IIATA 5 NOEMBRE 1883 ^ABONAMENTELE Administraţia, Oalea 'Victoriei Nr. 32. ţ4V& ţ*ra, pe an . . v. > pe 6 luni L pe 3 Iun). .•mreiniltate pe au . I ■ Tf> I Bfflle ie prii meec la Adminietraţi,. jutală 10 bani nnmfirn litricte 15 bani nnm&rn ft■: M PALEOLOGU ANUL AL Vm —No. 344 ANUNŢURI ŞI INSERŢII (.inia 30 litere petit pag. IV. 40 Keclame pag. [II . . . 1 50 . . II .... 2 50 SUMARIU ,lul de foud. Icgrafice. fcţiuni. Iul Mitropoliei. Ln spectator. Jj-r a d lui Stftteicu. »ji:i străinătate, îlul primăriei din Galaţi, ţiul sub liberali, ttpinare dreaptă,. f prefectorale. I din \eară. Idiverse. I, «orogea. pentru Curtea de Gompturi. k şi diplomaţia. l-gistr.it imoral, k in Tecueiu. |1 K>. iiresti, 4 Noembre 1883 Intrat vrajbă, mare in familia de când cu reintegrarea in ne a judecătorului Strămbeanu. ătescu n’a ştiut ce face cănd ituit pe acest demn şi integru cat,11 strigă in Cameră d. Chitu; ă că n’a ştiut ce face, este călit raportul fără să’l cunoas-„Neadevfir a spus Parlamen-. ministru ad interim al jus-respunse in Senat d. Stătes-in urma observaţiunei presi-p, ca să nu mai lase nici o jlă asupra înţelesului cuvintelor laose cu brutalitate : „Am evi-iresiunea exactă, dar care era «montară.11 p mai rămânea acum, ca com-t al acestor amenităţi de tri-de căt să vedem pe cei doi răsfăţaţi ai d-lor C. A. Rosetti Brătianu luăndu-se de păr iă şedinţă şi, printr’o eroică dovedind lamei urbanitatea urilor partidului din care fac Dcrul să nu ni se pară tocmai are. In limbagiul democratic «tui partid, calificativele de os, hoţ, gheşeftar sunt locuţi-reute cari n’atrag nici o con-îţă după ele. Politicianii ce ne tiează au un obraz ce duce la dă, şi va trece multă apă pe jviţă pănă vor invăţa ce va să nşinea, expresiune necunoscută iiiţiunile lor. De altminteri, ro-indu-le obrazul, nu mai au la roşească... Erte-ni-se de citi-est involuntar joc de cuvinte, 'ţinem că lucrul este foarte pu-mirat, pentru că precedentele 'esc. N’a afirmat d. Dimitrie "m (astăzi in oposiţiune), de la cea tribunei, că a jvenit vremea '‘di" să fie băgaţi in puşcărie ? ■ etti, in diferitele întruniri in-:e sau ţinut inainte de a căii disgraţia partalului, n'a stri-pntaţilor şi senatorilor majori-«ă se raoraliseze, fiind-că ’i e de ei“? Mai alaltăieri d. Cosi, denunţa, prin organul său • '<1 pe d. C. Fleva, din Răm-■Srat, că a furat Statul cu mai *o o sută de mii de lei; iar d. 1 va, fratele celui cu musca pe a, drept răspuns întreba la răn-0 d. Costinescu căt a „căştigat" ^cumpărarea drumurilor de fer? REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ananţiirile ţi inserţiile se primeBC “ncureştî , la Administraţia ziaralul U 71ena, la biaronrile de anunţuri Heinril Schalek, Wollxeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-atoin 2;—Paris, C. Adam, rne Clâmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu §e primei Manuscrisele naimprimate se ard. Numai Landau o ştie! Dar cu linia Oernavoda-Constanţa ? Dar... etc., etc. ? In ceea ce priveşte mai cu seamă „incidentul11 ce ne preocupă, şi care face obiectul curiosităţii generale, si-tuaţiunea intre cei doi adversari este atăt de încordată, ura ce’i munceşte aşa de adăncă, in căt crisa nu se poate sfărşi, după părerea noastră, de căt printr'o păruială parlamentară. Semne rele, in adevăr, au apărut pe orizont, prevestind o apropiată furtună. Dupe cum cititorii noştri s'au putut convinge din reproducerea des-baterilorJSenatului, făcută de noi in numărul de ieri, D. Stălescu numai conoiliant n’a căutat să fiă. „Am fost pus pe seletă in Cameră, declară cu vocea înecată de mănie ex-ministrul justiţiei; sunt in drept să cer dosarele anchetei de la minister şi cele menţionate in decisia de destituire, aflate la tribunalul Doljiu, ca să dovedesc că d. ministru de interne şi ad interim ia justiţie na spus adevărul in explicaţiunile ce a dat Parlamentului. “ Pentru a doua oară oratorul declară de mincinos, in faţa lumii, pe acela care acum căte-va septă-măni fusese colegul său de minister. Daca d. Stătescu a fost atăt de agresiv şi, fiă-ne ertat a o spune, atăt de brutal, d. Cbiţu n’a rămas mai pe jos. Cu ocasiunea interpelării D-lui Pană Buescu, relativă la administraţiunea Dobrogei, actualul ministru de interne a recunoscut conflictul şi a lăsat să se înţeleagă că urăşte pe d. Stătescu cel puţin atăt căt d. Stătescu il urăşte pe dănsul, Ohiţu; apoi, după ce a reamintit zicătoarea poetului că res-bunarea este deliciul zeilor, a a-dăogat această frasă semnificativă, plină de maliţioase alusiuni: „Nu’mi place a faee rău, fiă ca răsbunare, fiă din alte motive. Omul care are rentate in inima lui, acela este un suflet mic, şi cu atăt imi permit a mă lăuda şi eu, că răutate n'am avut pănă acum şi nu voiu avea nici de acum inainte.11 Resbuuarea era cu atăt mai uşoară cu căt interpelarea, făcută intr’adins, privea propriul frate al d-lui Stătescu, faimosul prefect de Tulcea, ale cărui titluri de ofiţer de stat-major şi licenţiat in drept au [fost aduse a minte Camerei şi publicului de insuşi presidentul cabinetului actual. Cum vedem, lupta este incinsă, luptă omerică de care se va duce vestea, ca de popă tuns, in toată familia roşie. Se pare că, prevă^ănd turpitudinile ce au să se dea pe faţă şi de o parte şi de cealaltă, atăt d. Brătianu căt şi d. C. A. Roseti an stăruit pe lengă vindicativul ex-mi-nistru de justiţie pentru a renunţa la interpelare. Toate încercările lor au fost zadarnice : d. Stătescu a rămas neclintit in resoluţiunea luată. Fiind-că roşii s’au hotărăt să'şi spele rufele murdare iu public, le urăm spor şi succes iu această scăr-boasă operaţiune! ŞTIRI TELEGRAFICE" Yieim, 74 noemvrie.—Sesiunea delegaţilor a fost inehisâ azi. Ministerul afacerilor străine a fo«l însărcinat de imperatul d’a exprima delegaţilor recunoştinţa sa pentru patriotismul ce i-a condus in lucrările lor. Contele Kalnoky le-a mulţumit apoi, in numele guvernului, pentru concursul amical şi confient ce ’i-au adus in cursul acestei sesiuni. Legile votate de delegaţi au tost promulgate de imperatul. Roma, 14 noemvrie.— Numirea amiralului Delsanto ca ministru al marinei e confirmată. Amiralul Acton va lua escadrei permanente. comandamentul Petersburg, 14 noemvrie.—Ziarul oficial desminte aserţiunea lui Times conţinând că budgetul imperiului prezintă pe exerciţiul 1884 un deficit de 24 milioane ruble. „Ziarul de Petersburg“ zice că d. de Giers s'a dus Ia Friedrichsruhe in urma unei invitări amicale a Principelui de Bis-marck. Zgomotul unui imprumut rus, e desminţit. Londra, 14 noemvrie. -Depeşi expediate din Cair Ia mai multe ziare engleze contestă ştirea că generalul Hiks ar fi fost bătut de trupele lui Mahdi. Belgrad, 14 noemvrie.—Oficialul publică un comunicat, expunând începutul şi cursul instrucţiei; anunţă pe lângă aceasta că trupele, trimise de la Niş in ajutorul Alecsi-naţului, au bătut pe insurgenţi şi au luat inapoi oraşul, UDde au restabilit ordinea şi au pus din nou autorităţile in tuncţieie lor. Tiena. 25 noemvrie. — Reichsratui s'a convocat pentru zioa de 4 Dpcemvrie st. n. dizolvarea consiliului comunal; dezvoltareai Ast-fel- după d, Kiţu, actul prin care se se fixează pe Sâmbătă. — Apoi se votează propune a modifica o clausâ a unei dona- indigenate şi şedinţa se ridică la 2 şi jum Un spectator. SCRISOAREA D-lui STĂTESCU INFORMATIUNI Azi la Senat va avea loc intereelarea Dlui Eugeniu Stătescu in afacerea Strămbeanu. D. Ministru Kiţu se *ice că ar vroi să pretexteze interpelările ce i se face azi la Cameră ca să nu se presinte la Senat şi sejfacă prin urmare ase amăna interpelarea D-lui Stătescu * * * Aflăm că guvernul e hotărăt a numi deputat in Dolj in locul lăsat vacant prin moartea D-lui Titulescu pe fostul director ai ministerului deFinan ţe D. Protopopeseu. * * * Ni se denunţă mari abusuri ce s’ar fi comiţend la cestnra Camerei. Peste 600 galbeni ar fi astfel dilapidaţi fără ca biroul Cameri să so inchieteze. Dând această informaţie d’o cam dată sub reservă, ne promitem a cerceta amănunte şi a descoperi adevărul * * ^ Prinţu Ghiorge Bibescu s’a reîntors in capitală DIN DEALU MITROPOLIEI Nimic sau prea puţin. Preşedintele aminteşte că azi e aniversarea căsătoriei Majestâţilor lor. Camera autorisă biuroui a trimite felicitări. D. Istrate dezvoltă interpelarea prin care cere ministrului a plăti personalul poliţiei Galaţi. D. Kiţu respunde că nu se poate (incidentul e inchis). D. Serurie anunţă interpelare pentru Inăependatice Roumaine primeşte următoarea ieri «oare din partea d-lui Eugeniu Stâteicu, penă ieri ministru al Justiţiei. In scrisoarea ce v'a adresat in privinţa afacerii Strfimbeanu, d. P. Kiţu pretinde că decisiunea ministerială, care loviie cu destituirea pe bravul şi demnul seu amic d. Strămbeanu „minţea şi încă minţea cu sfruntare in ceea ce'l privia pe d-sa P. Kiţu.“ Nu me voiu coborî penă a releva ne-demnitatea asta, dacă n’ar fi angajată in fondul acestei desbateri o cestiune de ordine superioară şi de moralitate publică. Ast-fel, iată un domn, care, pentru ca să aibă creaturi iar nu judecători in tribunalul ia care işi eiercitâ zilnic profesiunea sa de avocat, nu'şi face nici un scrupul ca sa dobăndeascâ de la fratele său, ministru justiţiei, reintegrarea in funcţiunea de judecător , a unui om care fusese destituit pentru că se făcuse vinovat, cu ocasiunea acestei funcţiuni, de acte de domeniul poliţiei corecţionale. Şi domnul acesta, in loc d a recunoaşte greşaia săverşită şi sa caute să îndrepte marele rău tăcut fratelui său şi magistraturii, işi inchipueşte că va putea, prin neruşinare să deplaseze cestiunea şi să inşele opinia publică. Se examinăm dar faptul pe care se ba-seazâ ca să taieze ca mincinoasă decisiunea ministerială, in e.e'I priveşte. De ce se plănge d. Kiţu avocatul ? Nu cum va pretinde, după. cum a încercat s’o facă in Cameră fratele seu ministrul, că faptele care au atras destituirea protejatului său, nu era adevărate ori că cel pnţin nu erau exacte ? Nu, nu cutează s’o facă ! Şi nu cutează s’o facă pentru că faptele astea sunt de notorietate publică in Oraiova, pentru că toţi magistriţii le cunosc, pentru că ele au făcut un adevărat scandal in epoca cănd s’au produs şi fiind că, dacă le-ar contesta cine-va dosarele ar fi aci ca să le adevereze. Şi faptele acestea sunt aşa de adevărate că nici Strămbeanu nici patronii lui n'au cutezat să le conteste la destituirea lui, de şi a fost notificată personal tribunalului unde preşedea zisul magistrat. Se fkcea rugăminţi, se pleda circumstanţele atenuante ; insă să feria să facă tapaj! Credeţi că dacă Strămbeanu ar fi fost nevinovat, ar fi primit cu atăta resemnare liotărărea care’l esciudea din ren.dul magis-traturei ? Ar fi strigat, ar fi re clamat, ar fijprotestnt din toate puterile iu potriva nedreptăţii ce i s’a făcut! Dacă nu s a plâns iste că se socotea fericit c’a scăpat aşa de eftin. i^Care este dăr faptul pentru care d, Kifu işi permite se zică că decisiunea ministerială a minţit! Este—zice d-sa—că in unul din consideram-tale decisiuuei aş fi acuzat „pe ex-preşedin-„tele tribunalului de notariat (pe d.’Străm-„beanu) că ar fi primit, fără drept şi iu „contra legei, s6 autentifice şi -/ transcrie „nişte acte de alienare de propietate pre-„sintate de d. avocat P. Kiţu, in num ele „baronilor Nicolici şi Baici„. Şi ca să se probeze că nu era vorba im specie „de acte de alienare de propietate “ şi că, prin urmare, decisiunea ministerială minţise despre acest sef, spune singur—• ascultaţi bine aceasta—că actul cu care se presanta la senat avea de scop să facă sa şteargă o clausâ importantă dintr'uu act de donaţiune imobiliară fi culă mai ’na-into de clienţi săi unuia d.in rudele lor, d. Theodorovici. propune a (iuni imobilare, nu ar fi |un act care să privească alienarea imobilelor! Aşa dar, iată un avocat care nu ştie nici chiar lucruiile cele mai elementare in materie de acte publice şi natura lor; dar să urmăm. Actul acesta — tot d. Chiţu o spune — il presenta tribunalului, in virtutea unei procuri legaiisate de comisarul de poliţie, pe care i-o detese fratele sfiu ministrul, in calitatea sa de procurator al baronilor Nicolici şi Baici. D. Strămbeanu admisese procura ca valabilă şi operase modificarea actului de donaţiune autentică şi deja transcrisă. Judecătorul Viişoreanu, fusese de părere că procura nu era valabilă, pentru că nu era autentică şi că d. Kiţu, mlnist-trul, nu avea mandat sS insărcineze la rin-dul său pe un alt avocat se se ocupa cu afacerea asta. Prin urmare, işi formulase opinia motivată, in josul jurnalului majorităţii. După cum aţi observat prea cu drept, decisiunea ministerială nu se ocupa de fel şi nu puteu sâ se ocupe de cestiune ; ănsâ, fiind că d. Petre Kiţu ne sileşte; se cercetăm puţin şi puntul acesta : Care din cei doi magistraţi avea dreptate asupra acestui punt de fond ? D. Strămbeanu ori d. Visarionu ? Pentru oii ce om care ştie puţin drept, este iuvederat că acest din urmă ! Este, intr’a-devăr, de principiu că actele autentice nu pot fi valabil modificate de căt observând cu desăvârşire aceleaşi forme care se cer de lege pentru confecţiunea lor. De oare ce, dar, in specie, trebuia a se modifica in ana din clauseie sale esenţiale o donaţiune imobiliară deja făcută, e iuvederat, că părţile nu puteau să facă să fie valabil representate ’naintea tribunalului din căt prin mijlocul unei procuri autentice. JEtesultă dar, din chiar declaraţiile d-lui Kiţu, că in fond motivele pentru care d. Viişoreanu refuzase sâ primească procura ca valabilă, erau cn desăvârşire fundate pe drep şi că d. Strămbeanu care se învoise ia modificarea donaţiunei, in virtutea unei pro curi ne autentice, violase legea, In modul acesta, d.jViişnreauu fusese foarte in drept să creadă că mobilul care inpin-sese pe d. Strămbeanu la suprimarea jnrna-Iului Nr. 755 fusese ca să ee scape de o opiniune modivată care’l jena. Decisiunea ministerială nu face de căt reproduce decla-raţiunea d-lui Viişoreanu coroborată de faptele şi circumstanţele causei. In ce dar a minţit decisiunea asta, in ce privea pe d. Kiţu ? Scrisoarea sa departe de a o proba, nu probează de căt uu singur lucru : câ sunt oameni care’şi inehipuiesc că cutează şi cu ciuisra işi pot permite ori-ce. Ştiri din Străinătate Germania şi Spania Toată presa străină se ocupă cu visita 1,» Madrid a prinţului moştenitor germau. „Standard11 zice, că această călătorie este o noutate plăcută pentru Spaniea, pe care o compenzeaza pentru alte lucruri mai puţin plăcute. Nu trebue să ne mirăm, ca prinţul german se fereşte de Franţa;negreşit că francejii n'ar fluera pe moştenitorul tronului german, insa ei a crezut de cuviinţă să nu se expună afabilităţii lor. Evenimentul e important, crede „Standard.11 Spania nu s’a alăturat la alianţa austro-germană, insă sunt amiciţii mai tari decât alianţele. Prinţul Bismark ştie ce face. Regele Alfonso s’a dus in Germania şi in Franţa cu inton ţiu-nea de a şi arăta sentimeutele de amiciţie amândurora. Toata lumea ştie cum a fost primit in Paris. Raporturile Fraufi-i şi Spaniei nu pot fi aşa bune ca mai nainte; tot aşa cu neputinţă este, ca relaţiunile dintre Germania şi Spania să nu devie mai intime şi mai amicale in urma visitelor reciproce. Resultatul unei asemenea situaţiuni n’are trebuinţă să fie cousemnat in acta TIMPUL scrise, nici poate ti exprimat intocmai prin cuvinte, l’rinţul Bismark, incet dar sigur, a creat in Europa mulţi duşmani Franţei, care o privită de toţi cu răceală şi neîncredere Mai al s după limbajul lui Wad-dington. Anglia nu poate de căt să numească amică pe Franţa, insă ar li nesincer a se sustino, că amiciţia Angliei n’a fost expusă unor încercări grele. E lesne de vczut, ce joc favorabil are Bismark, cănd e vorba de Franţa. Scopul jocului este : I)e a tace pe Germania taro absolut şi relativ, pentru ca să‘şi iuceroneze opera vieţei, îndată ce Franţa ar fi destul de nebună do a se angaja prea taie departe in Oneut. O lovitură sdrobitoare a Germaniei şi a Austriei ar paializa puterea moscovită pentru o jumătate secol şi atunci Franţa va trebui să accepe o posiţiune de subordonare militară durabilă. R 11 s i a Pe viitor ziarul iPetcrsburgskia Wie-domosti” va apare sub redacţia publicistului Awseienko. Acesta, in programa sa, zice, că Kusia ca organism viu, are trebuinţă do mişcare ; această insă nu va li nici liberală nici conzervatoare, ci numai progresiva. întărirea organismului este in progres, slăbirea in stare pe loc. — In-tr’un articol despre panslavism, numita foae ueagă exictenţa panslavismului in forma ce, i-o dă străinătatea. Căt timp Ensia este singurul slat slav liber, nu e mirare dacă toţi slavii giavitează spre Jacest stat. Insă Rusia se fereşte de eomplicaţiiini, ce i-ar impiedica propria desvoltare pacifică. .Grija ti este neintrerupt îndreptată asupra liniş-tei şi i siguranţei din peninsula balcanică ceace nu trebue să neliniştească pe nimeni din streinătate. „Journal de St. Petersburg” vorbind despre călătoria lui Giers la Friedrichsruhe, observa, că această vizită se face in urma amabilei invitaţiuni din partea ilustrului şc.f al politicei germane şi fără îndoială va contribui la consolidarea excelentelor re- M0N0P0LUL SUB LIBERALI Tccuciil 1883, N ornbre. Domnule Redactor, Nici un judeţ din Iotă ţera Românescâ, nu este sub povara vre unul monopol, afară de Tecuciu unde profectu a reintrodus mo-nopolu cărni din vremea regulamentului, într'o ţeră liberă, sub o constituţie liberă având un oomercin liber. Acest monopol al vemjârii de carne, este dat la nişte greci, conaţionali a d-lui prefect, pe termenu de 3 ani. şi gelos de a fi bine nutriţi locuitori Tecucienî, d-sa impune antreprenorilor de a cumpăra vitele din cirezele sale, precum se (Jice că fidele 1 trecute le au vendut antreprinorilor 120 boi, reziliind o altă cuinpărâtorc de vite ce făcuse şi de la M. Eacemi, şi I. Fifuicu. Dacă preţul a fost mai covârşitor, asta hu importă pe sărăcime, căci mănâncă carne din vitele d-lui prefect, şi ca vite de nem trebue p'ătite mai scump. „Faţa subţire cu cheltuială se ţine.“ Iată scopul antreprizei şi a monopolului! Iată’ne înapoiaţi sub regulament!. Iacă cum ştiu prefecţii ca d. Anastasiu să 'şi facă trebile, iar noi sărăcimea, să dăm şi iar se dăm se ’i îmbogăţim, şi se tăcem, căci nu ne-ascultă nimeni Yedem că în curs de 7 ani de la venirea acestui guvern la putere, însuşi d. Bră-tianu cel ce are puterea în mână, totuşi s’a mai preschimbat şi plimbat dintr’un minister în altul, ei bine noi Tecuceni cel cu iubire, cu drsgoste şi cu durere de inimă pentru d. Anastasiu, dacă nu pentiu alt ee-va, măcar ca cestiune de higienă şi sănătate pentru d-sa, nu se potesă ’l plimbat! şi în alt judeţ ? precum: Galaţi, Me-hediuţi, Gorjiu, sau unde veţi voi căci a-cdsta neclintita staţionare pote se’I pericliteze sănătatea. (B. P). lin Tecuciul laţiuni dintre cele doue imperie. Scandal la primăria din Galaţi In ziua de 31 Octombrie, in pretoriul comunei Galaţi, s’a petrecut un scandal pe cât de ruşinos, pe atât de dureros. Se scoseseră. spune Vocea Covurluntlui, in lici-taţiune nişte gherete construite de particu-ari cu autorisarea primăriei, pe un ţteren al comunei. Nu discutăm măsura de era dreaptă sau nu, ca primărip, după ce auto-risase a se tace construcţiunea şi particu-rlarii cheltuiseră pentru acest scop, acum to comuna să vină a scoate in licitaţiune locu-ile cu gheretele făcute pe ele. Măsura ni se pare injustă. Dar nu este acesta punctul ce voim a stabili astăzi ina-intea publi ul ii, ci scandalul regretabil ce a decurs din el. Pe când dar licitaţiunea se deschise si preşedinţa oficiului era ocupată de d. ad-jutor de primar C. G. Nebuneli, d. M. Bo-hociu avocatul persoanelor cu gheretele, Indignat, se vede, de procedura ce se jurma zise, in faţa a peste 20 concurenţi şi a altor persoaue ce erau in sala pretoriului că : se fură la primăria şi că d. C. G. Nebuneli face hoţii in primărir. Apostrofa fuse aşa de puternica «u scandalul prorupse cu atâta violenţă, in căt licitaţiunea nu se mai putu ţine. Primarul, infonnândii-se de acoasti durere.nâ împrejurare, chiernâ imediat a doua zi. la 1 curent, pe toţi d-nii ajutori de primar si spuse d-lui Nebuneli să caute a ‘şi regula posiţiunoa faţă cu aceste grave a-cusaţiuni. D. Nebuneli, sub impulsiunea acestor Împrejurări, făcu plângere parchetului, care a-llâm că a şi păşit in cercetarea caşului. De al*i parte d. Nebuneli trimise iu aceeaşi zi demisiunea sa de adjutor de primar ministerului, comunicând-o şi d-lui primar, care se grăbi a lua act de ea. In acest interval d. Bohociu presentân-du-se din nou in localul primăriei, declara că mănţine toate cuvintele zise şi invocă de martori pe toţi cei presanţi că nimic nu are de retractat. Faptul ce reproduserăm mai sus arată in deajuns, credem, deplora- bila stare in care se găseşte aclini-straţia, comunală din Galaţi. 0 intimpinare dreaptă Cu ocasiunea banchetului dat de către cooperatori in zioa de sf. Dumitru in localul Expoşiţiunei, delegatul ziarului Românul, neaoşul roman cum ăl arată numele, d. Xeno-polo, a crezut de cuviinţă să facă observaţiunea maliţioasă că la acel banchet s’a făcut deosebirea de clase care aminteşte pe aceia a colegielor electorale. Iată acum ce intempină mai mulţi membrii cooperatori la acea necugetată şi răutăcioasă observaţiune : Domnule redactor, Vedem că ziarul d-v. numărul din 28 octomvrie, in darea sa de seamă asupra banchetului nostru din zioa de Sf. Dimitru dat in localul Expoşiţiunei, arată că „simplii cooperatori au luat ioc la mesele din curte. După delegatul domnii voastre „ar fi „foarte de dorit ca la serbarea muncitorilor, „serbare do Înfrăţire de egalitate, şi de producere să nu se păstreze această deosebire „de clase care ne aminteşte pe aceia a co-„legielor electorale.“ Noi Cooperatori aci subscrişi din Bucureşti şi delegaţi din judeţe, regretăm că delegatul domniei voastră faţa la acest banchet, daca nu s'au convins in persoanăt'col puţin nu a luat informiţiuni positive ca să nu scrie in acest zi.tr atât de stimat de noi, asemenea erori. Vă puteţi convinge despre aceasta observând fotografia banchetului ce se află es-pusâ la magazinul d lui Szulosy. Toţi căţi am fost la acest banchet am fost muncitori cooperatori fie in haine civile. fie naţionale, disfiiicţiune nu s'au făcut pentru nimeni afară numai de condescendenţa ce trebuia neapărat si avem pentru 1 imnul Ministru Iudustrei şi pentru invitaţii noştri cum şi d-uii Redactori de ziare intre cari şi delegator d-voastră şi alta persoane cărora le am ales noi locurile cuvenite. Toţi dar la acest bau Ret am fost mnn eit-ri cu .profesiunea noastră şi putem a firma că nu să găsit, nici un cocouaşi vechili sau modern după cum din nenorocire dă de înţeles articolul delegatului d-voastră Ne miram mai ou osebire cum d-1 Ioan Bibicescu, Vice Preşedintele Soo.ietnţii Coo- perative din Bucuresci şi redactor la acest z'ar, nu ne a făcut ademenea observări na-iute de a ne aşezi la banchet. Cat se atinge de d-lui Xenopolo, delegatul ziarului d-voastră fusese intradevăr aşezat intre Cooperatori din capul mesei Lit A unde se afla d-)ui Ministru, dar după plaugerea făcută de d-sa că se află prea depărtat de d-1 Ministru i s’a acordat cererea Ciue sunt democraţii? hainele negre sau bluzele? uoi credem că suntem toţi Cooperatori. Primiţi domnule Redactor asigurarea dis-insei noastre stime şi cousideraţiuui: (urmează incăliturile a 32 membrii cooperatori diutre cari mai mulţi preşedinţi de secţiune) întâmpinarea ele mai sus a cooperatorilor este o bunii lecţiune ce se dă ziarului Eomanul, şi deci nu mai are trebuinţă de vreun comentariu din partc-ne. Interese Prefeetoriale Diu Tecuci, cu data de 1 Nocm-vric, ni se scrie următoarele . Domnule Redactor ! Moşia Diocheni din jud. Tecuciu, proprietatea Statului, limitrofă cu moşia Câlirna-ţ-uiu a d-lui Taehe Anastasiu, pr fect de Tecuciu, era arendată locuitorilor de pe acea moşie. In urma stăruinţelor d-lui prefect la domenii, acea moşie s’a pus in vânzare; insă simţind că şi locuitorii ar fi voit s'o cumpere de veci, s’a amftnat şi se a-mănă licitaţiunea, până ’i va veni la inde-mănă d-lui Anastasiu spre a o cumpăra el cu preţ de nimic. Locuitorii s’a obţinut de a mai fi arendaşi, crezând că moşia se va vinde ; pe de alta parte insă, fără ca să aibă dânşii cunoştinţa, s’a rearendat unei persoane interpuse de d-nu Anastasiu, care, deviind posesor, vinde astâ-zi falcea tot la aceşti locuitori căte 40 lei noi, pe când, avănd’o de la stat, ’i costă 16 lei. Aceasta este o a doua ediţie Chiriţopo-lu-Varsaschi cu moşia din Teleorman, pentru care toate ziarele diu ţară, au făcut zilele trecute atâta zgomot. Până când ânsă d-lor Miniştri vor lăsa bunurile Statului să fiă despoiate de nişte asemenea uzurari ? Pană când, prin favoarea ce le acordă, ii vor tolera să esploateze pe săteni, nesocotind legea, dreptul şi călcând totul in picioare ? De 7 ani, Tacucenii se tănguesc contra d-lui Anastasiu, dar guvernul nici pănâ azi nu a făcut un act de dreptate. Primiţi etc, etc. I. NOUTlTI DIN TARĂ Şcoala Balta-Albă. — Cil im in „Curierul Râmnicului Am fost in cătunul Balta-Albă şi am văzut o fapta bună, demnă de imitat; am văzut pentru prima oară şcoala clădită de săteanul Constantin Paloşanu; o fericire pentru mine, o lacrămă de bucurie fără voia mea simţii că se strecoară pe obraji. Căţi proprietari mari, cu zeci do mii de galbeni venit po an, şi şalele lor nu au şcoală, sau daca e una, aceasta e un bor-rloiu făcut do bieţi ţărani şi când intri in el ţi se slrînge inima de durere ! Carnea Otrăv tă. — „Curiera Râmnicului" afla că comisiunea însărcinata de consiliul judeţean cu inspectarea digului după apa Râmnicului, pe când se întorcea in oraş, s’a abătut pe la măcelării. Ce credeţi că a dovedit? vi o bolnave, cu bale la gură, şi topite de s. mi se tăia cu ingâduirea cinstitei administrat,i, cu permisiunea doctorului de la facultatea... unde se invaţă ştiinţa ţâră limbă. Membri comisiunii au protestat, ridicând şi aducând la poliţie acele mizerabile dobitoace. Aci s’a constatat de către onor. doctor primar, şi veterinar că vitele erau bolnave. Credeţi insă că se va pedepsi autorii punem in consumaţiuue ai acelor vite! aş! cine să facă asemenea treabă! ? Prefetcul ? ţi-ai gis t ! donchişonadele cine să le practice! i Primarul? el se ocupă cu alegerile, cu falsificarea voiuţii membrilor consiliului cu traficurile şi gheşfeturile interprinse ’ de cănd cu primari», astă sursft abondenfă pentru dânsul, şi nu ’i râmâne timp si de altele ! FAPTE DIVERSE Sinucidere. —Servitorul domnului Ion M. Ciopală, comerciant din Buzău, anume A-lexe G. Comşa, dovedit flind că a furat nişte bani de la stăpânul său, a voii a se sinucide, infigăndu’şi un briceag in pănteee: transportat fiind pe dată in cura spitalului se speră a se insauâtoşi, ne fiind rana mortala. Prăvăliră.—In zioa de 20 Octombre, du-cându-se la lutărie Elisrveta, in etate de 13 ani—de loc din satul Stânceşti, comuna Curteşti, judeţul Botoşani—şi inaintănd cu săpatul in hruba din apropierea satului, s’a năruit un mal pesle dânsa şi a rămas moartă. Urmările beţiei.—Gheorghe Hţianti, locuitor din satul Dolina, comuna Costineşti judeţul Botoşani, voind a inspecta, in zioa pa 24 Octombrie, nişte coşare cu porumb din acea cătună şi, fiind ameţit de băutură, a căzut de pe scară de la o inăl ţime aproape de 2 stânjeni şi a rămas mort indată. Mâncată de porc.—In zioa de 25 Oc-tornbre, Catrina, soţia lui Nicolae Ciucâ din comuna Stoileşti, judeţul Argeş, ducându-se pe la vecini, a lăsat incasă pe vatră intr’o copae o fetiţa a sa do cinei luni şi, intrând un ramator in casă a dat peste copae mâncând gura copilei, din care causă a şi încetat din viaţă. DIN DOBROGEA Sinucidere. —■ Ştefan Dumitrescu, notarul comunei Teliţa, in urma unei certe ce a avut cu o femeie eu care trăia, s’a sinucis in zioa de 24 curent, orele 3 p. m., descărcându-şi un foc de revolver drept la inimă. Moartea a fost instantaneâ, spune „Tulcea." împuşcat. — In zioa de 26 curent pe la orele 10 a. m. preotul Catolic dia comuna Malcoci, Teodora Domenice, voind a pleca la o grâdinârie intr'o trăsură a lu! Mihel Ancărt, pe cănd voia să se aşeze in trăsură, ţinând in mână o armă cu două focuri, cai au plecat şi perzându-şi echili brul a căzut peste cap intre cai, in care timp descărc-ăndu-se arma, ambele incărcături lovit in regiunea sub clavierâ şi peste cS te-va secunde, numitul a incetat din viaţă. scote acuma din urnă sus (liseruin, pe acela care ; ! prin numirea sa. pentru ,)rimj se se aplice legea Curţii îa ^ privesce înaintările. Se speră' guvernul, de astă dată. se vid se facă în fine actul de dr» cu atâta stăruinţă naţională ’î- reprezefl] recomandă. POLITICA SI DIPLOMA! buletin mensual ALEGEREA pentru CURTEA DE COMPTURI Pentru împlinirea a doue vacanţe de Consiliată la Curtea de ComptuiT Camera, în şedinţa el de la 1 No-embre, alese patru candidaţi, conform legi! care elice ast-fel sS pur cedă, adică se alegă în numer îndoi; de cât vacanţele lăsate. Aceşti patru candidaţi sunt d-nil: Ştefan Ci- reşanu, Ştefan Ney, Atanasie Mos cuna şi C. Eaeoviţă. Dintre aceştia, d. Oireşanu e re ferendar la Curte. De doue-decl de ani ocupă asemenea funcţiune şi Camera, acuma, pentru a palm oră îl alege, îl designeză spre a rădicat la trepta de consilier. Putea Camera, în locul celor dom din urmă (At. Moscuna şi C. Baco-viţă). se dea voturile sale pentru alţi referendart vecia al Curţii, cari aspiră, contorm cu legea espresă şi cu echitatea în genere, sd se vedă o dată înaintaţi la culmea pentru care sunt formaţi prin practica ce dilnic de mulţi ani o fac; putea, inspirată de dreptate, se 'şl îndrepteze votu- rile sale şi asupra persoueî care de mulţi ani ocupă postul de procuror la Curte; putea Camera s6 facă, într’un mod torte înemerit şi forte just, asemenea lucruri, der de o cam-dată, o vedem că stăruiesce a recomanda sancţiune! regale iarăşi pe aceia pe care de trei ori pen’acuma îl alese şi cu acesta pentru a patra oră îl ■ Această Revistă nu este creata pul de a căuta laudele naţiilor I-spre a pune in vedere, precum sÎH calităţile precât şi defectele lor. Na sfn mei o dată de a semnala slJ, imperfecţiunele şi greşalele lor. con? ca o trădare linguşirea care, ad« in prea Jesnea satisfacţie de in* pregăti grozave deşteptări. Chiar i*’ avem pentru popoarele latine mai „ de alte, ne Îndeamnă a fi mai puţin genţi pentru ele. Numai atunci „ fi chestie de vr’o ţară cu preferenf ma noastră, ni sar putea intâmpţ păşi poşte marginile prescrise carai, acestei Reviste : tocmai mărimea noastre pentru acea ţară ne ar im o mai mare asprime către ea. Latinilor purure le'a lipsit ce s’aj chiema simţimintul perspectivei planuri, adecă tot ce e mai actual mare mai personal, iau in ochii l^ţ porţii esagerate, in paguba obieci, depărtate de ei, şi de care nu suni atinşi; dar care, insă, au in ele 0 *j tanţă mai pozitivă. „Arborii impedaci rea pâdurei,” Peisonalitatea — mai cu seamă ma ei deşartă, vanitatea — constiti minentul defect a Latinilor, lor inlăuntru şi afară. In anul 1870, micele State ger şind, chiar nemulţemite, spre ri treprins contra Eraneiei, in marele a Prusiei, insă tot o dată pentru 1 glorie a giutei germane ; acele Stato ne au dat un esemplu pe care nu ei renţa că ’l vom fi priceput. O contrai duieioasă manifestaţie ni se prezintă cea alianţa prin care Italia, lovită poaffl interesele e:, insă, mai eu samă atilj ti iubirea ei de sine, deschide Germaiî lea spre Mediteranr Austriei acea spfi câni şi pregăteşte astfel ingiosirea leac a naţiilor latine. In zioa — dacă acea zi va veni o cănd Latinii, renunţând la trocăt» mulţemiri ale moinentlui actual, vor at vedere rolul mai puţin strelucit insă solid a viitorului ; in zioa cănd ei ţ-vea tăria de a jertfi araor-propriul ticular şi vanitatea patriotică pentru | gintei ; in acea zi, insă numai in aci Latinii vor dobândi în lume rangul la ei au drept. Fiind că am pronunţat cuvântul de y credem necesariu de a ne esplica. Vorbind corect, nu esista muta lat rana ca nimene nu ar putea afirma că, in F spre esemplu, elementul latin intreee J cel galic, sau in Spania pe acel got j< beric. Ori cine insă ş'ie ce se înţelegi j cuvântul „latin” ; ori ciue cunoaşte aed preunare de caractere etnice, istorice.! bistice, sociale şi, aloeurea, fiziologice,s tropologice din care decurg acele g|i naturale de popoare1 numite, din iiţ „ginte.“ Şi, yi adovâr, cu toate că turele distinctive a acelor grupe nu aJ domenului istoriei naturale şi nu poarţ vadă unei origini comune, ele sunt tot de precise şi de importante precât şi care determin clasificarea soiurilor male. Precât timp un termin mai esact in pi tul de vedere scienţific, şi mai accepi in acel literar, nu va fi adoptat, perinia fi ori caruea de a vorbi de ginta latiuâ ■ ■ ° I |i ginta germană, de ginta anglo-sacsoiiă, Ha cum se vorbeşte de neamul poeţilor şi li acel a filosofilor, insa fără pretenţia de, stabili intre acele grupe distincţii zoolog] sau antropologice, Aceste preliminaro ne au părut indispJ ■ sabîle. Ele ne vor cruţa, poate, procese] tendinţe şi certe de cuvinte, acele do] principale isvoare de divagaţii şi de pe dere de vorbă şi de timp in discuţiile diflh oameni. Astfel ne o cu putinţă de a ispune I ' IMFUL JU , ■ipi e:i cronicei noastre, situaţia deosebi, naţii latini?. Aici ne vom ocupa esclu-le ţunde europeane, rezervâudune pen-jnLur.ărul viitor de a vorbi de acele a; c ine. liuropa, Francia, cel puţin din cauza iei ei geografice, e centrul grupărilor areior latino. in lonkin, la Sonâgal, Ia Madagascar, la flongo : prin espuuerea onoarei şi a drapelului france/, in toate acele locuri la o laltă; prin cearta rău tăinuită cu [talia, prin răceală cu Spania, cu Portugalul, cuRomănia cu Anglia ! Mu retnăne decăt o provocaţie din partea Germaniei. , Noi nu inegriui tabloul ; tot o dată, insă ică ai ti nevoe de a se demonstra că nu voim a’l desintuneca. Adevăratul patrio-jfdenţa naţiilor, fio trecătoaie fie defini-provine mai tot de a una din cauze :ne şi că accidentele esterioare nu sunt nea cu acele cauze, decât nişte factori iotul secundari, o simplă privire asupra tei ţari, odinioară atfifc de glorioasă şi iiiternică, ar fi de agiuns. Ori cine ar ji întreprinde un asemine esamen fără leat pe domeniul politicei anume iutei> Ltuala slăbire a Franciei e rezultatul uf viciu de temperament : un soiu de boa-jlrupra caria regimul guvernamental eser-ll puţină influenţă şi a caria origini şi Iroltare se pot lesne constata. I) antică glorie militară ; o glorie litora-sciinţilică, artistică ne mai pomenită ; biăştierea ideilor franceze, a moravurelor (i » 981/., 99y 7°(o * » » 10= --- 103-- Impr. cu prime Dac. (2O 1. 5). . 32 331/ A"jii Ban cei Nafion. Române 25O I. 1330 1 34- » » Soc. cred. inob. rom 250 1. 200- 2 02- > , R"iu. de construcţii 5UO 1, '*31 --- 238- > , de Asig. Ducia-Tom. 300 1. 44tj --- 450--- » > > Naţionale 2UO l. 204--- 2uS--- Diverse Aur contra argint . . , . . 235 2dl » » Bilete de lianqne . . 235 2t)0 Fiorini valdrc austriacu .... 2 9 2 11 Mîrci germane....... 1 23 1.25 Bancnote francese...... 991/-. 100' ■ Bibliografie Recomandăm ca ncccsarie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere, Codicele eomanalc complecte, coordonate şi anotato de DimitrieD. l’ălt'ucauu. Preţul 4 lei. timpul Eîv’T:: I JOSEPH SANDROVITZ raUOCTJEfcJESO 16. —CALEA VICTORIEI — 16 IN RATE LUNARE vinile Piane si Pianine clin cele mai renumite fabrici m tem american cu întreaga placa de metal, se primeşte şi PJ11,l! veclii in schimb, comandcle se primesc din toate pro-viurtele, la cumpărarea unui pinno se da şi una colecţie de note de plano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun aeordeur şi facteur de piano. THE SINGER MANUFACTURING COMPANY FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VEFHIA DIN LUME DE MAŞIJSE DE CUSUT I’LATIBILE IN RATE MICI : SE VINDE NUMAI LA f. "EiDLÎNGER, BUCURESCl ţ Grand Hotel de Bulevard . ’ ' >1» >tgho81 ( ORAIOVA • Strada Pipscani 31 'A.. .H . Strada Domneasca :tr> ( RUSCJUC:KnajcskajaUliţa75 * * * fl * * * * * * X X K * * IPSOS DE CAM PI NA T(J 10A MAI BUNA, MAI FRUMOASA Ni Ai SOLIDA S] MAI EFTINA TENCUIALA l’ENTRl CASE Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-w Calea Victoriei 55 COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcească se vinde cu preţuri foarte moderate de el. Ilte Ihojjol, iu gangul din faţă al Teatrului Bossel. CAILE FERATE ROMÂNE La La La PLECAREA TREN OKI LOR DIN BUCUREŞTI Ca iueeperecile la 20 Mal» 1883. ploeşti, H'izSu, p-Sărit, Focşani, Măr;işi*şt.( Bacău, Roman, laţii, Calaţi şt Brăila (tren accelerat) i(J ore 4b minute para. rja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzâu, K-Siirai, Foc-3iTI‘» Mitrtiy-yti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 oru di mi ne. iţa. Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal ftren accelerat) şi de hi Ploeşti cu trenul mixt Iu Buzgu, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 oro 3 >l/> C-5 O O o < Ui o to INTERNATUL DE BAIE!! AL D-LUI Heliade Radulescu situat în localitatea cea mal săn6-tosă; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primesce orl-când elevi Stu-diele se fac după metodele cp ■ > mai bune şi conform program n- scole-Jor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele I spre a putea orî-cino controla jiro-sresele ce se vor face. Limba Jran-cesă şi germană sunt obligatorii. | de Iarnă Pr°1,na n°Usttii fftbrica^aae recomandăm pentru ars,unu ITUmF'v1 \-"1 r \ v-r!!car D£ nM'IMKX MOTAWAK eto. 00^ III jlhi >ESTON KANTAISIK PANTALON HATTF \orvvuiTi> GELETE BROSCHE ET LFTHE. BLAXI M SS 3 IŞOPP RUSESC etc. BLAXUŢE ET SACOURI i)P vFvItSpSJ I MANTALE DE LIFTICA ET IMPERMEABILE UNĂT0ARE Cavalerul de mode Franz Grube| ARHITECT Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoana ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte pa-lătul Curţii cu juraţi. INSIITUTU MEDICAL BUCURESCl 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) maqasih fondat in 1879 lvc.a-gka.sien'ttil, DE rt-li. litrul Najiotial Bucnrefti COLONIALE SI DELICATESE D. G. MDC1AK VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL SECŢIA MEDICALE F Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.L fuilbopodie, 4. Gimnastica Medicale, 5l Jlnhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-| ■viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-I leale. SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur . . .... 3.. 1 bae de puunăeu şi fără duşi lei 2,5^? ” » » n „ „ ciment pentru! medicamente...........2._____I i duşi rece sistematica . . „ 1,50| Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snls Ananas de la Martinique. Banane de lajBayona. Benedictin-Bltter de China autifebric. Biter din ria Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, si Verde de la grand Cliartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fln champagne, din Cognac. Liqnernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch iu Cognac Uhu tu şi in Kirsch. Şliboviţă do Banat. BAI DE ABUR j**:\*x:<****yt*x*#-****ieie3fc***3fc***^ * r SI DE PUTINA F Băile de abur sunt deschise 7 ore dimineaţa NOTĂ. Su toate zilele de la |păn i la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur ol jjdată pe sGptemănă \inerea, la 6 ore di-| {mineaţa până la I post-meridiane. Preţurile a sec(:a medicală conformi __________________________Dirccţ i a VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-besti. Drăgăsanl şi de Dealu mare. Preţuri moderato, serviciul consta as. Cu stimă, D. G. MOCJANT. A ii ii II C Ml I.a magazinul de prginiărie, de pe calea Moşilor No. 157, so află de vânzare cu preturi foarte moderate : Icoane, cruci, briţări, acu de cap, tavo de dulceaţă, linguriţe, coşuicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sftlbi, diademe de cap, tacă muri de masă, şi altele do argint. Se primesc comande relative la această ramura, precum anca a se auri, a se ur-ciiita şi a se spală orce obiecte de metal preţios. I INJECTIONEA RAQUIN* k h d;i Copavate do Sonde viudeenre sigura şi repede I TNJE JICNEA RAQU1N e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atât timp cat e necesar, fără frică de vreun rcu, ce’l produce alte producte similare. Această injecţiunt e deajuns singură spre a obţine o vindecare complectă a Slalndeor Seoreto PARIS 78. Faun St-Donis, 78—PAK1B unde ie află şi hârtie şi vieicătoare de Al-bespeyrts întrebuinţate in spitalele Franţei. ULTIMA CREAŢIK sîpoi IX 0 R A . FI!« ED. PINAUO M Mlulcscu Se mal g-ăseşto şl in Bucureşti In d- i nii F. Bros farmacist şl J. Ovessa dro- j Ştaist. t v:____________________________________y 87, Bodlivaxs dx Stbasbouis, 87 PARIS Sipanal Ixsrt p#»ed* p« tari pnrtaaul I siu dtlicioa şi pltrunaitor ferieitul priviltfla da a face ai diapari abireiturila. 1 Albeaţa şi frigexaata pielea ai-i di na laoia I de tinerati : a regala Săpunurilor. Tîpogvaţm A. Mutic. < u :ula 7/uvtruliu HosstT.