\fi>ERCURI 2 NuEMBRE 1883
_Admiiiistraţia, Ot.lea "Victoriei     33,
ANUL AL Vm —No. 24^
. ^ABONAMENTELE
 itk ţara, pe an . . .   
         , r* 6 luni. .  
           pe S Innl. .  
ire nitate pe an . •     
iul, ac priimasc la Adm  
40 le! 22 le! 12 le! 60 lei
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pat;. III . . .1 50
  »    , II .... 2 50
jpitală 10 bani număra Mixicte 15 bani numărn
L: M PALEOLOGU
     Anauţurile ţi inserţiile se primesc ftncurpştl f Ia Administraţia ziarului îi Yiena, Ia binronrile de anunţuri HeinriJ Schalek, WoIIzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Cl^meno 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51.
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
                                                                                                                                                                                                                                      Scrisorile iiefrancate an se primei Majioscrlsele neiniprimate se ard.
U:
         SUMARIU
ijelul <lc fond.
tlegrafice.
niea zilei- — !w:!<-\iu;u asupra discursului I. Brltianu. Un Spectator.
    : Cor.
u.rea Românilor din Ungaria : D. Ii.
♦ de vandalism : G. Cmctuneacu.
Jliil strdinîUate.
aficiale.
   Tribunalelor : D. fi.
   la Catidralit : A. B.
teatrale : Cor. niv^rsa: Spicuitor. f 1 Român : C. Esarcu.
Biiia cooperatorilor.
si|iade electricitate din Viena : Em. Baculoght Io a.
    puresti, 1 Noembre 1883
    dtele şi mizeriile guvernului ro-căt de uşor scormonite prin rivalităţii şi certelor dintre ei, se scandaloase şi oribile, ca şi uroiu de sub coaja ce s’a des nat; şi aceasta mai cu seamă u că, după ce s’au certat şi s'au blit, apoi, speriindu-se ei insişi şpta lor, caută să se impace, şi impăcăciune, cearcă să o coco-
    rSCă.
    l-fel fuse cu afacerea Strămbeanu. ns cu probe învederate ca fal-’tor de inchiăiări judecătoreşti, JB itate de magistrat şi incă de /Kbană chiămată a conduce ca pre-te tribunalul Comercial din Dolj, \**itrul States cu i\ destitui, f roabă mare nu făcuse cu aceasta al ministru al Justiţiei, şi chiar mia sa s'a insemnat destul de rău faptul, devenit notoriu astă-zi, cătat să ingereze in justiţie şi etat magistraţilor in ce sens să n onunţe. ceea ce o descoperi fos-jreşedinte de la tribunalul de co-;iu din Ilfov, d. S. Brătianu de-onănd; negreşit justiţia nu a pu-Ifi satisfăcută cu mesura de sim-destituire, pronunţată de către d. eseu, atunci cănd se afla in faţa jjtyi crime vedite, care cerea resbu-şi care era cu atăta mai gravi ne comitea de către insuşi un ser ■ al altarului acestei zeiţe adorate, jiănd in pericul averile oamenilor, iezetori in justiţie. Dar ori-cum, jar această simplă destituire, contrată după specia faptelor imputate sunbeanului, constituia o pată a-|ră-i ce nu se putea şterge nici T un chip, şi care i includea pen-totd’auna cariera funcţiunilor puse, sau a magistraturei cel puţin, tu toate «acestea, in dispreţul le-3r şi al moralei, numitul magistrat Jtituit este reintegrat in funcţiunile de către succesorul d-lui Stătes-la .Justiţie, d. George Chiţii. j|be aduce la iveală raportul la Rege care Strămbeanu fa fost destituit care se coprind gravele puncte de asatiune ce apasă asupră-i.
   Lumea toată este coprinsă de in-ntare şi de nelinişte.
   Roşii Înţeleg şi ei gravitatea situai iii şi unul dintr’enşii primeşte sarea de a interpela, impins se zice pe la spate de către fostul mini-■u Stătescu, care se află in rivali-•e vozută cu succesorul seu.
    D. Kiţu nu poate să justifice co-
rectitudinea reintegrării ce a făcut ; ba incă lasă cea mai penibilă im-prosiune Camerilor şi publicului ce-1 ascultau. Mai pre sus de toate,” fostul ministru, Stătescu, care figura printru auditori in calitate de senator, desemnat de către actualul ministru ca amăgit, pasionat contra Strămbeanului, şi neghiob chiar, iese scandalisat de cutezanţa d-lui Kiţu d’a susţine, in contra evidenţei, pe un individ demn de ocnă, şi lasă să se auză această apostrofă gravă :
    „C estâ cradiertlessus.“ Ei bine, ceea ce a resultat din toate aceste scandtiloase desgoliri este că Came-riştii au iiichis de grabă incidentul, fără să cuteze a se atinge de persoana bravutui ministru, prins in atentat de a ucide prestigiul magistraturei şi mulţumindu-se pe declara-ţiunea d-lui Kiţu că va da in judecată pe Strămbeanu, dimpreună cu fostul lui coleg şi actual «acusator Viişo-reanu, — spre a se vedea daca e culpabil ! — Din parte-i, fostul ministru Stătescu face să se anuncie, in mod solemn, prin organul căuză-şiei Românul, că «are să vină, a-duoa-zi, să dea mai bine pe faţă lucrurile, ca să confunde “pe actualul ministru ce-i a făcut imputări nedrepte.
    A duoa zi insă, pe cănd se pregătise lumea a asculta pe d.JStătescu, Românul face o jalnică impartăşire că d. Stătescu s’a resgăndit, că, „din „oare cari cause, se crede dator a „păstra tăcerea, jcel puţin pentru „acum.“
    E demn de toată mila org«anul virtuţilor Rosetti-Brătianu să-l vază cineva, cum astăzi, in revista lui de la 31 Brumărel, invărtindu-se in loc, o sucesce şi o scaldă, că pentru a putea şi el vorbi ii lipsea intimpina-rea d-lui Stătescu şi aceasta neaven-d’o rfimăne la a doua ocasie să vorbească şi el, Romanul, campionul decis al moralei şi al legilor !
    Dar de vorbit este caşul cănd in causă e un fapt de natură criminală, cănd un ministru s’a coborăt la nivelul criminalului, l’a scos din tina in care ’l învăluise predecesorul seu şi l’a re«aşez«at pe fotoliul de magistrat ? !
    Dar de tăcut este din p.nrtea d-lui Stătescu, atunci cănd afacerea a luat proporţiunile cele mai scandaloase şi cănd neliniştea creşte, pe căt se sforţează mai mult guvernanţii a cocoloşi lucrul şi a lăsa nepedepsiţi pe cei culpabili?
    Noi nu ne luăm sarcina de a califica ace«astă faşă mai urătă a scandalului; ne vom raporta la compe-tinţa d lui Stătescu Să spună dumnealui «acum asupra cui ar fi caşul să se scuipe.
    Din partc-ne, zicem numai «atât-
    Curagioasă şi tare societate trebue să fie aceea care are puterea să rabde in piele atâtea neomenii şi scandaluri.
                                                                                                      ŞTIRI TELEGRAFICE
   Petcrsbnrg. 11 Noemvrie. — D-l de Giers pldea afli spre a face o călătorie în străinătate.
   „Ziarul de Petersburg„ desrainte formal zgomotele mobilizare! trupelor divisiel Ples-kov şi al rechemărei clasei din 1877.
   Sofia. 11 Noemvrie. — Principele Alec-sandru a primit în audienţi ‘"pe colonelul Kaulbars, trimis al împăratului Rusiei pre a regula posiţia oficerilor ruşi servind în armata bulgară. întrevederea a ţinut mult.
   Yiena. 11 Noemvrie. — Delegaţia ungară a aprobat bugetul ordinar şi extraordinar ale resbeluluî, precum şi creditul pentru armata de ocupaţie a Bosniei şi Herţegovinei.
   Delegaţia austriacă a adoptat bugetele ministerului afacerilor străine, al Marinei, al financelor şi al curţei de corupturi.
   Berlin, 11 Noemvrie. — „Gazeta Naţională" află că Jegaţiuuile Germaniei şi Ispaniei vor li ridicate la rangul de ambasade.
   Constantinopole. 11 Octomvrie. — O caravană ducenduse la Yan şi conţinând vre-o cinci-flecl de armeni şi cfiţi-va musulmani, a fost atacată în munţi la trei ore de Erzerum de o bandă de Kurz’, dupe ce au despărţit pe Musulmani, au maltratat şi despuiat cu totul pe armeni, şi ’i-aU părăsit apoi aprope goi pe zăpadă ; acei nenorociţi s’au întors la Erzerum pe ju înotate morţi.
   In urma acestui fapt, ambasadoru englez a făcut demersuri pe lângă Portă spre a cere o anchetă rigurosa şi pedepsirea cui pabililor. Se asigură că Lordul Duferiu a adresat Porţei o notă energică în acesta privinţă.
   Tanger, 12 Noemvrie. — Ministru Fran-ciei pe lângă Sultanu din Maroc a primit eri o lovitură cu piatra ; a cerut pedepsirea culpabilului ş’o despăgubire de 25,000 franci in prolitu săracilor.
   Madrid, 12 Noemvrie — Ziarele spaniole, cu ocaziuuea apiopiatei călătorii iu Spania a priucipelui imperial al Germaniei, pretestă contra ţori-cărei idei de alianţă străină vrăşmaşă unei puteri oare care.
   Berlin, 12 Noemvrie. — Ziua plecări principelui imperial la Madrid e fic-sată pentru Mercuri, 2 Noemvrie.
                                                            Cestiunea zilei
                                                                                              Reflexiuni asupra discursului d-lui Jjr&tinnu
    Am promis in numerul trecut a face căte-va reflexiuni şi comentarii asupra discursului d-luiprim-ministru
I. Brătianu pronunţat in şedinţa de la 28 oct. ca respuns interpelărei <«lui Stolojan.
    Sarcina nu e tocmai uşoară, fiindcă trebue să restrâng in cadrai de articole desvoltarea diferitelor idei la care dă naştere.
    Alai ănteiu constat că din întregul inţeles al acestui discurs resultă că de teama ca nu cum-va sO fim bănuiţi că suntem înţeleşi cu Rusia, ne am aruncat in alianţă germano-aus-tro-maghiarâ, intocmai ca francesul Gribonille care de teamă sS nu’l plouă s’afundâ in gârlă.
    A! suntem bănuiţi că suntem Muscali, cacă-ne nemţi. Nu ne credeţi ?
ascultaţi declaraţiile Regelui. Nu v’a-juuge ? mai aveţi bănueli ? eacă-mS eu primul ministru al ţârei viu de o declar formal la Viena. Mai vreţi ceva ? Voi declara aceasta şi in Parlament c«are va lua act şi va înregistra faptul trecend ia ordina zilei.
    Cum a zis s'a făcut.
    Azi nimeni nu ne mai poate bănui că suntem muscali, dar toată lumea ne crede Austro-Maghiari şi cu drept cuvânt.
    Discursul pronunţat alaltă-eri nu mai poate lăsa despre aceasta nici o indoială.
    Ai tăcut mare paradă D-le Bră-tiane de cuvintele de pace, dar semne de pace sunt cănd te legi, fără trebuinţă de o putere vecină ca Rusia pronunţând ^cuvinte care dovedesc sentimente hostile ?
    Declari că acela care va provoca resbel sau va face invasiune va fi vrăşmaşul nostru.
    Jesuitică frasă !
    In loc d’a m5 linişti tocmai această declaraţie nte ingrijaşte.
    Ce avem noi cu vecinii noştri ca sS luăm parte la gălcevile lor ? De ce ne declarăm d’acuma angajaţi cu provocatul contra provocatorului şi invadentului ?
    Mai intăiu se vede căt de colo că provocatorul şi invadentul iţi este d’acuma incă cunoscut. Ştii de cine vorbeşti zicend acestă phrasă. Preju-deci faptele. Căci alt-fel ar trebui se aştepţi cu sabia scoasă s6 vezi carp provoacă şi care trece celd’ăn-tăin hotarul vecin şi atunci numai se ştii care eţi este amic .sau vrăjmaş. Este absurd
    Vroim p.acea ; in «aceasta sunt nu cu domnia ta d'acord. Dar mijloacele ce le întrebuinţezi ne conduc la resbel d’a dreptul.
    Singura posifie sigură pentru România era neutralitatea. Neutralitatea perfectă, absolută, netăgăduită.
    Trebuia căutat se obţinem recunoaşterea acestei neutralităţi nu numai de la vecinii noştri, dar chiar de la puterile Europene. Şi am fi isbutit de sigur; căci daca ne-«ar fi vfizut fermi, decişi; a sta neutri in resbelul ce se plănueşte, ar fi fost siliţi să ne respecte, precum la 1870 —Prusia cu Franţa au respectat Belgia.
    Dar pentru aceasta cumpăna trebuia fo«arte drept ţinută ca nici unul din vecini să nu se poată indoi de sinceritatea nepărtinirei noastre.
    Rele dar şi nepolitice au fost că-lătorieie prin Viena şi Gastein. Reu e şi discursul dumitale.
    Azi e o putere mare vecină care are toată dreptatea să ne suspecteze ca vrăşmaşii ei, şi declarăndu-se resbel, ne va trata de sigur ca atari. Aceasta din vina şi imprudenta guvernului de la putere.
    Dar, afirmă d. Brătianu că tara este pregătită şi aşteaptă evenimentele cu in credere.
    ilare cuvent, dar din nefericire nefondat. Vom arăta de cepe mâine.
    (Ya urma)
                                                                                                                                                                                                                      Un spectator.
CRONICA
   Ieri a căzut zăpada in cantitate mare pe la Predeal şi Sinaia. Viscolul a (ost puternic.
                                                                                                                                           *
   In capitală timpul e frumos. Nopţile sunt ânsă foarte reci. Frigul a devenit simţitor.
   D. Gr T. Brătianu a dat la lumină, in-tr'o broşură frumos tipărită, încercările sale asupra art. 129 din Constituţiune. relativ la revizuire.
                       *
   Noul transport de remonţi pentru armată noastră, cumpăraţi in Rusia, a sosit la Oan-cea, din judeţul Covurlui. Mai mulţi ofiţer din Bucureşti au plecat la Galaţi pentru a-i primi ia regimentele respective.
                       *
   De ia 12 Septembre trecut se află pe graniţa noastră de la Prut peste 1400 soldaţi, ca cordon sanitar contra pestei-bovina ce bântuia in Basarabia. Astăzi, dupe informaţiile positive ce are Poşta, boala de vite nu mai există de mult timp. întrebăm dar: Ce mai caută acum soldaţii noştri pe Prut ?
   Această intrebare o punem cu atâta mai mult, cu căt timpul iernei se apropie şi e proverbială miseria pichetelor noastre de pe graniţe.
                       •
   Fiul lui Demente şi Vasilina Ivanof din oraşul Tulcea, intrând intr’una din zilele trecute, in moara de vănt, proprietate a părinţilor sei, situată lăngă curtea casei lor de pe strada Mircea-Vodă No. 104, a fost prins intre roată şi fusul morei, care umbla, şi a încetat din viaţă.
   Caşul s’a comunicat parchetului repectiv.
   In noaptea de 26 Octombre, Vasilca soţia locuitorului Stoica Ţene din comuna Malu, judeţul Vlaşca, a născut un copil de sex bărbătesc cu următăorele diformităţi: fără ochi, nasul abia se recunoasce, buza de sus tăiată in două locuri şi fără cerul gurei. Copilul ne putând a suge, este in pericol de viaţă.
                       »
   In ziua de 23 Octombre, pe la orele 10 dimineaţă, locuitorul Ioan Gh. a Buftei din comuna Hangu, judeţul Nearaţu, venind pe drumu spre Tfirgu Neamţului, in dreptul dealului Scaiuşu din comuna Crăcăoani, ’i au eşit inaiutel necunoscuţi făcători de rele înarmaţi cu pusei şi cu ciomege, unşi cu cărbuni pe obraz şi, după ce ’i au maltratat in mod grav, apoi ’i-au prădat.
   Tot in acea zi, după veri-o 2 ore, acei hoţi au jefuit pe un alt lucuitor din Hangu şi pe nişte femei de următoarele obiecte : 2 cojoace, 1 traistă de şold, 2 sucmane şi 7 lei.
                       *
   Feraeea Stoica, soţia locuitorului Constan-din Citorac din comuua Frâ'iuu, judeţul Vlaşca, in noaptea de 23 Octombre a născut un copil de sex bărbătesc cu următoarele diformităţi: buza de d asupra gurei lipseşte, cerul gurei impreunâ cu osul nasului sunt eşite afară din gură prin o creştere de carne in mărimea unei nuci; acest copil tra-eşte.
                       *
   La 25 Octombre, Stana, soţia lui Ioan Zamfir Bârdan din Comuna Pleniţa, judeţul Dolj, plecănd dela domiciliul său prin vecinătate pentru oare-care treaba, a lăsat a casă pe un copil al sgu in etate de trei ani singur. Bcest copil jucăndu-se pe lângă un ciubăr cu apă ce era iu curte, a căzut in el cu capu in jos; ast-tel, cănd s’a intors muma, a găsit pe copil iară viaţă.
                       *
   Sunt numiţi in justiţie :
   Domnu M. Doicescu Maltezeanu membru la tribunalul Dorohoiu. Domnu Al. Ioau. jude-instructor la tribunalul Teeuciu. Domnu Ioan Pruncu, procuror la tribunalul Neamţu. Domnu V. D. Costinescu, supleant la tribunalul Neamţu.
                       *
   Domnu T. Ettimiu a oferit şcoale practice de agricultura, creată in toamna aceasta la Strehareţu in judeţul Olt, o pereche boi in valoare de 500 lei.
                       *
   D. Manuc Ivsntoglu, membru fondator al societăţii funcţionarilor publici, fiind suspendat din funcţiunea de comptabil al Primăriei capitalei Bucureşti, adre-săndu-se Ia consiliul de administraţie al Societăţii, a obţinut să i se dea ca ajutor

TIMPUL
jumâlate din retribuţiunea ce a avut pe lu nile Octombre, Noembro şi Decembre. D Ivantoglu aduce mulţămirile sale consiliului societăţii şi indeamnă pe toţii funcţionar sil se inscrie in această bine-făc6toare so eietate.
                                                                                                                                                                                                                                                      Cor
                                                                                             PRIGONIREA ROMANILOR DIN UNGARIA
      Gazeta Transilvaniei diu Braşov se vede constrânsă d'a pune intre barca dacă Romănii de sub coroana sfanţului Ştefan sunt numai asupriţi sau sunt şi prigoniţi.
     Această intrebare numită foaia nu o face in scopul de a se lămuri ca căci e deja prea mult luminată _asu pra acestei cestiuni; ci pentru ca acei Români, cari s au indoit vreo dată că fraţii noştri din Transilvania şi Ungaria sunt prigoniţi pentru naţionalitatea lor, să vadă şi să se convingă.
     Iată ce spune foia braşovenă:
     Dela inaugurarea noului Segliedin încoace s’a inaugurat totodată o noufi era de per-secuţiune in contra elementului romanesc din ţările de sub coroana s-lui Ştefan.
     Seghedinului ’i se atribue misia speciala de a ti un far, care sâ lumineze ca un soare electric in Orient, rsspândind pretutindeni cultura maghiara singură mântui toare. Bunii şi generoşii noştri guvernanţi insă n’au destula răbdare de a aştepta, ca acest soare, prin propria Ini putere, sa se inaiţe aşa de sus, ca razele lui sa strabata in toate colţurile ţerei, ci voesc a-i veni intru __ajutor in mod a rtiticial şi violent, dărâmând zidurile culturei popoarelor ne-maglnare, de care se restrâng razele slabe ale aşa zisei civilisaţie ungureşti.
    Zidurile, ce ingradesc cultura noastră naţionala, au fost deja in multe locuri sparte şi daiâmate. Prin crepaturi se introduce mereu materie txplosibilâ. Scolele nostre sunt subminate, cărţile de şcoala româneşti oprite. A mai reuias âncă presa periodică, care penă acum a vegetat şi ea cum a putut, beneticiand şi ea puţin diu libertatea, de care se bucura in aşa maie măsură, ba aproape nemărginit, presa maghiară !
    Deodată cu inaugurarea noului Segliedin s’a inaugurat şi prigonirea presei româneşti. Dacă nu le mai este ertat Romanilor de dincolo insem-n ele naţionale româneşti, şi să cănte cântece româneşti, de ce să le fie ertat să scrie româneşte ?
    Una urmează diutr’aita; şi lanţul ce să făureşte pentru aservirea naţională a poporului român e foarte lung.
    f oile româneşti le sunt Ungurilor un ghimpe in ochi. Aceasta se ştie de mult. Dacă insă ii apucă frigurile de cate ori ved o scriere românească, cu cat mai mult nu trebue să-i supere, când scriu aşa, cum nu le place lor, cum le dictează datoria lor naţională şi conştiinţa dreptului românesc ?
   Am vrea,'urmează „Gazeta Transilvaniei"-să fim puşi in posiţiune de a mai şi lăuda câte o dată faptele guvernanţilor noştri dar dacă nu voesc nicidecum să ne prepare această plăcere, ce sa le facem ? Guvernanţii noştri, din nenorocire, n’au sens decăt numai pentru interesele culturei4maghiare . misiunea presei române nu poate ii in-a de a promova cultura maghiară, ci ea e datoare să se ingrijească de binele şi înaintarea poporului român. Seghedinul poate fi pentru Maghiari un centru de civilisaţiune. niciodată insă pentru Eomăni.
    Aceasta nu impedică pe Români de a li tot aşa de buni patrioţi ca şi Maghiarii. Eată ferma noastră convingere. Dar d-1 Tis-za cu ai sfii este de altă părere. El ne zice că numai atunci putem fi buni patrioţi, daca ne vom inchina socrelui dela Segliedin.
    Şi cum flueră d-1 Tisza cântă şi organele lui. E o urmare natuiala, ca cel Jmai au-torisat din organele miuistrului-preşedinte Nemzet" din Pesta să se mânie foc asupra noastrâ din causa criticei ce-o facem omului dela Sibiiu a d-lui Tisza. Dar organul guvernului nu se mărigneşte la atât, aci ne ameninţă. Se vede, că cei din Pesta fu căpătat gusturi reacţionare sârbeşti.
    „Nemzet" citează un pasaj din foaia noastră unde zicem părintelui Mitropolit Romanul, să bage bine deseamâ, ca nu numva zelul prea mare, ce ’l desvoltâ pentru partida dela putere, sâ arunce un fel de umbră chiar asupra patriotismului şi a lealită-ii sale, şi apoi adauge :
    Părerea noastră serioasă este câ acum a venit rândul foilor române că să 'şi ia bine seama. Purtarea de stat maghiară putut să ignoreze până acum—cu toate câ intrebare, daca a făcut bine cu aceasta atacurile îndreptate sistematic asuprâ-i, dar momentul e aproape, când paharul pacienţii maghiare va fi pliu şi atunci vai d cei dela Gazeta Transilvaniei şi Lumină torul; ei au vorbit cu mult mai mult de tirania şi de forţa violentă ajstatului maghiar, -•a să nu presupună, câ aceasta putere de stat, dacă voeşte, şite să ’şi lovească!„
   Această ameninţare a foaei guvernamentale ungureşti are ochi şi sprin-cene.
   Ungurii, viitorii noştri aliaţi, sau mai bine zis aliaţii d-lui Brătianu-Rosetti, arată în deajuns cât de mult iubesc pe fraţii noştri de dincolo. Ei ac ca maimuţa care, de multă iubire, işi strânge în braţe puiul pănă moare.
   Un pericol dar ameninţă pe Romănii de sub coroana sfântului Ştefan. Ei hnsă,—precum zice foarte bine Gazeta Transilvaniei,—tari in con-sciinţă că cauza ce apară este dreaptă, să urmeze lupta cu acelaşi zel şi cu aceeaşi energie depănă acum.
   Pănă ’n sfârşit, cauza lor, dreaptă fiind, va trirmfa.
                                 D.R.
                                                                                  Un act de vandalism
  Besboiul primeşte din Muscel următoarea plângere gravă, asupra căreia atragem atenţiunea d-lor miniştri de justiţie şi interne:
           Domnule redactor,
    Prin ameninţare cu arme de către notarul C. Oâtânescu şi ajutorul de primar Ghiţi Gheorghe ai comuni Priboeni, plasa Podgorii, judeţul Muscel, unde şi eu dom-ciliez, am fost gonit din exploatarea unei păduri, proprietatea mea, ce o am rămasă moştenire de la părinţi.
    Mi-a pus pe goană pădurari, mi-a jefuit lucrători, ce aveam in pădure, ast-fel că pe lăngă aceste fapte ce ne aduce aminte timpurile Zaveri, sunt poprit şi espropiat din averea mea mai mult de cât turceşte şi de insăşi autorităţile locale.
    M’am adresat cu plângere d-lui subprefect şi in două rânduri d-lui procuror al tribunalului Muscel, dar se vede că plânge rile mele s’au pus la dosar, nepreţuindu-se intru nimio viaţa unui om !
    Neavănd altă putere de strigăt, mă a dresez la d-voastră, de unde crez câ va pătrunde la auzul publicului intreg, rugându vă să bine-voiţi a insera in ziarul d- voastră aceste rânduri, şi sper câ ajungând la urechea d-lui ministru al justiţiei, d-sa va pune indată la cale anchetarea acestui fapi la localitate, de către un procuror sau alt agent judecătoresc, pentrudarea culpabililor iu judecată şi respectarea proprietăţi şi drepturilor mele violate.
    Primiţi etc.           G. Crăciunescu.
  Ştiri din Străinătate
                                                                                                     Anglia
   Cu ocazia banchetului dat la lordul primar, ambasadorul francez Waddington a respuns la toastul pentru representanţii streini zicând, câ misiunea sa este o misiune de pace şi că amiciţia loiala dintre Franţa şi Anglia este cea mai mare garanţie pentru pace.—Ministrul preşedinte Gladstone a re levat marile simpatii ale Englejilor pentru Franţa şi a zis, câ dificultăţile din Madagascar s’au aplanat prin ofertele spontanee ale Franţei. El speră că Lesseps se va înţelege cu marii proprietaii de nave comerciale engleze. Guvernul englez a dispus retragerea trupelor engleze din Cair. Gladstone speră, câ statele mai in urmă formate in peninsula balcanică vor urma exemplul marilor puteri in privinţa mânţi-nerii păcii şi câ ’şi vor căuta puterea numai in inclinarea popoarelor lor.
   Acum d. Lesseps se află in Londra şi deacea presa engleză se ocupă iarăşi cu cestiunea canalului de Suez. Foaea conservatoare „Globe" zice, câ Anglia doreşte sincer sâ trăiască in amiciţie cu Franţa ; dar aceasta să nu se facă exclusiv pe so-cotea’a intereselor britanice.
   Organul cabinetului englez, „Pali Mall Gazette" asigură, câ in sesiunea viitoare a parlamentului se va presenta proectuljde lege pentru reforma electorală.
   Ştirile din Irlanda sunt tot neplăcute. La Rathkeale au fost incăerări in zilele trecute ; sunt rănite ca la patruzeci de persoane. Poliţia a reuşit cu multă greutate sâ pună capăt bătăilor de pe strade.
                                                                                                        Rusia
   Asupra nihiliştilor din Rusia „Standard" publică o corespondenţă din Petersburg, ce
FQLEON
0 pagină de Dupuylren(1)
                                                                                             Moartea ducelui de Berry
                                                                                                   (Urmare şi fine)
  I- toate circumstanţele acestea, ducele de Berry lu simplu şi natural. Tot ceea ce zise şi ceia ce făcu in acea noapte, erau dictate din inimă şi din iuspiraţiune. Tot ce făcu eroic lu mai mult in sentimente şi in acţiune, de cât in cuvinte cari fură mereu simple şi nicidecum ambiţioase.
  O singură mişcare de nerăbdare’i scâpă|in timpul lungelor sale suferinţe: privirele sale se orpiră asupra unei persoane care şedea lângă pat, cu un bonet negru pe cap. „Cine este această persoana ?“ zise Prinţul făcând o_ mişcare de spaimă foarte accentuată : spuindu-se numele, el ’şi intoaise privirile şi tăcu.
  lu zadar ne sileam a da Prinţului nişte speranţe ce nu aveam şi pe cari nici dânsu nu le impărtăşea.
(\) După Progresul Medical Bomăn
   Intreţiuându se de pericolul in care se afla ’i zisei pentru a’l asigură, câ de sigrr vâzuse adesea, in tabere şi in arma e persoane care avusese peptul străpuns de un glonţ, sau de o lovitură de spadă şi care cu toate acestea se insânătoşise. Ducele de Angouleme, inţelegându-mi cugetarea, dete căte-va esemple de asemenea vindecări. Un sentiment interior mai forte de cât raţionamentele noastre T oprea sâ primească aceste speranţe.
   Intr’unul din aceste momente el 'mi zise: „Sunt foarte mişcat, d-Ie Dupuytren, de a-tenţiunele şi ingrijirile d-tale; ele ansă nu vor putea sa mâ scape, lovitura mea este mortală, ea a pâtruns pănă la cod, demonstrând neincetat, cu o ctrtâ presciinţă adâncimea şi pericolul rânihsale.
                                                                                                                                      *
   Ducele de Berry, simţind câ i se apropie sfârşitul, voi sâ confieze o taină fratelui sâu. Ducele de Angouleme se aplecă a primi această destăinuire, dar confienţa obicinuită a Prinţului era atât de mare, in cât cu greu lăsă sâ se depărteze persoana pe care o ţinea de mână.
                                                                                                                                    * *
                                                                                                                                      *
   Intensitatea ânsâ a durerilor şi slăbiciunea progresivă a funcţiunelor cordului şi
ale plămânului vulneiat anunţau in destul ca momentul se apropia când acest suflet generos era sâ se deslipească de corpul familiei cu care era unit.
   Acest moment fatal păru accelerat printr’o schimbare de posiţiune a Prinţului: „Intor-ceţi-mâ, zise el, nu pot sta mai mult timp in posiţiunea in care mâ aflu.„ In zadar încercarăm să’l depărtăm de la acest pro-ect, „intorceţi-mâ" fu singurul sâu respuns. Trebui dară să ne supunem. Până aci fusese culcat pe partea cea dreaptă a corpului, posiţiune in care plămânul stăng, fără nici o lesiune şi liber de ori ce compresiune, fusese de ajuns la trebuinţele vieţei. Abia fu aşezat Prinţul pe partea stângă câ câ sângele epanşat in partea cea dreaptă, a-pâsând cu toate greutatea sa plămânul sâ-sâtes, 1 opri de aşi continua funcţiunele sale.
   Auzirănrpe Prinţul articulând cuvintele: „Franţa" şi „Patria" şi imediat după aceasta, facultăţile intelectuale care râmâsese până aci intacte se perdură; pulsul şi respi-raţiunei se micşorară şi slăbiră inti 'un mod progresiv. Propusei de a pune pe Prinţul iarăşi in posiţiunea in care respirase mult timp.
   Temerile cele juste care 'mi fură mani* * festate de mai mulţi din confraţi, ca nu
conţine cuvintele unui bărbat de stat rus. In convorbirea sa cu acel corespondent, omul de stat a zis :
   „Loris-Melicow credea că a nimicit nihilismul şi a împrăştiat partida nihilistă, in realitate insă ambele acestea le-a lăsat moştenire succesorilor sâi. Numa in timpul din urmă sarcina ni s'a uşurat prin ares-tar Wierei Filipowa, care femee a jucat un rol însemnat sub numele de Figuer in procesul pentru asasinarea Ţarului. Wi-era a fost capul comitetului executiv şi e o fiinţa ciudată. Ea e plină de entusiasm pentru ideile sale şi nu ascunde aceasta. Acum a scris in temniţă o mărturisire, ce este o admirabilă lucrare literară. Wiera a voit sâ provoace o rescoalâ militară şi im-preună cu mai mulţi nihilişti a reuşit să căştige pe mulţi oficeri. Insă ştirile despre isbucnirea nihilismului in oştire sunt exagerate şi până acum s’a arestat numai patruzeci oficeri, cei mai mulţi din clasele mai inculte. Din regimentele de gardă nu s’a arestat nici unul pentru nihilism. Arestarea Wierei a fost cea mai grea lovitură pentru nihilişti; legătura lor s’a stricat şi ei s’au împrăştiat in grupuri. Ei n’au mijloace şi deacea recurg la omor şi jaf spre a şi-le procura; dar prin asta se apropie de pieire."
                                                                                                                  Spania.
   In piivinţa vizitei, pe cave o face prinţul de coroană german regelui Alfonso, o depeşă din Paris dă următoarele amănunte iuteresante:  „Aici se împrăştie sgomote
tendenţioase despre călătoria in Spania a prinţului moşt nitor german. Foile spun că prinţul a primit epistole ameninţătoare şi că republicanii vor să T fluere. Ministrul de resboiu spaniol ar fi concediiud pe oficerii regal işti şi Serrano ar fi tmzănd la preşedinţa republicei spaniole. Toate astea stau in contrazicere cu ştirile din Madrid; majoritatea foilor d’acnlo comentează in mod favorabil călătoria prinţului german şi vorbese de primirea strălucită, ce i se prepară. O escadră şi doi adjutanţi regali s’au dus la Barcelona spre a lua d’acolo pe prinţul. Pr. sa regalistă din Madrid atribue calătoriej inportauţa, că prin ea Spania se apropie de cele două puteri centrale eu-ropeup, pe cănd amicii cabmetului actual văd in ea numii un act de etichetă, deoarece cabinetul vrea să păstreze o neutralitate binevoitoare către Franţa şi alte puteri. Din contra, presa republicană regretă, că Germania vrea să atragă pe regele in cercurile sale, căci opinia publică a de-saprobat călătoria regelui in Germania.
   In Portugalia opiniunea publică e neliniştită, fiind temeri că Spania, sub auspi ciele Germaniei, ar putea dobândi Marocul. In acest caz Portugalia şi ar întoarce simpatiile spre Franţa şi prin aceasta s'ar a-măna realizarea uniunii vamale intre Spania şi Portugalia."
                                                     ŞTIRI OFICIALE
   Bacalaureaţii Popescu I. George şi D. Hrisafi se admit in corpul telegrafo-postal ca elevi aspiranţi, pe zioa de când vor începe sei viciul.
   Domnii George Bejulcscu, Mihail Hagi-apopul şi Bucur Pepenel sunt numiţi in posturile vacante de sub-comisari clasa I, pe lângă prefectura poliţiei Capitalei.
                                                                                                                                                                                                                                             — i—11 ■■■> **
cum-va dânsul sâ expire in timpul sforţărilor ce se vor face pentru a T reaşeza pe partea cea dreaptă, mâ opriră a pune in e-secuţiune acest proiect.
   Ne limitarăm a face din acest moment fricţiuni pe inimă, dăndu-i să respire licui-de spirtoase, aromatice şi stimulante, mijloace slabe şi buue a ne amăgi numai durerea.
   Peste puţiu respiraţiunea deveni ne simţită la vedere. Geloşi de a culege cele din urmă semne ale unei vieţe aproape stinsă, cerurăm o oglindă: Regele dvte tabachera sa a căn ea sticlă fu pusă la gură şi la nări.
                                                                                                                                                                                                                      Ea nu fu de loc aburită, răsuflarea ce căutam dispăruse, nepotul lui Ludovic şi
al lui Euric IV numai esista 1...
                                                                                                                                  *
   îndată ce durerea respăndită pe feţele noastre făcu pe Regele să presupue perde-rea, vai! prea mult prevăzută, ce ineercă dânsul şi Franţa, ma iutreabă: „totul este consumat?" După răspunsul meu afirmativ, 'ni zise:
    „Ajută-mă să mâ scol„. Luând atunci braţul meu, Maestatea sa se apropie dopatul Prinţului care expirase; o curiositate religioasă suspendă plânsurile; toate privirile se aţintiră asupra Regelui; toţi aşteptară cu anxietate. Atunci, intinzănd pe obrazul victimei regale o măna tremurăndă

   Domnii Atanasie Ispas şi Dumitru născu, ingineri ordinari clasa III C| fost in funcţiuni la serviciul hidraul numesc la personalul inginerilor şi c torilor, cu retribuţiunea dupe grad.
■ /

Gazeta Tribun alei ^ st
   ~             I
   Afacerea Lambru-Băicoianu.
tr’una din serile trecute, s’a judecat. siliul de desciplină din Ilfov, preşi d. Decan G. Vernescu şi compus dii1 G. Stratylat, G. Meytani Em. Proti cu-Pake, I. Lahovari şi Al Tris»
ţr*
«ii
fi
rerea făcută de d. Lambru jjVasilescu
tru ştergerea din tabloul Ordinului 4, cati a ginerelui sâu, d. Bâicoianu, dit
*
p
torul Creditului funciar urban. Mai piegaţii acestei instituţiuni precum mard numâr de avocaţi asistau !t bateri.
    D. Al. Bâicoianu a avut de apârât dd. P. Grâdişteanu, C. Boerescu şi d. Korne. Cererea d-lui Lambru cu a fost susţinută de D. avocat I. tasiu.
    Toată lumea cunoaşte natura difw lui iscat intre fostul proprietar al ol Dacia şi ginerele sâu ; de aceea nu vc-rui mult asupra lui. Acusaţiunea prjji lâ pe care d. Vasilescu o aduce d-iui coianu este câ, după ce acesta 'l-a sili constitueascâ asupra otelului in ci o ipotecă economicoasă de 450.000 leb sustras in urmă contra-inscrisul care* tata simulaţiuuea actului şi ’i-a pus i zare imobilul pe basa acelei ipoteci. 1 mântui a şi presentat Consiliului ud de hârtie, recunoscut câ este al sâu 4 Bâicoianu, in care acesta cerea socrului: dea înapoi acea eontra-literă, având trebl de dânsa d. Lambru Vasilescu a adăogi vâzându-şe urmărit, a cerut Tribunaim declare nulă inscripţiunea ipotecară, a şi obţinut, şi că, maiutea acestei g a făcut o comunicare ginerelui seu, care ’i soma sâ nu se servească d« (îţi., creanţa fictivă, şi d. Bâicoianu ’i-a fâeâudu’i nebun şi ameninţăndu’l cii ţi
jrii^
ţ >r if ■
rea sub interdicpune.j In sprijinul zii:
sale, petiţionarul a şi presentat somaţiu
pe „verso" căreia să află următoarea dată menţiune :
K
    „Am primit un asemenea ese mplar. intr ânsul coprinse mi se par isvorite d o persoană a căreia sănătate intelectuală} afectată. Cu toate astea, fiind câ aceasfl re a autorului acestei somaţiuni nu es4 claratâ de justiţie, atiag atenţiunea ss pra disposiţiunilor Codului penal, art. 295, 296, ,297 şi 295, rugându l a ci că, daca pânâ in acest m oment, pentru sideraţiuni ce simţul moral al d-sale permite a inţelege, am păs trat tăcerea, faţa tutulor calomniilor, insultelor de tot ul, nu va fi tot astfel şi pentru viitoi

      lilC
dii ki
ni;
l-iu Decembre 1880.
                                                                                                                                                                                                     Se»m
flpi
Al. B&ico
   „Asemenea fapte fiind de natură si tingă demnitatea şi onoarea corpului care face parte ginerele meu, a zis la&il şit d. Vasilescu, me cred dator să cer di
de durere, Regele i iuchise ochii şi voc'i intrerupîâ de suspinuri: »Dormî, j pace, copilul meu," apoi ’i sărută pe fi te, şi, apucând braţul Prinţului ’l adusaU ţinu mult timp la buzele sale.
    La această sceuă patriarcală, espresijjlV. durerei, un moment ţinută, isbucni din ta
părţile cu violenţă. Ea se respăndi diu apartament şi anunţă sfârşitul duc In acest din urmă şi crud moment,;
păru că zăresc d’asupra ducesei de Auâf->si,
                                                                                                                                                                                                  01
leme bnsturile lui Ludovic al XVI SD
Măriei Autoaueta. N’am putut să veas.i mai târziu, dacă, in realitate, aceste bl turi erau acolo, sau că i magi naţiunea m preocupată ’i asociase la această sceuă [f{. durere.
   Scenele sfâşiitoare ale aoestei nopţi : un secol nu erau sfârşite. După ce <» cele din urmă imbrâţişări nepotului H Regele voi sâ smulgă pe desolata sa fw»r lie dintr’un loo unde numai putea să aii de căt dureri ţâră consolaţiuui şi fără sp1 ranţe, şi pentru aceasta el dete semnal' de pleoare pornind el insuşi; lie-care d membri augustei şi nenorocitei familii)« dând invitaţiunei şi esemplului şefului set se retrăgea după ce’şi luau ultimul adio 0 la ducele.
   Singură ducesa de Berry, ataşată
,ă iu"■"


•fi,
if
a., lui din tabloul avocaţilor districtului
   ■iridişteanu, căruia ’i s'a dat in urmă iul, a vorbit aproape doue oro. Ono-avocat a stăruit mai ăntâiu asupra liiei de competinţă, dacă adică Consiliul jiiplină avea cădereade a se pronunţa i unor fapte, ori-cari ar li ele, lăcute Băicoianu ca particular, eară nu ca fj al Baroului. Intrănd apoi iu esa-i‘ea capetelor de acusaţiune, d-sa a că-,a demonstreze că actul simulat a fost put de d. Lambru Vasilescu şi de cum-sâu, d. Tlieodor Iconomu, subdirec-Creditului urban, fără intervenirea Băicoianu ; că acesta a fost in reali-neditor al socrului sâu pentru suma >0,000 lei şi că nici o dată n’a inţe-se servească de ipoteca economicoa-;e suma ce avea să ia : că, in fine, a scie despre ce lei de contra-literă e e oare ce petecul de liărtie menţio-ie noi mai sus nu dă nici o indicaţiu-imurită in această privinţă, am vorbit intr adins de unele incideu-^trecute intre d. Lambru şi apărarea, voim să remăuem Jn rolul strict de 'rari.
  ies ce putem constata este că desba-au lăsat asupra publicului o penibilă edune.
  idinţa a lost ridicată la miezul nopţei.
                                                                                                                                                                                                                                                                (Dreptul)
nu nu nici un edificiu măreţ al Ortodoxiei, care este religiunea dominantă a
         Tribunalul Dorohoi
  «atât la pudoare. — V. Scbiopu este m lără suflet; pe la inceputul anului a-iia, neputendu’şi înfrâna bestiala-i poftă, ntat la pudoarea unei copile, escoperit fiind, a fost incarcerat.
    27 octombrie, el a fost judecat de Tri-ialul Dorohoiu, care ’l-a condamnat la an inchisoare şi la despăgubiri către par-civilăi.
  'orturi. — La 25 Octomvrie s’a jude-acţiunea privitoare pe Al. Glierasim, adjutot de primar al comunei Dersca Dorohoiu Simion Huşiea şi Grămiştea-mculpaţi că, in cualitate de funcţiona-oblici, in instrucţiunea unui cas de furt. întrebuinţat şi ordonat torturi asupra a săteni.
Tribunalul, spune „Adevărul," făcând a-ţiunea art. 150 combinat cu art. 60 pen. a condamnat pe toţi inculpaţii la fiiaoare şi la amendă.
[Aceste condamnaţiuni credem că vorser-ca esemple pentru toţi acei funcţionari i abusează intr’un mod neruşinat de po-unea lor.
!6e sperăm că incetul cu incetul, va dis |> ea barbarul obiceiu ce au mai toţi funerarii inferiori de a uza de torturi şi bă-or de căte ori au a constata câte un fapt llnal.
  Y1SITA LA CATEDRALA
l\Poporul face următoarea descriere Jjieresantă:
jjjAm fost şi am remas singurii dintre jur l.işti, caii am exprimat pa faciă regrete că s a di.t cuncuisul ttomăullor, pen lâdlcarea unei catedrale catolice jjpi aia ţeiei, pană când Romanii
                                                                                                                                                                                                                                                                 iu
                                                                                                                                                                                                                                                               lnca
|i. cel mai mare la rămăşiţele soţului său usâ a le pârăm Cei cari o iuconjurau jiturseră la intervenţia Majestăţi sale.
„Nu, nu ’l voiu părăsi nici-odată«, <JIce iuorucita Princesâ cu accentul celei mai rotunde desperări, adâogăud: „Ei bme leă meforţaţi să pârâte acest loc, vede »r că voesc să mă reîntorc iu Gccilia I „ha uu auzise,— cănd voi bea ast-lei—/o Ita hianţei care împărtăşea durerea şi spe anţele sa.e, dar, cedând atunci auturităţe mai mult mcă exhoitaţiuuiiOi niuuarhu ai, ea fu luută din apaitament de U. D i-'ugun şi Barun şi lu dusă aproape ieşi [artă ln tră. uia sa şi condusă de doctorul l'sron la Eiveeu; aci dansa se dete cu totul sfei mai crude dureri. Prin tu şi priucesele emiliei regale o însoţiră şi o urmară de |jroape. hegele plecă cel din urmă.
Fine.
H. Dac..
II
Statului nostru.
   Am combătut asemenea, împreună cu căte-va organe ale oposiţiuuii, mijloacele ce s’a dat, de către guvernul Statului Rornăn, monseniorului Paoli, ca din Episcop al Ni-copolei, care petrecea aici numai ca simplu visitator, să ’şi aşeze in Bucuresci scaun Archiepiscopal, alăturea cu Primatul reli-giunii noastre ortodoxe şi in concurenţă cu dîusul.
   Personal mente insă suntem datori să ne nciiuâm cu respect înaintea meritelor desfăşurate de monseniorul Paoli şi să-l dăm esemplu totor acelora cari ar ţine la onoarea de a fi utili patriei şi credinţei lor religioase.
   Zelul şi inteligenţa cu care acest inalt prelat conduce afacerile bisericei iucredin ate lui, au dus la resultate cari acuma fac admiraţia totora.
   Catedrala a luat forma finală, şi poate că pană la Crăciunul catolicilor ea va li gata, aşa acum, cu nascerea Domnului, să iuceapă serviciul regulat in acest nuou locaş dumnezeesc.
   De indati ce lucrarea a intrat in această din urmă faşă, intrarea nu s’a mai lăsat vraisce.         .
   Te iutimpiuă aci un călugăr jesuit, foar-ainabil, care trage la o parte o bară ce este in legătură cu o masă, pe care o cutiă mare de tinichea asceaptă obulul, şi îţi face loc să intri.
   E bucuros aţi da ori-ce explicaţii, daca le ceri; daca nu, îţi arată cu mana că ai libertatea a te uita preste tot; dar te pândeşte la eşire, şi nu te scapă din vedere.
   Spre a mărturi adevărul interiorul e măreţ şi iucăutător.
   Din păreţii laterali, rădicaţi păuă la înălţimea de vre o 10 metri, se iutiude acoperişul in stil gotic, formând bolta ogivală. Coloane măreţe de marmură cu capitelul roman-gotic, formează duoă şire cari desparte laturele de mijlocul bisericei. Fundul ei este rotund angulat şi cu repre-sentaţiuni religioase, luorate in frescuri.
   Aci se va aşeza altarul, in coloane ia-răş de marmoră fiuă, adusă diu Italia lucrată gata, şi d'asupra căruia plafondul e făcut iu asemănarea boitei ceresci instelate.
   Plafondul, pe întinderea intrengă atăt a mijlocului căt şi a laturelor, este de lemn lucrat in ciubuce, şi picturat cu un fel de composiţie de uiein, pe care o variază minunat de bine linii sau pucte aurite,
   Brăul este de un desen eschis nuanţat cu foarte buu gust in coloarea peruselei.
   Ferestrele au geamuri picturate in geuul Durer şi represeută diferiţi sănţi. Itoseta diu frontispiciul bisericei, având acelaş fel de geamuri cu representaţiuui religioase, face uu efect frapant.
   Iată ce se vede păuă acum.
   Plauul lucrat de un architect dela Vieua se execută cu punctualitate, sub direcţia d-lui Benech, architect foarte bine reputat la noi, şi sub supravegh ea imediată a in-suşi monseniorului Paoli,—au<)i Prea Sănte p imat Oitodox... a insuşi arhiepiscopului Catolic,—care cu o ardoare demnă de toată lauda urmăresce zi cu zi, pas cu pas, lucrarea şi dă impulsiunea cuvenită.
   La eşire, precum spuserâm, călugărul jesuit ne aborda, salutămi:
   — Daţi ce'a, domnule, pentru biserică?
   Dar o admirasem prea mult, o găsisem prea frumoasă şi prea umilitoare pentru simţinuăntul nostru naţional şi ortodox’ pentru ca să putem re-punde cu inima deschisă la acea.-tă invitare.
   Cu un simţimănt de gelosiă prefăcută resp unserăm:
   —Altă-dată, părinte; me ei taţi că acum nu sum preparat.
                                    N.  B.
sari şi ca la 50 de servitori, urinaţi in line de 16 căruţe cu bagaj.
   Căteva zile mai tărziu a fost trimis un fiu al Emirului cu mai mulţi Bei să felicite pe generalul Cernaiewin Samarkand de buna sosire. Ca in toţi anii, s a trimis ş la Bokhara o misiune rusească, ducând o sabie de onoare Emirului, do curând recunoscut din partea Ţarului.
                                                     ŞTIRI TEATRALE
                                                         eooijki
  Emirul diu Bokliara, intorcându-se de li reşedinţa sa de vară, a intrat nu de mult in capitala ţârii. „Herold" descrie a-ctst alaiu ast-fel : Intrarea s a făcut dimineaţa la 6 Octomvrie ; deşi asupra venirii sale se păstrase un secret mare, totuşi se adunase o mulţime de lume. Erau in stradă şi patru diu cei 11 ruşi, cari locuesc in oraş şi singurul germau, care trăeşte in acest Chanat. Iu fruntea procesiunii veneau călăreţi, purtând diferite lucruri ale Emirului ; unul ţinea un scaun de uiătesâ roşie, pe care şade Emirul cănd descăleca. Urmau 20 persoane din suită, in mantale multicolore de catifea şi mâtasă. După zece minute anunţă un sgomot grozav apropierea a trei bărbaţi, cari căntau sau mai corect, sbierau cântări religioase la urechile domnitorului. Emirul, călare pe o capă albă arabă avea o manta de mătase, lucrată cu aur şi un turban galben. Alături mergeau servitorii, respingând pe poporul, care fă cea temenele cu măiuele pe piept. Trecând pe lungă cei patru ruşi, Emirul ’i salută dând din cap. In urma lui veneau fruntaşii. sietnicii şi doi fii ai lui, apoi două tunuri trase de patru cai, un convotu de rnă-
   Doui Sergenţi, marele succes la Teatrul Dacia, jucată pentru a 14-a oară, se va da din nou in beneficiul d-lui Hagiescu, jouia viitoare 3 Noembrie.
   Marţi seara, la Teatrul Naţional, se va represinta: Supliciul unei femei şi Domnu Chouflturi.
                                                                                                                                                                                                                                                                   Cor.
                                                 FAPTE DIVERSE
    Asasinatul diu lunca Nazirului (jud. Brăila).—Am arătat cum lăutarul Stan Codol-bau a fost luat cu birja do doi indivizi necunoscuţi, sub pretext d’a cănta unuia dintr’âuşii la nuntă, şi cum pe drum a fost omorot şi prădat de bani şi obiecte. Am arătat asemenea cum la primele cercetări făcute de D. Procuror in localitate nu s’a putut descoperi de căt numele unuia din asasini Bucur Leonţescu, şi cum ei au dispărut fără a li so putea da da urmă, luând cu dânşii chiar şi inelul ce victima purta tot-dauna in deget. Dupâ căte este „Dunărea" informata, D. jţJude Instructor, înaintea căruia so găseşte astâ-zi pendinte afacerea, a reuşit să descopere şi pe a doilea asasin: el se numeşte Gheorghe Badea, este de fel din cătunul Oatanele judeţul Argeş, a vândut mai nainte gaz in Bucureşti, pe timpul Moşilor a jucat intr’o trupă de căluşari, a stat in Brăila in gazdă la cârciumăreasa Maria Ghibălden, şi din ziua de 1 Octomvrie, cănd a avut loc crima, a dispărut. Se crede insă că asasinii nu se vor mai putea incă mult timp sustrage de la urmăririle justiţiei, fiind că D. Jude Instructor s’a pus pe urinele lor.
    Parchetul de Ilfov a reuşit chiar a pune măna pe un anume Gheorghe Badea, unul din asasini.
    Copil mâncat de căini. — Niculae Stanciu din comuna Măraşeşti, judeţul Put-na, a găsit in grădina sa un copil mort mâncat jumătate de căini. Se presupune a fi lepădat de ver-o fată care a voit să tăi-nuiască naşterea lui.
    Poliţia judiciară urmăresce pe autoru crimei.
    Profanarea mormintelor. — In comuna Fiţioneşti, judeţul PutDa s’a ^desgro-pat din cimitir reposatul Nicolae Măinescu căruia s’a tăiat şi luat o mană. Autorii acestui fapt nefind cunoscuţi, poliţia locală se află in urmărire.
Suprare.—In zioa de 6 Octombre, Ioana, soţia lui Yasile Nicolae diu comuna Letca-Nouâ, judeţul Vlaşca, impreună cu fica sa Dobra de 4 ani şi cu fiul seu Ioan de 10 ani, săpănd pămăut diutr’o groapă pentru spoitul casei, s’a surpat malul apucăud de desubtpe muma şi pe fată; muma insa. fiind ajutata de fiul seu, a putut scăpa; iar fata a fost scoasă fără viaţă.
    Copil ars. —In zioa de 20 Octombre, locuitorul Barbu Gunţu din comuna Poiana P eniţa, judeţul Dolj, aflându-se in culesul porumbului, a lăsat in covercă pe uu copil al seu iu etate de 4 aui adormit. Pe căud numitul locuitor impreuuă cu soţia sa şi alţi locuitori semănau un loc cu grău, de o dată au văzut coverca iu loc şi dăud fuga cu toţii, au scos copilul mort şi cnrbonisat
    Din cercetările urinaie, s’a cousta’.at că coverca s’a aprins dela focul, ce părinţii copilului aprinsese in uşa ei inaiute de a pleca la semănat şi, cănd au plecat, de şi i’au acoperit, se vede insă că mai rămăsese vro uu cărbune dela care s’au aprins foile de porumb din prejur şi in urmă, coverca.
    Urmările beţiei.—Iu zioa de 21 Octombre, locuitorul Vasile Savu diu comuna P'ăntăua-Mare, judeţul Suceava, ducăudu-s* cu alţi locuitori la Do basca să aducă viu, pe cănd se inapoea sp e oraşul Fălticeni, baud viu peste măsură, a picat jos din car şi călcăadu’l roatele, a murit; caşul s’a constatat şi s’a înaintat parchetului.
                                                                                      Atheneul romăn
   Domni membri ai Atheneului sunt invitaţi a se intruni in şedinţă generală la 3 Noembrie la orele 8 şijum. seara in sala Atheneului fiind la ordinea zilei :
   1.   Chestiunea construirii biblioteeei şi ediliciului Atheneului.
   2.   Citirea unui memoriu de către D. C. Esarcu.
   3.   Stabilirea programului conferinţelor pe anul 1883—84.
   4. Propunerea de noi membri.
   Preşedinte C. Esarcu.
                                                                                                                                                                             Secretar Gr. N. Mano.
                                                                                                   Expoziţia Cooperatorilor
   Cu incepere de mercuri 2 noembrie 188 3 preţul intrărei la Exposiţie va fi de 50 bani in toate zilele. Preţul tombolei va fi 50 bani numârul.
   Joi 3 noemvrie, mare serbare :
   1. Bara fixă esecutată de gimnasticii r mâni Alexandru Butaş, Traian Lupu şi alţ 2. Prăjina tremurândă sau „alb şi negru cu 2 premii in bani şi obiecte ; 3. Intre-ceroa in saci esecutată de 20 conourenţi cu 2 premii in bani şi 3 in obecte (mare succes) ; 4. întrecerea musicelor ! ! I 5. Mu-sica militară şi lăutari.
   Duminicele şi joile petreceri noui.
   Pentru asemenea petreceri nu se va mai percepe nimic osebit.
   Expositia va fi deschisă in toate zilele de la ora 8 dimineaţa pănă la 5 ore seara.
                                                                                                   Exposiţiunea de Electrictate din Yiena
                                                                                                                 (Urmare)
   Credeam că s’a abătut dela datoriile sale.
   Ultimul obiect de rând, dar nu şi iu importanţă, pe care mai rămâne să meu ţionăm aci, este transmisiunea paterei şi a mişcărei la di tauţă. Aplicaţiuuile oe acest fel sunt foarte numeroase in localui exposiţinnei şi impregmrul ei; cele mai principale exemple de transmisiune sunt:
   a)    Un atelier mecanic complet de Heil-man Ducommun din Muehlhausen. U lo-comobilă de 50 cai mişcă opt dinamoma chine Gramme, cari dau curentul lor la alte două dinamomachine tot Gramme, ce se află in pavilion cu atelier. Aceste din urmă duuă dinamomachine se invârtesc priu acţiunea curentului electric şi pun in mişcare atelierul intreg.
   b)    O transmisiune^e vagoane pe o coardă de fer, intimă la o Înălţime maximum de 18 rnetre, servesce pentru a transporta cărbunii necesari pentru motorii ou aburi, de la depositul de cărbuni ce se află la o distanţă de 170 metre. Transportul vagoanelor se face prin mişcarea circulară a coardei. Pentru aceasta uu mutor cu vapori mişcă o machină Gramme de 4 cai, aceasta îşi dă curentul electric unei a doua ma-chine indentice care intrănd in mişcare prin acţiunea electricităţei invărtesce coarda cu vagoane.
   c)    Iu mijlocul rotundei este un ba9in şi o făntănă, de uude ţăsnesce apa la înălţime de 9 sau 10 metre. Două machiue Gramme colosale, de o putere de 40 cai fie-care, din cari una se află lângă basin, iar cea altă la galeria madonelor, procură puterea necesară ca să funcţioneze pompa care aspiră apa acelei făntăui şi o ridică la iuălţimea de 10 metri. Una diu aceste machiue este invărtită de către uu motor cu aburi, produee electricitatea şi o transmite prin două cabluri l.i a doua machină Gramme cea de lângă basin; impreună cu electricitatea îi transmite insă şi puterea necesară ca să pună iu lucrare pompa ş să asvărle apa in sus. Trebue să adăugăm că cascada prudusă priu această lântână este luminată prin vre-o 10 Jămpi Iabloc-hkuff, cari dau o lumină inconstantă şi variabilă in colori.
   d)    In fine o a patra transmisiune de putere şi mişcare la distanţă, aceea care a interesat publicul mai mult, o găsim in uamwayul electric al lui Siemens din Berlin. Acest tramwuy are o lungime de un kilometru şi jumătate şi este percurs in rei miuute, ceea ce dă o iuţeală efectivă te 30 kilometră pe oră. Trenul se compu-Je din unu, două şi acum la urmă trei vagoane, transportând la fie-care cursă 30 60, re.pectiv SO p rsoane. Duuă dinamomachine de dimensiuni respectabile, sistam Biemeus, aşezate iu galeria machinelor ş mişcato de uu motor cu vapori de 50 cai
jau curentul electric, care este condus prin jouă cabluri la şinele tramvayului şi de aci prin roatele lui la dinamomachiuele a-ş(.zete in mijlocul vagoanelor; aceste ma-chiue sunt puse atunci, prin acţiunea elec-trjcitâţei, in mişcare de rotaţiune, pe care o comunică printr’o transmisiune cuvenită la roatele vagoanelor.
                            (Va urma)
                                                                                            Consiliul de Administraţie al Societăţei Eucţionarilor publici
  Toţi d-nii Societari aflaţi in intârziere cu plata cotisaţiunilor lunare, sunt rugaţi a şi le achita cât de curând la casa societate! din Strada Cultei No. 38 in toate zilele de la orele 8 — aute meridiane şi de |a 4—6 post meridiane, căci contrariu se va aplica disposiţiunile art: 17 alin. a. din statute.
                     1883 Octombre 28 Preşedinte: Dlmitrie Ghica
                                                                                      NOTIŢE JBiBLlOuRAElCE
   A apărut şi partea a doua diu veoria Verbului după fraţii Bes-herelle deîN. Droc-Dîirciauu, direc-.cr al gimnaziului dur Giurgiu, in editura tipografiei iV. Miulescu.
   De vânzare la librăriile : fraţii Ioa-niţiu, Lipscani şi Şelari, Socec et G-ie Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Eomăn. — Depositul general la tipografla-editoare N. ALue[scu, Calea Victoriei No. 32.
                                                                                                                          A n u u o i u.
   La magazinul de prgintârie, de pe calea Moşilor No. 157, se află de vânzare cu preţuri foarte moderate :
   Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţă, linguriţe, coşnicioare, zarfuri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint.
   Se primesc comande relative la această ramură, precum âncâ a se auri, a se ar-giuta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios.
                              M. Miulescu.
                                                         CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                                          TOMA TACIU
                 No. 60. Strada Lipscani. No .  60.      
                    Pe siua de l noembre 1883.           
                                       •jliUJp. t unu    
5olo Renta Amortisibiiâ. . .              a2--- 29       
5"|o Kenta Komâna Perpetuă ,              aui;2     aiş. 
o*(,j0 Ubliguţiuiii de stat. „ .         i>o 1,   y7 --- 
00(0 Oblig. Căilor f. Horn. regale      I0'l‘l2     1U30 
5o/o , Momcipale . .                       B3‘n      84- 
10 fr. 9 Casei Pensiunilor 300 1.       i32 ---          
ăolo Scrisuri fuuciaru rurale. .           allh    9 3‘L 
7ojo ., Scrisuri Kurale..              .Ozi       ju3i/t 
5o[0 Scrisuri lonciare urbane . .                 8i5-/2 
ou[Q > > »                               :*.v o    9s--- 
7o[0 » > >                               UL ---  ]U3 --- 
impr. cu prime Buc. (20 1 b.)            33 ---     33 - 
Ac[ii i) in cei Naţionale Koiuaut-2501     133u  1345--- 
» » Soc. cred. mob. rom. 2<30 1.          ■M---     202- 
» » » Rom. de construcţii 5001.            c3S-    •242- 
> , » Je Asig. Dacia-Kom 300 I.         434 --- <j58 --- 
> > > > > Naţionale 200 1.              274 ---    2îti~ 
                                                         
                                                         
                                                         
               Diverse                                   
Aur contra argint. . . .                    2S5      26u 
> > Bilete de Banque                        235      3d6 
Fiorini valoare Austriaca. . . .           2 IU    2 l'a 
Mărci germaue.......                        123      121 
Bancnote trancose. ... .               99         100i;> 
       MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şi urechi
                                                                             tratează printr’o artă speciala.
                                                                                                                                                    D-ru |. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondar in Yiena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Cousultaţiuni do la 3—5 ore p. m. Strada Deeebal N. 20 ţindosul Bâraţiei)
                                                                                                                                                                                           n‘ CLnermia*.
■i^snA- c<rrru&a, tuJc. cu. -ju.cce£
knÂsrt. Lrtv4ije.£i^Lrv4rx*.tA, -Z.C-
-au. Lx.trx. a. \/fciu±£ua. Jitawdi
  O .        ă             ^        ‘
\Son*qiAA.ti.L Cei/t/CcCcc Sa*t***
                                                                                                                                                                                                  Coiox. ecţîxs.
TIMPUL
                                                                                                                                            &
                                                                                                                                            $
                                                                                                                                                                             ’ >£ #
                                                                                                                                                                                     # #
                                                                                                                                            H*
_W IPSOS DE CAM FINA sOl.--.- ■■■■ *■- '■ •
   CEA MAI BUNA. MAI FRUMOASA. *   - es «ic „ r^ssRssswr* .*.
                                                                                              MAI SOLIDA Si MAI EFTINA
                  TENCUIALA PENTRU CASE             ^
                  Mitre deposit la U-uii F. Br.izzesi & Oie.
                                                                    Calea Victoriei 55
                                                                                                                                               S
*                                                  8
u                                                  #
*                                                  #
#** *************** *** ** W *****
JOSEPH SÂNDROVITZ
                                   3UOUBESC
                                16. —CALEA VICTORIEI — 16.
IN RATE LUNARE
Se
        vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sir.trm american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piaue vec-bi iu schimb, comandele se primesc din toate pro-viuriele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun accrleur şi facteur de piano.

IN RATE LUNARE
--ar-r
                                                                                                                                              MALADII
                                                                                                                                                 Vindecare
                                                                                                                                                                                                       CONTAGlâSE ■
                  sicură şl râpide
  CAi’SL LELC-MO riIES Approbate de Academia de Medicina aud remed.ui cel mai efficacecontra acestor maladii. 40 aurii de succease necurmatele au dat uă unmeDsa reputat,un- şi au dat nascere la ai mulţime de contrafaceri de cari trebue a se Dai .
„ Ad»*verat ele clipsule-mothes port pe etîquettă.timbrul In albastru al Statului Francez ca garanţie a marcel ndstre de fabrică, şj sunt închise în cutii de uă formă speciala al căror model redus’l dam mai ffios.
                                                                                                                                                                                          UIPOHTAIVT. — Nu trebuescpriimite decăt
ereve&tit^^nmbr ulîn albastru ce represimam mai gios. — ^ jn ţpţe Pharmaciele.
j.vdCjă.a-AASxTsrxj
           DE
                                                                                                                                                            Tfltrnl Naţional Bucureşti
COLONIALE SI DELICATESE
                                              D. G, MOCIAN
     VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL
     Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importai de la cele mai bune case următoarele Beuturi (ine.
   Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de Ia Martiniquo. Banane de la'Bayona Benedictin-Bitter de China ant-ifebric. Biter din via Brovidenzei an ti Coleric. Chartreuz. alb. galbin. si Yerde de la grand Chartreuz Francia. I nraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimand Fockin Pipermlnt. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia Uognac Yieux, Cognac fin chanipagne, din Cognac. Liquernri tot telul de gusturi de la Mărie BrisarI, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Puncli in Cognac Rlium şi in Kirscli. Şliboviţă de Banat.
                                                                                      VINURI STREINE Şl INDIGENE.
   Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria^Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti, Drăgăsani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, servi-
ciul const» as.
Ou stima, D. G. MOCIANU.
lî^SliSTCELE MAI BDJiE DIN UMB^
daile
A se feri
   de
Imitaţii
Garanţâ sigură dată|j inscris. [j
 Orf tv SINGER C2 poarli marco [aţină de cusut new-york. de sus a
 o !.’•                Fabricai.
r». NdIDLINGER, A^ent general
                       MAS IN ELE DE ClîSBt ORIGINALE
                           A I Ii I
SINGER
rttANcf
l DEPOSIT S
   ItexulLă clin ■ l ■ ntcjle fa-ciîtcîn spila’clv iliti l’aris, Londra, etc., ci
Drageelesi Siropul DcpuratÎ7
   al DOCTORULUI GBERT sunt cel mai bun, col mai nctif şi cel mai economic dintlepu-ruiivele cunoscute.
   Drageolo, din causa micso-rimcl lor sunt plăcute şi corn-modo tle întrebuinţat. Fiâ caro Dragea fac o căt uă giu-metate lingură dc Sirop.______
FARMACIELE <&*
-i, „io
ni©
pografia A. Miute. cu uda Theatridui Boşul.
O 03 > O <—>
2
"o
c___
c/"n
"u.
05
O)
GO
CC
"73
03
K. ..
csi
d
2:
ro
cn
”T
Cu
O
m
CD
CD
O
                                                           MARELE MAG ASIN
LA CAVALERUL DE I
p«
j
CĂILE FERATE ROMÂNE
                                                                                  IiUOUKESCI 6 : strada vestei 6,
                                                                             (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF)
                                                                                  SECŢIA MEDICALE
,| 1. Hydrotherapia, 2 Fdleetrizare, 8.
StOrthopi-die, 4. Gimnastică Medicale, 5 ILlnhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-jjţviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-t cale.
                                                                                  SECŢIA HIGIENICl
   1 Bae abur . .   .... 3.—
jj 1 bae de puunâ cu şi fără duşi lei 2,50[
"  1...............ciment pentru
     medicamente..........2. —
   1 duşă rece sistematică . . „ 1,50]
  BAI DE ABUR
                                                                                        ŞI DE
                                                                                      PUTINA
   NOTV. 1. Băile de abur suni deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa păn la 7 seara.
   2. Pentru Dame, insă, băile de abur o [data pe săpten 'inâ Vinerea, la 6 oro dimineaţa până l.i 1 post meridiane. Presurile a ti-cţia medicala eonforn 1                     Direcţia
             ■■BUBUam
                                                                                                                                     PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu iucepGreLde la 20 Maiu 1883.
   La ploeşti, Buzău, R-Sărit, Focşani, Mărâşeşt. Bacău, Roman, laşi, Calaţi şi Brăila (tren ac-cf-lerat) io ore 45 minute seara.
   fja Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buzău, K-Săraţ, Focşani, Marfigtgti, Brăila, Galaţi, (tren de per-Boane) 8 ore dimineaţa.
   La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore diminmiţa.
   La Ploeşt', Sinaia Predeal Ţtm accelerai) şi de la Ploeşti cu trenul mixt U Buzeu, R-Sărat, Focşmi, Mirăşeşti 5 ore ?U in. d. m
   La Piteşti, Slatina, Craiova, L-Sevtr n, Vârcio rova 3 oro 15 minut. d. a. (trenul fulger) y orc dini. (trenul accel r.itj 4 ore 30 ui. (iret d : persoane.)
                                                                                                                                                                                                                                                                 La Giurgiu 5 ore 15 mm. iliin. ('renul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) o orc ld mi . d. a.
(tren mi.\t).
                                                                                                                                              SOSIREA TRENURI..UR
I)e la iaşi, Roman, brăila, Gal..ţi. Bacău, Mă răgeşti R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul acct-Urat) 5 ui ti di iu-
Do la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trena! de persoane) 4 or« i5 m. d. a.
De la Măiăş»şti, Foeş-.ni, R-Sâr.U, Pmzeu, Ploeşt' (Pr.dMil, Sinaia. 10 ore scara (tren mut).
De ia Predeal, Sinaia, Ploeşti (trei ul de plăcere) 11 ore 15 inin noapte.
De la red ■ 1, Sinaia. Plurşti (trenu accelerat) 12 i'- 30 u-in. iimeaz1.
   ]>e la Peren.rova, 4 -S v.rin, Craiova, Slatina, Pi-Lşii t ore 45 inin. (trenul fulger) 7 ore 50 min. Seara (trenul aceplcrut 11 ore 2O min i nainte de nuieizi (tren de persoane)
Do Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO <n dimineaţă (tren de p-rsoane) 9 ore 15 m r Svara (trenul mixt),
INS1ITUTU MEDICAL
 Bulele GATULUf YOCI SI SBBlj
                                             PASTILELE
iDETHAITi
           CU SAREA LUI BERTHOLET J Recomandate contra Boalelor gâtului, aiigine, extincţinnilc vocii, ulceraţiunilc gurri, irita-ţiunile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercuriului, şi specialmento d-lor magistraţi j predicatori, profesori, cântăreţi spre a aci li ta emisiunea vocii.
   Ad DETH vN, farmacist, Fanlu St-Donis | 90 Paris şi principalele farmacii din Franţa ţ şi străinătate, A cere semnătura Adli. DETHAN Preţ franco 2 fr
« ms m mama. m                       . m
   Anunţăm pe onor. Public şi distinsa noastifi clientelă, că pen ? sesonul de toamnă, am primit din propria noastră fabricaţiune uu colosal asortiment de haine pentru bărbaţi şi băeţi, astfel că onor,.' visitatori va avea de admirat o adevărată exposiţimie de haine, atât1 prin variate e şi modernele desenuri ale etofelor, căt şi de eleganţa confecţiunei.
                               Cavalerul de mode
                                                              INTERNATUL DE BĂIEŢI
                                                                      AL D-HT
Ileliade Radulescu
siti at in localitatea cea mal săr.e-tiîpă ; în grădina Heliade, piaţ; Moşilor, primesce orî-când elevi Stu-diele se fac după metodele o*’o mai ţiune şi confcrm programelor scolc-Jor publice, unde elevii ace tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea ori-qine controla pro-srescle ce se vor face. Limba Iran-cesă şi germană sunt obligatorii.
 COSTUME NAŢIONALE
pentru bărbaţi, femei .şi copii, precuij şi fel de fel de mărfii turcea^ciffl se vinde cu preţuri foarte moderatei de d. IIic lliopol, in gangul din faţ| al Teatrului Bossel.
1 elitra reumatismelor, ca tarelor, ţoU f*V" rerilor, rănilor, bătţitun'lor ia piri^S, r ftisiirilooetf'. !»epos:t (enti^al la rţ| ris, rue Neave-St.-Merri. 40, şi 'S toate l’ariaaciele.
                                                                                                                                                                                                                                                     Xf*dalia Şocat jii Sciintâlor Induttria
            l* din Parii.
   DESTUI PERU ALBII
                                                                                                                                    Melanogen
                                                                                                                                 Tittclura e<ta ma< buni a Iul
                                                                                                                                                                                                                                                                DIOOUKMARE Atn6, Chimist
                                                                                                                                    ROLEN (Erauoi*)
            Pântru a vopal p* dată ia tofct masoiele, p§rul ■i barba . fără primejdie pentru pela si fără necl un mir©9. — Acostă tinoturâ este «njieriori tvtor oelor ini^ehu ntate pena adi.
                                                                                                                             Se gătttee In idie cotele cele bune de Parfumeris.
1
j