MERI 4 NOEMBRE 1883 ABONAMENTELE ţ«ra, pe an . . . -10 lei , pe 6 Ioni. 22 lei , pe 3 InnT. . 12 lei , itreinitate pe an . . 60 lei 11 tale «a priimeec la iilminietraţi* Administraţia, Oalea Victoriei Nr. 33. ANUL AL VIII —No. 243 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . .1 50 . . II .... V 50 [bapifalft 10 bani număra Districte 15 bani număra 3tor : M PALEOLOGU Ananţnrile ;i inserţiile se primesc Bucnreşti , la Administraţia ziarnlnl ii Vlena, la binronrile de annnţnri fleinnl Sclialek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paria, C. Adam, rne CMmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Scrisorile nefruncate nu 8e primei Mannscrlsele nvlmprlmate ae ard. SUMAEIU lîcolul de foud. i telegrafice. fttal. (interpelarea St&teaCu). : aica : Cor. t, Tekd, Fares!—Ignotus. dealul Mitropoliei, bn spectator i din strdin&tate. 4dra şi Poliţia ei. ri oficiale, iu ri :i teatrale : Cor. Ademia Rom&niL. nemeşii, 3 Noembre 1883 m fi dispuşi să rîdem din toată ia de cele ce se petrec in adu-■a de pe dealul Mitropoliei, daca, nenorocire, comedia la care zil-asistăm nu s’ar juca pe spina-acestei ţări. ititorii noştri ’şi-aduc aminte că, fcn căte-va zile, unul din fruntaşii numitei partide liberale a adre-guvernului o interpelare in pri-ta călătoriei intreprinsă cu atăta nă de d. Brătianu Ia Viena şi ia tein. In zioa fixată pentru des-tarea ei. publicul aflâ cu mirare printr’o stranie coincidenţă, preotul consiliului fusese apucat de eri nevralgice la Florica, iar pe Stolojanu i’l prinsesoră frigurile {Bucureşti. Această dublă indispo-june avu de efect amânarea inter- jlTrebuia totuşi să se dea o satis îţiune curiosităţii publicului, căci rele rele incepuseră a respăndi ■moţul că maladia d-lui prim-mi->tru şi frigurile d-lui Stolojanu fu-*eră resultatul unei telegrame so-de la Friedrichsruhe, care de-ara interpelarea inoportună in montele de faţă. Ast-fel, vrănd-nevrănd, şi capul [.binetului şi fostul său coleg de jfinister trebuiră să se insănătoşeze . mai de grabă, şi să dea repre-intaţiunea intimă de la 29 a iunei ecute. E necesar să revenim asupra des terilor urmate cu această ocasiu-. căci ele sunt foarte instructive pot servi de criteriu pentru apre u-ea inteligenţei roşie. Dupe noi, cu toate calificativele „invăţat, patriotic şi dibace, “ ce ||u fost atribuite cu dărnicie de d. âtianu, discursul pronunţat de d. Ijtolojanu este — fiă-r.e ertată ex-ţresiunea — o curată treanca-flean-*a parlamentară. Ca să'şi dea aerul ie om priceput in ale politicei, Mul ministru de justiţie a vorbit lt toate şi de nimic; a adus aminte sa Napoleon III sa gândit un moment să ne dea Austriei in sebim-oul Veneţiei ; a vorbit de pacea de :a Villafranca, de fostul dictator al Coloniei Langiewicz, de generalul -amarmora şi de o mulţime de alte ucruri cari se potriveau cu obiectul :iiterpelărei sale ca nuca in perete, 3upe cum zice vorba populară. Ceea ce voim să reţinem din această Iraseologie deşeartă este o mărturi-- ire. pe atăt de preţioasă, pe căt e le naivă, D. Stolojanu, la inceputul discursului său, a fost adus să se întrebe — gura păcătosului adevăr grăeşte — daca Adunările actuale pot fi considerate ca expresiunea fidelă a ţărei. Neapărat că oratorul s’a grăbit să invoace in favoarea acestor adunări ficţiunea constituţională, fără să bage de "seamă că întrebarea sa singură constituia cel mai elocuent răspuns ce ’şi putea da. „Dar chiar daca ne vom pune — „a adăogat interpelatorul — in punc-„tul de vedere al celor cari susţin „că nu deputaţii de astăzi sunt re-„presentanţii legitimi ai acestei ţări, „totuşi Dumneavoastră sunteţi ţara, „căci ceea ce zice adagiul juridic in „materie civilă : coacta voluntas, sed „voluntas, cu acelaşi temeiu să poa-„te invoca acest principiu in dreptul „constituţional.11 Această teorie juridică a patriotului milionar este demnă sub toate raporturile de Camera care a ascul-tat’o. Ea justifică in mod triumfător toate presiunile, toate ingerinţele administrative, toate neomeniile şi infamiile la cari am asistat cu ocasiu-nea alegerilor trecute. De aceea, nu vom stărui mai mult asupra ei, căci n’am voi să se creadă că, un minut măcar, am putea lua in serios faptele şi vorbele mandatarilor eşiţi din acele alegeri. Nu putem insă resista jjplăcerei de a reproduce următorul pasaj ca model de logomachie parlamentară : Eu, ia tinereţea mea, cănd studiam la Paris impreuuă cu d. Maioreseu, de şi nu studiam ca d-sa filosofia, m6 intreţineam adesea cu d. Maiorescu, asupra unor cestiuni filosofice (sic) : şi să mâ ertaţi daca şi astăzi voiu face şi eu niţică filosofia: e o slăbiciune , pe car# o păstrez de cănd eram student. Eu observ că, precum in lumea organică sunt legi dupe cari se formează fiinţa şi, prin echilibrul forţelor intrinsece, ajungem la starea perfectă naturala la sănătate, asemenea şi in istorie sunt 'legi cari presidează la formarea Statelor şi cari, dacă nu intervenea accidente exterioare, ar fi dat resultate folositoare o-menirei, căci ar fi adus pacea. (Aplause). Oratorul ’şi-a terminat cuvăntarea cu această întrebare umilită la adresa primului ministru : „Ou ce s’a întors de la visitele sale ? ce resultate ne-a adus ?‘‘ Pe căt a fost de searbădă interpelarea, pe atăt de incolor a fost res-punsul. Dupe oare-cari frase sonore relative la apărarea ţărei, d. Brătianu declară cu vocea jumătate că sunt o mulţime de consideraţiuni cari ’l împiedicau de a întinde prea mult discuţiunea. N’aţi văzut ce am păţit cu discursul Tronului ? Nu ştiţi neajunsurile ce ne-a causat cntusiasmul din faţa Statuei lui Stefan-cel-Mare? adaose plin £de spaimă capul cabinetului. De altminteri, contele Kal-noky nu dase destule lămuriri in să-nul Delegaţiunilor, pentru a fi scutit el, Brătianu, să mai revină asupra celor petrecute cu voiajul Regelui şi al său? Ca să scape de cutremurul ce’l apuca numai găndindu-se că ar putea să pronunţe din nou vre un cu-vănt compromiţător sau sa corniţă earăşi vre-o indiscreţiune, oratorul povesti căte-va anecdote. Vom reţine numai una, căci e cu desăvăşire caracteristică. La plecarea m#a de la Plevna,— istorisi d. Brătianu,—când m’ain dus sâ’rni iau zioa buna, de la impăratul Alexandru II, am intrat in curtea unde era cartierul Maiestăţii Sale ; m'au inconjurat oameni de Stat ai Rusiei, cari erau acolo, si’mi-auzis : „Pentru numele lui Dumnezeu ! Spune ce voiţi, fiind că ştii ca împăratul este timid (?), şi noi pledam causa d-voastră pe lănga el. Vedeţi ca Plevna a căzut : acum are să se facă pace ; ei bine, spuneţi, ce a-ventaje cereţi ? Te rugăm din toate puterile noastre daca eşti Roman bun, cere împăratului tot ce ai pe inimă." Eu le-am mulţumit, am cerut audienţă, şi am intrat la Maiestatea Sa. Cănd eram să ies, atunci am zis ; „Maiestate, am să vă fac şi eu o rugăciun#." împăratul, cu o mare bună-vo-inţă, mi-a zis : „Spune" ; şi eu ’i-am zis aceste cuvinte : Maiestatea Voastră mi-a zis şi rai-a repeţit de mai multe ori că, de acum inainto, va fi o amiciţie eternă intre poporul rus şi poporul roman. „împăratul a zis : „Aşa este.—Ei bine ! vă rog, Maiestate, să recomandaţi aceasta moştenitorului Vostru.„ La acest cuvinte, împăratul mi-a arătat medalia romanească pe care o purta pe pieptul său. După aceasta, am e-şit şi am zis celor cari eraulţafarâ : „Ve- deţi că am fost expeditiv ?—Dar oe ai cerut ?—Am uitat să cer şi n'am cerut nimic le-am respuns eu. Daca, in acel moment, uitas i să ceară, mai tărziu, vai ! a trebuit să ’şi adncă a minte că e obligat să dea, şi ceea ce a dat a fost Basara-rabia. Ori-cum ar fi, graţie acestor povesti şi asigurării că prinţul de Bis-mark voeşte pacea, discuţiunea a fost inchisă in „aplausele prelungite,, ale Camerei, şi mica comedie de familie jucată in linişte, spre deplina mulţumire a ţSrei şi a partidului. ŞTIRI TELEGRAFICE Berlin, 13 Noemvrie. — D. de Giers a sosit aici dimineaţa şi a coborât la Ambasada Rusiei. Ştirile publicate de ziare privitoare la o sporire apropiată a artileriei germane 9unt neadevărate. In cercurile competiute n'a fost cestiunea d’a prezenta Reichstagului un proect de lege in această privinţă. Berlin. 13 noemvrie.—D de Giirs a fost primit de Principele Imperial al Germaniei, apoi de Comtele de Hatzfold. secretar de Stat al afacerilor străine cu care a avut o lunga întreţinere. Ministrul rus prâudeşte astă-seră la împăratul ; va plecajuiine la Friedrichsruhe de unde se va duce d'a dreptul h Montreux (Elveţii,) lingă (iici sa bolnavă, fală a mal trece prin Berlin. Caiiv 13 noomvrie.—Să asigură c-ă trupele egyptieno, cari opereză în Sudan contra Mahdi, au fost bătute şi că au perdul 350 omeni: Generalul Hicks ar avea comunicările cu Egyptul de jos tăeato. Portul Souakim chiar ar fi ameninţat. Berlin, 14 noomvrio.—Principele moştenitor al Germaniei a amănat plecarea sa in Spania pe sâmbăta viitoare. Roma, 14 noemvrie’—Ziarele de dimineaţa vestesc că amiralul Doleanto va fi numit ministru al marinei inlocuind pe amiralul Actou care a demisionat. Belgrad, 14 noemvrie.—Se comunică din Belgrad Corespondenţei politice că insur- genţi au luat oraşul Cniazevaz, unde au stabilit un guvernămănt provizoria ; dar după o luptă de două ore Cniazevaz, a fost reluat de trupele regulate. In aceeaşi zi alţi insurgenţi au luat oraşul Alexinaţ ; un detaşament de trupe a fost trâmis a libera acest oraş. j nunţa interpelarea fără să fi trecut limitei# regulelor parlamentare. SENAT UL. Şedinţa din 1 Noembre. Reproducem întocmai după Monitor, interpelarea d-lui Stătescu in afacerea murdară a lui Strămbeanu, precum şi observaţiunile măriei sale Preşedintelui Senatului: D. E. Stătescu, D-lor senatori, D, ministru de interne şi ad-interim la justiţie, ca să justifice numirea ce făcuse la tribunalul Dolj, in persoana d-lui Strămbeanu, a declarat in Cameră că acel domn era un bun magistrat şi corect in deplinirea dato-rielor sale; şi că ministrul de justiţie care T destituise fusese indus in eroare, reprodusese inexact lucrurile in decisiunea des-tituirei sau sub-scrisese acea decisiune fără să scie ce se coprindea intr'ănsa. Declar la răndul meu riguros exacte toate faptele pentru cari am fost nevoit să destitui pe acel magistrat... D. Preşedinţe: Dati-mi voe; anunţaţi numai interpelarea, dar nu o dezvoltaţi in a-ceiaş timp. D. ministru de lucrări publice. Să se anunţe numai, şi noi vom răspunde conform regulamentului. D. E. Stătescu: Nil o d^svolt, nu fac de căt să o formulez. Declar dar din nou riguros exacte toate faptele pentru cari am fost nevoit să destitui pe acel magistrat, şi rog pe guvern, pe D. preşedinte al consiliului in special, să bine voiască a aduce la Senat dosarele acestei afaceri, pentru ca să dovedesc că Jd. ministru de interne şi ad-interimMa justiţie, n’a spus adevărul ina-intea Parlamentului. Aceste dosare suni: dosarele anchetei de la ministerul justiţiei şi cele menţionate in decisia de destituire, aflat la tribunalul Dolj. D. preşedinte. Vedeţi că aveam dreptate să vă rog să nu desvoltaţi, căci daca nu pot permite unui senator să zică unui ministru, care e presinte, că a spus un neadevăr, cu atăt mai mult nu pot permite să se facă o asemenea incorectitudine in ab-sinţa acelui ministru. Regrt că d-voastră de şi in legitima d-voastre supărare, aţi pronunţat aceste cuvinte Ia adresa unui ministru, căci ministrul trebue să fie presinte spre a putea explica ce a cugetat, ca să vedem unde este eroarea, iar nu neadevărul. D. E. Stătescu. Am evitat expresiunea esactă, dar care era neparlamentară. D. preşedinte. Aci nu suntem veniţi să facem spirit şi glume nu tocmai cuviincioase. Ancă o-dată cred de datoria mea a regreta că lin senator de valoarea d-lui Stă-tescu a putut, cu ocasiunea anunţărei unei interpelări, să pronunţe un cuvânt aşa ds neparlamentar, mai cu seamă in absinţu acelui domn ministru, cănd avea toate mij loacele. cu ocasiunea ..desvoitărei interpe-lărei şi in presinţa ministrului să dovedească iu caro parte era adevărul. D. E. Stătescu. Ertaţi-me, d-le preşedinte. Mi so pare că sunteţi nedrept ou mine. Eu car» am fost in Cameră pus seletă, sunt in drept să cer dosarele, ca să dovedesc că d. ministru de interne şi ad-interim la justiţie n’a spus adevărul in esplicaţiunile ce a dat Parlamentul. Acestea am zis şi nimic mai mult. D. preşedin. Dim Ghica. Prelungirea acestei neplăcute cestiuni cred că Senatul nu o încuviinţează. Eu’mi-nm făcut datoria a face cuvenitele şi meritatele obse: vaţiuni. Nimeni nu v'a închis gura, d-le Stătescu; sunteţi in legPimâ apărare, şi fără a nesocoti cătuşi de puţin dreptul ce aveţi de a apăra onoarea d-voastră, zic că puteaţi a- CRONICA In sfârşit... s’a disolvat consiliul comunei Bucureşti. Monitorul de azi publică decretul. Am fi dorit totuşi că d. ministru de interne să publice şi motivele pentru cari a cerut disolvarea. * S’a revocat permutam domnişoarei institutoare Elisa Lâzărescu, de la clasa I şi II, şcoala de fete din Curtea-de-Argeş, rămânând ast-fel tot la clasa I şi II. şcoala No. 1 din Cămpu-Lung ; iar la clasa I şi II, de la şcoala din Curtea-de-Argeş, a’a permutat doamna institutoare Mari a Anagnos-topolu, de la clasa I. şcoala No. 1 din Piteşti. * Pentru ocuparea a trei posturi de stenografi şi unul de copist, aflate vacante in cancelaria Adunărei deputaţilor, se va ţine concurs in localul Adunărei, pentru copist in zioa de Vineri, 4 Noembr# curent, orele 12 din zi; iar pentru stenografi Duminica, 6 Noembre curent, orele 11. * Procesul Ciurcu cu Creditul fonciar rural, după două zile d# desbateri, s’a terminat ieri. Desbaterile au fost asupra cestiu-nii de competinţâ. Curtea a amânat pronunţarea hotârărsi la 9 Noemvrie. * Precum am anunţat, isri i’a judecat la Galaţi inaintea consiliului ds resboiu procesul sergentului Lecca. Consiliul l-a achitat. * Mâine, Vineri, 4 Noemvrie Academia română va ţine şednţâ publică. D. dr. Felii va citi darea de seamă despre Jexposi-ţiunea de igienă din Berlin in 1883 ; şi P. S. S. Episcopul Melhisadec despre viaţa şi scrierile lui Grigoris. Ţamblacu. * La concursnl de burse ţinut in zilei* ds 16, 17 şi 18 Oetomvrie, psntru trimeterea a trei mdici-veterinari in străinătate spr* a se specializa in studiu zootehnii şi al boalelor animale, au reuşit d-ni me-dici-veterinari Oceanu Paul şi Curteanu Dimitrie. * D. Radu Tomescu, învăţător din comuna Lăcâi-Runceass, plasa Dămboviţi, judeţu Muscel, denunţi printr'o scrisoare „Naţiuni" că revizorul şcolar de acolo, d. Constan-tiu Georgescu, i-ar fi luat mită 635 de lei vechi pentru a miljoci pe lângă ministeru de instrucţie ca să i se recunoască un drept ce el pretinde că ar avea. Numitu inveţător cere o ancheta pentru constatarea faptului. Ca martori #1 citează următoarele persoane : Marin Costeacn, fost inveţetor din Vultureşti ; Arvăţescu, absolvent seminarist din comuna Nucşoara :J. Iorgulescu. inveţător la Hârtieşti ; I. Ba-descu, invăţâtor in Boteni ; Preotu I. Lu-pescu invAţetor in Corbişeri ; Preotu G. Cetaţeanu din Cetăţeni di□ Bale ; Mihnil Popescu din Davideşti; I. Chiveseu din Aninoasa ; I. Ochescu din Lâică-Runceasa ; I. Nicolâescu din Valea Popi ; Mandu Dia-mandescu din Râdeşti; N. Georgescu din Conteşti; I. Andreica in Voroveni şi G. Badescu din Domneşti. Atragem atenţiunea d-lui miuistru ai instrucţiunei asupra acestei denunţări şi T rugăm a lua mâsuri pentru a se ae pedepsi culpabilu, daca ancheta ce se Ta trimete, il va găsi ast-fel. * Alaltăieri seară, unul din impârţitorii noştri, ieşind din hanul Cu tei, unde pu-seseca de obiceiu ziarul pentru unul din bancherii de acolo, abonat al nostru, fu intârn-pinat de sergentul d* noapte postat pe i strada Lipscani, ameninţându-1 cu rsvolve-rul. Sergentul eia in stare de beţie ; el, ca î agent al poliţiei, iu loc să faca ordine, pu- (pa provoace somidr-l, se aleagă de oameni cum te cuvine, şi bea de gât prin oarciume cu hof î şi eu o monitorii .- a=t-l.-l fac sorgonţ.ii noştri poliţieneşti. In speranţa lor pot fi bătut, jefuit şi omorât in bunâ voe. Cor. MANE, TEKEL, FARES ! Am petrecut cfite-va zile pe ţrC‘-murile Rinului, lăngă Colonia, N’am avut timpul să văd cu ochii mei multe lucruri, clar am ascultat mult. Urechea mea este ca o cutie cu scrisori. Ce pui in ea aleargă in dată pe drumul cel mare. Un fenomen nou apare in spiritul germanilor. După lovitura crăncenă dată, in 1870, Francioi, se făcuse un fel de reacţiune, ca mişcarea i-napoi după o descărcare de tun. In 1875, antipatia contra Fraudei păru că iar se iveşte. De la acea epocă, această duşmănie a fost intreţinută cu grijă de principele de Bismark. Astăzi, ea se manifestă in mod public. In ultima lună octobre, ziarele au reprodus mai mult decăt or şi cănd articolii presei franceze scrişi contra patriei germane. De mult timp, această procedare de intăritare este întrebuinţată de guvernul german. Nici o dată nu reuşise aşa de bine. Şi dar, mulţi patrioţi francesi sunt fără conştiinţă instrumentele cancelarului. Chiar iu seara intoarcerei mele ia Paris, am citit, in ziare, nişte versuri resunătoare zise înaintea parterului a două teatruri de către esce-ientele artiste domnişoara Sarak Bern-liardt şi domnişoara Lconide Le-blanc. Numele lui Alexandru Dmnas a fost, nu ştiu pentru ce, ocasiunea acestor manifestaţiuni literare anti-germano. Autorii acestor poesii patriotice pot fi siguri că mania şi apelurile lor ia revincită vor fi reproduse in toată presa nemţească. Aceşti patrioţi imprudenţi nu ştiu ce se petrece acolo—eată tot. Ei Bmi reamintesc pe acei oameni de altă dată cari Răgeau clopetele in timpul furtuuei... * * Este ştiut că principele do Bismark are o francheţă brutală şi dispreţuitoare. El ar mărfuri dar că nimic nu’i tace mai mare plăcere de căt un atac literar frances îndreptat contra Germaniei. Ziarele sale ştiu să’l încadreze de minune ! Ga-z<’>a de Cohmia, de esemplu, care se a iresează la burgesia liberală, isbu-H’.ştv a face să crează pe cetitorii sfii cum că Fruncia visează o revincită apropiată şi că, de dimineaţă părul seara, ea insultă Germania. Chiar GurtenJauhe, ziar care seamănă cu Monde illusire, şi nu se ocupă pe politică — reproduce tot ce poate da L rauciei o atitudine agresivă şi provocatoare. Germanii de azi oitesc mult — ceea coi întărită mult contrai Fraudei. In convorbirile nruiţimei sC recunoaşte resultanta cetirilor sale. In alt timp, această situatiune n’ar fi atăt de gravă de pe cum este acum. As-hA-i. or ce om care a pus piciorul in Germania, fie măcar numai cate va zile, ca mine, ştie că acolo un eveniment mare se apropie. Bătrânul împărat slăbeşte din zi in zi. El nu este bolnav, este usat. Este un orologiu vechiu, organisat intrăm mod admirabil, care, ruginindu-se. din lipsă de oleu, va sta de o dată. Negreşit» d a bătut orele cele mari ale Germaniei! împăratul, uriaş care are aerul acelor burgravi pe cari Victor Hugo i-a făcut se vorbiască, are obiceiul de vre-o cinci sau şeaso ani să zică: „La vârsta mea, nu face cineva proiecte... Fără îndoială eu vin aci penlru ultima oară...11 Dar estimp, el a stăruit mai mult şi cu mai multă melancolia. Secretele curţilor regale sunt secretele cari se păstrează mai puţin bine... Publicul g»-r-man scie ci iuiperatul său se apropie de sfirşitui său.“ IApoi. imperatnl este singurul om din timpul present onre să aii i puterea de a iucliidc resbelul. Resbelui 'l-a făcut mai puternic de căt ensuşi <‘l ! Bătrânul şef militar crede că are destui lauri. Principele de Bismark rcnunciă de la 1875 de a face pe Vilhelm se joace iar acel joc teribil in care Germania a căştigat trei partite mari. imperatul a voit să se retragă cu câştigul său năprasnic... Mi se va ierta acest joc de cuvinte... El a „făcut Charlemagne !“ Căt pentru principele de Bismark, Aattonal-Zeitung insciinţează pe public că medicii, luna trecută, au recunoscut că cancelarul poate trăi cel puţin cinei-spre-zece ani. Apoi, fie cine ştie cum că principele nu ’şi va schimba nici o dată temperamentul. Pil va muri in pelea ca de mare om de pradă. Principele imperial, care va succede tatălui său, nu este omul de pace de precum se crede i*n Fran-cia. Negreşit, el este un fel de Mecena. Este un principe modern. Dar este un soldat care a gustat din mustul îmbătător al victoriei. Cunoaşteţi zicătoarca universală : „cine a băut, va bea.11 Femeea sa, spirit foarte inalt, nu iubeşte de fel Francia, poate din spiritul de oposiţiune al unei nurori contra unei soacre. împărăteasa Augusta este, in adevăr, mai singura femeă germană care iubeşte mult Francia. Ver ce om care nu înţelege cum că principele de Bismark n’o să aibă multă bătaie de cap ca să convingă pe noul imperat — nare nici o cunoştinţă de lucrurile de dincoln de Rin.! Noul imperat are să fie tare ispitit de a face resbei, ca dar de suire pe tron ! Sunt doi ani, acest resbei n’ar fi surîs de căt marelui partid militar german. Astăzi, el nu speriă ţara, intărătată puţin căte puţin de presa germană. Principele de Bismark a făcut să crează pănă ’n fine pe poporul german, precum făcuse să crează o dinioară pe regele Vilhelm — că Francia impedică pe Germania se trăiască şi că resbelul cu ea este inevitabil ! Aşa dar, D-zeu s * ţină pe acest pă-mănt pe bătrânul impărat ! D-zeu se ’l ţină pentru a impedică de a curge o găriâ nouă de sânge franco-ger-man. Inchipuiţi-ve că .totul depinde de un guturaiu. Guturaiul unui un-chiaş poate ucide duofi sute de mii de oameni tineri ! ** Şi am intrat in iarnă, timpul guturaiului ! - Ce s’ar intempla poi-măine, claca imperatul ar muri mâine ? Unde ar fi aliaţi noştrii ? Un om de Stat engles ămi zicea in privinţa aceasta un eiivănt teribil: „Chiar amicii voştri nu sunt aliaţii voştri.11 De esemplu, regele Danemarcii se teme de Germania, şi nu arc de fel încredere in Francia republicană. Tot astfel se poate zice de regele Olandei. Beigiauii păstrează deja, de pe cum sa zis, „o neutralitate simpatică Germaniei.11 Regele Svediei a devenit cu totul german. Negreşit, Pansiarismul ar trebui să iubiască Francia. Cu toate acestea, mai de ună-zi, Katkow, şeful Panslavismului, a declarat in Gazeta de Moscova, că nu mai putea se contez ope Francia „al cărei guvern nu are a duoa-zi.“ * # Gladstone ar conserva o neutralitate simpatică Francioi. Dai' căt pentru a primi de la el ajutoare efective, nu trebue cine va se se mai găndiască la aceasta. Nu este el ministrul a cărui şcoala are drept lege de a ţine, in afară de concertul europenn — sbierctui Leului britanic ? Şi fiţi siguri că un resbei fran-co-germau ar resturna pe' whigi şi ar aduce la putere pe tori, cari nu iubesc Francia actuală. Român dar dini al nţ F "iiieb'L. — Duoă fenuţj iui . împărate a.-a Augusta, <■;, im u . Principesa Dug.u: . <• u1 i i-ar fi poate frică do a iniălni in Francia, pentru regalul său bărbat, spectrul asasinatului, astăzi dispărut din Rusia! Chiar amicii noştri străini se tem de a se alia cu noi. pentru că, in-tr’un resbei, partidul comunist poate să facă o revoluţimie dinainte i inamicului. Am auzit pe un general revoltăn-du-se de rolul d- lui Hannand, comisar civil pe lăngă generali. Ce fel ! Au să ineeapă iar sistemul de repre-sentant al convenţiunei pe lăngă armate ? Este de temut că d. Fioquet, zis sfântul Injust, are să fie trămis, ca Saint-.Tnst, pentru a supraveghia armata franceză, aliată a armatei ruse !... SÎC * * Nu voi vorbi de faimoasa întreită alianţă amerinţătoare. Nu sunt aci spre a rezico ceea ce ştie toată lumea. chiar in Francia. Arăt numai atitudinea ziarelor speciale militare germane. De esemphi, Allgemeine Militaer zeitung cunoaşte foarte bine armata franceză. Aceste ziare mărturesc că armata noastră a făcut progrese. Ele artibuesc starea sa de inferioritate faţă cu armata germană schimbărilor frecuen-te cc republica face in personalul ministerului de resbei. Intru adevăr acest minister de resbei a devenit un adevărat minister al Penelopei. Ziarele germane csaltează armata austriacă şi nu pun preţ pe armata rusă. Aci se vede eşind la iveală u-rechia lupului ! Oa şi multe alto organe militare, Allgemeine Militaer Zeitung a reprodus mărtuririieîndestul de stranii ale generalul i rns Gnrko asupra siăbicinnoi ullimelor manevre ale armatei ruse iu Polonia. Tot planul german este indicat prin această atitudine a ziarelor militare. Mareşalul de Moltkc. ilustrul gerant al năprasnicei case germane de resbei, are duoă rrq slre-mari. Unul este registrul-cel-mare al inobi-lisaţiunei, in caşul unui resbei cu Francia singură. Cel alt este registrul-cel-mare al mobilisaţiunei, in caşul unui resbei cu Francia şi cu Rusia. Astăzi, auziţi zicăndu-se in gura mare, in saloane şi in birturi in Germania, că Germania nu voeşte de căt alte miliarde noui şi nu caută a sc întinde. Ea voeşte numai să mic- < şoreze ţara noastră şi să cumpere neutralitatea sau chiar alianţa naţiunilor celor mari promiţăndu-ie membre d’ale Franci®. Vărul ast-fel ţara noastră ca pe un taur — carne vină, şi, precum se zice ia ţară: carne pe picioare ! Carta Franciei ast-fel ciopârtită se vinde inai ales in Italia. Cât pentru Paris—polit cianii germani vor să 1 conserve cu un patrimoniu, ca Roma, urbă liberă, din ultimele zile ale lui Piu IX. Parisul ar românea otelăria cea mare a Jurnei ! -VJ. . . * Nimic imu cumplit pentru o inimă francesă ca vederea acestei carte ! Francia ar dispare aşa dar cu Monarchia care a făcut o ! Regii»in Europa au frică de contagiunea noastră revoluţionară. Ei ne privesc ca vatra acelui socialism care voeşte niveleze Societatea europeană şi treacă presto regi şi presto supuşi ca un fel de grapă! Pentru a resiste la toţi aceşti regi—soldaţi. noi avem pe D. Iules Grevy, Rege de Carnaval, rege de o zi, rege al Bobului! Cat despre miniştri noştri, ei au aerul de a nu sci ce a ce se petrece iu Germania. Nici unul din ei nu scie ceti nemţeşte... Ei zic: „Moară Fiancia de căt Republica.11 Ei caută să facă republicani iar nu soldaţi. Nu sunt şovinist—dar sunt un patriot de^ trampă vecină ; nu pot să auz sunăndu-: e la drapel fără ca ochii mei să lăcrimeze. A ! această Gestiune a resbeluiiu dominenzâ pe toate cele ialte, precum Muntele-Valerian întrece vârful tu lord opotniţelor din cetate! Văzuţi din înălţimea acestei cestiuni. căt se par de mici oameni şi lucrurile! Parlamentul nostru, de şi foarte gălăcios, se pare un furnicar neperceptibil. A! această cestiune este prima din toate—căci se vorbeşte aci de viaţa şi de moartea fie cărui dintre noi ! Chiar cestiunea religioasă i se pare secundară. La urma urmelor, D-zău se poate apăra şi chiar el a interzis o dinioară poporului său de a se atinge de tabernacuiul său, chiar pentru al ardica! Urgiă! de trei ori nrgiă pentru naţiunea de regim democratic revoluţi-unar care căntă: „Popoarele sunt pentru noi fraţi... fraţi!11 Principele de Bismark iubeşte acea naţiune, precum o pisică iubeşte un şoarice. Principele de Bismark, cel care este un mare ministru german şi pe care ii numesc cancelarul de fer.., cancelar de fer care are pete, ca şi chiăia lui Barbe-Bleue! * * * Sunt dintre acei care cred că nu trebue cineva nici o dată să 'dispere de Francia, precum nu trebue nici o dată se conteze prea mult pe ea. Francia are sguduituri şi lucruri neaşteptate teribile. Astăzi, nu mai are braţul seu in cşarpă, colo, pe ţărmul acelui Rin—Rin sau Rhein; acest E mişcă, de un secol, lumea întreagă, mutăndu-se din loc...— am auzit pe german vorbindpe gânduri de armata noastră. Toţi Germani cari au vbzut armata lui Ckanzy dănd inapoi pas cu pas in orizonul albit de ninsoare, pe un păment inghiăţat pe jumătat1, ăpe care picioarele de oameni făceau urme de paşi de elefanţi—se întreabă ca ce ar putea fi armata francesă intr’o zi de primă-vară ! Si de aceea nici că ar aştepta ei priină-vara, dacă guturaiul fratidic ar lua pe bătrânul şi ma rele impărat—intr’o zi de iarnă ! Aşa dar, nu 'mi-e frică. Nu mă cred in ajunul de a scrie ultimul meu articol înainte de catastrofa generală—ca ultima scriere ce marinarul o încredinţează unei butilii. Dar in numele cerului şi pămăntului, să nu mai scrim aici articoli nefolositori şi zadarnici, cu aparinţă provocatoare. Aceasta este hărtiă ce dăm germanilor ca să facă cartuşe! A! miseriă a timpurilor! noi, scriitorii am venit prea târziu sau prea de timpuriu. Părinţi şi fii noştri au continuat şt vorjjcontinua asceesiunea misterioasă a omenirei... Noi coborâm, noi ăştia, in fie care zi o treaptă din scara iui Iacob. Noi ne aflăm in pli nă civilisaţiune barbară. Forţa primfi-ză dreptul ! # # i Şi politicanii guralivi con entrează drama naţională in jocul portololiu-rilor! Şi poporul din Paris să im bată iu serbătoarca patriotică de la 14 Iuliu! Deja, la cel din urmă 14 Iuiiu, av. am presimlimăntul de cea ce sc inlernplă azi in Germania. Siniţiam că strigătele carnavalul revoluţionar serveau duşmanului. In locul cuvintelor L*b rta e\Erutiet de, Egalitate, slicin-teind. seara, in serbătoarc,— ochiul meu visiouar cetise deja cuvintele înflăcărate cari se arătară in cea ]altă orgnă a celei ialte Babilonii „Ma n”, Tekel, Fares : “ Ignotus (Figtro.) DIN DEALU MITROPOLIEI Id Ccmerişti tata. '»00 di’ preoţi ş' alegători din Dămbovi-ţa ier cVh cuuora ca să ii in cercetare p-i.iţiunea preoţilor de a se introduce in Sinod şi preoţii mireni. D Codrescu cere ca Comisia de petiţiuni să ’şi presiute raportul asupra acestor nu-mero -si cereri chiar Sâmbăta viitoare. D. Strejcscu anunţă uă iute pelare Mi-oistr Ini de Finanţe relativ la reţinerea de 5°/o a-o'pra l,firilor funcţionarilor pentru treli liotele resboiului. I) Ministru lucrai răspunde că d sa n’a putut e. liii bra budgs’.wl liră ac anta reţi-uerc; ca ud in â /n veni de b iter-a budgetul Camera V’ chibzui. — n. La ordina ziWi int-rn-ta-ea , B:ie-cu. D. Pană Burscu. „ votat cu cea mai un.re bucurie t *cel mai rcare eatusiasm anexarai „brogiei. pobrogea este parte c»-a ruai i portantă a tarei Român, ş: i. «Printr'o ordi n mţă prcfectoralj „'oprimat libertatea presei violîndjj „ast-fel nit. 5 din constituţie. »Tuebue să isprăvim uă dată cu „pr- tij ţi. care sunt a tot puU „io di-trictul lor, care se cred stâpăi »?oluţi şi guvernează după bunul Inrl „D. Prefect Stăteacu a luat bani' „d ţeni şi s'a cheltuit pentru mobilii ,palatului administrativ. După ce ia J: »tuit a cerut Consiliului judeţean apr, ba, „acestor cheltueii. Acesta ne aprobănS» „oerut ministrului disobnrea Consilii „pe motivul că nu este independent (ji| „ In alegerile ce au urmat, s’a intr»Uc „inţat presjiuni de uecrezut. Oameni Âţj • „ni localităţi, dar devotaţi prefectului, i|, »nles—contraj.legei—membri ai cunsi k j „Judeţean. „Acest nou consiliu ia probat cheltu»' ,dir aceste cheltueii se afli azi la cur de compturi fără acte justificative pree „cere legea de comtsbilitate. Ce s’au f®, i dar cu anei bani? „ D. P efect Stăteacu nu e om don pacinic, bllnd; trata eesl district din li »brogea ca provincie cucerită. Cănd iini| »tăţean ia displăcut la piiB intre geandail „şi la trimis peste graniţa. »Un profesor din Tulcea a fost smulse j »sînul familiei la miezul nopţi, iarna, I „un comisar de poliţie şi când se tăn ziuă trecea granitza inconjurat de geaulj „mi cu armele încărcate. „Un profesor din comuna Cerna . . .1 Ministru Kitzu ............Te ai făcuta Echoul Dobrogei...........(risetej ,D. Buescu. d-le Kitzu sunt singur’l ,in conştiinţa dumitalc d-i om liberală jţip »8aprobi ace te fapte. „Acel profesor fu asemenea trimis ptl „graniţă, (risete) „Un preot bătrân sub cuvînt că u „chemat la Constauţa ca săbo'eze ud wj de resbei. . . D. Kiţu rîzend ... ca să boteze? (risete) D. Pana Buescu Ca să boteze d-le 1 „(risete); nu e de rîsu d-Ior căci acel pnij „bătrău a fost smuls din familia sa ş I „mis peste graniţa, (risete). „D. Theodoroff un comerciant foarti »norabil care extrăgea petre din cariŞia „Dobrogei fiind persecutat de d. Statt-M^i „a fost dat iu j mlecntă cu uu prores-verbalţu D. Kiţu. Acest fapt nu este prevezut 1» cele 17 capete de interpelare şi nu vc ,| putea respunde. D. Israte. Aceasta este o interpelare dii gazete. ţ. D. Panu Buescu. Tribunalul şi Curteni a achitat pe Theodooff, insă Prefectul L* silit a plăti 4000 fci pe care nici pină nu le a putut recăpăta Un fost director de Prefectură D. tescu.acum avocat, a fost persecutat intr’aijîţ tata de D. Stăteacu incăt abia D. Voţ^ nov a putut să’l scape ca avocat; fac apa la D. Voinov. D. Kiţu. D. Voinov este aici deputat m£ avocat, nu poate vorbi de actele sale dt avocat. D. Panti Buescu. Apoi dumneata nu ne ai vorbit alaltăeri ca ministru de acte CI ai făcut ca avocat ? D. Kiţu pleacă capul. D. Stătescu a voit să facă un jurns) Ecoul Dobroyei. Angajiatjă pe D. Brănis-teanu ca să tipărească acel jurnal cu preţu de 76 lei uumerul plus 10 lei ce va Iu» de la toţi cărcimari care ' or ii siliţi să ,, publice deschiderea cărciumelor Rgmăind dator tre mii de franci şi ne>f vrănd a-i plăti, D. stătescu se ceartă cu L Brănisteanu. D. Brănisteanu reclamă datoria mini» trului. Ministru trimil e reclamaţii prefectu» lui. Acesta dă pe D. Lirâniştemu io jude-* cată pentru calomni e. Viu martori ca rar sunt cărciumari care au plătit bani. (citeştt depuneri de martori). In om care a comis uă faptă scand» loasă pe care n’o pot spune aci este dat judecăţii de Procuror şi condamnat la iui|i chisoare şi perderea drepturilor cetâţeueşttfll Prefectul care il proteja scrie o scrisoarffi către judecătorii de la Cnrte ca să 1 coo-_!» damne numai la amendă (citeşte scrisoare».)! • D. Stătescu adjudecă tonstruirea unui grajd asupra lui socrul seu. Faptul «tlţj cel puţin reprobabil. Neşte nenorociţi săteni aveau locuri unde coseau fănu. Prefectul le-a luat fănurili cosite şi bele ce aveau de cosit. Apoi »| trimes fănul la proprietatea sa. A numit pe D. Baboianu ruda sa ântbiu-administrator apoi director de prefectură, fără a fi naturalisat. (Probează acea>ta print’uă scrisoare a Domnului Baboianu tată care i scrie 1 o păinSnteneştete şi tu uă dată că să astupi gurile11) M£ mir de D. Kiţu care este un oro liberal, independent... . D. Grădisteanu. Ce vrei se semein zâzanie ? (risete). D. Panu Buescu probează independenţa şi nobleţă de inimă a amicului seu D. Kţţu Citează apoi un cas unde Domnu Kiţu a făcut oposiţie Dlui Brătianu. 1 f TIMPUL __D" nnd« şti dnmneita ea atunci Eiht'l s ou <1. B iitianu (ns"tu), ,ui Bucscit. Am c»a mai .udre st-HAr1 d. Kitu pe cave il admir. Jcîfii Ce ? mă crez aproipe d’t mă 4*,lia minister şi vrei ba mă atragi Ti? (rîsete). «ti Buescu.— Dacă dumneata ţi ai per jeudmţa causa este că te afli in-■c şt o athmoiphtră coruptă» <* protestez contra acestor cuvinte [j formă de laudă mă insultă, mă I ln;T Buescit, Nu te injoseşte, te inal- i0)' Aldişteanu. Lisâ’l jos 1—(risete mai zi« '’ft at- Kiţu k i*0 Kiţu d’a se It' III CH iit- iu _uă Buescw D. Kiţu face azi o faptă iscă apărând pe acel Prefect care gumele de Stăteseu\ Dine ai face, d-le Kiţu, amicul i*o, ca să renunţi la acea bancă mi-ijală unde te afli intr’o atmosferă tă! re Dobrogea găndiţi-vă că sunt iteresate a ne vedea făcănd o rea straţie iu acea ţară! Gândiţi-vă că sg păstrăm aceste provincie şi să iplăntam stindardul atăt de adănc meni sfi nn'l mai poată scoate ■jso), Nu pentru un Prefect trebueşte mis viitorul nostru in Dobrogea! ).* linute antract.) iţu. tputat ’mi zicea „In ce tristă posiţie jdumnea-tu când eşti azi obligat a a-un Prefect pe care ai fost silit* sâ i, te plâng. [insulta acel amic când credea că a sta la minister aş tolera pe un • care ar comite abusuri. ţiu a sta la minister. M'a rugat D mu, D. Bosotti ca să intru in minls-|acă de ce mă aflu ministru, uescu, crede oare că fiind-că sunt conflict cu D. Slătescu, fiind-că ne el pe mine şi eu pe el, aş fi eu capa-isbesc in fratele rău ? D-lor Cine mă cunoaşte ştie că nu o. Poate m am răsbunat cate o dată ibunarea e deliciul zeilor, insă in ini-_ a nu e răutate. (Aşa este,faplause). jde vedeţi răutate, eă ştiţi bine d lor '1a este uă inimă mare. Omul rău t un Mjic (aplause prelungite şi BÎgnificative *■ ' ' ' ‘ dualismului aiol j ţ . a ; >i mosf-'rn tu mu-- „fli D. rupta. li fai-e t> ii ilare D-ui afla in aceasta itmosf.-râ I) .. .. mo-pli a te ai inspirai du mu ■•al,a casă faci astă interpelare. D. Brâtianu strigă cât poale. Bato cu pumnii in masă. Este aprins la fiţâ şi pare la culmea irilârei. Şedinţa se termină prin punerea la vot a doue moţiuni : una a D-lui Buescu, -d’altmintreiea destul de anodină — prin care cere numirea unei comisiuni de anchetă ; cea Pal ta care propune trecerea la ordina zilei pur şi simplu iu urma expli-caţiunilor satisfăcătoare a D-lui Ministru de Interne. D. Buescu nu găseşte nici un al doilea măcar care se susţie cu dânsul moţiunea presintată. Cea l'altâ este votată cu majoritate. Şedinţa se ridică la orele 5. Un spectato r. Sp n i. toite d -e-rei au rmnas până acum (am un respuns corespunzător, insa paharul h p in şi cine nu vrea să civada, Sâ plece, ca Ignotus, pentru câteva săptămâni in Germ inia Prinţul Bismark, dieâ ar voi n'ir avea astâ-zi trebuiuţâjjde mari artifi ia spre a duce cu sine po Germania la un resboiu contra Fiauţei." Bulgaria Prinţul Alexandru a dispus, ca insurgenţii şerbi, tari au trecut şi vor mai troce peste graniţa in Bulgaria, sâ fie desarmaţi, , iar cei cari s’ar incerea sâ formeze bande' să se aresteze. Elementele revoluţionare vor fi puse sub privighere poliţieneasca, pe când imigranţii pacinici se vor bucura de protecţia legilor bulgare şi lise vor da mijloace de traiu. Unele depeşe spun, câ mişcarea revoluţionara se intiude in Serbia, unde s’a proclamat starea de asediu asupra altor patru districte. Ştiri din Străinătate r-u vin absinte cuno-cut prin răutatea 9 mima. visător prin lumea clasică rai se pă-Uinio ră că vedeam la trib ,nă pe Ci, vorbind in Verrem. h iricpe un dialog intre d. Kiţu şi _tiiH Buescu. D. Kiţu ’l conjură să nu Ii fie prieten, căci laudăndu-l cum l a t azi îi tace mai mult rău ca bine. i-rnâ Doamne de amici câ de inimici păr tu„. D-ta ai avut azi aerul d a fi *!S cu1, mine pentru a’mi face iut“rpelaţie iuVmi Rst-fel ocasie ca se bat in Stătusem l Kiţu intră apoi in detaliurite prin 'tinde a spăla pe prefectul btătescu de 1- ce i se impută. utru a l apăra de-a fiŞiofiinţat ziarul □1 Dobrogei“, D. Chiţu zice că chiar stri scrin prin jurnale şi cu atât maT cnvgut pot scrie prefecţii. '.că şi confratele nostru d. Sturza a-in treacătul apărărei prefectului de _i&.) lj Ch’ţu se iutinde asupra considera-ii generale tinzgud a proba că starea ogii este înflorită şi că guvernul are i mai mare solicitudine pentru Dobrogea. |). Pană Bwesciz, are din nou cuventi.il. îiă că ministru n a răspuns la aausaţiije S se pc care le-a desvoltat şi pe care le La prochaine guerrel88 Subt acest titlu a apărut un studiu in ultimul numeral Gazetei „Armei Francai-e.“ Se zice că autorul acestui articol este un oficer superior in neactivitate. Foile vie-neze, care mai toate vorbesc despre acest larticol, cred că autorul este însuşi genera-ul Galliffet. Articolul incepe prin a expune stiuaţia europoanâ in ajunul acelui resboiu viitor, intre Germania cu Rusia de o parte şi cu Franţa de altă. autorul ne spune data şi locul, unde şi cănd se va intămpla o bătălie sau alt act militar, Oştirea germană va trece graniţa rusă la 30 Aprilie, mergând spre Bialistok, Unnguri se vor un cu Buşii in contra Austriei. Germanii sunt respinşi de Ruşi, cu cari inchee un armistiţiu la 16 Iunie. Tot aşa este respinsă şi oştirea austriacă de către Buşii uniţi cu Ungurii. La 7 Maiu incep ostilităţile intre germanii şi franceji. Germanii pierd bătălia la Baonville, precum şi cea dala Kaiserslm-tern. Dupâ ce francezi căştigâ victoria şi Ia Tanber, se inchee un armistiţiu şi apoi se intruneşte un congres pentru incheerea păcii. Tractatul, subscris la Zuricli, conţine următoarele puncte : Germania inapoiază Franţei Alsacia,şi Lorena; Germania cedează Rusiei Konigsberg şi Prusia orientală păuâ la Pregel; restabilirea Uniunii Lger-mane pe bazele dela 1866. Italia O depeşă din Borna anunţă, că incurănd se va realiza propunerea statului major general, de a se iufiinţa, intre Caserta şi Ca-pua, o mare tabără întărită pentru apărarea Romei şi a Neapolei ; această cetate va avea trei sute de tunuri. Deasemenea se vor incepe lucrările pentru fortificări noi la Capua. Spania. Agenţia Fabra publică o nntă in care se zice: „Foile germane şi austriaca stăruesc atribui călătoriei prinţului de coroană al Germaniei la Madrid un caracter politic pe care nu'l are de loc. Aceste foi se înşeală cu totul crezând că Spania va părăsi politica de abstenţiune in cestiunile europene. Spania se găseşte, caşi Anglia, intr’o si-tuaţiune constituţională; întâlnirile raonar-chilor n’au aici nici o însemnătate politică cunveste in ţările, unde domneşte un regim personal*. Un adjutant al împăratului Vilhelm a sosit la Madrid aducând o epistolă a im-păratnlui către regele Alf'n o. In epistolă impâratul zice, că neputăud întreprinde muşi o cală orie lungi, tri uite pe prinţul de coroană să viziteze pe regele.—Prinţul na sta 14 zile in Madrid, apoi va vizita şi alt» oraşe spaniole, ca: Aranjuez, Toledo, etc. Se va aranja şi o vânătoare mare. O dep'şâ din Madrid anunţă, eă regele Portmraliei, dom Luis, va trimite o depu-taţinne militară să Balute pe prinţul ger man şi să T invite a vizita şi Lis Municipale .... 831,'* 84- 10 fr. , Casei Pensiunilor 3OO 1. 232 --- 236--- 5°/0 Scrisuri funciare rurale. . . 9 Dl? 92'], 7°/q » rurale..... IO2I/4 103'/, 5°jo Scrisuri funciare urdane . . 871/, 88'/, 6®ţo > > » 981/, 99- 102--- 103- Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . 32- 33'/: Acţiî B.incei Naţion. Româno 25O 1. 1330 i34l y y Soc. cred. inob. rom 250 l. 201--- 203 --- > y Rom. de construcţii 5001, 238- 242--- > , de Asig. Daciu-Toui. 300 1. 444--- 448--- , , , Naţionale 2OO1. 268--- 272--- Diverse Aur contra argint ..... 2 35 260 , > Bikte dc Banque . . 230 2t>0 Fiorini valbre austriaca . . • 209 2 11 Mărci germane....... 1 23 1.20--- Bancnote francese...... 991/2 1001 V Franz Grube| ARHITECT Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoana ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi. H **^*TO********** TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI STTT.A.Ti'U'iisriE.A. 80 etieml. 1882 o t i v %'ioc*omb. 1883 39 octoi\ib. 18*>3 8182130* p , (Monedă metalică şi ling. 34582321 35772457 £§86410£ as i (Bilete hypotecare 2545024b 25451250 Efecte de incasat 5111629 5197143 10409208 Portofoliu(Efecte rumâneşH 13173895 13517532 11308786 (Efecte streine 8181445 6760243 24936068 Impr. garant cu Ffec. de Stal. 29566724 29533214 11059843 Fonduri publico 11928680 11928680 Rentă Fond de reservă 514702 514702 112400 Imobil 858601 903951 231342 Mobilier A maşini de imprim, 219803 219894 194650 Cheltueli de Administraţie. 147576 151811 Deposite Libere 10867740 10346440 Conturi curente 38630192 40042508 41718208 Conturi de valori 1386202 1410705 146465911 180119766 181750560 r u, » iv 12000000 Capital. 12000000 12000000 2IS933 Fond de reservă. 514702 514702 87989480 Bilete de bancă în circulaţie, 99545530 99245425 818193 Profit & Pierdere I semestru. 1123145 1123145 430557 Dobân. şi Benefici div. II semes. 500939 531770 Deposite de Retras 10367740 10346440 Conturi curente 55495351 57521528 44943798 Conturi de valori 572359 467550 146465911 180119766 181750560 y^yyxx^yyxx^y^yjppocyjiiyyy^^v INSTITUTU MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.,,. Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5u| Inhala(ii, 6. Masajiu sistematic, 7. S-t-* viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-ica'.G. SECŢIA «IGIENICĂ 1 Mae abur . . . . . . 3.— 1 bas de putină ci; si fără duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente .... „ 2. - 1 duşă rece sistematică . .1.5 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschisei jin toate zilele de la 7 ore dimineaţa păn ■ la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o| Şdată pe săptămână Vinerea, la 6 ore di-jmineaţa pănă la 1 post meridiane. Preţurile a secţia medicala conform! Direcţia ' JD9» *400'* Cu Balsam de Copaiu Singurele capsule de gluten cu copaiu appro-toato de Academia de IWeclclna din Paris. — Nu se sparg- în siomacli, deci, sunt în tot d’auna bine tolerate sl nu priclnuesc necl na data rîg;-hicll. întrebuinţate singure sou cu lnjoctiunea Jio.quin, vindec în fbrte scurt temp scurgeriie cele mai tari pricinuite de A nu prilini decât Klacduele cari \j6rta, pe învelişul de afara,semnătură 7ui Ftaquin si Timbrul oiflcial (în albastru) al Guvernului frances. Deposit : Paris, 78, Faubourg St-Denis la FU MO UZ E-ALB ESP E YRES SI lnt6te principalele Pharmaoii UWDE SE POT GĂSI ASStMENEA Sf CHĂRTIA SI YES1CAT0REA LUI ALBESPETRES Intrebulntate în SPITALELE MILITARE ALE FRANCIEI MB. - ** uacin La magazinul de ergiutărm, de p» calci. Moşilor No. 157, se alia de vănzare cu preţuri foarte moderate ; Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tavo de dulceaţă, linguriţe, coşnicionre, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sălbi, diademe de cap, tacâmuri du masă, şi al-te'e de argint. Se primesc comande relative la aceasta lamură, precum ăm-a a se nuri, a nr ginta şi a su spâlu urce obiecte de m, ia' preţios. M. Miulescn. MARELE MAGASIN „U CAVALERUL DE MODE CM © o ca > o C_J o C_J> uv ca cu LH ca •o ca oo CM O K oo cu o_ CU ‘CO a> - C“> o «4 ‘c r-> o < cu o to Din propriu noastră fabricaţiune' recomandăm pentru sesonii do Iarnă : MODERNELE PALTONE DE COCIMEN MOTAGXAK etc. COSTUME VESTON FANTAISIF. PANTALON IIAUTE-NOUVE\1 rt ,GELETE BROSCHE ET LliTIIE. BLÂNI DE VERITABIL SCONG ŞOPP RUSESC etc. BLĂNUŢE ET SACOURI DE VEXĂTOăREJ 'MANTALE DE T.TFTTfU TăT TMPE’P.rT? imr p 'MANTALE DE LIFTICĂ ET IMPERMEABILE. cavalerul de mode Sili£2i33&iE35i MAGASIN fondat in • 1879 lzC-A-<3-_A- sizlttj- DE COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAI VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menaginl casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de LVBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb. galbiu, si Verde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la YiniandFockin Piperniint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vienx, Cognac fin chanipagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie llrisard, din Bordeaux. Kenu-niita Mastică do Hio, Marascbino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Janiaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Ithum si in Klrsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞT INDIGENE. Importate de ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de Ia Cotnari. Odo-beşti, Drăgăsani si de Dealu maro. 1 reţiiri moderate, serviciul constU^, os. ' Cu stimă, D. G. MOCIANT. -PILI LfciS DE BLANCARDlh - Al lodureferreuxloaltOrable A ii m'.;neorA# fpT.ni J ■ ‘ ' • • • L'ACADtMiFpi: mcprxrmi: Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofuldee, Ouu lluehitieinu, Anaemie, Conetituţiunile lymphatiee, etc., etc. A. B. — Trebue observat Semnătura nâstră alalura{a ac pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. \ 306 nran Admlnistraţiunea : PARIS, 22, bulev. lUontmartre. GRANDE-GR1LLE.—Afecţiuni limfatice, b6la căilorfl mistuitbre umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.—Afecţiuni ale căiloră mistuilbre, greutate la stomacăa mistuire grea nepoflă dc mâncare gas-tralgie. uispensie. CELESTINS.—Afecţiunile renichi-loid ale beşicel, nisipă, petri, guti, diabetă. albuminăciă. HAUTERIVE. — Afecţiunile rini-chiloră, ale beşicel năsipfl, pătră, guti, diabetă; albuminării. -* A ad cere numele favorului pv ▼ capsulA DepotilO In BucurescI la DD. War-ionoviir şi Herţog._____________ J 'poyafia -A'.' Minte cu . ala TTieatrului Bos el.