ANUL AL VIII —No. 24 0 [,ŢI 1 NOEMBRE 1883 Administraţia, Calen "Victoriei I^i*. JONAMENTELE ţar», p'1 an . pe ti luni. pe 3 Inul. atate pe an . ■10 M 22 lei 12 lei 60 lei priimeec la Administraţie. r~m' H MB JL ■^pwwr* <«■ BP jRf u tiilă 10 bani nnmărn iete 15 bani nnni&rn M PALEOLOGII REDACŢIA, STRADA STIRBEl-VODA Nr. 2. S U M V R I u \ de fond. IniorpelaţU Stolojan. irafico. itru-Reporic*. Cor. r ţi v 'relcorm.milIni : #\ fXril supărare: Piperuş. >ntois^‘ la Stainbul feerie autentici (Ursi răi uitate. Jiul Mitropoliei : Un Spectator. !L ibunalelor : D. R. i rse : Spicuitor. Vie electricitate clin Viena : Km. Bacaloglu îr r e : Cor. *nl Sosii, 31 Octombre 1883 unsul ce primul-mi nistru a eriştilor sSi, alaltil-ieri săm-e mare însemnătate politică, istorică, fiind că d. Ion Bră-•lăcendu-i a aduce mărturii eni morţi, face vrând nevrend ă. iceea nu intrăm de-o-cam-dată isa lui, ci ne reservăm a’l cri-tpă ce ’1 vom fi aprofundat, ţi vom da aci o relaţiune suc-■spre interpelaţie şi despre ti-ei. pelator ca şi interpelat, îşi dau p respingă ori-ce idee despre bilă înţelegere intre denşii; ■o «acestea, primul-ministru nu fl se ferească de a mărfuri că, ■Simte de a-şi anunţa interpelau privinţa mergerii sale la ţ -şi la Lastein, d. Stolojan l’a despre intenţiunea sa şi im-|ă au convenit despre punctele (putu a fi atinse, dar, un lucru sigur este că slarea Stolojan este afacere de tu, de „intreabă-mâ ca să pot «Jt cine insă, şi pentru a cui , se simţia trebuinţă de către li de a-şi face declarajiunea po-j sale exterioare ? t bună seamă că nici pentru na-niei pentru liniştea ei nu sar urat acela care ’şi-a pus toate e şi a întrebuinţat toate mie. neleale şi mutale, de a o ichia şi de a-i hrăpi dreptul de il. şi care de altă parte intr'a esocoteşte naţiunea in căt cro jclin propria sa autoritate ori-ce ă, fără să voiască a şti de o-lea ei. sine se înţelege că această dc-iţiune a primului nostru ministru o cerinţă din afară, a fost o fltiuno de a se adeveri de la Buri deelaraţiunea făcută de către şiarul austriac la Viena, t luat angajament la Viena-Be|'-steiu. de către guvernul Bo-ttb'ătiiiuu, de a servi cu credinţă liselor politicei germane ; deci, i o confirmare a acestui an-ent, treimia să se presmte Buy-inaintea Cainerişiilor sei, in li-tu politicei germane, şi să se i cu umiiiuţă a Adică batista fimal să-i cază din mână crudul 4 I da; e cumplit stăpânul când ’ pe valet că se leagănă pe n-tC orgoliului pană a-şi uita cornii '-■aucelaria austriacă poate din a- cest punct de vedere n’a lăsat să se păuneze ca om liber, acest prim mi-nistru-valet, om al tutor politicelor, care trece de la un stăpân la altul, dupe cum se schimbă vânturile po liticci străine ; si l'a obligat să facă act de supunere, ca să-şi plătească onoarea cc i se acordă de a sta in fruntea unui Stat. „Suntem pentru pace, a declarat primul-ministru Ion' Brîltianu, şi oricine va provoca resboiul, sau va face invasiune, vom fi inamicii lai.“ Acesta fiind cuvîutul care spune d. Ion Brătianu că-1 aduce de la Berlin şi de la Gastein, ori-căt de lămurit arată că guvernul Bomăn nu se m«ai află pe tărâmul neutralităţii, şi că s’a injugat deja la o politică ce ar putea aduce râceala de noi a altor pateri, ce, la rândul lor, n’au dat nici-un semn de a fi voit să turbure pacea in ceva ; nu ştim totuşi daca vor mulţămi pe deplin la Viena şi Berlin, şi daca nu se va pretinde o declaraţiune incă mai categorică, dinaintea celui d’al doilea corp de camerişti ai acestui guvern. Vom vedea; soartea noastră a tu-tora a încăput pe mâinile unor oameni, cari nu dau inapoi de la ori-ce umilire, de la ori-ce act de tradare; rămâne să aşteptăm de la cursul e-venimeutelor ceea ce vor vrea ele să-i pună a face pe spinarea ţerei. Un lucru mai e de remarcat: Cu această ocazie, interpelatorul, spre a vorbi in cestiunea alianţei, s’a ocu-p«at mult de posiţiunea juridică a actualelor corpuri legiutoare, de bună seamă pentru ca să conchidă că ele sunt expresiunea legală a ţerei şi că au calitatea de a trage viitoarea politică a ci. Aceasta oare ce o mai fi însemnând ? Cine se induoeşte de posiţiunea acestor Camere? Una din duoă : ori Cameriştii sunt in divergenţă de opiniune despre competinţa lor şi a cătat să-i liniştească şi să le dea curagin profundul jurist interpelator; ori-că pe la Viena şi Berlin se vor fi auzit asemenea induoeli şi spre risipirea lor s’a căutat a accentua competinţa legală a acestor Camere. Intr’nn cas, sau intr’altul, ciudat rol au aceşti legiuitori in faţa străinilor, in faţa naţiunii, şi in naintea conştiinţei lor chiar. naiului do Suez e interesată a satisface pe clienţi sfii. Spre a ajunge la aceasta d. de Lesseps, a venit in Englitera; el speri ci prin sinceritatea sa va ajunge a se pune in acord cu armatori englezi şi a iupviştia ori ce neînţelegeri. Oran, 9 Noemvrie.—Sliarrous, important şef arab, acuzat de trădare şi de complicitate în ultima insurecţie din Oranul de Sud, e arestat. Viena, 9 Noemvrie-— Comtele Kalnoky, rfispumjând unei interpelări ce ’i a tost făcuţi în Comitetul Delegaţiei ungare, a flis ci turburirile din Serbia aii numai un caracter local şi că par deia reprimate, mulţumiţi masurilor luate de Guvernul din Belgrad. Noutatea că profesorul Gjaje ar fi fost împuşcat în urma unei liotirâr a Consiliului de resbel, e ne adevărată. Viena, 9 Noemvrie.—In comitetul Dele gaţiei Austriaco, ministrul Afacerilor străine, a declarat ca după noutăţile autentice, mişcarea ce a izbucnit în Serbia nare până acum caracter naţional, nici politic, nici autidiuastic ; se mărgineşte numai la o răs-cdla contra executărei legilor şi autoritatea Guvernului. Sofia, 9 Noemvrie— ‘Prefectul de la Widin telegrafiind ca numeroşi insurgenţi şerbi se refugiata pe teritoriul bulgar, Guvernul a ordonat de ai desarma şi de ai interna; cordonul militar dupe frontiera a fost întărit. Printre refugiaţii deja arestaţi sa aftâLa-zarevicî, capul radicalilor din Zaitkar. Londra, 10 Noemvrie.— D. Gladstono in discursu_s6n pronunţat la banchetu lor-dului-primar, a zis câ in timpu de azi toate puterile Europei declara in termeni ne echivoci ca ele voesc menţinerea păcii. Pentru ca toate puterile voesc a menţine tratatu din Berlin, prim-ministru spera ca micele state create din nou nu vor lucra alt-fel Toate ziarele lauda scopul pacific al dis-eursurdor pronunţate eri seara de d-nii Glulstoue şi Wadington. Paris, 10 Noemvrie.—Camera a respins un amendament la legea municipală prezentat de către radicali, care cerea ca dreptul comun să fie aplicat organizaţiuni municipale a oraşului Paris. D. de Lesseps telegrafiază din Londra ca e mu[ţumit de minunata primire ce i s’a făcut in Englitera; el speă ca va ajunge I la o inţelegere amicală ca armatori englezi Paris, 10 Noemvrie.— Generalul Ap-pert s’a numit ambasador al Eranţiei la Petersburg Generalul Log^rot s a numi t comandant-şef al corpului de ocupaţiune din Tunizia Madrid 10 Noemvrie.— Mareşdai Ser-rano sa numit ambasador al Spânii la Paris. este dar cu totu suprimată; in toată ţara liniştea este desevărşita. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 9 Noemvrie.— Asta-seara la banchetul Lordului primar, d. "prim-minis-tru şi d. Waddington, Ambasador al Frau-oiei au pronunţat discursuri foarte pacifice. I). Gladstone a zis ca intoarperea jrupelor engleze care simt in Egipt implică chiar deşertarea Cairului. Petersburg, 10 Noemvrie—Ţarul spre a’şi arata reeimosştinţa generalilor K»ul-bars şi Soboleff pentru misiunea ce au in-1 depliuit in Bulgaria, i’-a numit comandanţi de brigada. Sofia. 10 No-mvrie.—Colonelul Kaulbars adiutant al împăratului Alexandru, a sosit. Belgrad, 10 Nornvrio.—Trupele trimese spre a imprăştia pe insurgenţi din juru Cestobrodiţui şi Bulei, au ocupat Boljevac ; . insurgenţi, fiind pretutindeni bătuţi şi risi- D. Eerdinand de Lesseps, care asista la banchet, a ridicat un toast in care * reamintit ca capitalurile franceze au străpuns canalu de Su-z, dar ca mulţumită traficului marinei engleze, capitalurile engleze, sunt destinate a plăti dobănzele banilor . . t . Întrebuinţaţi in antrepriză. Compania ca-1 şi eapitală precum şi cu restn ţărei. piţi, se supun; aceia care o iau la fugă sunt urmăriţi. Restituirea armelor se face acum pretutindeni in linişte; autorităţile din Zaiţar continuă a funcţiona. Comunicaţiunde s »u restabilit intre teritoriile ocupate milităreşte Răscoala Un Ministru-Reporter A fi ministru şi tot de o dată reporter de ziar, iacă un cumul nedemn. A fi ministru român şi reporter de ziar austro-maghiar, iacă ruşinoasa posiţie a d-lui D. Sturdza. întâmplarea a descoperit această nouă ruşine. Ministrul de Externe, indatăceese de la Cameră, ia condeiul şi resu-mează iu nemţeşte atăt interpelarea d-lui Stolojan căt şi respunsul d-lui Brătianu, pune apoi această repede in plic şi plicul ajunge.... la Curierul capitalei in loc d’a merge redac-, ţiei ziarului „Tagblatt, “ cum era destinat. Eroare de adresă, greşeala unui lipcan. Puţin importă. Faptul este că un ministru al ţârei Bomăneşti se injoseşte pănă in-tr’atăta, incăt se face corespondentul ziarului care apără in Bomănia interesele Austro-Magfliare. Nu ştiam pănă azi că această foae avea legături cu ministrul de Externe. Lumina se face. Ministrul Sturdza este prins «asupra faptului. Solidar rftmăne cu cele ce pănă acum a scris şi va scrie ziarul intereselor străine. Iacă textul şi tradncţruuea acelei frumoase piese. Cine vrea să vază originalul il poate g«ăsi la redacţia Curier ului capi'alei, strada Nouă. Camera deputaţilor Stolojan interpelează guvernul în privinţa însemnătăţii politice a călătoriei regelui României la Berlin şi Viena şi despre intrevorbirile ministrului preşedinte Brătianu cu prinţul Bis-marck şi corniţele Kalnoky. Ca principiu pentru conducerea politicei externe oratorul a pus acurata precumpănirc a intereselor ţării din ori ce timp. care singure ar trebui se fie criteriul pentru raporturile cu puterile. Nu altmintrelea proced marele puteri. Acelaş guvern frances, care sub Napoleon III, pe timpul răsboiulul Cri-meet sprijinise nisuinţele naţionale ale Românilor, a propus mal târziii, în referinţe schimbate , împărţirea României. Posiţiunea regatului în Orient a ca-racterisat’oStolojan astfel că e liberă de ori ce tendinţe agresive care ameninţă statele vecine şi că nu urmăresce nici o altă ţintă, de cât d’a li un anteluptător al culturel vesteuropene în Ost. Din acest punct de vedere, România are cel mal mare interes d’a se menţine pacea spre a se putea consacra netur burată însemnatelor sale probleme de cultură, şi prin urmare d’a se menţine necondiţionat tiatatul din Berlin, a căruia călcare ar aduce cu sine cele mal mari pericule pentru ţerâ. Ast-fel interpelaţiunea în întregul săd avu scopul d’a felicita pe guvern, şi prin călătoriile regelui şi ministrului său preşedinte s’aît a- Depnlirtenlaninicr. Stolojan interpellirt die Regierung in Betreff der politischen Bedeutung der Reise des Konigs von Rurnanien nach Berlin und Wien und der Besprechungen des Mi-nisterpriisidenten Bra-tiano mit Fiirst Bis-marck und Graf Kal-nocky. A!s Princip fur die Leitung der auswăr-tigen Policik stellte Red-ner die genaue Abwâ-gung der jedesmaligen Interessen des Landes hin, die allein fur die Beziehungen zu den Măchten maassgebend sein miissten. Nicht an-ders verfiihren die Gross-machte. Dieselbe fran-zosische Regierung, vvel-che unter Napoleon Iii zur Zeit des Krimkrie-ges die nationalen Be-slrebungen der Ruma-nen unterstillzt hatte, Iiabe spăter unter ve-randerten Yerhaltnissen die Theilung Rumâni-ens vorgeschlagen. Die Stellung desKonig-reichs im Orient charak-terisirte Stolojan dahin, dass es von jeglichen aggressiven, die Nacli-barstaaten bedrohenden Tendenzen frei sei uod kein anderes Ziel ver-folge als ein Vorkămp-fer westeuropăischerCul-tur im Osten zu sein. Von diesern Standpun-kte ausjhat Rurnanien das grosste Interesse an der Erhaltung des Fric-dens uni sicii ungestort seinen bedeuterde:i Cultura ufgaben widmen zu kormen, und in Folge dessen an der unbeding-n Aufrechterhaltung des Berlinei- Vertrages, dessen Verletzung die grossten Gefahren fur das Land mit sich brin-gen wiirde. So hatte die Interpellation im Gan-zeo nur den Zweck die Regierung zu begliick-wunschen dass durch die Rcisen des Konigs ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litar' petit pag. IV. 40 declame pa?. III . . .IM) . , II .... 2 50 . Asnnţurile 31 inserţiile »e primesc Bncnreştl , la Administraţia ziarulnl 11 Viena, la biurourile de annnţnri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stoin 2;—I’arls, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prlniei Maunscrlsele neimprlmato se ard. planat tote diferenţele ce există cu Austro- Ungaria. Oratorul crede că se p6te da guvernului cea mal deplină încredere, fiind-că tot deuna a apărat cu tărie drepturile ţării. In răspunsul său ministrul preşedinte brătianu 'accentua că guvernul unul stat mic ca România n’ar putea face politică «nare internaţională. ci înainte de tote are datoria d’a’şl întări cât se pote posiţiunea sa înăuntru şi afară ca să nu fie surprins de evenimente nepregătite. In urma dueritelor incidente România căzuse in banuell că serveşte ca instrument al unor tendinţe agresive streine, ceia ce ar fi o înjosire pentru ţeră. Călătoria regelui a inlă.u-rat pe deplin acesta bănuială şi convorbirile sale, ale lui Brătianu, în Gastein ţşi Viena 11’au avut nici un alt scop, decât ca şi din partea guvernului să se arate neechivoc, ca nu pote fi in gândirea şi interesul săQ, d’a s. rijini agitaţiuni în Orient. Ca şi acum trei ani, când ministrul preşedinte era Ia Berlin iarăşi a accentuat din nou, cu putere cancelarul (german că ţinta principală a politicei germane este menţinerea păcii şi că, dacă România are acelaş interes, natural câ ar alia o înclinare către Austria şi Germania. Brătianu încheia cu cuvintele că, fără îndoială, cele dintâi interese ale României sunt forte strâns legate cu menţinerea păcii şi că numai acela pote fi inimicul ţării care ar provoca un resboiA sau ar năvăli în Româjiia. Camera trecu, fără nici o altă dezbatere, în unanimitate la ordinea zilei. und seines Ministerpră-sidenten alle mit Oester-rcich-Ungarn bestehen den Differenzen ausge-glichen worden seien. Redner glaubt , mari konne der Regierun das vollste Vertrauen schenken weil sie stetş die Reclite des Landes mit Festigkeit verthei-digt babe In seiner Er-widerung betonte Minis-terprăsident Bratiano. dass die Regierung ei-nes kleinen Btaates wie Rumămen nicht gros^e internaţionale Rolitik treiben konnte, sondern vor aliem zur Pflichte habe , seine Stellung nach Innen und Aussen moglichst zu stărken, uni nicht unvorbereitet durch die Ereignisse uberrascht zu werden. In Folge verschiedener Zwischenfălle war Ru-mănien in den Verdacht gekommen, als Werk-zeug fremder agressiver Tendenzen zu dienen, was eine Erniedriegung fur das Land sein wiirde Die Reise des Konigs hat diesen Verdacht voll-kommen beseitigt und seine Bratiano’s Bespre-chungen in Gastein und Wien haben keinen an-deren Zweck gehabt, als auch seitens der Regierung unzvveideufig dar-zulegen dass es nicht in ilirem Sinne und In-teresse se«u konne, ir-gend welchen Agitatio-nen im Orient Vorschub zu leisten. Enenso wie vor drei Jahren, als der Minister-prăsident in Berlin war, habe auch jetzt wieder der deutscbe Reiclis-kanzler nachdrucKlich betont dass das Haupt-ziel der deutschen Fo-litik die Erhaltung des Friedens ist, una dass, wenu Rumauîen eben-dasselbe Interesse habe. naturgemăss eine Anleh-nung an Oesterreich und Deutschland finden wur-de. Bratiano schloss mit den Worten, dass un-aweiielhaft Rumăniens erslu Interessen mit der Erhaltung des Friedens auf das Engste ver-knupft seien und dass nur derjenige der Fein t des Landes sein konne, der einen Krieg provo-ciren oder in Rumanien •einfallen wiirde. Die kammer ging ohne -weitere Debatte einstnn-mig zur Tagesordnung uber. INFORMAT IUNI Aflăm că d. Ministru Kiţu rugase pe d. V. Gheorgfiian a ii face interpelare in afacerea StrSwbeanu ; L». Gheorghian inse «aceste impins de subiectul s6u depeşind marginile ce i se fixase, d. Jviţu i-a făcut aspre mustrări la eşirea din Adunare. CRONICA Iulruiiitoa baroului diu Ilfov, ee era si so ţie săinbăta seara, s'u amânat, după c<; • re.-ea mai multor avocaţi, pentru astă bea-a ra, luni, Ja S oro şi juwGiate. * Colegiul I electoral pentru consilieri generali diu judeţul Covurlui este convocat / 24 Noemvrie viitor, ca s’aleagA trei consilieri in locurile vacante. * Guvernul va 01 dudui un nou coiuur-pentru planurile şi proiectele podurilor ce au si se construiască peste Inunîro şi H01-eea. Pentru acest slirşit, s’a numit o ni-misiuue care si idi-ăliiiasci programa enii-cur-ului, după ce va l'.mo rludiile nece-.iio pentru legarea (iodului dă peste Dunăre cu acela de peste bălţi. riwiPUi, După ştiinţele primite de la d. prefect al judeţului Falciu, epizootia de pesta-bovina, ce bântuia vitele locuitorrilor diu comuna Ivâneşti acel judeţ, a încetat şi, trecând termenu de 21 zile de Ia ivirea celui din urmă caz de boală, toate măsurile de polifie veterinara s’a ridicat. * „V. Prahovei" spune ca arestantii din ■penitenciarul Slânic in ziua de 25 curent au refuzat sa meargă la munca ocnei. Nu s’au supus de cat după ce s’a întrebuinţat forja armată. Cei mai vinovaţi s au pedepsit conform regulamentului. * Domnu doctor iu medicină Constantin Pastia, care a ocupat funcţiunoa de medic primar de judef, in urma unui concurs, precum şi alte funcţiuni medicale, este numit definitiv in postul de medic la spitalul rural Nifon din judeţul Buzău, in locul domnului doctor Constantiu Manolescu, demisionat. * 8 Sa graţiat do restul inchisoarei, condamnaţi Dumitru Savu, Preda Floiea Doroban-tu, Păun Dobre, Ni(â Filimon, George Ion, Ghiţă Aleiiu Meteleanu, Nicolae Di-mitrin, Istratie Radu Preduţi, Vasile Pro-copovici, Harjeu Constiu, Costicâ Marinescu şi Tiuea Ganea. Domnu G. Bohoreanu se numeşte membru in juriul exposiţiunci agricole din judeţul Mehediuţi, in locul domnului Badu Popescu, care diu causa eâniftaţei nu poate ua parte. * Guvernul dâ un comunicat României libere de la 26 curent, care sub titlul Pes-ta-bovină, a publicat după ziarul Adeverul din Dorohoiu, ca nu sa ia nici o măsură contra pestei bovine ce exista in acel judeţ ; ca, din această causa, aceasta epizootia s’*r fi lăţit; ca nu se ştie nimic oficial despre mersul şi progresul ei ; că totul se ţine secret. Ministerul, pentru stabilirea adevărului, aduce la cunoscinta generală: Ca pesta bovfuâ s’a introdus in judeţul Dorohoiu, in toate irele sate infectate, prin duoi boi ce s’au furat din satul Mămăligă din Rusia, unde exista pesta bovină ; Ca boah, prin măsurile luate, s'a şi stins in comuna Păltiniş!, localisându-se in comunele Isnovaţu şi Crasna-Leuca, prin cari au trecut boii molipsiţi in cesliuue ; Ca atât data ivirei cât şi mersul epizootiei de pssta-bovina diu ţară şi, prin ur’ mare, şi din judeţul Dorohoiu, s’a publicat regulat prin Monitorul oficial, cu arătarea câ pentru neiâţirea şi stirpirea acestei epizootii se aplică toate măsurile prescrise de legea poliţiei sanitaro veterinare. ce oameni să incongioari acest ciocoiu crescut in grajduri şi la cureaua trăsurii şi care este cu atât mai de temut câ n'are nici sfiala de legi nici ruşine de lume. Este silit să-şi caute oamenii de care are trebuinţă in toata ţara, căci, din norocire. Teleormanul nu produce atâtea buriani rele. Iu mijlocul lor nu eşti sigur : trobue să te ţii cu mâna de buzunare. Eacâ o dovada : Acum doui ani să destinase"lO0O lei pentru premii la exposiţia agricolă ; şi când sA se imparţâ premiile a perit miia de lei. Nu bănuim pi nimeni. Constatăm numai că, in cameră nu era de cât lumea oficiala : prefect, subprefecţi şi poliţai şi vorba aia: diu mine, din tine peri oaia na- şului. Cam a -ela şi lucru s’a petrecut la expo-siţia de estimp : Au perit lucrurile cele mai preţioase din exposiţie ; costumuri bogate şi altele. De ruşine, a pus vina pre bieţii dorobanţi, tot atât de nevinovaţi, sun tem siguri, ca şi acela ce serie aceste linii. Nu numai ca amicii D-lui Chiriţesc sunt oameni de nimic, ca şi acela ce-i stăpâneşte, dar sunt şi ţanţoşi. Siguri de im punitatea stăpânului lor, şi prin urmare de a lor, se leagă de toata lumea, insu’lâ pre toţi. Ast-fel ,mai deunăzi, doctorul jude ţului, un biet om care s’a smintit din po liticâ şi a cărui ocupaţie principala este să vocifereze şi 3ă gesticuleze prin cafenele şi prin locuri publice, a ajuns sâ insulte chiar pre procurorul Tribunalului care-1 invita conform legii, sâ constate causa unei morţi violente. Faptul a fost pre deplin constatat ; dar ştiţi care a fost pedeapsa ? Cinci zeci de lei amendă. Nici nu se putea osândi mai aspru acest nou giuvaer al partidului. Prefectul este mult mai rău de căt dăn-sul şi cu foats astea este mare şi tare. Lumea să intreabâ ce legătură va fi existând intre D 1 Brătianu şi D-l Chiriţescu de-1 tine prefect cu toate donunţârile ce i s’a făcut. Este lucru curios ; dar intie aceşti oameni există o legătură tot atât de puternică ca intre doi tovarăşi ai crime nedescoperite. ap ar- Şi unei # % O INTBEBABE... FĂRĂ SUPĂRARE O locomotivă de Ia gara Filaret, trecând aiaitâ ieri prin dreptul bisericii Cărămidari, a dat piste un om, rupandu’i o mană şi un picior. Nenorocitul a rămas moitpeioc • D. Eug.- Stateseu, fostul ministru de justiţie, printre scrisoare adresata „Eomănu-lui,“ desminte toate ştirile răspândite despre plecarea sa ia Cannes, despre numirea sa ca guvernator al Băncii Naţionalo şi despre trimiterea sa ca ministru plenipoten- , ţiar la Borna sau la Paris, de oare-ee na I fost nici un singur moment vorba despre toate acestea. * Angina iar a apărut in capitala. Prima ria a dat o ordonanţa”prin care invita pe directorii de şcoli sâ nu primească pe copii cari au fost bolnavi de anginâ de cât după doui săptămâni de la rea lor. * Am reprodus după Dunărea din Brăila doua ştiri: despre un bandit şi despre un bancrutar prinşi, fără a arăta sorgintea. Be-gretând această scăpare din vedero, ne im plinim datoria d a spune că acele ştiri sunt luate după numita foae. Cor. Punem o simplă intrebare,.. şi rugăm j e Biroul Adunării ’din Dealul Mitropoliei sâ ne răspundă : Cum se face că o mulţime de pretinşi repi esintanţi ai naţiunei stau pe acasă, (şi ve.d de trebuşoare, şi cu toate acestea figurează prezenţi la apelul nominal ? Astiel ca sâ nu dăm decât un singur exemplu d. dipotat Dimitrian din Caracal lipseşte de 10 zile ; cu toato acestea trece tot presinte la apel. Zilele trecute — precum ni se scrie—a pledat Ia Craiova, dar figura şi la Cameră. Nu cumva d. Dimitrian, pe lângă darul ce a primit de a fi deputat, are şi pe acela se al ubiqui aţiigV ijisânăteşi- Administraţla Teleormanului Spaţiul nu ne-a permis să relatăm doue fapte noui cari arafa halul in care se găseşte administraţia judeţului Teleorman. Drept vorbind, am denunţat atâtea fapte ruşinoase care privesc deadreptui pre vestitul Chiriţescu, in cat toţi cititorii acestui ziar trebue să fie convinşi câ nici o data nu s a văzut om mai dedat ia toate apucăturile cele rele. intr’o posiţie atât de jaaitâ. Poate cine-va sa şi inchipuiascâ de curioşi şi se d’a vor Sau nu cumva Biroul....... I Ori in ce caz, rugăm pe cei consulta Desbateriie Camerelor convinge de adevăr. Dealtminteri, nu-i vorbă ! ingenioasa invenţie ! Se vede cat de colo ca'i stacojie Am fi curioşi sa citim răspunsul Birou-roului Adunării dipotafilor. Tăcerea lui va confirma cele mai sus denunţate. Pipernş De!a Pontoise la Stambul feerie authentlcă II Seai a de joi 4 Octombrie a fost prin urmare pentru mine ca o revelaţiune, ea ’mi 3'hise o lume pe care nu o intrevăzuiu nici măcar iu vis. Prin o reutate al soartei, ori poate prin-tr'o ingenioasă combinaţiune al d-lui Na-geimachers, parale! cu trenul unde trebue sâ ne urcăm, se găsea un vagon — pat de vechiul mode). Iutr'o parte trâsura-upital, trăsura-puşcărie, vechea trăsură verde şi prăfuită, in ceialatâ, trei case mişcătoare, lungi de 17 1 , metre, bogat lucrate in lemn de tec şi in cristal, incâlzit cu abur, brilant luminate cu gaz, aerisite cu prisosinţă şi tot atăt de confortabile ca un bogat tament din Paris. Cei 40 de invitaţi ai companiei, rudele, amicii, curioşii cari ne inconjurau la gara de AVest remase di toţii in admiraţiune. Dar fu şi mai admirabil când signalul ple-cărei fu dat, când bagajul de mană fu instalat iu micele compartimente de 2, 3 şi 4 paturi, şi cănd un prânz delicios ne reuni pentru prima oră in sala de mâncare comună. Era ceva de necrezut această sala de banquet po lângă care era un mic salon pentru dame, un salon pentru fumători care erau urmate de o b'câtărie mică ca raăna in care un frumos Burgnignon cu barba neagră face miracoii ca Clevorman şi pe care insuşi Herman nu putea să’l inlrcacă. Am păstrat toafe foile de mâncare a acestui artist fâră rival, şi dacă nu le preien-tezi admiiaţinnei d-v astre, este ca mâncarea bună face pe om bun şi că mi c frică să nu fac pe aproapele meu se cază in păcatul lăcomiei. Dar ceea ce nu este indiferent este de a şti că compania se ingrija de a ne face cunoştinţa in fie-care zi cu bucatele naţionale şi cu vestitele vinuri din ţfirile pe unde treceam. Astfel de esemplu am beut in Bomănia un gustos vin alb fabricat şi subsemnat I. C. Brătianu, Preşedintele Consiliului de Miniştri, şi in adevăr vrednic de a purta numele unei excelenţe. La cei dintâi prânz tăcurăm cunoştinţă intre noi. Eram la piocare 19 francesi, !şi am fi fost 20 dacă politica n’ar fi reţinut in ultimul moment pe Ministru Poşteloi şi Te-legraphelor; dar trimise pe fiul £s6u întovărăşit de 2 şefi de serviciu, pe cănd D. Grimprei, drectorul datoriei iascrisâ, repre-sinta cu mult spirit Ministerul de finance. Cele 5 mari companii ai căilor de fer fran-cese aveau delegaţi pe D-nu Delebecque, Couros, Delaître, Amiot, Berthier şi Be gray, In presa parisiană fură invitaţi ti*e tineri foarte veseli şi de bună companie: D nii Boyer, D, Trefeu şi fiul lui Ernest Daudet. La activul presei francesă se nu uităm pe vestitul corespondent al Iui Times D-l de Blovitz care s'a natur.alisat, invins in 1871. Acesta este un om foarte deosebit,; o înfăţişare bizară şi de o cochetărie originală Puţin cam pătruns de meritul s6< de influenţa sa, dar foarte inteligent, des tul de instruit, replicând cu înlesnire, capabil do a inţelege gluma şi do a’i respun-de indatâ, Eram”cam rău prevenit in contra Iui inaint? do a'l cunoaşte in persoană; câştigă mult de a fi cunoscut. — Belgii,’ amabilii noştri oaspeţi, erau cei mai nume-foşi după noi. Statul major al companiei era compus de d-nii Dalloye-Mathieu, Na-gelmachen, Lechat Schroeder, la care se intovarâşise d-l Dubois, administratorul căilor feiate belgiane şi Ministru al lucrărilor publice in persoană, d-l Olin. Acesta eite un tăner de 30 sau 35 ani, de talie mijlocie, de figură plăcută, simplu şi vreduic, serios şi cordial, şi fără cea mai mică fudulie oficială. Ambasada otomană din Paris ne împrumutase pentru câteva zile pe primul sftu Seci etar Missak-Elîendi, unul din acei diplomaţi pe care Turcia i’i găseşte in a dins pentru a şi atrage simpatiile Eropei căci sunt oameni bine crescuţi, deosebiţi piicepuţi şi cari vorbesc toate limbele bine inţeles şi dialectul pur parisian. ÎS'aveam decât un singur Hoilandez, Jeanszen, dar re-presinta tot ce Hollanda are mai bun: drep tatea, bunătaiea şi cordialitate. Cred câ dacă am fi avut un premiu de favoare de dat la întoarcerea noastră in Paris, d-l Janszen Iar fi căpătat in unanimitatea glasurilor. _ Vom Ia Viena şi Pesta administraţie pressei Austro-Ungare care va trăi in reliţiuni cu noi. încât priveşte pe Germa ni, ei nu erau represinlaţi decât prin 2 sau 3 jurnalişti de care n’am avut ocasio nici de a ne plânge de dăiişi nici de a ne lauda, căci n’am preschimbat- 2 idei impre una, cu toate ca am mâncat aceoaşi pane. (Va urma) depeşa, in care se zice, câ starea de asediu s’a intins şi asupra districtului Banea, ba se va proclama poate şi in districtul Kra-ina (Xegotin), de unde lumea deduce, că şi insurectiunoa ia dimensiuui tot mai mari. In privinţa luptelor cu insurgenţii, o altă deprşâ spune: Rebelii erau sâ năvălească in Zaicear şi sâ jefuiască. Locot. colonel Iurkovici, văzând pericolul, a înarmat pe cetăţeni şi împreună cu putini soldaţi au aşteptat pe insurgenţii cari veneau cete mari. Energia iui Iurkovici şi bravii ceiaţenilor au scăpat oraşul, căci după scurta lupta rebelii au fugit in toate par ţile; dintre ei au fost prinşi 150. Soldaţii n’au avut pierderi, insă dintre cetăţeni au căzut câţiva in această incâerare. Bebi-li erau comandaţi de elitra deputatul radical Zika Milenovici. — Coloana principală sub loc. colonel Srer-icovici, trecând prin strâm tuarea rleia Cestobroditza, a rospins pe in surgmiti din posiţiunile lor. Aceştia au fu git aruncăndu’şi armele ; mulţi s’au predat. Colonelul Hagici cu trupele regale din Niş şi Aiecsinatz a dat peste bandele deputa tului Didici, pe care atâcăndo-ie repede le-a pus pe fugă. O depeşa mai recentă din Belgrad spune că redactorul organului lui Eistici „Srpska Nezavisnost" (Independenta serbă) a fost expuls din ţară. Begeie a chemat )a sine pe Eistici şi Ta îndemnat serios sa se poarte loial şi corect. Eistici a încredinţat pe regele despre credinţa şi devotamentul său. DIN DEALU MlTROP( 92 Cameristi faţă. D. Rădulescu anunţă d-lui Mir Culte o interpelare pentru exciuder reuluiiCalistrat Berlădeanu din sen lui Sinod. Germania Din Berlin so tolegrafeazâ foilor vieneze „Toată presa salută in modul cel mai sim patic călătoria prinţului moştenitor in Spania. Nimeni nu’şi ascunde, că lucrul e îndreptat contra Franţei, insă vizita este favorabila păcii. „Berliner Tagblatt" zice: „Acum este timpul, ca ambele ţâri, Germania şi Spania, să lucreze in folosul reciproc. „National Zeitung" scrie: „Călătoria aceasta este un nou gnj a] păcii, un testimoniu pentru noul spirit, ce domneşte in Europa. Contrastele vechi, hrănite in timp de secole, trebue sâ dispară tot mai mult şi de sigur că nici un prinţ nu e mai apt a fi purtătorul unei asemenea misiuni de cat moştenitorul tronului mau." In sons analog ger- se exprima foile de ori- D. Istrati anunţa doue interpela* d-.m ministru de Interne relativ I» poliţieneşti din Galaţi; a doua d-luih tru de Besbel relativ interpelarea ., , , la pompieri. Galaţi pe care d-sa doreşte a-i din artileria teritoriala La ordinea zilei Iojan. Acesta tămăduit de această interpelare, fiind de ales pentru a da ocasie giiT.-ri se pronunţe asupra politicei externe (_) efinm mi fnUl . i figuri incej că n am i i C- ştiam cu toţii şi înţelegeam bî esfe roiul dumitale, domnule Stolo#* nu înţelegem ce are a face toate spus cu scopul ce ţinteai Ai vorbit de jurnalul limes, anii făcut onoarea d’a vorbi şi cu fim zic. dumneata că eşi schimbă vedef dmtr un articol in altul. Te desfidâa ba aceasta afirmare. Mai lesne va fi de probat câ di înclini spre schimbare de vederi â, te ai milionisit. După d Stolojan, Turcia este den ta. I sa deschis succesiunea. Noi tr alergam ia împărţeală căci, pe Trape’ stru este înscris „Guvernul Poporului vem tradiţiuni cuceritoare nici into religioasă. ...J Tiebuie se ne aducem aminte e’ai 0 dâtă imperiul Romăn-Bulgar Sâ posiţie in Orient ca se ajungem od reconstruirea acelui imperiu care nei Balkann drept hotare. Noi, azi hotf vem despre răsărit. Rusia ne incin: toate părţile, căci şi Bulgaria tot Ruşi Lrebue se ne gândim se ne forma tare. Citeşte un pasagiu din Leroy-Boliel pi a Rusiei. Voeşte să traducă din < ţuze“tePUtănCl cite?te P«s«gial în In chestia Dunărei (iii . 1*1 - >.»l tt- exprimă mer ce are in guvern câ n’a cedat nimicifi va ceda nimic. Sfârşeşte prin a întreba gavernu’ V- 8,ft 'fn< d- Şi Maje-ta„ , len.i, dai ce resuitate a avut aceasta tone.—(A planşe, ovaţiune ia bufet generala cum a putut Stolojan să vo atâta şi despre atâtea subiect,.) Interpelarea :a a fost mai mult „ fermtâ unde a înşirat verzi şi uscate lotuşi D. Bnsetti zice ' nici o dată nu I ar fi crezut capabil 'a-gime de vederi. Brătianu apil in gura marin ’ ce nuanţă. Ungaria tatea lăr Stohijau poate aştepta la prima ooj portofoliul afacerilor străine. Oameni talent şi de capacitate sunt rari in rele partid i D lanoli cere cu vântul in cestiune labilă. !B ll ' l m D ca s’au potolit lucrurile in Croaţia, ce an făcut multă bătae de cap guvernului austio-ungar, apoi in U’giria propriu zisă tot se mai întâmplă turburări ici — colea. Ele sunt îndreptate tot contra ovreilor. O-telegramă clin Budapesta, dela 27 Oct. spune următoarele: „Zala-Lova a fost azi noapte teatrul unui tumult mai mare. Au remas I oi morţi şi mai mulţi răniţi. Ieri diminea- Stiri din Străinătate Situaţia in Serbia Din Belgrad sc scrie c-âtrâ „Pohtisehe Oorrespondenz" câ ministrul de Externe a adresat o circulara telegrafică represeutan-ţilor Serbiei din streinâtate, in care ie face cunoscufă mişcarea revoluţionară şi nasurile guvernului luate pentru stingerea insu-recţi unii. „Peiter Lioyd” primeşte din Belgrad ţa o ţăi ancă a anunţat pe comersantui Kohn, câ seara vor veni mari cete de ţărani din satele învecinate Koliu făcu cunoscut aceasta judelui care puse sentinele de noap-le; insă şi ovreii remaseră deştepţi. Pe Ia 12 ore noaptea sosi n ceată ca de 30 0a meni cu topoare şi puşti. Seutiuela i-a somat să se ducă in linişte pe Ia casele lor. I isă ei luară o atitudine ameninţătoare, descărcnră pistoale asupra condurilor, cir! rândul lor, fâulară şi ei nz de arme. Doi ţărani căzură morţi, trei fură arestaţi şj spuseră numele altor 20 dintre ni lor. Ş fu lor a fost un herghelegiu dela misia Zila Prima parte a (Hui interpelării Stolojap cum a fost formulată, iar nu desvolută, at; drepturile şi libertatea Majestăţii Sale i gele, care n are trebuinţă a cere voie menui pentru a merge unde’i plPCo. A doua parte atinge drepturile Came lasand a se inţelege că guvernul poate -ra in tratări cu guverne străine fără ne consulta pe noi. Interpelarea d-lui S iojan ar tinde la admiterea theoriei fc telor împlinite, sub garanţia responsebi ţaţei miuisteriale, care nu este suficier iu cestiuui unde istnre A Tul burări in Irlanda, Guvernul a oprit din nou ţinerea mai multor meetiuguri in corni ta-.ele catolice din* Irlanda, ce erau pregătite de către liga naţională. Spre a împinge lu evurile la o criză, liga a decis să aranjeze ui acelaş timp mpetinguri in diferite comitate, iu căt guvernul să nu dispună de ” rţc suficiente spre a le impedica. Tot o dată d. Parneli va fi rugit să aducă Gestiunea in parlament şi sâ lucn-ze in favoarea libertăţii întrunirilor. In Londondeny iiniş'ea nu s’a restabilit Pţdepiiin Mai pe fle-ce zi se întâmplă conflicte atăt intre Oranjişti şi naţionali, căt şi intre membrii primăriei. Intr’o zi un membru a numit pe primarul un laş şi acesta ii provocă să se refuisseâ afară. In-trpg consiliul comunal a eşit in curte. Pri-maruţ şi consilierul îsi de-brăcara gheroa-i, îşi sumeseră mănicele şi erau să înceapă boxareu, cănd poliţia sosi la timp pi- a impedica asemenea discu ti un i cu pumnul. viaţa noastră politică ei iu joc. Apoi ac-st parlameut nici n'ar aveai' atâtea d a face alianţe, suntem o coflst, tuantă... igD. Istrati întrerupe... D. Panu... D. Panu. Ce amertici numele meu discnţume. Eli n’am putut a’ţi răspun nimic cănd am văzut că nu ştiai eS mir irul Justiţiei este capul parchetului. AcMi stă iguoranţă din partea unui advocat 1 se poate închipui... D. Rosetti invoaca Regulamentul şi ci) ca sâ so d-ia cuviutul D-lui Brătianu. * Acesta constata că D. Stolojan s’a adreît'l' i in particular anunţăndu-i că i va fafc I iuterpelare asupra afacerilor externe. -^-P01 n fli citit discursul comtelt haiuoki in delegsţiunea maghiară ? Ce vq se afli mai mnlr. ? Vreau sâ aflu situaţia deia Prim# ministru nostru in Parlamentul liomăP resptiuse D. Stolojan. Atunci bine, fă-mi interpelarea, zii D. Brătianu. După aceasta mică istorioară, poves. alta cu reposatul St. Marc de Girardil c?re ‘.'ar ^ z's că povţâuieşte de a pă răsi ideele republicane, căci Regalitate#' mni are incă rădăcini puternice in Europa. Mai istorisi apoi o istorioară care i s'a întâmplat Ia băi eu un om de stat foarte sus pus, care înţelesese că Bucureşti a votat 500,000,000 Iei pentru fortificaţii fi căruia D-sa i*a esplicat că acele 500.000,000 nu erau franci ci cărămidă. Apui povesteşte două întrevederi cu inark şi una cu Kalnoki... Toţi sgîiau ochii ascultând aceste veste d? impăraţi şi oameni mari. ^Onorabilul Cagione ( Municipale . . IU fr. , Casei Pensiunilor 3OO I 5°/o Scrisuri funciare rurale. , 7'>'0 , rurale .... 5°(o Scrisuri func.are urdane . 6®ţo * » * 7°|o » » » Impr. cu prime Buc. (2O 1. 5). . Acţii Băucel Naţion. Române 25O 1, , , Soc. cred. mob. rom 250 1. , , Rom. de construcţii 500 I, > , de Asig. Dacia-Tom. 300 I. , , , Naţionale 2OO1. Diverse Aur contra xrg nt . . , , » Bilete de Banque Fiorini valdre ausiriacu . . Unt gvnnane.................. ltuiicnute franceze .... Cuinp. Vin- 92--- 92'/., 9lV-, 96 'h Î97> 1-, 10zt )2 1031 /o 83i;* 84- 232 --- 236--- 9 i1 /-> 92i|, 1021/, 1031/, 0871/., 088i/a 98L - 99--- 1.02- 103- 32--- 331/-, 1330 i34o 203- 204-1- 236- 24O--- 450--- 459--- 274--- 278 --- 2 35 260 235 2t>0 29- 211 1 23 1.25--- 991/-. 100' ■, J3il>li ografie Recomandăm ca necesarie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere. Codicele comanale complecte, coordonate şi anotate do DbmtrltD, Păltineauu. Preţul 4 lei. COSTUME NAŢIONALE pentru bărbaţi, femei si copii, precum şi fel de fel de marfa turcea-că, se vinde cu preţuri foarte moderate ide d. llie lltopol, in gangul diu faţă ' al Teatrului Bossel. timpul Două-deci de anni de isbânda martu-resc de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat. de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bdlelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei, durerilor,. rliuruatismelor, lumbago (durerilor de sele), etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. \ da la fasultatea de medicină din Paris. EE PARIS —8, PLACE L’OPPRA PARIS. Se găseşte la teţi farmacişti, şi coaferi Merit decernat Casei Doctorului P1ERKE şi mare abţinută de dentifrices. i :*< J 16. —CALEA VICTORIEI Medalia ■rJ~ ’.T" v.- ■_-«uigicniea, Infailibila per H jj fi fi î 6 JservarU... Singura vinde niK S11 |ca,oare {Ar**• «daogi _T t*. * Irm-i • S i.tsescc in t6ti riă I: Jl I I. I El RE farmacist, No. 201 ion; la Bucureşti la ci ZURNER farmacist Persanele CARI C U N 090 Pîî şi: fuE DIN PARIS 1 iu (isilaasp purga, atunci candelesimtacâetâl r’fibuiulS. Nu se tem neoi tit du ud buna măncare şi de beuturi intari-Aie, pive iu vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care! aleg-', peni iu a se purga, cea sul şi mâncarea J cari ii con Pin mm biue, dupeoccupaliuniie  L sele. Oboscia pu uunei lund annulatăM ţADrui - H’cciui bu- limentatiuni, ies-^p m ne se hoiiiiaş neva a repeta^V^ pui'gativuu. căteorieste ^«^trebumţa. 5F.şi ^^^^^VW^WV VW VW V V wVvi; AFFECTIUNILE REUMATISMALE MALADIELE REBELE ALE PELEI Ingorgiările, Scrofulele, Viciurile Sângelui Vindecate sigur şi radical cu singurele adevBrate Grippă, Tusse tnăgăr6scă, Tusse nervdaă, Bronchite acute seu chronice, Ragu§61ă, Extinctiunea vocei, Insomnii, Vindecate râpide cu de lmitaţiuni ort ce produsu sîmilaru este uâ rxtcrlore fiiă calitatea adevăratului imitatiune a foni m mm _ -«V* BUBVWdlUim TABIAB IMDIEN GRILLOfH x. C0N8TTPATTî’.Srt ut‘?7 KACRITORO □ iu-ajiuixisi, HKMOuuoimţr.uid DE APETIT, INDEGESTI t la beut, no produceudu wata copii, dame însărcinate, bătrânii A CEflE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : I" V • , farmaeistu, 27, rue Rambuteau, PARIS .V. ^C*NGEST,r.NE[. VENINULUI. LIP! I.NDISPOSIŢIUNEI GASTRICE * lu<^cspensabilu peni şi persOnele şeijânde. '• K ghillo.v. -------->, şi in tote farmaciele, A exige semnătura Vnoqaeiin şi timbrul (imprimat in albastru) al Guvernului frances Paris, pharmacia VAUQUELIN-OESLAU-RIERS, 31, rue de Clery, Paris. Şi lu t6te pharmaciele, şi drogueriele cel, bune. tilelegerr eu D. BOUTIGNV, 4 “tropul care porta nstăiji 4 > SIROP DEPORATIF IODURAT AL DRum GIBERT. i ..CONTRAFACERI si IMITAT!UNI «■**£■,v° ; GIB N'ijiut. ii» ţtranlt »|i-cju i.jlv. U'U' i.i,, • f , urt ; *n l-'U» colonlolr -I coif nil. *r r( d.. i., »i • -I I Harta -i f.r. J>ar„t ii.tiiiaiVi l'ti.nu'x'U BOUr 1GN» n r c.inDirDc 'i^V ?***’* A.*.|, . I‘U»< ,f.?,.0.ESHAUnlEft? t1.-*"-mii., ,". I .1. ,1, •, DIANCARIME. MATR£ŢĂ şi alte maladii ale Pclei Capului Căderea Perului Vindecate râpede cu POMIVIADA JDESLAURIERS Deslauriers, Pharmacian-Chiniisl, 31, r. de Clery, PAH1S, şi !a toji pharmacîsli şi parfnmori exige pe etiquetd semnătură Des-iciuriersşi timbrul guvernului frances siropul uepuratitu • Giberl. AV „ ma, a,ti/ • ^ ' ■ -r .................I- e SIROP DEPURSTIF IODURAT <%et - • Bl 1(1 • • ut mr#*tib «lf «.-ikinAi irv'lM-to mal «Ui 'ut fTcmiri p>t> t-fTfmal In uL\>ulfw, 4ri *" >'iiin« va rffu.ti ia pt.ujra n.,Atorulul v-i.iimlnt L»-|0l lU^Uţjn^Iiaia Itiw-llţnrllr, itlijlirl, i| .arul, Afarl «In ar.-.Ta 'Jimbrul (ho-rr - «*rl C«‘ fl't> in. r ■. *tJt di» - nml pufld |ip|tuoJiU..«i« »j niunrlc DRAGEELE DEPURATIVE IODORATE ale I)' ">ii GIBERT li lui Iu r^r.n in rr.n,u...oo [H. etlqnutn «l«'|>urj»ti .«■ lociiii-a.l,- ni,- ||ruliil ş, A. * (., ,i.|| >■-(.' rovctltX ,1. .rclca.| .eruMisirt fi Unihni. Mic 11, toi,- l’lianiiaeidc o Drogueriele prmi ■or prcj-lu untr Sirt.|itilul : Orajcc DICQUEMARE CHIMIST ROUEN (Frahcia) Orihs.u crescerea Orihasu crescerea pSrulul, Impedeci ds-lîj j'Jfl ««loriiluiisa si I red* «■WWW Tiâll. Pommada Epidermală ANTIPELllCULARl Opresc» căderea pirului. — Dls-rtori. rel*- “ A»‘*”I’«rf m»nci- j Chlorosa Anemia Culori Palide LIPSA DE SÂNGE FOTOG t î I prea interesante şi picante trimise in plic,_ plătindn-se 12 bucăţi 5 II. 4, S Şi 2 ; liumplpr, Kwigrbtrc), in ?ru ia. Steind. Querstrase. 3. O.-it.-i-[oge asupra uno leciure picante gratis FERUL BRAVAIS ®steunul'linferuginoaselecelemaienergice u de oare ce cAte-va picături pe <}i ajung pentru a readuce sănătatea iu puţin timp FERUL BRAVAIS nu produce nici crampe, nici ostenesce stomacul, nici diaree, nici constipatie. FERUL BRAVAIS n are nici sav°are, nici odoare si nici că comunica vinului sau apei, sau or cărui uqmd in care poate fi luat. FERUL BRAVAIS es*e ma* eflin din feruginoase, de oare ce un llacon întreg jine o luna si chiar şese septainani, tratamentul costa dar vr 'o câte- FERUL BRAVAIS lti. t o pro.p^di. «îriMliai lo.ol«ee fie earr FUroo *1 Indica modul dc fnlreouln^are al acealui pirflo» fcra^lnoa r““....................... - -<«'» SE VINDE IN FL/ VinŞarea on Tetru] Naţional Bncurejti COLONIALE ŞJ DELICATESE VIS-A-AIS DE THEATRUL NAŢI0XA1 . Anlaet deRordeanx. .absent ananeue In Itiiyoim Rciiriliciin-I • din via iVnviilcuxei nr,t! (’r >erde «le Ia ştrandClnirtreaz Fr de şi ornntre « de l:i Vimanil F hI alb de ta Get. Frerc>> -lin |’r elinmp.igne din Coniac. Mu» ie Hrisard, din Hordcatii l , bitio Ţuică Naturală ItOmuri ş Arac de Mandarin, l'unrlt iu 0«i “>vi{A de Haiiat. ot C», rne St-Laiare, 40 at 43. PARIS iNyoslt» IU BOCOUES, I SA ' ICC, W-K NERVOASE VKSSA Ko.nvv iri'fos. - br.uls r, UKLS; IiISSDimt Kil. — jahhy, l'litfaucU Clurutscls it. 1'tTZAUS. IN'A ŞI COLOMBO 'lr a expot, (lin V|( nn I-'lirifiir t\, ai.t it.frvo» i,,. >'o.oi. Irisuri morar, diar» neiu-uLrit«ti » .iniflm; copi lor. f.ii„.||r,r deJu atrl* }l Ai-flor slăbite it,< br„l. „• toW*îL8.i»T/ îfSîiPfJlL.??,!#.î2‘t.,,,nl d* p**' CV .Soil Xî l 'ffi"', /."Jr rel“,‘ nV0 r>)r»IA 4» moiliriaa ,| pf Pflflint-rini Pnam. d J . bflolr pricinuite d« vinurile >.rwitf->lu» Sera ptt:iric JT^..Pî^rV*: 5^.»: ‘'icbe.i. Impotiijo Poda#rS. Rhum" uiiin Atkm , , . CU IODUR DK POTASSIUM ACtM* «nlr uii*(iicamooiul cri mai bun . utru i vimlm-a Mj^TubBreufoT» Tum011' ■ ^o.to.s, J Pocţş, I. J. FERRfe. ih.naiun, 101 r.„ . ,1 ; u . , li" BOYVEAU LArPECTEDR PAPIER WLINSI PSTH M E NfVRftLGiES! iMEAtlXAITECTEUR ROB BOYVEAU IAFFEGTEUR