fol 3 NOEMBRE 1883 Administraţia, Calea Victoviei -HI* *». ANUL AL VIII—No. 242 ABONAMENTELE ’.lk ţara, fip an . . , p» 6 Inm. pf 3 Imit. htreinMate pe an . AU lei 22 lei Î2 lei 60 lei pU^ilo »e priimasc la Administraţia. spitală 10 bani tmniăra «stricto 15 bani număru or : M PALEOLOGU TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Rr. 2. ANUNŢURI Şl INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclama pr-sr. III . . . 1 30 . » II .... 2 50 laHnţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarolni ii Ylena, la binronrile de anunţuri BeiDril Sckalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Pari», C. Adam, rue Cldmeno 4 A. Lorett, rue S-tei inni 51. Hcrleorlle nefrancato nu se primei Vnnuscrisole nelmprlmate se ard. S U M A R 1 U i olnl de fond. ttlegrafice. Ic» : Cor. ţvile dlui Chiţa : Piperuş. I din străinătate. Senr.t: bn spectator [fia pontoise la Stârnind, feerie autentică (arm ) Jpieile cA şti guri nu’s rele: B. Atjoc.. oficiale. şcoala de la Boţărlău. -j|.! confrate la confrate o rugăciune. Un Spectator -ta Tribunalelor : D. R. juri t«« di vers1..' Spicuitor. i teatrale : Cor. dţiade electricitate din Viena : JCm. Bacaloglu jicuresti, 2 No£mbre 1883 i afacerea Strămbeanu sunt duoi ri faţă ’n faţă, combătăndu-se in-tea opiniunii publice, nul este fostul ministru al Jus-, d. Stătescu, care a destituit mo pe Strămbeanu, sub acusaţiunea alsificator. Itul este actualul titular ad-inte-al aceluiaşi minister, d. George h, care a reintegrat pe Strămbea-fără să ţină vre-un compt de ,vele motive ce a adus in con-i, predecesorul d-lui Kiţu, d. Stă- :U. ntre aceşti duoi judecata publică chiărnată astăzi a se pronuncia, Otru că d. Kiţu, apărăndu-se in Calp de imputarea că a făcut o nu-re incorectă, a insinuat contra decesorului său că s’a lăsat a fi îăgit de către impiegaţii din can-laria ministerului, cari ar fi întors exagerat sensul celor arătate priu icheta ce s’a fost trămis Strămbea lini ; iar d. Stătescu la răndul său, in solemne făgăducli in Românul, ingaja să dea lămuriri strivitoare utru succesorul său, din care să vadă că d. Kiţu nu a avut cu mt să susţină că d. Stătescu a pro-Jat cu uşurinţă. Să vedem dar puţin pe aceşti duoi ieţi roşii cum ar putea incăpea in elea lui Oatone. Dreapta judecată spune, in căt intru procedarea de la inceput a , inistrului Stătescu, că cel ce nu a iut să aplice pedeapsa corespunză-are culpei, n’a ţinut drept cumpă-i Justiţiei. ITn fals in acte publice, comis de ătre insuşi conducătorul unei in-itanţe judecătoreşti, nu poate fi pe psit cu simpla destituire a culpa-ilului, ci trămiterea lui in judecată impunea de rigoare. Na urmat ast-fel predecesorii -iui Kiţu, nu are nici dreptul d’a •usţine că ’şi a implinit datoria de liuistru, ocrotitor al prestigiului ina-feistraturci. Apoi, in căt pentru reintegrarea re a făcut d. Kiţu, aceasta este de i) cutezanţă atăt do vedită că seu teşte chiar de ori-ce demonstra (ţiune. Domnia sa, ca ministru, readuce >(• lotoliul de magistrat pe acel in livid care a comis falsul, tocmai cu icasia unei incheieri judecătoreşti ce »se făcuse asupra unei afaceri debarc a fost interesat d. Kitzu ca advo «sat al baronilor Nicolici şi Baic.i . N a fost comis falsul, obiectează d. Kitzu, şi in tot caşul nu de către Strămbeanu. Dar de unde se putea lua convingerea aceasta, cănd exista, un raport la Rege care conţinea asemenea gravă imputare ? Până cănd asupra imputării de fals justiţia n’a pronunciat sentinţa ei, nimeni nu putea fi in drept a nesocoti afirmările raportului ministerial, şi cu atâta mai puţin d. Kitzu, al cărui nume ca advocat era amestecat in afacere. Procedând contra acestei norme, prestigiul magistraturei a fost isbit foarte tare, pentru că increderea ce ea inspira mai ’nainte trebuia să dispară d’odată cu convingerea că magistraţi ca Strămbeanu se pot găsi mulţi in tribunale. Ast-fel, un ministru nedemn de inalta posiţiune ce o are, derapănă intr’o clipeală arborelo încrederii, ce 1 sădise în toate inimele, cu mari silinţe, guvernele dinaintea domniei Roşiilor. Ast-fel se intoarce magistratura la starea de plăns în care se găsea pe impui regimului consular. Ast-fel în junime se lasă a pătrunde descuragiarea, şi cu dănsa d’odată lerversitatea, in convicţiunea că ceea ce se resplătesce cu largeţe şi in mod sigur este, mai ’nainte de ori-ce, pros-tituirea consciinţei do magistrat; sunt actele de indatorire ilegală făcută ministrului. Dar afacerea ia pănă iu fine caracterul cel mai scandalos in cursul interpelării făcută in Cameră. Să nu mai perdem timpul a cerceta grosimea epidermului Cainerişti-lor dlui Rosetti-Brătianu, pe socoteala nepăsării ce au arătat’o la fapta ministrului Chiţu, in căt au închis incidentul, ca un lucru de nici o importanţă. Aceşti bieţi indivizi nu pot fi traşi la vre-o răspundere, tot ca şi nişte interzişi, sau ca nişte infieraţi de justiţie cari ar sta pe scaune de judecători. Ei poartă cu destulă resemnare stigmatul corupţiunii, pus pe frunte-le de către regimul care domneşte. Avem conştiinţă de nenorocita lor condiţiune şi suntem pătrunşi că un act de înălţare a iuimei poate provoca o criză in constituţiunea lor vicioasă, le poate atrage perderea variatelor plăceri ce le dă azi regimul de ingrediente budgetarc la care sunt supuşi. Să-i lăsăm in păcatele lor, să nu le cerem a'şi ucide singurul scop al existenţei lor : pântecul Cu d. Stătescu insă, una din figurile cu putere mai mare pe eşi-uuierul guvernamental, ni se pare că treime să avem aci o explicaţie. Domnia sa fuse atacat de către succesorul său la ministerul Justiţiei că n’a ştiut ce face, că s’a lăsat să fie amăgit de către subalterni,—aceşti bieţi biurocraţi serva drept ţap al jidovilor, destinat a lua in spinare păcatele unui ministru neconştiinţios ! — şi a presentat la Domn un raport nc-cx.nct. Resiiltă din aceasta că d. Stătescu a lucrat col mai pufni cu uşurinţă, şi că a pus in posiţiune pe Rege să dea inalta sa confirmare la o denigrare nedemnă. In genere actele ministrului Stătescu rămân prin aceasta isbit de ncniaturitate. Am văzut cum, in faţa acestui atac, d. Stătescu se scula de la locul unde audia, indignat pe drept cuvănt; şi, cu apostrofa de „merită a fl SCllipat11 la adresa agresorului său, părăsi sala proclamând solemn că va aduce toate faptele la lumina zilei prin jurnalul Românul, ca să se poată judeca mai bine purtarea d-lui Kitzu. Lumea era acum impacientă de a asculta pe d. Stătescu; dar domnia, sa, infâşurăndu-se d’odată cu vălul misterios al diplomaţiei, se eschivează, pe cuvăntul că nu ar fi fost oportun a da pe faţă adevărul. Ori-căt de practisit va fi putut e-şi de la ministerul de Externe d. Stătescu, ori-căt de mult s’ar fi îmbibat de spiritul oportunist al cancelarului de fer, pe care se silesc mirmidonii noştri a-1 imita chiar in mod intempestiv, să ne fie permis a susţine că numai intr’o afacere de ordine curat interioară, şi cănd e Gestiune de prestigiul compromis al magistraturei, nu poate încăpea de loc oportunitatea. Intr'adevăr, care interese mari europene sunt in joc in afacerea falşului Strimbeanu şi a reintegrării sale? de ce negoţiări secrete să fie primitoare cestiunea restabilirii prestigiului magistraturei şi pe cine ar putea nelinişti imediata descoperire a adevărului situaţiunii ? Oportunitatea, in asemenea împrejurare, nu poate servi de căt causa celor compromişi ; nu poate fi de căt o menagiare personală, un mijloc de a nu face să sufere prea mult obrazul, ce a intimpinat destulă ruşine, al virtuoşilor conducători actuali. Aceasta pare a o fi inţeles in cele din urmă d. Stătescu, de oare co s’a decis să vină, de faţă, in luptă cu visiera deschisă, contra d-lui Kitzu, anunţând ieri, in Senat, o interpelare actualului ministru al Justiţiei, cu ingajameiitul de a proba .cădoai-nia sa n’a spus adevărul cu ocazia interpelării din Cameră. Vom vedea ce fel se va inchiăia această afacere. D’o-eam-dată facem orarca să fie scutit iiiterpelatorul de frigurile oportunităţii cel puţin Înaintea Senatului, pentru ca să ştim şi mai bine unde ne aflăm cu Justiţia şi la ce mesuri ar trebui să se aviseze in contra unui rău pipăit, care desolă societatea. n pa ; a zis aeeirrnea că aşteaptă cu nerăbdare evacuarea Egiptului de trupele engleze. D. FerJinand Bairot a murit. Berlin, 12 noemvrie. — Gazeta naţională anunţa ca d. de Giers se va duce Miercuri la Friodrichsruhe ,spre a da o vizita Principelui de Bismark. Sofia, 12 noemvrie. — Ştirea după care Principele Alexandru ar fl adresat o nota marilor Puteri, spre a sa plânge de violarea tratatului din Berlin de către Rusia in privinţa Bulgariei, e cu totul falşă. Misiunea cu care e însărcinat colonelul Kaulbars e foarte Împăciuitoare. ^Trimisul Ţarului va înmâna mâine guvernului propunerile unei regulari care vor fi examina te de principe şi de minister. E probabil că înţelegerea asupra cestiuni ce atinge poziţia ofiţerilor ruşi in Bulgaria va fi in curând rezolvata intr’un mod favorabil. Viena. 12 noemvrie. — FrtmdtnblaM (Jice câ în cercurile competinte nu să cu-nosee piuă acum pretinsa călătorie la Vi» na a comtelui de Khevenhiiller, ministru al Austriei la Belgrad. Delegafi» austriacă a votat bugotul ordinar şi extraordinar al armatei şi creditul | peatru ocuparea Bosniei şi Herzegovinel Şi a meuţinut decisiele privitore la bugetul marinei, cari sâ deosebesc de cole-I-alte delegaţiunl ungare. D. de Kallay, ministru de fluance, a combătut mult plângerile formulate de delegatul Pfliigl privitore la tratatei bisericei catolice în Bosnia. CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 12 noemvrie. — D. de Blowitz, corespondentul parisian a lui „Times", scrie că in audienţa ce ’i-a fost acordata de cu-rend la Yildiz Kioşk, Sultanul ’i a declarat ca voeşto a desvolta in Turcia progre sul material, justiţia şi libertatea ; se plân se că Turcia a fost râu cunoscuta iu Eu Azi a apărut decretul prin care Domnu Ernest Vărnav, licenţiat in dredt la facultatea din Paris şi actual procuror la tribunalul Iaşi, s'a numit director la prefectura poliţiei Capitalei, in locul domnului G. A. Morţun, trecut in altă funcţiune. * Domnu Lupu C. Crupenski, actualul po-liţaiu de la oraşul Bacău, judeţul Bacâu, este numit sub-prefect Ia plasa Trotuşu-Tasiau-de-Jos, din acelaşi judeţ, in locul domnului Nicolae N. Donici, demisionat. Precesul sergentului Leca, nepotul d-lui ministru de finanţe Leca, acuzat pentru | insubordonata către superiorul sâu, se va judeca azi, 2 Noemvrie, la Galaţi, de către consiliul da râsboiu al corpului al 3-lea de armată. * Advocaţii din capitală vor ţine o nouă întrunire Luni seară, 7 Noomvrie. in sala trib. Ilfov secţia I. * Un spital sistematic s'a proiectat a se construi ia Vidra, judeţul Putna. * La Bistriţa, judeţul R.-Vâlcea, s'a deschis un oficiu telegrafic şi de poşta uşoara cu servicu limitat. >»: Cartea verde, coprinzând actele privitoare la ctsuuuea Dunări, s’a impârţit in Camera. Ea formează un volum mare in 4. de 912 pagine. * Se zice ca, de oarece d. prim-ministru iu râspunsul ce a dat d-lui S.olojan, n’a spus nimic in privinţa cestiunii Dunărei1 o sa se facă o interpelare in Camera asupra stadiului in care se află această ces-tiune. * D. G. Chiţu, vâzând nemulţumirea ce a lăsat in Camera prin răspunsurile ce a dat la interpelările d-lor G. Pauu şi Gheorgltiauu este hotărât a se rotrage din minister, zice „Naţiunea," pentru a preveni o retragem silita. * Azi 2 Noemvrie se va înfăţişa la secţia II a tribunalul Ilfov procesul intentat d e d-na „Ana Damari,“ născută Ciocârlan, contra d-lui „Tânăsache EIiad“, proprietaru noului otel de France din calea Victorii.— Reclamanta pretinde jumătate din acest otel sub cuvânt că fosta clădire care s’a dărâmi t s’a vândut râu şi fără drept acum 28 ani. * D. Stancu R. Berchianu, aflând că decretul de disolvare al consiliului comunal a fost subscris de către M. S. Regele,’şi a dat ditnisiunea din membru. * Strada Sfinţii-Voevozi s’a scufundat in două locuri. « Timpuls’a schimbat. Azi cerule inorat ş o ceaţă deasă te opreşte a vedea la căţi va paşi. Cor. ISPRĂVILE D LUI CHIŢU Acum că onorabilul pretins repre-sintant al Olteniei, actualul ministru de interne şi adinterim la justiţie, e la ordinea zilei, decănd cu afacerea Strămbeanu—ceea ce i-a atras porecla de Kilu-Strămbeanu ca şi colegului său Roade-Ruble —nu e nefolositor, ca noi ceştia gazetarii—cărora a bine voit să ne dea lecţie d. ministru cu ocasia răspunsului său la interpelarea D-lui Panu— ; nu este nefolositor zicem d’a reîmprospăta memoria tutulor oamenilor de bine asupra diferitelor isprăvi făcute de onorabilul ministru de interne. E cam supărător—o Ţecunoaştem —d’a tot aminti ceea ce dsa a făcut şi face. Dar, ce o să-i facem ? Trecutul şi presentul sunt oglinda viitorului. Şi noi —ca prieteni ai d-sale—daca nu sa făcut cunoscut prin vreun serviciu mare către Ţară, ne vom sili a’l trece la nemurire. E un serviciu de care trebue să ne fiă recunoscători. Şi d-sa, ca unul ce a arătat că nu e ingrat—probă pipăită reintegrarea in post a prea chutitidui ţi de bun neam Strămbeanu—nu ’şi va uita obiceiul fată tocmai cu noi. începem dar : Mai acum cătva timp, ministru al dreptăţei fiind, a destituit pe d. Gogit Ştefânescu din postul de judecător dela Curtea din Craiova. Pentru ce? veţi intreba. Pentru fapte destul de grave ca să fi putut merita astă pedeapsă: pentru că d. Ştefănescu era magistrat integru, şi pentru că, fiind densul judecător, nu se putea căşŢga procesul cu drumurile de fier.—Era o mică bagatelă in care şi d-sa era amestecat. Acuma chiar ar fi voind să desti-tuo pe Leonţianu, un alt judecător la curte, in scop d’a pune creaturi d’ale sale—multe la număr pentru nefericirea Olteniei ;—in scop ăncă d’a putea aprofunda mai bine procesele d-lui ministru, pendinte la acea curte. Scop foarte nevinovat, zic răutăcioşi. * Rudele sale, nepntăud rămâne pe jos, ’şi’a adus aminte d. Chiţu—căci ţine foarte mult la familie!---de uă rubedenie, anume Dianu Gîtanu, care, bătrăn fiind—are 55 ani—n’ar mai putea urma la bătrăneţe să fiă epistat de ţară; şi deci, in vederea meritelor că d’abia scio citi şi scrie, l’a numii; subprefect al plăşii Balta. Cei cu titluri academice facă bine să nu proteste, căci n ar avea dreptate. D.Chiţu consideră două zecimi TIMPUL de ani in sei viciul de epistat de ţarii mult mai presus decât un fleac do doctorat sau de licenţă. Adică, nu zeu ! aşa'i că n'aţi avea ce răspunde d-lni Cliiţu-/SYr(T»z-beanu adinterim la ministerul drep-tăţei şi ministru dinăuntru ? Dar rudele sunt ca scaiul. Oănd tocmai se credea fericit că a putut să şi căpătuiască pe ai sSi iată că se pomeneşte cu Gioroceanu, altă rudă. Să’l facă subprefect nu ii era la’ndemănă, căci era Logofăt al dreptăţii d. Chiţu-Strămbeanu. II numeşte deci, ca să scape de el, judecător de pace la Bechet. N’avu insă noroc bietul om : d. Stătcscu, succedând d-lui Cbiţu, CI destitue auziţi nelegiuire ! — pentru micuţa învinovăţire că este imoral!... Ca şi cum moralitatea, ignoranţa, necinstea ar ti sub guvernul liberal motive de destituire ! ! !... D'aia d. Cliiţu e mâniat foc pe d. Stătescu, et pour canse ! Dar iată că se iveşte o altă rudă — intinsă familie, bre ! ! — şi cere şi el căpătuială. Mai multe rude in aceeaşi ramură de administraţiune publică, ar fi fost prea bătător la ochi. Ş’apoi in zelul lor d’a se arăta, care mai de care, că ştiu să agonisească bani albi pentru zile negre, că se ţin strict de preceptul partidului liberal: ia, dar nu da 1 ar fi dat loc la conflicte familiare. Se înfăţişează acea rudă foarte zmerit: — Cum te numeşti, şi cine eşti ? întreabă măreţ mustăciosul ministru. — Să trăiţi Excelenţă ! mC numesc Mataclie Kiciu (nu Cbiţu) şi sunt rudă cu d-voastră ; vă rog să me căpătuiţi şi pe mine. — ’Mi-aduc aminte aşa... puţin. Foarte bine. Te voiu numi la Banca Agricolă. A zis şi s’a făcut, căci ţine la cu-ventul dat d. Kiţu-Strămbeanu. Acest Kiciu e cunoscut foarte bine in capitala Olteniei pentru că e tobă de carte, in care daca ai da cu barabancele ar suna mai tare ca aceea dela regiment. Mai este cunoscut sub porecla de Fi-Champagne. De ce ? înţelegeţi daca puteţi, sau, mai bine, să se întrebe d. ministru Kiţu-Strămbeanu. Ne oprim aci pentru azi. Mâine sau poimâine vom mai sta puţin la sindrofie — daca d. Cbiţu nu se supără. Piperuş. Ştiri din Străinătate Criza din Serbia Fără iudoială că trebue să primim cu rezerva nişte victorii ce costă aşa puţine sacrificie; insă fâcfindu-ne oare-cari rezerve in privinţa buletinelor militare, ce ne aduc aminte de limbajul generalilor spanioli însărcinaţi de a combate pe carlişti, in ace-laş timp trebue s6 considerăm ca un lucru verisimil, că insurecţiunea a mai slăbit. Se ştie astăzi, că poporul şerb s’a cam desvfi-ţăt de moravurile resboiuice, ce le avea in timpul primului Karageorge şi al lui Miloş. Bandele de ţărani reu echipaţi şi nedisciplinaţi nu puteau susţine o luptă inde-lungată contra trupelor regulate şi capii partidei radicale trebuiau să conteze mai ales pe o defecţiune a soldaţilor insaroi-naţi de a reprima rebeliunea. Mai multe precedente, imprumutate istoriei Serbieil par a încuraja asemenea speranţe. Revolu-ţiunea dela 1839 ce a răsturnat pe fonda-toru dinastiei Obrenovicilor a debutat prin o rescoală militară, şi la 1858, armata ser-bă n’a făcut cea mai mică încercare să susţină pe prinţul Alexandru lvarageorgovici in lupta ce angajase contra Scupştinei. De astă dată credinţa trupelor nu s’a desminţit şi pentru moment nici un indiciu nu face pe cineva să presupue că regele Milan ar putea să bănuiască dispo-siţiunile soldaţilor Însărcinaţi cu restabilirea ordinii in ostul şi sudul Serbiei. Insă, chiar in cazul cănd insurgenţii se vor supune şi armata ar manifesta pentru dinastia Obrenovici un ataşament incercat, o lovitură de forţă nu poate fi considerată ce o soluţiune. Succesele generalului Nikolici, ori cat de eclatante şi decisive, n’ar putea permite regelui Milan să guverneze fără să ţină nici uu cont de dorinţefe supuşilor săi. De alt-miuteri insusi Austria, uitând pentru puţin, iu peninsula Balcanilor, . Soc. cred. mob. rom 250 1. 200- 202--- , , Rom. de construcţii 500 1, 238- 242--- » , de Asig. Dacia-Tom. SOO 1. 45l --- 455--- . . , Naţionale 2OO 1. 269-r- 273--- Diverse Aur contra argint...... 2 35 260 , , Bilete de Banqne . . 230 21)0 Fiorini yaidre anstriacu .... 209 2.11 Mdrct germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99ij2 100*,. MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gară. nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant do modic secondar in \iena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni do la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Blrăţiei) Bibliografie Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere. Codicele comauale complecte, coordonate şi anotato de DimitrieD; Băltincauu. t Preţul 4 lei. Franz GrubeJ ARHITECT Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoana ; poate fi găsit şi peste drum do bis. Serindari, unde construeştc palatul Curţii cu juraţi. TIMPUL La raagaziBul de argintărie, de pa calei. .Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preturi foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţa, linguriţe, coşnieioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, salbi. diademe de cap, tacâmuri do masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la aceasta ramura, precum ancă a se auri, a se arginta şi a se spăla orco obiect* de metal preţios. M. Minlesen. MARELE MAGASjN FABRICA CEA MAI MARE ŞI MAI VEFHfA DIN LUME DE MAŞIEE DE CUSUT INTERNATUL 1)E BAIE I al u lii Heliade Radulescu situat iu localitatea cea mal sar.g-tosîl; în grădina Heliade, piaţ Moşilor, primcsce orî-efind elevi Stu-dielc se fac după metodele co o maî oune şi conform program >\ur scole-Jor publice, unde elevii ace-tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea orî-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obli gatoriî. lîoajele Stomacului D1QEST1UN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATE11SON Ou Rlsmntli şl Magneslă Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacide 5 digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vgrsii urile dări afară, colice; ele regularisează funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adh.DETHANtl /,armac'ii'o6 St-Denis.90, Par şi In prim. farmacii din Francia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FAYARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C PLATIBILE IN RATE MICI : SE VINDE NUMAI LA '• Public şi distinsa noastră clientelă, că pen am primit din propria noastră fabricaţiuno p haine pentru bărhaţi şi bieţi, astfel eă on 1* admirai o adevfrată expositinue do Iiaine, a dernelo dosonuri ale ctofelor. căt şi de eleţrai BUOURESCI: Piaţa Sf. Gheorghe 81 ( CRAIOVA: Strada Pipscani 31 GALAŢI: Strada Domnească 35 ( RUSCIUC : Knajeskaja Uliţa 75 Cavalerul de mode CĂILE FERATE ROMÂNE MAGASIN fondat letrn] Bnenrejtr COLONIALE SI DELICATESE IPSOS DE CAMPINA ggOEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTIN TENCUIALA PENTRU CASE VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Ilar* Aepssit lr. D-nii P. Brnzzssi k C-i* î Calea Ticteriei 55-rr'H-——3 Anunţă inultei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bluturi fine. Aniset dubln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Soli Ananas de la Martinique. Banane de la^Bayona. Benedictin-Bilter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric Cbartreuz. alb. galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Tiinand Fockln Piperniint. verde, galben, şi alb de Ia Get. Freres din Francia. Cognac vieux, Cognac Hn cbampagne. din Cognac. Liqneruri tot felul de gnstnri de la Mai le Brisard, din Bordeaux. !t»nu mita Mastică de llio, Maraschino Ţuică Nataralâ. Boninri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Hhurn şi In Klrseh. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania. Italia. Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Od(v beşti, Drăgăsani şi de Dealn mare. 1 reţină moderate, serviciul conşt» as. Cu stimă, D. G. MOCIANU. 16. —CALEA VICTORIEI — 16 ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE FAVROT Aceste Clipsul» posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lângă acţiunea antlblenoragioă do Copahu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provocă nici diaree nici grejâ ; constituescu modioamentul prin csoelentâ in tratarea bblo'or contnglfiso a ambelor seose, scurgeri vechi seu recente, oatare a beşicei şi curzo-rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-oe durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RIOORD tonice şi astringento, esto mijlocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita int^rcorca. ADEVERAT SIROP DEPURATIV SI DE PUTINA NOJ A. 1. Băile de abur m toate zilelo de la 7 o pân la 7 seara. I 2. Pentru Dame, insa b; data |.e septemaiia Vinerea mineaţa păna la 1 p0st im Preţurile a secţia inedi S« vinde Piane şi Pianine din cele mai r< aiutrm american cu întreaga placă de metal, plane vechi in schimb, Coniandele se primesc vituiele. la cumpărarea unui pinno se dA şi 1 note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d acordeur şi facteur de pinno. FAVROT Acest sirop oste neăpart pentru a vin decacu deseverşire maladiole polei şi pentru a sffrşl cie a ourâţi săngele după un tratamentu anti-sifllitio. El feresce de tote accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. I’nblieul, treime a lepăda ea contra facere psriculbsă t6te medicamentele : [COIUL care nu voru purta sigliulCi C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL.— Favrnt. 102, strada Richclieu, in Paris : In I issţi, Raronits, Konia; Ftucurescf, Rissdorfer, Zumer, Theil , Halat:. Tatu-si’srbi. Marino Kurtovic-h; llraila, Petsalis, Kaufmes; Crajuva, I. Pohi, , - l‘l Şchuller; Darlad, Drettner, şi in tdlc farmaciile. /J Tipografia A'. Mhtlv cu :ala Thcatrului Bossel