ţăranilor săi căte cinci parale pe zi! Ei au fost condamnaţi, este adevărat, la trei mii franci amendă; aceasta puţin le pasă; La Scorţeui, la Bordeui au fost torturaţi bieţii rătăciţi, cari intr'un acces de miuie au ucis pe barbarul lor proprietar. Iu armată, superiorii au ajuns a se crede că au dreptul de viaţă şi de moarte asupra soldaţilor; căţi au fost ucişi deja ! Cel diu urmă este Iosif Şepcariu . . . Dacă poporul nostru ar fi crud, râu la suflet şi corupt, s’ar putea oarecum găsi pretest pentru ace te laşităţi, dar nu e aşa; sărac, muncitor şi resemnat, ce a făcut el oare ca să merite o asemenea soarte? Destinul sân este oare de a fi sacrificat şi de ai s5i şi de strein? Ei! poporul romău nu e singurul, pe care ’l sacrifică rassa aşa de puternică incă a dominatorilor, a politiciauiloe şi exploatatorilor ! Când oare popoarele vor scutur» in fine solidaritatea in rSul ce li s'a impus de fa-talităţ'Ie ordiuei capitaliste, in schimbul solidarităţii in lupta peutru eliberare? B. Maîon. Journal des Debats face următoarele appreţieri asupra respunsului d-1 ui Brătianu la interpelarea d-lui Stolojan. .... Guvernul Romăn arată mai puţină ardoare ca in trecut de a se infeoda alianţei Austro-Germane. Declaratele d-lui Brătianu in Camera deputaţilor nu sunt de sigur un model de claritate, dar totuşi dau căte va indicaduni asupra politicei Regatului In respuusul seu d-lui Stolojan, Primul-ministru a zis că mergfind la Gastein şi povSţuind pe Rege să vo-iageze in Austria şi Germania, a voit să nu lase nici o indoială despre disposiţiunile pacifice ale Cabinetului din Bucureşti, dar s’a grăbit d a adăo-ga că România n’a sacrificat absolut nimic din drepturile sale asupra Dunării. Pare a resulta din aceste ultime cuvinte că cestiunea Comisiunei riveranilor nu este incă resvolta şi că prin urmare nici o învoială oc-cultă n’a regulat condiţiunile unei alianţe intre România şi cele două Imperii ale Europei centrale. DIN DEALU MITROPOLIEI D. Istrati desvoltâ interpelarea sa adresata D lui Ministru de Resbel relativa la pompierii din Galaţi. D. Istrati nu vrea ca pompierii sfi fie şi artilerişti teritoriali. N’au trecut Dunărea, prin urmare de ce mai sunt şi artilerişti ? Asupra acestei theme D. Istrati versă foc şi flăcări. D-sa este inimicul pompierilor. Nu ştiu de co ? Dar uu-i poate suferi. Aci intră in detaliuri tecnice asupra pompelor, aci vorbeşte de fiarele sălbatice aci de Leşii trufaşi, de mândria Ungurilor, de Tătarii trădători. Bate câmpii in tr’un mod foarte hazliu. Hilaritatea e generala D. Istrate continuă cu un curegiu denm de o măi huuâ causă. Vorbeşte de Basarabia şi de hoţii ce o bantuia dinaintea resboiului. Preşedintele D. Gî. L«ca. D-le Istrat", n’nbuzaţi, vorbiţi de [pompieri; aţi vorbit de Europa intreagâ; se roveniin la Pompieri. — (ri sete): D. Istrati continuă iu mijlocul jovialităţi generata. Doctor Calendero se apropie ingrijat de D. Istrati, şi il examinează cu atenţiune. In line sfirşeşte. D. Brătianu mărturiseşte câ logea aceasta a Pompierilor artileriş'.i face onoare D-lui General Florescu care a infiinţato. Este o lege foarte fericita care a dat re-sultate minunate in ultima campania. Insâ ar fi de dorit ca Comunele se poată avea corpuri de pompieri caro inse nu s’ar recruta ci s’ar angaja ou plata de comune. D. Istrate presinta amandaroentul următor : Camera exprimând dorinţa d’a vedea Pompierii separaţi de Artilorişti trece la ordina zilei. D. brătianu. Nu, nu separat ci angajaţi cu plata do comuuâ. I) Bimancea. Intr'un cuvint desfiinţarea legei de la 1874. D. Brătianu. Aşa, D. Istrate. Primesc amandamentul D lui Ministru (risete); se trimite moţiunea la Secţiuni; sosind telegramă de Ia Senat că Domnii senatori s'au complectat miniştrii pleacă şi după deuşi toţi deputaţi. * * * LA SENAT Sala e plina. O mulţime de curioşi au venit sâ asiste la interpelarea (eram se scriu incăerarea) d-lui Statescu cu Kiţu. Se şoptea insă intre cei cari au bunele graţii a puternicilor zilei că interpelarea nu va avei loc azi; intr’adever s’a amânat pentru mercurea viitoare. îndată ce aceasta s’a auzit sala s’a golit ca prin minune. Sa aşteptam dar pe mercuri. Un spectator. Mulţumire confratelui meu Sturdza N’ara ridicat glasul in zadar ! N’am făcut apel fără succes la sentimentele de camaraderie ale confratelui nostru de la Tagblatt. D. Sturdza s'a grăbit a da cuvenitele ordine şi a doa masă s’a înfiinţat in tribuna Presei. Toţi jurnalişti au rgmas incăntaţi. Bravo ! iubite confrate. Eşti ministru dar eşti şi reporter in acelaşi timp: n ai uitat aceasta şi ai probat că tiu vrei se te lepezi de noi. Aceasta este cu atât mai generos că unii din confraţii mei din tribuna Presei se cam lepădau de dumneata sub pretext că eşti reporter de ziar străin şi ostil ţerei şi te renegau ca nemeritănd onoarea d’a fi numit printre jurnalişti Romani. Prin graba ce ai pus’o insă de a ne fi agreabil, ne ai impăcat pe toţi. Recunoştinţa noastră iţi va procura un loc sigui la masa ce ne ai procurat atunci cănd stăpânului du-mi tale ’i va plăcea să te alunge după banca ministerială. I n Spectator Alegerea membrilor Ia tribunalul comercial din Iaşi Se ştie despre nonorocita intămplâre a anulâroi alegerei dela 15 oct' arm c. prin găsirea in urma a îndoitului număr de bilete de c-ât votanţi. Si deşi atuncea Biroul nu a incheoat-niri un procas-verbal de resul-tatul alegerei spre a’l comunica D-lui Ministru de justiţie, ca luând cunoştinţa sa trimeaţâ lucrările D-lui primar pentru a convoca din nou pe comercianţi ca sâ a-Ieagâ un membru şi un supleant comercial ca ast-ful neguţător ii sâ aibi timpul necesar peutru a ehibzui pe cine sa aleagă ; Cu toate aceste toţi comercianţii au fost luaţi dela afacerile lor de cei interesaţi in causa de şi fără drept legal şi aduşi la primărie mai mult cu sila pentru a vota pe asociatul loi dela taxa parafinei, D-nu Gh. D. Popovici, actual membru in consiliul comunal, care in orce mod nu voeşte a fi mai progeos de cât onorabilul cetăţean decorat, D-nu Gh. D. Şerban, marele patriot di la 1848 după cum zicea „Românul.“ Susţinător a comoreiuiui roman in profitai sâu după cum face cu atrepris» — parafinei, ceretiuei, cerei curate, lumânările de ceira etc. etc. luata dela comuna, cu jum. preţ din ceeace ar fi eşit la mezat daci nu era influenţa diu partea . . . .şi dacăD uu antreprenor nu ar fi cautat a conrupâ prin orce mod pe concurenţi numai ca sâ poată mouopolisa comercial in profitul sâu, ca ast-fel mai fiind şi membru la trib., in-(eresul coinerciului de care face multa vorba ar fi bine protejat pentru a i umplea pungi D-sale şi a colegilor sâi in detrimentul ce-lorluuţi comercianţi şi in paguba chiar şi a Comunei fără sâ lase liber aş seri singur biletele pe cine voeec a vota păDă ee nu le arăta, intoemai cum arfi fost pus sub epi-tropie acestor d-ni plini de fumul mârirei şi u isbăndai zilnice fiind susţinuţi de....... fura să respecte chiar biroul care le a cerut in multe rânduri a lăsa pe alegători in pace, a vota pe cine vor şi a nu se face alegeri ilegale ca să se dea loc la protestări după cum suntem informaţi că mai mulţi comercianţi din Iaşi au făcut protest d-lui ministru de justiţie, basat po textul legii organizârei Judecătoriilor de comerţ, curn- n i ————i ca cei aleşi la 27 oct. nu ar avea dreptul după legi. Uu abonat. ŞTIRI OFICIALE Sunt numiţi şi permutaţi : D. Diraitrie C. Murguleţ, licenţiat, supt-preteet la plasa Taslău-de-Sus, judeţul Bacău, in locul d-lui Nicolae Iiaciu, demisionat. D. T. Alecsandrescu, actual comisarjj clasa II pe lângă prefectura poliţiei Capitalei. comisar clasa I la aceiaşi prefectura, in locul d-lui I. Brezeanu, demisionat. D. I. Leoveanu, comisar clasa II pe ilân-gâ prefectura poliţiei Capitatei, in locul d-lui M. Onstantinescu, demisionat. D. G, Tâmoveanu, doctor, actual membru la secţiunea JI a tribuualului Dolj in aceiaşi calitate la socţiunea I a aceluiaşi tribunal, in locul d lui Al. Viişoreanu, destituit. D. D. Flipin, licenţiat, actual procuror al tribunalului Dolj, membru la secţiunea II a aceluia 1 tribunal, in locul d-lui G. Târnoveanu, permutat. D. Ştefan Marincscu, licenţiat, actual judecător al ocolului II Craiova, procuror la tribunalul Dolj, in locul d-lui C. Filipin, naintat. D. Mihiiil Dinii trescu, căpitan in retragere, este numit in postul de intendent-casier la ospiciul alienatelor din monastirea Adam, pendinte de epitropia generala a spitalelor casei Sântului Spiridon din Iaşi, in locul d-lui IostT Radu. CONGRESUL MEDICILOR Progresul Medical Romăn face ur-mătrarele aprecieri acum, după ce s’au despărţit medicii cari au fost întruniţi in congres : Nu ştim car! sunt impresiunile şi sentimentile cu cari sau despărţit membri familiei medicale din provincie, de acel din capitală, dupe întrunirile ce au avut loc în sala amfiteatrului din spitalul Oolţea, unde saiT adunat delegaţi din provincie, spre a arăta confraţilor din Bucureşti starea deplorabilă în care se găseşte serviciul sanitar, şi a solicita concursul acestor din urmă, spre a remedia a-cestă stare de lucruri. Aceia ce ştim positiv este, că, delegaţi familiei medicale safl întrunit în capitală dupe iniţiativa luată de noi, prin acest jurnal, si dupe invitaţia ce li s’a adus, în timpul din urmă. şi de comitetul medicilor din judeţul Dâmboviţa; că eî au avut de scop să arate guvernului şi corpurilor legiui-tore viciile cari decurg din actuala lege sanitară—şi cari se resfrânge asupra populaţii îndeobşte şi asupra lor; că afi voit să dovedescă, că, cu mijlocele ce se pun la disposiţia medicilor şi veterinarilor nu se pote să se facă nici vaccinaţi» în mod regulat, nici să se combată la limp—epidemiile şi epizotiile, nici să se dea ajutore eficace şi imediate omenilor san vitelor bolnave; că sănătatea publică la ţară ca şi în oraşele din provincie este compromisă din causa condiţiilor insalubre în cari trăesc nenorociţi locuitori; că consiliele de igienă sunt o ficţiune fiind că mai tote disposiţiunile ce se propun de medici ori de veterinari, sau se iau în aceste consilii, privitore la diferite îu-bunătăţirl igienice, rămân ne aplicate din causă că contrariasă sau vatărnă interesele cutăruia membru din consiliu , sad cutăruia alegător influente din localitate; că naşterile în comunele rurale sunt lăsate cu totul la voia întâmplări, _ fiind că nu există rnoşe îndestule şi acelea cari se aflu sunt neascultate, deconsiderate de autorităţile comunale şi adminţstrati-ve şi rău retribuit; că hrana cu care se nutreşte populaţia şi casele în care locueşte sunt vătămătore sănătate! sale şi aduce, în cea mal mare parte, diferite maladii, cari unele în formă acută, altele în formă latentă, altele sub formă epidemică, decimesă acestă nenorocită populaţie rurală şi urbană sărmană, de la care se cere totul şi căria i se dă prea puţin, sad W mal corect vorbind, nu i se fis * nimic bun eu legea actuală sân că spitalele sunt în cea mal r stare şi lipsite de tot materiala cesariu; că medici şi veterinari neascultaţi, rea retribuiţi şi jj raţi din funcţiunile lor pentru h deraţiun! politice; că tote aceşti secuenţe decurg din legea sa*' din legea comunală şi judeţiai fac din serviciul sanitar, un de interes local; că direcţia a serviciului sanitar, care e au tea supremă în erarchia sâni tai forte adesea în neputinţa sa jl ese relele cari există în serii! nitar, fiind că decisiuniie saif înlăturate prin alte decisiunl ;-iad de către consiliile comunal judeţiane, în virtutea lege! lort sţitutive; că din acest conflict $ ajutat şi de influenţele politicei le, î esultă acestă stare delucrtâ tămătore şi populaţii în gene membrilor familiei medicale dk vincie ; că aceştia, armaţi del observaţiunl ce afl făcut dela?/ de când se aplică legea tuaiă, au venit în ca un ] ca un serva Pi p uiD r ■o A! sanita, . capitală să se sfătuiască cu confraţi lor asuprfi du lui de a remedia acest r5u| a face, pe ce! în drept, să că serviciul sanitar interesând tatea şi viaţa tutulor cetăţeni tinge ordinea publică şi tifle în viitor, organisat ciude stat; iar nu localitate. Aceste fiind obseMk. culese de medici şi veterinaMi pi o vincie în timp de mai mulţi a-el au adus resultatul experienB' ; 6 în întrunirile din Bucureşti, unijV demnitate şi cu modestie ati întregul eî cestiunea viciului sanitar. Remane la comisiunea procliîii la ultima întrunire să înţelegă bif getarea corpului medical din pi ie formulată în mod clar de Mădescu, unul din redactori, (,liar în întrunire; remână la U să presinte guvernului şi corpii^ legiuitore o lucrare complectă, I să facă din serviciul sanitar o it. tate; iar nu o închipuire. Nu prejudicăm nimic, nici nuj. trăm în prerogativele comisiunJj| cerem cu stăruinţă să se facă orgamsi IM MU i traj isănjr i ti crnre întfegă, care să coresd tutulor aşteptărilor şi să satisfnj nevoile populaţii rurale ; cerem cestă lucrare după ce se va teiijj de comisie să se aducă la cJ tinţa corpului medical şi vete*| din provincie, prin publicitate, j| tru ca el-în cualitateasa de nian'cjl şi direct înteresatu în cestiunei| cunoscă cum să ameliorează populaţii rurale, cum se regulasaf încercata şi precara sa sortă cit tre acea pe care ia onorat cu îi derea lor; cerem ca în demerst t oficiose ce suntem informaţi ca • tacă pe lăngă guvern să se ex cestiunea pe terenul principiilor^ la care trebue să pornim mtr'oîi orgauisare a serviciului sanitara,] nu de la cestiunî privitore laami rareu căutăror funcţionari sâni cerem, în fine, ca comisiunea si! ' creze repede şi bine şi inspiraţi impresiunile generale ce a cula la mandantele sCfl, de la corpull di oft 1 şi veterinar din provincii facă bine şl populaţii sărmane şi tf lorilor familiei medicale din provii POLITICA SI DIPLOMAT! BULETIN MENSUAL Alăturea cu Francia slabănogiuda, se ridica şi se intâreşte» In acesta faptj trebui să nu esiste nici un subiect de mă peutru una, uici pentru alta, o de a jertfi binele gintei lor zi acel al propriu unor interese secundare. Iu I&uutru Italia a dat unul din cele i frumoaso esemple do inţelepeiuue, de p rej morală şi de patriotism pe care îs va avea a’l menţiona. In adevâr, a ajua in zace ani, la equilibru, şi in timp de ani, la un escedent de 30 milioane buget care, in 1806, se soldase cu un licit de 720 milioane : in acelaş timp 1 prima -un impozit, a desfiinţa cursul . .aţelor de banei ; a ruafţa ariiRta şi ;na-B| in fine, a lua rang intre puterile eelo || eată, fiecine o va reanim iste, uu ra-’j admirabil datorit unor miniştrii plim Ibaeie, unui parlament pătruns de datei, _unei naţii plini ele încredere in ijcţiâctorii ei cari, la rândul lor, au ştiut ‘■kreprindi reformele necesarii prin ei ! şi cu liotirîre. Isam in laturi, cu intenţiune, umbrele jilui tablou, fericiţi de a insista numai a-■b părţilor luminoase şi mai presus de ta mustrare. idicată la acest grad de putere şi de eritate relative, Italia simţea legitima ţa de a vedea influenţa sa străbătând lari, şi, -ca celelalte puteri mari, ea anina alianţe şi colonii. Şi unele şi altele desemnau de sine-le. icea ţara italiana, in toţi timpii ravnita termalii şi, prea adese, strivita şi robie ei ; aeea ţară care a tras atatea sufe-; de la oamenii de la Nord, cari şi ii singuri reprezintă pericole pentru ea; a parea cbiemata a deveni, impreuna ’rancia, centrul naţiilor latine din Euro-Italiei revenea datoria de a vegliia ara manţinerei acelor tradiţii şi a ace-soirit care ’i au fost transmiso oi de la jcia, po care ea, la rându’i, le-a[respăndit Paul popoarelor galice şi iberice şi (pe le a impus admiraţiei universului. Ita-iu fine, para a fi fost cu deosebire de-mata ca păzitoarea acelui lac măreţ nu-,Mediterana“. Aliaţii ei naturali, trai-sunt Latinii şi popoarele amice Lati-?r. neăt priveşte coloniile, cele iutei şi mai emnate trebuea sa fie africane şi medite-fie. and creştinii prinţi ai Spaniei recucereau i cu pas, de la Islam, ţara iberică, ei âşi ^tpărţise dinainte pământul ce aveau a re-l-ândi. Dacă, insă, impins do pornirea soldaţilor de necesităţile operaţiunilor, unul din ! păşea peste marginale prescrise lui, ace el se grabea de a ceda poziţiile ast-ocupate, suveranului in cucerirea căruia se gaseau determinate prin tratatele dinei. a zilele noastre civilizaţia latina goneş-.reconqulsta" pământului african ; şi, in t-â de tratate, bunui simţ şi justiţia preş iu iiecâiei naţii din Europa mendiona-partea eventuala din clironomia musul-înă. Ast-fel Tunisia, a căreea coastă e la dentare de mai puţin de două sute chilome-e de Sicilia, tr.ebuea fireşte, sa fie priivita Italia că făcând parte din „conquista precum Marocul, graţie poziţiei lui, cade cuceriiea SpaDiei^VNu voim si cercetăm ce cauzele pentru cari Franeia, covârşită greutăţi şi de preocupaţii, având pe bra-acel scop râu improuuat, numit „Alge-l,“, a gândit de cuviinţa de a se mai înde in paguba puterniciei sale. Contrariata in dorinţele ei de espausiuue m espediţia Tuniziauă, Italie s’a arătat ii mult de căt ori când, cu duşmănie eonii Franciei. Ori cine ştie ca simţimcntele lofobe, sau cum se zice dincolo de munţii ipi, misogaltce a ltalianilor, nu esista de 1 ; şi, on cine cunoaşte inima omenească l>i poate da samă de aceasta. Eata doue teri vecine ; una a ajuns ’ la mlmea puterei unde s’a mâiiţinut multa vre-L.e. Cealaltă, nu mai puţin bine inzestrata o naturâ, numai puţin glorioasă, a strâbâ-ut evul de mijloc şi toată era modernă in Lpte cu străinii şi cu ea insâşi, fără să is-Dut ască a deveni o adevârată naţio. Călca-iiă, strivuă, şi in mai multe reuduri cuceriţii de norocosul ei vecin, tocmai lui aceea iară datoreşte, iu fino, neatârnarea ei ; in aievâr, nu ca uu dar gratuite, dar plătind acel ajutor cu cedarea a doue provincii. Iu urma, când ea voeşte pe acel pretins bine-lacetor; ş’apoi tot de acel binelăcetor se loveşte când devenita Putere mare, ea caută a iu.iude influenţa sa in alară. Şi lumea ar voi ca, ajunsă la rangul de mare Putere, după atâte opinteli şi sacrifi-ii, acea ţară să se arate amica devotata u aeeleijjnaţii căreea ea datoreşte mai multe luine de cat binefaceri, mai multă milă des-preţuitoare de cât adevărat agiutor ! Ar treimi italiamlor o mărime de suflet supra-uma-iiâ şi^un sentimentalism cu totul necunoscut lor, ca să poata găsi iu suvenirele trecutului lor, fle vochiu sau recent, cauze de gra-1itudine şi de iubire pentru naţia franceză. Esploatate de câţiva oameni politici, sim-nnintele lor puteau să nu se transforme JU duşmănie, şi astfel Italia a dat lumei spectacolul, nu al ingratitudinei, ci al nepre-vtderii ei. Poporul care. iu reconstituirea finanţelor sale, avuse put raa rlo a prozerva do principalul defect .latin, ş'.jdo a so jertfi sattefacti I i piezenUilui pentru securitatea viitorului n’n vâzut că el compromite tocmai acel viilor in. tu chip mult mai grav şi mai iremediabil. laşaiidu-se a fi împins, prin resiiuţiment afară dm rolui sCu natural. Acea nefastă evoluţie a Italiei ar putea găsi imitatori dincolo de Pireniei. Suit înalt mulţi ani decănd cabinetul de la Berlin puno sub ochii unor oameni de Stat spanioli posibilitatea unei anecsiuni, mai mul sau mii puţin acoperita, a Portiigalii-lui ; a cucerirei Maroculei ; a restitui roi Gibialtarului ; in fine, s admisiunei Spaniei in concertul european. Propaganda germană a pătruns j pănă in sinul armatei şi in sferele politice, şi deja chiar vechii campioni a ideioi latine se pot vadea apropiin-du so de putere şi pregătind astei conven-ţiunea lor ia o alianţa cu Germania. Unii calculase că regularea despagubirelor pentru Orau şi Cuba ar da ocazie la o mişcare analogă cu acea produsa in Italia prin espediţia tuniziauă. Rezultatul n'a respuns, iucă, la o asemine aşteptare. Pe urmă au venit dificultăţile vamale. In momentul cănd Spania conchidea cu imperiul german un tratat comercial care ’i era puţin aventa-gios, şi care arunca asupra vinurilor naţionale nişte taese prohibitive ; chiar m aeel moment cabinetul de Madrid se plângea de interpretarea dată,de către administraţia Republicai tratatului franco-spaniol din luna fevruarie 1882. Toate aceste nu erau, insă, de ajuns pentru a intarâta opiniunea ; po-poporui spaniol uu se emoţinoazâ uşor. Acest popor cu caractere, temperamente şi aptitudini variate ; legat prin instinct cu vechile tradiţii de indepeudinţă locală ; înţelegând politica cu puşca in mană ; altmintrelea destul de nepăsător asupra mişcărilor, la Madrid, a câtor-va oameni, in mare parte bărbaţi de talent, cari consideră politica ca un soiu de sport şi cere isi disputa puterea cu elegante „pases" oratorii; acest popor, zicem, pe jumătate oriental, nu se lasă a se conduce lesne. încercarea de insurecţie militară.din urmă a venit nu se poate mai după pofta politicei germane. Pe când reclama Fraueiei ospulsia Domnului Ruiz Zorila, ministrul de Stat spaniol adresa cabinetelor europeane o nota confidenţială asupra originelor acelei insurecţii. Germania nu a lipsit de a profita de aceasta: ea merge in căldur osulei respuns, pănă a oferi ajutorul ei pentru a impiedeca reinoirea unor asemine evenimente şi pentru a pune capât „manoperilor revoluţionarilor din Frauda.“ Ni se asigură ca la priimirea acelei comunicaţii in consiliul din 21 august dimineaţa, mai mulţi din miniştrii spanioli nu au putut ascunde imaţia cc. simţeau faţa cu atita zel german. Cănd ursul german are un pave in laoă i, el nu se sfieşte de a turti chiar pe amicii lui, de iudată ce lovitura poate atinge şi po inamici. Inc.dentul Ruiz Zoriia fu luat indata in mâna de cabinetul de la Berlin care :1 preumbla, ca o armă, pe de asupra capetelor Franciei şi Spaniei,’ incercăndu-3e de a im pinge marile Puteri, după el, la un avertisment colectiv. Singură Austria a respuns. Italia refuză cu energi ede a se amesteca in afacerile interioare a vecinilor ei. Germania a fost, dar, silită sâ se mulţumească cu o nota austro germana a caria' comentariu oficios a fost aproapo iu chipul următor : „Ori ce act din partea Framaiei care .ar avea o influenţă supărătoare asupra slavei Spaniei, ar fi prifyjt ca o mami'esta-„ţie contra Germaniei a carii simpatii sunt „asigurate mouarchiei lui Aifonso Pentru mândria spaniolă o asemiuca declaraţie inorgea prea departe. Chiar partizanii cei mai hotuiiţi a unei alianţe cu Ger mania se simţiră atinşi de acea protecţie umilitoare care se iut.ndoa asupra Spaniei ca asupra unui Stat vasal a Imperiului, — şi puţin a lipsit ca planurilo de demult pregătite sa nu fle compromise prin igno-renţa prinţului de Bisuiark despre caracterul apamol. O asem nea ignoranţă ne surprinde din partea unui diplomat de importerţi marelui cancelar, cu toate ea ea s’a maniiestat d:n nou, sunt căte-va zile, intre el şi persoane-e cari iucuiigiura pe Aifonso XII. Ni se scrie ca neînţelegerile intre Geimani şi Spanioli m au discontiuuat. Spania uu primeşte nici o dată, şi aceasta cu tot dreptul, un rol secundar in nici o combinaţie poli - Iul ce enrterna ei caveleicas i sa lorit de nţepenirea germană. fV urma) ECOURI Fumul causează mari stricăciuni mai ales in oraşele cele mari, ca Londra, ur.ds numai la palatul parlamentului Dece-itea-ză reparaţiuui anuale de aproape 80,000 franci. Nu de. mult sociefatoa pentru nimicirea fumului a ţinut o adunare, in cire s’n ho-i.ant infimţarea unui st.liTţiment, iu care si se ailuno şi să sa examineze propunerile şi aparatele menite a impuţina s’au a nimici fumul. Membrii adunării au subscris dej i sate IOT şi chiar 500 lire ster-linge pentru acel scop. Lumina electrică in Petersburg.—După cum se- scrie din capitala Rusiei, in curend strada principala „Newski Prospect" va fi scâldafă intr'o Maro de lumină, căci toate lucrârilo pentru iluminatul electric sunt aproape terminate şi cetăţenii capitalei aşteaptă cu mare interes, spre a vedea dacă după această încercare, se va introduce lumina electrică in tot oraşul. Un guvernator pă’mnit—Foile vieneze sunt informate din Petersburg, că nu de mult s’a întâmplat un caz rar in Irkutsk. Intr'o dimineaţă guvernatorul general al Siberiei orientale, Anunciu, a primit pe mulţi petiţionari, intre cari şi pe funcţionarul administrativ Meustwieiv, un nihilist. Anunciu a insultat pe acest funcţionar, care imediat a respuns aplicăndu’i doue palme. Auunciu a telegrafiat la minister cerând ca impâratul sâ permită condamnarea iui Neus.view in mod sumariu. Ţarul ar fi aprobat cererea. ALcerea se ,tâinuaşte.jcu mare ingnjire. ÎNAINTĂRI IN ARMATA Sergentul Boteac Radu din reg'mentel 20 dorobanţi, Teleorman, absolvent ai sco-lei sub-oficerilor, se înaintează, pe zioa-de I Noembre 1883, la g.ndul de sub-locote-nent in arma infantiriei, la vacanţa ce este iu regimentul 20 dorobanţ’, Teleorman. Permutări Maiorul Christodoresc-u Dim: rie, d.’recto-i ol şcoahi fiilor de militari Craiova, s’a mu tat in interesul serviciului, pe zioa de 10 Nu mbrew1883, la comandamentul divisiei II infanterii’, şef ce stat-majer, in locul maiorului Geoigsscu Bereşteanu Constantin earr s‘a t.- ent in locul celui d'ăn'eui. M dorul CoDtli'-seu lom, din regimentul 24 dorobanţi, Tecuciu, s'a mutat in inte resnl serviciului, pe ziua 1 Noembre 1883, iu r- gimeutui 1G dorobai ţi, Botoşani, io locul mai’ ruliii Beiici Ai.ton, care s'a trecut iu funcţiuuea cetei d'ăntâiu. Decorat S’a acordat dreptul sei gei.tului Adamiade Grigore din regiorentu! JL roşiori, de a purta medalia Yirtutea militară de argint pentru 12 ani in gradul de s'ub-ofirier, calculat imioit timpul de campanie, cu o peusie viageiă d- 500 pe fte-care an, ce se va plăti cu începere de la 1 Noen-b.e 1883 din fundurile de- dotaţio a armatei, conform art 72 din leg a promulgată Ia 17 No-emb e 1882. - lica, ea şi’a ridicat sus capul din inomen- Exopos'ţia Naţiona’ă de arte industrii de la Mosiva Industria mătase i. Pănă iu timpul lui Petru cel Mitic dudul uu se cultiva iu Ruda. Către inm-pu-tn 1 secolului trecut acest momrre prevezatoiy introiiuse arborele de nur in părţile meridionale ale imperiului şi in spec.ial in gu-vernăraăutele Tuurida, Kersoa şi Poltavn. Cu toate incuragiările guvernului populnţi-nnea nu s'a îndemnat ca să de-volteze plantaţiuiiile. Pe la inceputul secolului nostru incorporăm! Tranşf aucasia, unde creaoerea gan-da i’or de măta-e s: tăcea diu timp imemorial, guvernul rus incuragiă in atât cultura dudului şi iinlu-tria madisei, iu cât a-tr.-zi se ponte zice că sericultuiM este o ramură iur- muatâ a prodiicţiunei naţioualo. Pe an ce trece prodncţiunea spore-co. Cu toate acestea mâtns-iii du Caucas fiind neingrijilă, f-bricele ruso au fost nevnit.; să .-uluiă din afară mătasea trebuiuciua fi pentru stofele line. I In anii diu urmă producţiun a mâtasei s’a perfecţii-nat m ilt şi cu chipul acesta s'a impuţi uit impnrtaţinnoi. Astă zi se prod ice i:i Rusia aproape 1,120,000 kilograme de mătase care rr[ re-s-i ită o valoare de peste 2 i milioane lei. Din afară se importa pună îmi acum r-ăţi-va ani mătaso pentru aproape 10 milioane lei. Mătăsâriiie de tot felul ocupau mai acum zp’e ani aproape 8000 lucrători in 320 stabilimente. Fabricile cele mari sunt concentrate in oraşul Moscva şi in districtul Bo-gorodsk diu acest guvernământ. In guvernământul Petersburg lucrează ciiici-spre-zece fabrici, iar in Transcaucasia 182 de stabilimente. A mers incet perfecţionarea industriei matăsăriei in Rusia; cu toate acestea acei ce au visitat diferitele esposiţiuni internaţionale şi esposiţiunea de la Moscva au putut constata că in cei din urmă zece ani unele fabrici au ajuns sâ lucreze in perfecţiune. In fruntea lor eu pun fără sfială pe Sapojuikofi' din Moscva. Esposiţiunea acestei case, cea mai mare şi mai variată, făcea onoare industriei ruse. Stofele espuse se pot compara cu cele d’ăntăia cualitate din ţârile unde industria mătaşei este ina-inta tă. începând cu stofele de aur destinate pentru veştmintele bisericeşti care erau unice in felul lor, Sapojnicotf espusese catifele superioare, brocarturi moare, ripsuri, damascuri, catifele broşat?, stofe de mobile. O stofă brodată înfăţişând lasani aurii şi lebede era o adevârată lucrate de artă. Stofe destinate pentru apartamentele imperiale întruneau pe lăngă perfecţiunea ţesâturei tat ce arta poate esecuta mai cu gust in acest articol. Ori de-câte ori treceam pe lângă frumoasa şi artistica esposiţiune a atfestei casa nu mâ puteam opri de a’rai zice : Sapoj-nikolf face onoare Rusiei. Fabrica acestei case s’a înfiinţat la 1837; are stabilimente in Moscva şi in sa’ul Curkin; ocupă 515 lucrători şi produce aunal pentru aproapo un milion de tei. Esportează multe mătăsârii in Asia centrală. f’asa Tomicev din Moscva, ale căreia fabrici esistâ di In 1820 şi illtrebuinţeeză astă zi 500 lucrătorii, se deoseb-a intre altele prin stofele numite moaruri, de toate nuanţele. Produce anual prste im milion lei. Succesorii lui Gonjon din Moscva, a câ-reia fabrică s’a întemeiat la 839, rivali-au cu Sapojuikoff in aceea ce privesce stofele de fantasie şi mătăsăria grea. In mătăsăria curentă curată si nmeste-cnlă se distinge Şe’a v diu Moscova. Fabrica de şi tânără, de abia s’a fondat la 1870, întrebuinţează 400 lucră’orii şi produce peste un milion şi jumătate lei. Cei patru zeci şi doi espuuălori de mă-tăsării s’au intrecut care mai de caro să probeze că industria mătăsei ajprinsrăclăcini in Rusia; c-â pentru astă-zi ei pot deja satisface in mare parte trebuinţele locale. [Economia Rurală) PRIMĂRIA COMUNI jjJCUREŞTI. Înştiinţare Consiliu Comunal, pentru a căruia complectare se convocase colegiul Electoral comunal, disolvinduse şi in curind fiind ase face alegerile generale pentru formarea unui nou consiliu comunal, Sub semnaţii membrii Comisiunii interimare, revocăm alegerile ce se ficsase pentru zioa do 6 corent. Membrii comisiei interimare : M. Toroh, Dr. Sergid, 0. D. Dăireseu,- Haret, M. II. Stoica fiul. S"cretar general Bolintinenu. No. 18140. 1883 Noembre 4. NOTITE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN- Droc-Barciaiiu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Mulescu. De venzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et C-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Mmo[seu, Calea Victoriei No. 32. A eşit do sub tipar: In editura librăriei Fraţii luniţiuşiG ie, Strada Şelari No. 18—20, j-trada Lipscani No. 27 unnttorele calendare pentru anul 1884 Calendarul pentru toţi Eomunii. Calendarul ilustrat rumân. amândouă în ediţiuul du lues, ilustrate cu cele mal frumose gravuri, între care Statua lut Ştefan cel mare, Castelul. Peleşulm, Si naia, ele., şi conţinând mal multe nuvele descrieri biografii şi istoriore, compuse deN. I). Popescu. Preţul lie-cărut esemplar 1 leă şi 50 b. Calendarul portativ, indisponsahil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor. Preţul 40 bani. Calendarul american do efeuiltat, cu 366 date istorice, adrese, notiţe, etc., de pu în perete. Preţul ediţiunel ordinare 1 leu şi 50 b-delucs 3 lei. De vemjare la tote librăriile din ţerâ. A eşit de sub presă : NUVELE de DEM- CONSTANT INESCOTELEOR Un elegant volum de 200 pagine editat de tipografia F. Gcbl fiu. Se află de ven-(jiare pe la librării pe preţul de 2 lei esem-piarul. S’a pus sub tipar şi curând va apare : „Higiena poporală" cu privire la săteanul romăn. Invâţături practice pentru preoţi, invâţători, seminare, şcoale notmale şcoale primare superioare şi pentru toţi aceia cari ţin la sănătatea lor şi a poporului de la ţara. 1. Noţiuni anatomice şi fisiololog. 2. Dietetica III. Medicina poporală. Cu figuri in text de D. G Vuia medic al băilor din Mehadia şi profesor de Higiena la seminarul şi şcoala normală din Arad. Preţul 2 lei. Se poate comanda la autor in Arad (Ungaria). După 10 Ex. i să da rabat. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe diua de 4 Noembre 1883 CUJlip. Vinii. 5°,o Renta amortiBabilS .... 9-2- 92'* 5°;0 Rtnta Rjuiâai Perpituii . ’.O - U°|o Obligaţiuni de stat .... »iP/a H7'/| 60,o Oblig. Citiioi- f. Ram. regale. 1"- 103' h 5°/0 » Municipale .... 84 IU fr. » Casei Peusionilor 3OO 1. 239- 233--- 5°/0 Scrisuri fuuc.are rurale. . . P,i/? ■ 92Hj 7(,/o » rurale..... lOzi , 1031/, 5°|o Scrisuri funciare urdane . . 871,, 88i/, 60[o > > > 98ii„ 99--- 102--- 103- Impr. cu prime line. (2O 1 5Î. . 32- 33'/, Bănceî Naţion. Române 25O 1. I33O ii>4v > » Soc. cred. mob. rom 250 1. 200- 202- » » Rom. de construcţii 50U lr 233- 237--- > , de Asig. Dacia-Tom. 300 1. 445--- 449--- > , > Natiouale 2OO l. 262- 266 --- ...........................-...................... - Diverse Aur contra argint. . . , . . 240 260 > > Bilete de Banqne . . 240 2u0 Fiorini valdre ausiriacu .... 2 9 2.11 MiireT germane ... .... 1 23 1.2D --- Bancnote francese...... 991/., 1001 V nr \/rM7ADE* Pfl pirite foarte L/L Vn.nZ.nnll eftine dou6 locuri, virane, uuul situat in strada Radulescu No. 6, având 8 şi juni. stânjeni lafa şi 18 lungimea şi altul in strada Laboratorul No. 5, având 40 stânjeni 'fâţ; şi '62 şi jum. lungimea : Doritorii se vor adresa Io,administraţia acestui ziar INTERNATUL DE BAIE i i AL D-LII Heliade Radulescu situat în localitate» cea mal săr.e-tosâ; în gradina Heliade, piaţ Moşilor, primcsce ort-x-ând elev! Stu-diele se fac după metodele cmt mai bune şi conform program 'mr scole-lor publice, undo elevii ace tui institut sunt datori a trece examenele spr^ a putea ori-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. Bibliografie RoNoinamlăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi cetăjaunlor in getice, Codicele comanslle complecte. coordonare şi#motate do flimftm Păltineaiui. f • w Preţul 4 . --------—V-------------•--- Franz'Grube|' ^ A ItllITECT Strada Tirană No. 30. jţjtiburb. Icoa^ na ; poate- fi găsit şi peste drtini do bis. Serindari, under eonstrueşte palatul Curţii cu juraţi. TIMPUL COSTUME NAŢIONALE MARELE MAGAS1N JOSLPH SANDROVITZ pentru bărbaţi, femei şi copii, precum Şi fel de fel de marfă turcească, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie Iltopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossel. 16. —CALEA VICTORIEI — 16 IN RATE LUNARE CĂILE FERATE ROMĂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu luceporeMe la 20 Maiu 188$. La ploeşti, Buzâu, R-Săr tt, Focgani, M&răseşt.( Baciu, Roman, 1 aţi, Galaţi şi Brăila (tr>sases IN RATE LUNARE fabrici Se vinde Piane şi Pianine din cele mai rt sifitem american cu intreaga placă de metal, piane vechi in schimb, comandele se primesc vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi i note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d acordeur şi facteur de piano. De la laţii. R.rnan, Brăila, Galaţi. Bacău, Marajeşi. R-Sirat, Buaău, Floejti (-trenul accelerat) i ore ilim- . , De la Galaţi, Briila, Buzău, Plaeşti (trenul de per-eeane) 4 ere i5 m. d. a. De Ia Mârişeşti, Focşani, R-Sirat, Buzău; Ploejtl (Predeal, Sinaial 10 ore «oara (tren mut). De la Predeal, Sinaia, Ploejti (trenul de plăcere) li ore 15 min noapte. . De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 80 min. amaati. ,. De UVdrcierera, T-Serurin, Craiora, Slatina, Rite ati 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 ere 5- mia. leara (trenul aceel*r*t u oro 30 min io nainte de ftmeizi (tren de perioane) De Ia Ginrgin : S ore d. a (treuul fulger) tO ou dimineaţă (tren da per.oane) 9 ore 15 mir acar. (trenul mixt), noastră fabricaţiune recomandăm pentru sesonu Din propria do ]arna • '6 MODERNELE PALTONK DE COCIMEN M0TAGNAK etc. COSTUME VESTON FANTAISIF. PANTALON 11AUTE-NOUVEAUTE GELETE BROSCIIE ET LUTHE. BLANI DE VERITABIL SCONG, SOPP RUSESC etc. BLANUTE ET SACOURI DE VEXATOARE MANTALE DE LIFTICĂ ET IMPERMEABILE. Cavalerul de mode THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VEFHI DIN LUME DE MAŞI NE DE CUSUT FentaaU atlaM da «■««•**• »—1 Aia «.a Bou ie |«>, a« u*arfeft ripid* «■' 89 vlQ,la btrabnlnttnd SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALA dc Vnuquelln Parii, M, rua d. Clăry, ri In tito fţrmaelel. AroguariaU. - A u ftri dt eoi^rafaemi. MăfiiSIN fondat l'eirnl Haţioi Btieureţti COLONIALE SI DELICAT ESI prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. A, 3 şi 2 ; Rumpler, Konigsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Cata-leclurt picante gratis ldge asupra unor INSTÎTUTU MEDICALI «st 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.1 ^Orthopedie, 4. Gimnastica Medicale, 5j| Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-| ■viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. „ SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur.......•. *•“" 1 bas de putină cu şi firi dnşi lei 2,50 1.................ciment pentru medicamente . . • • „ 2. 1 duşi rece sistematici . . „ 1.60 BAI DE ABUR SI DE PUTINA | NOTA. 1. Biti 1 e de abur sunt deschise ore dimineaţa ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE in toate zilele de la pan-, la 7 seara. | 2. Pentru Dame, inşi băile de abur o [dată pe s&ptftmânâ Vinerea, la 6 ore di -1 lminea(a pini Îs I post-meridiane. 1 Preţurile a seciu medicala conform favrot ragicâ do Copa.hu Ele nu obosescu stomahul şt ă ; constit.escu medicamentul prin esede u- . CUrz( belor secse, scurgeri vechi seu reconte, catare a u -5 , noîe*tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul ..... „„Jn.fdiiS.L1 ililailibd de a consolida vindecarea şi da IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASĂ: La magazinul do argintărie, de pe calea Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preţuri foarte moderato : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, silbi, diademe de cap, tacâmuri de masâ, şi altele de argint. Se primesc comande relative la această ramură, precum ăncă a ginta şi a se spăla orei preţios, MAI SOLIDA SI MAI EFTINĂ ADEVERAT SIROP DEPURATIV TENCUIALĂ PENTRU OASE favrot , , , 1 vin dec» CU deaeverşire maladiele petei Şi PW dîpVZ ........■»&«"*• »<•■•■■■■■■ • m îX™iisfasrţrt-M* «. purta sigbuluC. FAVltUl . AI - F* Favrot. (OS, strada RichAtxn, V" ,P,nr T»„, , • fiuourMoi. RUtdorftr. Zumer, Thrtt; T •tovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Pohl, Barlad, Brettner, şi tn tdte farmaciile. ^ ilare deposit la D-nii F iiruzzeei & C-ie Calea Victoriei 55 M. Minlescn Tipografia A. Aliule^cu sala Theatrului Bossel,