\ MARŢI 1 FEBRUARIE 1883
" *---------—------------
ABONAMENTELE
       r^tni t-oaEi» tara, pe an . ,                      |>f S Iun!
          I , P* <1 h»A i I . . itreiuătuti* au
•!0 itî 2 2 DI 12 U! fkJ lei
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         ilylo »« priimeac la ,VdiniDÎEtr»t1e-
m Un nuiUftr 15 bani.
Admiiiistii'îvţiU:, Caleii Victoriei Nr. 32.
TIMPUL
         REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
ANUL AL VIU.—No. 24
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Urna 3U litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III l 20 ftpdaran pil*. III .  1 50
   ,     , II . .   .2 50
    iKHiiţarile sji iDHerţiile se primesc Bucuraţi , la Administraţia ziarulaf ii VIena, la biaronrile de annnţnn Hainni ăeljaJek, Wotlzeile 12;—A. Oppelik, StoheL-steiD 2; — Paria, C. Adam, rae C.Mmimr * A. Lorett, mp S-tei Anni 51
                                                                                                                                                                                                                                                         HcrUorile uefrunrate du se primei MarinHerinele net ni primate urd
'.Ca
do măi ne
■«•nane, şi m vederea alegerilor fiii oare, dorind a înlesni pe pu-ilie, reducem preţul ziarului nos-u'u iu ea pitula la 10 bani.
Biruri
   ( onform art 5 <lin Statutul organic pentru representaţiunea Jentralâ a partidului conserva ior aui ouoare ii convoca In a-dunăre generală pe d.d membri iai acestui partid pentru Joi la i Februar iu. in localul Clubului din strada Stirbei-VodiY, No 2, la orele S Seara.
   preşedintele partidului conservator :
              L. C ATARGI.

Bucureşti, 31 Ianuarie 1883
PT
îK;u’
II 1
hi
: 'JKli i
a CiA »
■f fo>
ţ# ffl or Mi®
ţi! prii
ifltr
YJD®
1
I /
îl
*>
 [! Primul act al conferinţii din jftndra este dezastros pentru ■reptorile României. România, «ăpanâ pe tr i părţi ale maln Arilor Dunării delos, este exclu işti dela o conferinţă iu care se tiatează despre regimul acestui fluviu de puteri cari n’au nici im palmac de pâment pe malurile Iul Concesiunile, şovăirile, politica făţarnică şi nehotărâtă ta d-lui I. Brâtiaun a adus «cest fatal resultat După Basarabia, Dunărea; aceleaşi ta-aze produc aceleaşi efecte- In i aceste momente triste, un gu-evn fără ru-liie nu se ocupă de cât a’si scăpa posiţinnea Iul (iersoufliă printr’o comedie parlamentară din care ni se da a doua ediţie Şi o majoritate servilă nare alt cuget decât a’şi ’ scăpa scaunele, va sa zică leflle, cumulurile, diurnele, afacerile de tot felul, cari i-a fost singura ţintă şi singura Îngrijire. Independenţă. regalitate, iată cuvintele seci cari le azverlă ţ£rii necontenit. Dar in timpul principatului, dar in timpul vasalităţii România era stăpână pe porturile şi pe apele sale !
     D. D. Sturza a cărui venire la putere a fost salutată cu bucurie de toată pressa nustro germană era cioclu ursit de soartă a îngropa această cestiu-ue şi cu <l£usa viaţa şi onoarea României.
     Hă le flâ ţărâna uşoara!
  marea constituţiunii lasă se se | intrevază presiunile vee se vor e-seveita şi violarea libertăţii votului; de aceia am crezut bine să ne adresăm cliiar de pe acum 4a conştiinţa şi patriotismul băcănii alegător, rugfmdu-i să me-di teze asupra luptelor petrecute, asupra ideilor puse in discuţiune, asupra persoanelor ce vor merita să represinte adevăratele interese şi aspiraţiuni ale ţării.
    Societatea romănă se află în iaţa unei sisteme de guvernământ oare, d'atăţia ani, sa mărginit a ’i stoarce şi a ’i slabi puterile productive, tără să ’i "dea în schimb de cât nişte triste e-semple, care au pervertit multe caractere şi au sdruncinat adăuc morala publică. Y eri-ce retovn î fi, veri-ce inovatiune de penă acum, când n’a contribuit se sporească direct sau indirect mijloacele de presiune administrativă, a servit mai tot-da-una să înavuţească pe favoriţii regimului, şi pe a-oei ee s’au făcut instrumentele lui. Ca dovadă despre reaua-credmţă eu care actualii guvernanţi pre-sida la desvoltarea destineloi Ro-măniei, se poate cita şi modul cum, pe neaşteptate, inventata pretinsa necesitate a revisuirii constituţiunii, fără ca ea, în urma unei praedee sincere .şi indelun-gate, să li iost reclamată de o-piniunca publică* Printr această manoperă, V* de o parte ei tind să distragă spiritul public, atât de la Gestiunile esterionre compromise prin tratările de penă cestiunea Du-

                                                                                                             MAN1FESTLL
f0MlTETF.L0R UNITE Al.K OPOSIŢU'NU BUCI REŞTI ŞI IAŞI
DIN
     Demnilor alegăUgn.
    fn curănd, colegiurile clecto ralc vor fi convocate se alega nu nişte simple adunări legiuitoare, ei o constituantă, nişte camere de revisuiro a pactului fundamental de la 1SJ6. I 11 asemenea apel la ţară, în circumstanţele de faţă, are o importanţa şi o gravitato deosebită. .Ţi, ti im că atât esperienţa tăcută cu sistema guvernului actual, cât şi propunerea pripită pentru retor
acum, precum e nărui, căt şi dc la modul primejdios cum administrează fiuan-ele, prin emisiuni necumpătate de hărtic monedă şi de Valori fiduciare, sistem care intr un moment de crisă poate se aduCa o catastrofă economică. Pe daltă parte, ei voiese se introducă in t onstituţiune modificări dc natu-a Io asigura camere cu totul supuse, aşa in eăt politica lor de aventură şi de mister sa nu in •întâmpine in viitor nici chiar controlul unei libere discuţium m faţa gravcloi- complicaţiuni de care ne puterii teme in afară.
    Intr o asemenea situaţiune şi pentru'că viitoarele alegeri sunt nu-nite se piu.* la iiiciircnre vitn-li(;,tca iutregului corp electoral uneuiuţălid col. 1 do. dcsfiintiUV I.coud iu - ."o <■ Joc au ilo Iiv bd luiuinol1 a -i independenţii, aşa
ţ„ cat partidul &*> li- f**** * porpetne despotismul lui faţarinc cu 1111 simulacru de representaţi-unc naţională, membrii comitetelor politice, aţâţai partitei liberale m-depeiidinte, căt şi ai partit-u conservatoare, facun apel solemn la patriotismul şi lui*inele- corpului electoral, rugăndu-l să şi ţdinue legitimitatea constituţionala, ;it< -tănduV eurugiul civic şi indepeu dinţa, peiitt-u a se pune astie o
larieră regiuno i discreţionar, ce voieşte..a se «trecură sub etichetele de liberalism şi democraţie.
   Dacă schimlMrea legii electorale actuală în spiritul guvernului insemnează col dm urmă ]>as spre servilism şi dictatură, alegerile vii» toare.ica ultimă incevcare de resis-tentă legală, trebuie se aibă pentru alegătorii independinţi toata insemnătatea unei lupte hotărâtoare.
   Rugăm dar pe toţi aleg6torii care ‘împărtăşesc vederile şi credinţele noastre a se aduna de timpuriu şi a forma comitete, acolo unde nu sunt deja formate, pentru a se ocupa mai cu deosebire cu studiarea listelor electorale si cu organizarea întrunirilor şi a luptei. Comitetele esis tente şi cu cele cv se vor constitui se vor pune in relaţiuni eu comitetele centrale unite din Bu cureşti şi Iaşi şi, inspirăndu-se de ideia abnegării şi a patriotismului. se vor sil; se aplice fără e-sitare principiul adoptat prin de-clr.raţiunea colectivă, publicata in /îaivtf Binele Wi IB • i Timpul de 1U decemvrie 1882. Concentrarea voturilor asupra aceluia dintre candidaţi (uă liberal iudepeudinte, fiă conservator), care ar intruni cei mai mulţi sorţi de izbândă e singurul mijloc prin care se va putea impedica modificarea impusă şi inoportună a legei noastre fundamentale. Cât despre membrii comitetelor centrale, ei işi vor face o onoare şi o datoria să vină a asista şi lua parte la desbaterile publice, ce se vor organisa in diferite centruri.
    Avem deplină incredere, domni alegători, că—dacă fie-care in parte şi toţi impreună vom oferi un concurs, leal şi puternic in această gravă împrejurare, cestiunea \a lua o seluţiune ‘‘Conformă cu adevăratele aspiraţiuni ale ţării. lntr’o ocasiune analogă, când tot asest regim, prin modificarea art. T din constituţluue, voia^ se impună iinpăniănmnirea străinilor cu grămada, sau cel puţiu_ pe categorii, încrederea Ce ne-aţi acordat ne- au dat forţa de a resista propunerilor periculoase, de a sili pe guvernanţi se primească soluu-mica oca mai inţeleapta şi ast-fel credem a fi ^ăpat naţionalitatea
  romănă d’o r .  ..  F.. pogpţocire,
  Foind binele patriei mai pre sus Ap oţw-€ COlî • c i'liuin...k.heTaiu dur şi nstâ-ilut i. iu uuirc, cu leu-litate, cu cgrflgiu
                     cu inimă ropift-nenseă. pentru a asigura menţinerea ' ’onstTtuţnineî noastre şi Libertatea şi sinceritatea Aleg. rit.r.
                                                                                                                                                                                             acestui scop ne a unit
Realisarea
pentru 1"pt.1 şi suuteln gata a lua
respundereu situaţiei.
   AuqUlD. A, loyt âeputat, maro iiroprietar.
   itatwsiu C. fost clepmat, comet-tliant, marc propiotar.
   Btorhtbti'fS. Nmolflt’, deputat W*l procuror, marc proprietai.
    Unuiui, Jj-i Pj’ol'csor la facultate. Brt'-.wutm ('. Inginw mare pro-piotar.
  Balanogln I. Procopic, fost deputat, comerciant, proprietar.
    Bobeica. deputat.
    Colargi Lasmr, tost preşedinte al consiliului de miniştri. Senator, mare, proprietar.
    Colihămmt C. mare proprietar, fost deputat.
    Ciupereescu, deputat marc proprietar, fost prefect.
    Vivflea loau, fost procuror de curte; mare proprietar.
    Drosu Nirolae, fost senator, mare
proprietar __________________
    Daniilopol Creorge Ncciuae, doctor in drept, Avocat, profesor la universitatea din Bucureşti, fost deputat.
    Ec-onomu D. iost deputat şi tost membru la curte.
    Flurescu Em I, General, fost preşedinte de consiliu. Senator, mare proprietar.
    Filippsai Ghcorghn, deputat. Filipescio. C. fost deputat, mare proprietar.
    (jrhi a Eugeniu, deputat, mare proprietar.
    Ghcrman Menelas, Senator, maro banker.
    GTiica Constantin, deputat. Gheo’rgMu A. 0. fost deputat, profesor la Universitatea din laşi.
    Giurgea, Senat oi fost prefect, mare proprietar.
    IloV&n A. D, iost deputat.
    II rm : u. deputat, mare proprietar. Ioanid NMIar. fost deputat proprietar mare, comerciant mare.
    lon -scu Av-d 'ei, fost membru de curte.
    1 -uf Bunu, depuţaţ, •' '»t pre-tV.el. mare proprietar.
    Vorjescu Gons’an in, fost deputat, mare propietar.
    KalhnacliP Teodor, deputat, mare propietar.
    Kogălnioanu Ahliail, fost preşedinte de consiliu, deputat.
    Koqaimctanu Gngorc, mare proprietar.
    Lalwvari Alexandru. fost ministru, deputat.
    Lângă C. Golonel, fost prefect, mare propietar.
    Lalwvari. 1., Iost deputat, fost procuror general, mare proprietar.
    Lupii Gheor'ghe, general in retragere.
    Mavrocordot Alexandru, fost senator, mare proprietar.
     Mimtl i ibu,, ,/bc. proprietar, adyocat, fost prim grefier la malta curte de Casaţie, şi secretar general de minister, fost depu'at.
     Mărzemi Gheorghe, fost ministru, deputat, profesor de drept ia Universitatea din Iaşi, avocat.
     Marian Gheorghe, fost membru de. curte
     Meitani Gheorghe, fost deputat, avocat.
     Ntcidescu Alexandru , proprietar mare.
     A' (c.'cu Lrh orghe, advocat. Naiuncsr.u Vuind) u, fost magistrat, mare proprietar.
     Pascal Aristid, tost deputat, decan al facultâţei şi profesor la facultatea de drept din Bucureşti.
     Ponor V. fost prim preşedinte de Gurto şi deputat, mare proprietar.
     Peurescu. G. Gr. fost deputat, fost procuror la inalta curte dc Casaţie.
     Laledoyu Miluiţi, fost procuror şi membru de.gurto.
     Paslia Con ţantin, doctor. Prolopopescu Făclie Fnianoil. fost deputat, profesor la şcoala comercia-
lă din Bucureşti, avocat, mare proprietar.
   Un du lorgu, senator, mare proprietar.
   liosetti Di mi rie George, fost ministru şi niembru Ia inalta curte de Casaţie.
   lîăceanu Cons antin, profesor.
   Itadu 1. C. deputat.
   Şevdrea O. A., profesor la facul-atea de drept din Bucureşti, mare proprietar
   S'du G. Nicolae, mare proprietar. Prinţul Ştii bei Alexandru, senator, mare proprietar.
   Suin Cons antin, Nicolae, fost sena or, şi fost ministru.
   ޻ndrea A. II. fost prefect, a-
voeat.
   Suditu Ion, major-deputat.
   Strat C.
   Teulescu Petre, Iost deputat, fost secretar general al ministerului de lin anţo.
   Tăcu George, fost deputat, mare proprietar.
   îheodorescu, G. D. licenţiat in litere. şi profesor.
   Tel man Constantin, major-deputat. Tăcu Dumitru, fost deputat, şi procuror general de Curte mare proprietar.
   Trişai Alexandru, fost profect şi magistrat.
   Trotennu C., licenţiat in ştiinţele politice, profesor
   Triandafil Grigore, deputat şi fost prim-preşedinte la curte.
   Vtisiliu Sava, comerciant, mare proprietar.
   Vlădescu V. Doctor, profesor la facultatea din Bucureşti.
   I ernesiM George, deputat, fost preşedinte al Camerei, fost ministru, Decan al Ordinului de Advocaţi din Bucureşti mare proprietar.
   Ver c nu Alexandru, fost deputat profesor la facultatea de drept din Bucureşti, mare proprietar.
   Z anu Ş rhan, mare proprietar, fost deputat.
ŞTIRI TELEGRAFICE
   Paris. 9 Febr. — Principele Napoleon a fost liberat spre seară; camera de punere sub acuzaţie dăud o ordonanţă prin care declară că afişarea manifestului din 4 ianuarie mi da loc la urmărire. Ordonanţa de trimitere inaintea Camerei de punere sub acuzaţie dată la 24 ianuarie de către judecătorii instrucţie Benoist care fusese însărcinat. cu atacarea, conţinea că afişarea manifestului, semuat Napoleon constituia un atentat arănd de scop d’a schimba sau d a distruge lorma guvernului, (Art. 87 din Codu penal), it
   E confirmat că d. Jules Ferry retuză in timpul de faţă d’a forma un nou Cabinet.
   Constantiuopol 9 fevruarie.—Poarta n’a botărăt incâ nici un proiect de răspuns la ultima circulară a lordului Oranville iu privinţa Egiptului.
   Puterile lui Rustein-paşa, actual guvernatul' al Libanului, expirăud la 23 aprilie viitor, Poarta trebue in conformitate cu regulamentul internaţional din lStil privitor la Liban, d'a provoca o iutelegere cu Puterile semuâtoare a acelui regulament asupra alegerei viitorului guvernor. Se aşteaptă in curend o comunicaţie de la Poartă in această afacere.
   Belgrad. 9 febr.—Ştirea privitoare la o pretin-ă schimbare de depeşi intre Poartă şi Serbia asupra legislaţiei agrare, e cu totul ne-exaetă.
   Vieua, 9 februarie.— Curtea de casaţie a respins recursul in casaţie făcut de d-nii
TIMPUL
.J?

•launer, Nitsche şi Geringer contra judecă ţei tribunalului coreeţional condamnăndu'i la diferite pedepse, iu urma incendiului de la Ringtheater.
    Yiena, 9 februarie.—Se telegrafiază din Cetinie la „Politisclie Correspondenz" că guvernu muntenegrean a adresat către puteri o a doua notă prin care face pe Turcia răspunzătoare c'a făcut aă nu reuşească negocierile pentru delimitarea fruntarielor, şi declară nulă convenţia de ia Cetinie care stipulase schimbarea unor teritorii. Nota anunţă că Muntenegreni vor proceda la luarea iu posesiune a Matagochulni şiaVlad-niei şi că guvernu va suspenda raporturile sale directe cu Poarta in privinţa cestiunei fruntarielor.
CRONICA
    Londra, 10 februarie.—Conferinţa Dunărei s'a întrunit la 3 ore ; toţi ambasadori erau prezenţi împreună cu Musurus-paşa^care 'şi-a primit instrucţiunile de la Constantinopol.
     Londra, 10 februarie. — Oficiu Reiter află că conlnrinţa a decis, in şedinţa sa de astăzi d’a admite pe Eomănia şi Serbia, dar numai cu vot consultativ ; e probabil că Bulgaria nu va fi admisă. Nici discuţiune n'a avut loc asupr.- cestiunilor prelungirei puterilor comisiunei Dunărene şi a creerei unei coraisiuni mişte. Conferinţa a decis d’a observa secretul asupra deliberărilor sale; ’şi-a fixat pentru Marţi a doua sa şedinţa.
    Se crede că conferinţa va termina repede lucrările sale.
   Tamberlik, vestitu cântăreţ, căruia mai anii trecuţi i se scosese biografia de ziaru „Figaro", pretinzendu-se a fi, nici mai mult mici mai puţin, un get-beget moldovean, şi ex-vizitiu de prin Botoşani, a încetat de a cânta pentru tot-d’auna...
   Mai multe ziare din Madrid anunţă că Tamberlik a murit inainte de 1 Fevruarie (stil. n.) la Cadix.
   De va fi fost de naţia care i s’a atribuit de glumeţui imperialist din Franţa, apoi ; noi il plângem indoit, zice „Pactu Social I-iu, că am perdut un conaţional care ne făcea cinste, II-lea, pentru că Toma Berlik nu s’a gândit sâ’şi revază patria sa nntivă, nici să’şi arăte vre odată simpatiile sale pentru ea.
                                                                                                                                  *
   Colonia franceză din capitală a decis să fondeze un club, pentru care scop membri coloniei sunt convocaţi la 5 Fevruarie viitor in adunare generală.
pentru un period de opt ani.
glia va propune la Cdnferenţă prelun- I nului!.... Şi d. Chiţu, ministru de interne, girea mandatului Comisiei europene a avut totuşi curagiul sa declare in plin
                                           Parlament că „alegerile comunale,, au fost libere cum nu s’a mai pomenit in a-ceastâ ţară 1 !... Trebue ca un guvern să fi perdut cu totul simţul moral pontru ca să mai cuteze să’şi scoată obrazul in faţa tlu-
  Dup8 inifiativa mai multor eonfra-|                    C,e. s.au petieeut in alegeri-
■r*
SOCIETATEA PRESSEI
   O tâlhărie s’a tntimplat altă-ieri in capitală. D. Canarescu şi soţia sa, din str. Aurelie 25, au fost căleaţi, bătuţi şi jefuiţi de cinci necunoscuţi, care le-au răpit 200 lei şi mai multe bijuterii.
     . .                   . .        ,le comunale şi după cele ce se urzesc al
ti, 91 in urma unei întruniri pregăti- câtuesc şi se pregătesc in viitoarele ale-toare ţinută Miercuri seara, s’a ţinut geri pentru camerile de revizuire, dacă re sămbătă seară o a doua întrunire de vizuire, bine inţeles, va putea să aibă loc. ziarişti la Eedaeţiunea României Libe- Lumea este adusă la disperare, şi după re, S’a admis ideea fondării unei so- berile ce primim din Capitala ţerei şi cietăţi a ziariştilor cu numele de So- L.8 prin.JU e^6’ mai ca de Pe aeum am pu-
  . , ,   „      .     „ ,   ,           J, Itea prezice guvernanţilor şi cu deosebire
cietatea Pressei, avSnd de scop d a Augustului Cezar Ioan C. Brâtianu că ochii substitui, slăbiciunei izolării, forţa şi acelor de jos, au vezut acum nenoroci-asociaţiunii, pentru a apăra şi a fa- rea la care este impinsâ ţara, şi prin urce să valoreze, prin putere comună. | mare domnirea ipocriziei, a minciunei, a
drepturile şi interesele Pressei şi ale ’ntr‘Se‘ a corupţiunei i’şi va da ultima
    -L         ’                             1       I O a eilflnH,. -.----■ A „   _ 1 -   1         ..
   Un tunar ce insoţea călare cortegiu nei nunte ce se fecuse in acea zi a°p(jfi un pistol ce’l avoa verit in tureaca cisS La eşirea tinerei perechi din bis 4 tânărul voind a da cu pistolul, după ci l obiceiul la ţară, observă că nu’l mai ii după cercetările făcute se află că pisijj) a fost găsit de o femee, la care ducâiai. se tânărul pentru a’l lua, densa a refusii k a’l ’napoia zicând că daca Ta găsit 'a norocul ei şi’l dă fiului seu Petie un <ta ca de 7 ani zicându’i :
   — N'a Petricâ, să fiă al teu ; când 4 face mare sâ tragi cu el.
   Copilul luând pistolul începu a se j-^ cu densul : sora sa, o fată tânârâ ca^dtţl ani, care şedea rezemată de soba din ca» ’i zise sâ lase pistolul câ este incâr N apucă insă sâ termine cuvântul din u «
tir
6
irtilfc*
h
representaţilor ei. Totdodată s’a citit
sa suflare mai nainte chiar de ce unii ar
CESTIUNEA DUNĂREI
    Paris, 10 februarie. — Senatul a ince-put azi discuţia proectului de lege contra Principilor; discuţiunea va urma luni.
    D. de Freyc-inet declină misiunea d’a forma Cabinetul.
    Roma, 10 februarie. — „Monitorul Romei" anunţă că Papa a adresat Principelui moştenitor al Germaniei, cu ocazia nunţei sale de argint, o scrisoare in care ’i es-primâ tot odată cu felicitările sale, dorinţa restabilirea pâcei religioase in Prusia.
    Acelaşi ziar publică un articol, având a-parinţa oficioasă prin care Elveţia e invitată a se reconcilia cu Vaticanul.
    Viena, 10 februarie. Camera deputaţilor. — Ministru comerţului, răspunzând la interpelarea relativă la afacerea ex-deputaţilor polonezi Kaminski şi Wolsky, dâ detaliuri asupra concesiunei drumului de fer din Galiţia acordat antreprenorelui Schwarz care a făcut oferta cea mai favorabilă in interesul Tezaurului. In privinţa bânuelilor aruncatr fără nici o bază coutra unor func-ţioneri ai Statului Guvernul va face o anchetă riguroasă al cărei rezultat il va comunica Reiehsrathului.
    Preşedintele Consiliului adaugă câ ancheta să va face repede şi că, dacă camera adoptă propunerea d’a face din parte-i o anchetă parlamentară, guvernul ’i va supu ne toate documentele afacerei: până atunci guvernul respinge toate insinuaţiunile fă cute contra funcţionarilor sâi.
    Camera adoptă, aproape in unanimitate, propunerea stăngei cerând ca sâ fie făcută o anchetă parlamentară.
   Bruxelles, 10 februarie.—Banca Belgiei a redus scomptul seu la 31
|t °l«-
J1 n formaţiuni
   Se zice că ancheta trimeasă la R.-Sărat a constatat că in adevăr d. colonei Ivanovici a comis ingerinţe in
alegeri.
    Palatu justiţiei s’a hotărit ase clădi pe intinsul loc viran de lăngă cheiul Dămboviţei. peste drum de biserica Doamna Bălaşa.
   Un monument se va ridica, se zice la primă-vară, in Dobrogea, spre aducerea aminte a anexărei acestei provincii la România.
    In zioa de 17 Fevruarie, la 10 orc dimineaţa se va face la casa de depuneri a treia tragere la sorţi a obligaţiunilor de stat 5 la sută a căilor ferate române. Se va amortiza : 81) titluri a 5000 lei, 111 a 2000 lei şi 343 a 500 lei.
     Din Londra se telegrafiază urmă-oarele:
     Din parte oficioasă engleză se indică următoarele asupra atitudinei şi interesului Angliei la Conferenţa dunăreană. Se zice, că important e-este numai dacă trebue Conferinţa să decidă o prelungire a mandatului comisiei dunărene, deoare ce a făcut foarte mult pertru comerţul şi navigaţia tuturor statelor. In privinţa pretenţiilor României, privitoare la comisia mixtă, Anglia a primit pro-ectul lui Barrere, dar România se opune cererilor austriace. In realitate Austria nu poate fi privită ca stat riveran, dar interesele ei la Dunăre sunt prea importante, insă şi interesele Angliei sunt importante acolo şi dacă se vor lua in consideraţie tonajul şi contribuţiile de bani pentru întreţinerea comisiei europene, Anglia prin 498,994 tone şi 57,000 lire sterlinge contribuţii ale sale intrece pe Austria ce are numai 47,005 tone şi 3400 lire sterlinge contribuţii in anul 1881. Cu toate acestea Anglia nu reclamă drepturile statelor riverane ca Austria in comisia mixtă.
    Dacă cererile opuse ale Austriei şi României nu se vor putea aplana ar fi mai înţelept să se lase la o parte propunerea pentru instituirea comisiei mixte, ale cărei funcţiuni po fi exercitate tot aşa de bine de fuc-ţionari de ai comisiei europene. Aşa s’ar înlătura mai bine obiecţiunile României, de oare-ce poliţia statelor riverane şi-ar exercita, supt supravegherea comisiei europene, drepturile şi datoriile sale, stipulate şi prin regulamente, prin care s’ar înlătura plângerea României contra ştirbirei drepturilor sale suverane.
    Anglia nu cosideră ca periouloasă cererea Rusiei privitoare la Chilia, căci toate lucrările ar trebui să se facă supt controlu comisiei europene, care fără de asta ’şi păstrează vama şi jurisdicţia relativ la toate vasele din fluviu principal, de ar veni ele din braţul Chiliei sau al Sulinei. Şi apoi talwegul in braţul Chiliei face o graniţă intre străinătate şi Rnmănia şi deci ea (străinătatea) este de sigur supusă comisiei europene şi numai braţul Oceakow al braţului Chiliei aparţine exclusiv Rusiei. Insă aceasta nu e periculos braţului Sulinei. Delegaţi englezi vor mănţine acest punct de vedere in conferenţă. Din Londra se depeşează că An-
                                      pute o presupune.
un proecU de statute, numindu-se o Şi fiind câ ne adresăm la puternicii zi. comisiune de cinci membrii, care să lei, sâ ne dee voe de a le aminti vorbele le complecteze, pentru ca să se des- ce altă dată împreuna le ziceam la adresa bată intr’o şedinţă viitoare ce va aitor mari tari: avea loc sămbătă 5 fevruarie in lo- Psi16 câad 7e^' abuza V01> de de r&bda-calul României Libere.               K ffie dae i“diferinta noastl'ă DuPa
   Oomismnea s a şt întrunit ieri la deţi şi oasele ?... Pen6 cand veţi na
orele 3 la Eedaeţiunea Romdnulm, voi sistemul de a chema din toate unghiu-şi se va întruni şi miercuri la orele rile ţ0rel Pe fidelii voştri ieniceri, care 4, spre a ’şi complecta lucrarea. | poartâ numele de prefecţi, spre a le da
                                                                                                 Un mister descoperit
Confraţii de la „Indep. Romaine," intr’un
ordine, a le cere protestaţiuni de credinţă şi de devotament, a indepârta pe acei de a-căror fidelitate ve ’ndoiţi, a face intr’un cuvânt totul, in scopul numai de a falsifica voinţa ţârei ?... Credeţi voi câ cu
| batjocurile voastre de Comitete titluite
şi o bubuitură îngrozitoare se aude: piste» .
                                       fete <i:
se descărcase in capul nenorocitei fete - » cărei creeri s’a imprâştiat pe sobă ; &£ tea a fost instantanee ; pistolul era incâ u eu gloanţe.
   Desperarea mamei nu se poate descr. şei Ritmicul
   Olteni in Iaşi.—Citim in Tnbn beră .

ărticol de ieri intitulat „un mister", s’aratâ . ,      , .                            -----
foarte nedomiriţi in privinţa numărului e-|*„8, *lberaLnaţionăl aveţi xact al alegătorilor comunali inscrişi in Bu- . ,                                      _
cureşti, şi ar da mult să afle ace- delfă a .f™,                  ^             nesocotiţilor
st num6r. Nedomirirea asta provine din ?‘ laconailor • Moldova cugetătoare va şti
pricina nenumăratelor şi deosebitelor opi- Să sdrobească sub Pleioarele ei pe acei ea
                                                                                                                                                                                                                r 1 re au abuzat de încrederea şi buna ei cre-
niuni exprimate asupra acestui punt.
   Suntem in poziţiune d’a satisface dorinţa legitimă a confraţilor noştri. Iată, după darea de seamă „oficială" a primăriei, nu-mâiu alegătorilor comunali din capitală 451 in colegiu I, 415 in col. II, 1348 in al III şi 11,513 (care votează prin dele-gaţiune) in colegiu al IV ; total 13,727 de alegători.
   Dacă nici acest numftr n’o fi exact, vina va fi a Primăriei. — Resboiul.
A r a b-T a b i a
dinţă, umblând sâ facă din România una şj indivizibilă o ţară de papagali politici [caisă nh ştie sâ ’ngâne decăt ceea ce ’i zice doi oameni Rosetti-Brâtianu !... Ne vom scula, deci, căci suntem in drept de legitimă aparare contra acelora care ni ră pese sistematic şi dreptul de a cugeta şi acel de a libervota!
   Si fiiind-câ vorbele noastre sunt energice, şi poate nu pe placul procurorului-ge neral, spre ai linişti sufletul sâu că suntem in tot dreptul de a ţinea nu numai acest limbagiu, dar un altui şi mai energic vom declara prin acest ziar, in mod insă
        .                                        . confidenţial, câ o parte din apostrofarea de
   „Naţiunea" află câ reprezentanţi puteri- faţă este redactată de chiar d. miniştru de lor semnatare ale tratatului din Berlin, au justiţie Stâtescu şi publicat in ziarul „Alegă-primit de la cabinetele lor ordinul d’a inş- torul Liber" ..., Şi de teamă ca”să nu fiinţa pe guvernu nostru câ Gestiunea Arab- cază in rătăcirea acelora pe care altă dată Tabiei este definitiv regulată, şi că n’are ii invinuea cu atâta cruzime, junele Stâtes-de căt a desemna pe comisari sfii spre cu, intrând la Guvern, ca Ministru de Jus-a merge să ia in posesiune acea loca- | tiţte, a avut pr
litate.
   Consuli generali ai puterilor sus menţionate la Sofia au fost asemenea însărcinaţi a împărtăşi aceste dispoziţiuni guvernului bulgar, spre a’şi trimite comisari sâi ca sâ puie Arab-Tabia in posesiunea României.
or-
                                                                                             ALEGERI LIBERE
                                                                                           guvern liberal, legi liberale
                                                                                                 Ministru Chiţu.
   D. Fussea publică in fruntea ganului sâu „Curierul Tfirgu-Vestei" următoarele rânduri :
   „Prefectul şi primarul Iovitz au călcat in picioare constituţia şi legile ţârei prin intervenirea lor fără ruşine in alegerile comunale.
   Să ni se intenteze proces de lomnie dacă le dă măna ; suntem gata a dovedi ceace susţinem."
revista ziarelor
        Nu vom vorbi despre ilegalităţile, presiunile şi raanoperile condemnase de lege şi morală din alegerile fiomunate. Numai omul lipsit de videre şi de auz, numai 0-mul lipsit de cea mai mică pudoare poate cuteza să zică c am avut „alegeri comu nale." Telegramele adresate guvernului mai din toate judeţele ţerei sunt proba cea mai vie, despre gradul de neruşinare şi de ipocrizie, in care au picat cohsilierii Tro-
                precauţiunea să ’ncredinţeze mai multe esemplare de intreaga colecţiune a ziarului „Alegătorul Liber" la mai mulţi camarazi din lupta acea crâncenă îndreptată contra ministerului Lascar Catargi, cu rugăminte ca sâ fie sguduit şi dişteptat la cazul când, la putere fiind, s’ar aluneca de pe calea legei şi a moralei sociale...
   Intre acei camarazi de lupta şi de legitimă apărare, alăturea cu nevinovatul ei fără de prihană june Eugeniu Stâtescu, a avut onoare a se găsi şi autorele, plagiator in parte, al articolului de faţă.
   Ar face deci bine, simpaticul nostru pre-curor-general, apărătorul legilor şi a moralei publice ca sâ bine voească de a pune, in viitoi şi continuu, la raporturile sale confidenţiale un poscriptum de articuliie e-şite din pana capului ministeriului public, căci prin acest chip ar deştepta conştiinţa junelui ministru, şi 1 ar face sâ părăsească calea pernicioasă de a aduce deputaţi de poronceală aleşi cu băta, priu ame-rinţări şi priu cornpţiuue, care se aprobe şi să bine-cuvinteze toate făr-de-legHe unui guvern, fără de inimă şi fără de coiştiinţă.(l)
                                                                                                                                                                                                                                                      Pactul social.
   Toată lumea credem ’şi-aduce aminte, 11-ce entuziasm am adus şi primit Ja noi ti 1 olteni cu scop de a ne scăpa micu coqpc:;| din mâna ovrilor ; astăzi suntem in st. sâ anunţăm cu mult regret câ, olteni si prigoniţi din toate părţile şi mai cu sea , din partea ovreilor.
   Uni dintre dânşi au ajuns sâ aducă i~j :| la jidani, ca sâ poată scăpa cu viaţă pâj ^ primăvară şi pe urmă sâ ne pâK
0
Mi

IU
seascâ.
   Apelăm la noii părinţi ai comunei si ' încurajeze m, car până vor eşi din iarnă, iâ sâ nu fie nevoiţi a fi slugi la cei ce ne i'f case pe noi slugile lor.
   Trist lucru 1
0 ■
. uM
i je w}
lt
sjUMcc
Ldî I
    Inscripţie istorică. — Pe zidu biseric Iui Ştefan cel mare din Vaslui d. Th. B rada, cu ocazia unei escursii ce a făcut i acel oraş, a descoperit următoarea inscri ţie interesantă, zice Liberalul:
    „Acest sfint Dumnezeesc locaş, dinţi Ui inceput zidit de reposatu intru fericire Don|l-Ştefan Voevod bâtrânu şi fiu seu Bos wt'fue dan Voevod, şi după vreme risiprpdu-fllh1 s au zidit din nou de Domnia sa cucoajl-t^1*
Maria Cantacozino logofeteasa, soţia repcwd^If^ satului marelui logofăt Costache Ghica, c w toată cheltuiala Domniei sale, spre vecinii Moalii ii ca lor pomenire la anu de la Hristo îl a Je pm
1820."
• in fl
   Un sbir poliţienesc.-„Tribuna Liberă in mai multe numere, a formulat un lum şir de capete de acuzaţiune împotriva unu comisar de poliţie din Iaşi, anume M. Bo-I tez. Faptele denunţate erau din cele mai) grave şi de natură a atrage imediat destituirea şi darea in judecată a funcţionarului abuziv. Gu toate astea, abia după trei săptemâni de zile de la denunţare,
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             oi anii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   ii
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            VLaie, ci
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   a
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             rŞD i ’ Ut
                                                                                                                                                                                                                                          oamenţl*
                                                                                                                                                                                                      legei se hotăresc să ancheteze căzu fără sâ ăl
     iii!
- felii
Din Districte
   O nenorocire. In ziua de duminică, 23 Ianuarie, un cas de mare nenorocire s’a intlmplat in comuna Mărcina dinjudeţul R Sărat,
   (J) Şi ultimele aceste cuvinte sunt textual copiate din ziarul „Alegătorul Liber" No. 176 din 10 Martie 1876.
suspende pe numitul comisar din serviciu -i ast-fel c-â acela a avut timp si are incâ mijloace ca sâ facă sâ dispară ori-ce probă in contra sa.
   Foaia ieşeană revine in numâru’i din urmă asupra acestui caz foarte scandalos, al arătând câ d. comisar Botez este mănţi-nut in funcţie, este privilegiat, este menajat şi, spie culmea batirului, se află in avantajoasa poziţiune d’a face presiuni asupra martorilor care pot sâ uşureze cursu in-strucţiunei şi s'aducâ un capital de devozi contra sa.
   Nouă ne place a crede câ, cu toată pro* tecţiunea de care se va fi bucurând acest rist specimen poliţienesc din partea supe-iorilor sei, justiţia şi in special parchetul işi va face datoria. Şi daca faptele ce se mputâ acelui comisar au fost comise in e-serciţiu sau cu ocaziunea funcţiunei sale de agent al poliţiei judecătoreşti, atunci e de competinţa d-lui procuror general al cur-ţei de apei d’a cere suspendarea şi darea lui in judecata.
îtljiti.
   Apa Şiretului creşte din ce in ce ameninţând pe locuitori ţermureni cu inundaţia.
   Dunărea asemenea a crescut foarte tare la Galaţi, „Poşta" spune câ in cheiul vechi nu mai e de cât 3 palme pentru a se revărsa, iar la cheiu nou (localul Bursei) mai trebue 1 metru şi jumetate.
   Ar trebui sâ se ia din vreme măsuri de apărare.
.■TI;
i
TIMPUL
I
\

        «xploateazS. la noi. pana şi W.’.ile care s’au înfiinţat mai mult Storul plugarilor. Ast-tel, in Râm-V'jj modu cum se fac operaţiile .3 e un adevărat din localitate.
        14 •


                                                                                                                                                                                                                                                         de
                       scandal, cum u                 Proba urmâ-
ţjy.iuguieanu. unu din comisarii JB.nprumutat suma de 12,000 lei. Jl unei maşini foarte uzate şi ca-^ţai mai mult ca 1000 până la T]) ^i. Oraşanu a imprumutat ro-de 28,000 lei in garanţia a e porumb.
.ţjiri s’a prezentat caţi-va ţărani ,jp umute, d. administrator Popescu că nu le poate da de cat „pa oare-ce tondu e aproape
Iii le de biata opincă !
ca
   ii ci tjpui, do
i ECOURI streine
          Franţa
                                                                                                                                                                  se anunţă, din Franţa şedinţei de HT. . .. senatului, postul militar
pft cum
; e de deschiderea
   c : a
• [jalat'i Senatului a tust iliUiiteu p0a^e inţelege funcţionar neresponsabil şi companie de jandarmi
                                         j funcţiune ereditară ; căud suveranitatea re-fjejuru palatului s au aşezat agenţi            nuiuai intr’ensul, nu poate sa esiste
l' "                 Tlossp.hizftndii-Sft ^ pUtere cai-e ga ’ţ pUna stavila : cu toa-
                                           şte acestea, Constituţiunea noastră reeuuoa-ce un cap al Statului inviolabil, dreptul seu de „veto" şi succesiunea la tron. Sa nu se uite ca tot capul Statului numesce pe funcţionari şi câ nu so zice nicaeri ca poporul „direct“ are dreptul sa dea investi-tura magistraţilor s6i.
                                              Aşa dara este greşita idea care considera ca suveranitatea reşeade in popor, considerat ca unitate, şi ca tot cetăţeanul fârâ deosebire are dreptul a esercita o pârtici-
  txcepţionale, a căror necesitate ^ din suveranitate; prin urmare _nici in li înţeles*o nimeni e&te-va sep- pura raţjun0! nici ca rigorism al principie-
                                           lor, sau ca consecuenţa neinlâturabilă a i-deeloi noastre constituţionale, nu se poate susţine aplicarea electivitâţei la magistra tura.
                                                                  V
ţiune incredintata celui capabil. „Pentru cine are conştiinţa, zice D. Bluntschli, de unitatea naţiunei in oposiţiune cu masa cetăţenilor, eroarea devine evidentă. Nu natura, ci Statul da drepturile de alegetor. O-ri-ce sistem de alegeri este ua instituţiune a Statului pentru un scop public,"
    Negreşit ca fundamentul ori-cărei orga-nisări este democraţia, căci nimeni astazi nu se gândesce la reinviarea claselor sau privilegiilor. Române numai a se sci daca trebue organisata in aşa mod ca naţiunea sau Statul să piospere or să cada in anar-chie. Daca pui suveranitatea numai in popor şi in lie-care molecula dintr’ensul, atunci tot cetăţeanul este egal, deosebirea pentru merit sau muncă nu se poate in-ţelege, şi tragerea la sorţi a cetăţenilor cari sâ ocupe dregatoriile publice este încoronarea sistemului ; daca insă alegerea este uâ funcţiune, atunci suveranitatea reşeade in Stat sau in naţiune, adică in puterile cari regulează şi conduc afacerile publice, şi tot cetăţeanul, dupe capacitatea sa, este susceptibil sâ esercite toate funcţiunile sociale.
     Cu principiele antagonistilor trebue mai ântâiu sa se desfiiinţeze Constituţiunea. Căud poporul singur este suveran, nu se
37trn hi
■ iti
t..        .     ...
       ţi' de a-i poliţiei
4 Iţa, Aliou a citit raportul comi-.supra legei contra pretendenţi-!*ave zice intre altele : Comisiu-.   ^ examinat proectu cu sentimentul
     Wd de datorie, ce cată să simţă faţă cu o lege de extremă ftnţă, votată de o majoritate a ;^rc i şi ca singura consideraţiune X’resele şi onoarea republicei. iunea a examinat, cum a pu-odată să se nască ideea de mă-tcepţionale, a căror necesitate li inţelcs*o nimeni căto-va sep-fn mai 'nainte. Incidenţele ce J ca puncte de plecare, i se pat | importanţă. Chiar admiţSnd, că ,, partea reprezentanţilor ideiloî mo 'ce se nutresc oare-care speranţe iot fi privite numai ea aventu-,e. Comisiunea şi-a pus întrebarea . repubiica are de ce să se up i-.mscă şi dacă îngrijirile ce s’au j \w ţară nu tor creşte mai mult.
       ales că vor putea fi interpretate î i probă de slăbiciune. Măsurile. r, r. p prima oară au fost poate |u»ti-'{[JL sunt de prisos la institufiumie lomneşte in Franţa de doi-spie-
     Ji ani.            _         v
na 4ţP0i raportul aminteşte ca repu-jj iii a nici-odată n a intrebuinţat rne-.. escepţionale, ci chiar j. Sş coală a comunei a combătut o cu ptu şi legea şi a învins o in tine
    ş Scale pacifică. Măsurile propuse nu 'V fi eficace. Consimţimentul ţeiei jmează. forţa Republicei. Conspirate din străinătate sunt tot aşa de . irieuloase ca şi cole din năuntru. ternul trebue. să apere instituţii e ritului prin măsuri prudente şi prin flmliite.
       Prinţul Jerome s’au liberat şi a plecat in Anglia.
** ll
                                                                                                               Bulgaria
       Poarta n’a acordat cererea prinţu-Bulgariei de a infiinta un ordin ţlgar, dar a permis prinţului să Ipam decoraţii turceşti după cum t crede de cuviinţă, pănă la îad oare-care.
     ii
   Iaca cate-va confderaţiuui, inainte de
termina.                          ,     .   .
   Ideale epocei noastre esclud domnia minorităţilor, a aristocraţiei, fie bazata pe tra-diţinni. fie pe avere, Democraţia se întinde in toate ţ-rile şi, putem zice. are drept de caUte prbuun.i.-m, aparăiul sub formă de republica sau de monarchie constituţională; 01-i yum ar fi insă, caracteristica sa este domnia mulţimei sau a majorităţilor.
   Când domnesc mai puţini, este lesnicioasa ,-nndncerea Statului : in atnra legaturile sunt străDse, ideele politice cunoscute şi linia de conduită aceeaşi, urmata ca fradiţiu-ne in familii; in intru, o clasă de oameni se perpetuează in afaceri, se naşte şi se ■                 ■■'«j ni devine cu totul apta
de oare-ce numai prin jocul lor regulat se conserva libertatea. De alta parte, lie-care din ele, ajungând la putere, are nişte idei hotărâte pe cari le aplică, şi pe cat sta acolo, resemăndu-se pe majorităţile ce posedă, formează un guvern puternic şi, ^rin urmare, poate lucra serios şi in afară şi in intru. Pe cată vreme, fără acest joc al partidelor, guvernele sunt slabe, nu pot lucra singure nimic, fiind supuse capricielor oamenilor incapabili cari de ordinar constitu-esc corpurile deliberaute, sau se ridică mai presus de legi şi acaperează, tară mei un control, toată puterea Statului. Aceasta se intamplâ şi cănd esistă o singură partidă puternica şi când sunt mai mult de două.
    Mai presus insă de toate, intr’un Stat democratic trebue să esiste respectul legilor şi garantarea drepturilor tutulor. Acestea nu trebue să fiâ jucăria partidelor, căci atunci ajungem la tiranie. Ge ne pasa in-[tr’adevăr, daca drepţul nostru va fi nesocotit dupe voinţa unuia singur sau dupe voinţa unei majorităţi? Din acest punct de vedere, un Stat bine organisat trebue sa repudieze sistemul alegerilor populare pentru constituirea magistraturei. Pasiunile de partid sa se eserciteze pentru formarea guvernelor şi crearea legilor, nu insâ cu o-casiunea aplicârei lor : prin democraţie nu trebue să inţelegem un regim in care cetăţenii să ’şi vadă confiscate averea şi drepturile lor in folosul mulţimei. Daca democraţia se furnicai* pe domni* uiajonUtei, ea' .n primul rând trebue să recunoască si să respecte drepturile indivizilor.
      Aşa dar, in m^locul partidelor cari V. impart puterile Statului intr’o democraţie, Cfuta sâ esiste o magistratură independentă, capabila şl in stare să dea dreptate tutulor cetăţenilor, fără deosebire. Aceasta insa nici o dată nu se va dobândi eu judecători vremelnici, aleşi prin sufragiul popular şi, prin urmare, reflectând pasiunile, viţiele si incapacitatea mulţimei.
      „Ceea ce ar fi cu deosipire grav, zice D. Laveleya (1) vorbind despre influenţa spiritului de partid, şi poate o isbire morală pentru instituţiuni, ar fi ca răul să lovească şi justiţia, căci aceasta este consacrarea tutulor drepturilor şi cel din urmă relu-giu al libertaţei. Meditând asupra funcţiunilor tribunalelor cari asigură menţinerea ordine! sociale şi fac posibila munca uraa-nituţei. David Hume a zis:     „Tot sistemul
    nostru pniiuc ăi fie-cure din organele sale armata fiftn si cele dotie Camere, toate n-cestea sunt numai mijloace pentru ajungerea unui singur scop. rom-ervare.i libertaţei celor douispre-zece mari judecători Englitorci."
       Şi, mai departe. „Intr’adevăr, şi aceasta este o veritate evidenta, eu căt democraţia suvernă mai mult şi cu cât toate | osiţiu-nile sunt date prin alegere, eu atăt mai mult este indispensabil să esiaW o putere unde cel slab sâ găsească
   Cea d antftiu persoană a fost o (etnee numita C. T., in vârsta de trei-zeci de ani. Ea are forme de o rotunzime graţioasa, pârul şi ochii negri, trăsurile cam aspre.
   Kealisoazâ de minune tipul de fmnee „ciociuna napolitana", espresiune care s’a-plică, după cum insuşi autorul ne spune intr’o notiţa, la femeile ,di forma appeti-tosse e polpute", ceea-ce se inţelege ţâră a mai traduce in româneşte.
   Tatăl bolnavei era un alcoolic isbit de delirul persecuţiunilor, mort de congestiune cerebrală. Din pariea mamei sale nu este nimic de notat in privinţa afecţiunilor nervoase.
   Printre cele-l’alte rude se insemneazâ un trate rachitic şi o sora de un caracter bizar şi escentric.
vreme de când nu se văzuseră, multa vreme de când straturi peste straturi nevoile şi suferinţele vieţei astupasâ cele mai slabe remâşiţe ale copilăriilor sburate, spulberase şi cenuşa veeiiei dragoste nepotrivite şi intrerupte.
   După opt ani, tinerul marchiz se in-surâ.
   Femeia M... S... se tulbură. Toată fiinţa el morala se cletinâ, se resturnâ. Im-presiunea acestui iapc fu atât de mare asupra ei, in cât atunci ea dete jcele d’an-taiu semne de sminteală. Fu dusă intr’un azil de alienaţi. Acolo, agitaţiunea maniei se potoli treptat. I se dete, in cele din urmă, chiar voia de a eşi. Dar şi in cazul acesta, ca şi in cazul ântâiu, delirul reveni şi, după puţin timp, rudele tură nevoite s o aducă iar in azil.
   8dreveniudu-şe a doua oară, ea spune
   Aceasta fernee n’a inceput de cat de la vârsta de patru-spre-zece ani sa arete tur-1 intr’una ca nu mai vrea, burâri intelectuale mai insemnate.
                                                                            cu nici un preţ, La a-I sa mai este din azil. Casa    n insufla groaza
ceasta epocă se presintă mai   multe exemple   -Nu putea sâşi staapnească   acest sim^imânt,
de alucinaţiuni şi de iiusiuni   sensoriale. Se a cărui causâ n o pricepea  de loc. Mania
piangea, bumoarâ, câ dinţii        ’i cad şi câ ei insă nu ese insoţita de  nici o iluziune,
pârul ’i albeşte, şi nici o elocinţa oineneas- de nici o alucinaţiune. De un-spre-zeee am că nu putea s’o convingă că este numai o de când a intrat a doua oara in azil, n a in parere_                                         cetat o data de a se arăta raţionabnâ, bu-
   Peste puţin se mărită. Din acel minut | na până la devotament cu bolnavii pe cari mania se incuibâ; ea fu apucată de deb-
ili
creşte cu aceste ^
                                                                                                                     esercitarea tutulor tuncţionariloi
                                                                                                                                                                                                                                                             uterea este data mulţimei, anevoe g iseşti
o
terne,
independenta
                                                                                                                                                                                                                                            inot.u-t/mne contra celui puternic. Aatfe a-mai rea de căt absolutismul
un
JCarasi Electlvitatea Magistraturei
                                                                                                           (Urmare şi finei
Nn este insâ esactă idea ca suveramta-i stă numai in popor, considerat ea uâ âitate sau ea un complex al suveranitaţei (•cărui om. Atunci nimic nu ar trebui sâ i reguleze prin representaţiune şi masele pulare ar domni singure şi d * dreptul, je-care naţiune insâ işi are un organism topriu, un sistem determinat de a ’şi con-Uce afacerile si a ’şi constitui Statul, şi in iaasta reşeade suveranitatea sau puterea apremâ care conduce totul. In organismul şiui Stat, nu tot omul sau naţionalul are dreptul" de a esercita suveranitatea, ci ai lâ care intruneşte eondiţiunile cerute npacitate, pentru câ a fi alegător sau ja parte la regularea afacerilor publice nu ste un drept inâscut in lie-care, ci uâ func
pentru
    Căuu insa p
greutăţile sunt numeroase oameni cari sâ se ocupe de politica şi, prin urmare, sa cunoască afacerile publice; nici idee fixă iu conducerea treburilor, iie Ui-fie esterne; legile modifica.» fâra legătura şi, prin urmare nearmon.ee şt o mulţime de schimbări in toate puterile Statului.
    In asemenea stare de lucruri, anarch.a sau tirania devine inevitabile. Oamenii noui fără esperienţa doresc lucruri noue, şi, de cazul când unul sau căţi-va aca-narea/â toată mişcarea, mmic durabil, nici l l4ee BM instituţiune neatinsă. Kftul UUâ u; are remediul şi publiciştii moderni au Jasit mijloacele cuvenite pentru buna guvernare a democraţiei.
    înainte de toate şi mai ales pentru un Stat european, este preferabil un monarch constituţional şi ereditar, dfc cât un preşe-d „te timporal : de o parte, dânsul, pno Naţiunile cu cei Uiţi suverani prin ne-imbarea luncţiunei sale, poate face mai insimtite schimbările dese produse pnn artidelor şi, prin urmare, poate con
vem tirania mai rea
                                                                                                                                                                                                                               neutru ra se va esercita pretutindeni cu !>i aceeaşi injustiţie, ne-carui orăşel, flecarei in-cuvăiit iu toate ra-' cei ce vor fi
Şt
afaiu
aceiaşi violenţa In sânul stituţiuni. jutr un murele activitâţei omenesci
                                                                                                                                                                                                                                                                      imuoriuw iu ziua *|egoril.ur, vor U ms-i nu va mai fi nici
in
ce proscrişi, pentru cai ua dreptate. Cea mai ea din institut,unde St.atelor-Unite. şi poate singura care dauna a fost rea, este leasă. “
    \sa cti£®^ adevăraţii
                                                                                                                                                                                                                                                 ci edem, sa nu ne încăpăţânam a-idei exotice, râu rumegate şi
rul persecuţiunilor, in care domina mai ales un sentiment de groază pentru locu inţa sa. Toţi ’i voiau răul, toţi o persecutau, o spionau, complotau in contra Vedea otrava m lot şi pretutindeni, trava care o urmâria şi nu i da nicâiun pacea.
   Noroc pentru ea insâ câ de bucate nu Buferea, in ele nu bauuia otravă. Dar li niştea domestică perise de sub acoperişul casei lor. Certurile, din ce in ce mai aprinse, se repetau pe lie-care zi. Ea se nturia, ocăra pe bărbatul său de dimineaţa până seara, invinovâţindu’1 că umbla s’o ucidă.
     Aceste aiurări merserâ atat de departe, in cat rudele ei fura nevoite s’o ridice şi s’o transporte intr’un azil.
     Şederea in azil dete bolnavei liniştea de spirit şi judecata intreagâ. Ea căuta să fie folositoare pentru cei d’acolo, lucra cu irfirmiorele, şi ceru să’i vie şi de la altă lume din afară. Se schimba aşa de tare, se indreptase atât de bine in cât rudele o aduseră iar acasă, dându i libertatea de
   mai inainte.
     Cum intra in casă, iar fu apucata de delirul persecuţiunhor. De astă-dată chiar bu căţele ’i erau otrăvite, chiar muma sauşi fratele său vor să atenteze la viaţa şi onoarea ei. Ba incâ alucinaţiuni puteruice ’i infâţişa, ca o realitate apăsătoare, aceste născociri subiective ale creierului ei ra tacit.
     Simţea ca este victima atentatului, striga, se tavăl-a, se lovea cu capul de scân-du’ri de pâr ţi. Eura siliţi s o intoarcâ iar la azil şi de atunci n’a mai eşit d acolo.
     îndată lelirul dispăru ; iar vorbeşte şi lucrează ca o persoana raţionabilâ. Numai, ea repeta mereu ca locuinţa sa o ingro-zeşte, ca nu voieşte sa se mai ducă acasa. Pe rude nu le mai urâşte ; le primeşte cu dragoste când vin s’o vadă la azil.
       _ Ludele mele, zicea ea, 'mi sunt drage când sunt aici, iar nu când sunt si acasă.
ii vede suferind. Dar să nu’i pomeneşti de a se intoarce acasa, căci iudatâ se ingălbi-neşte şi incepe sâ tremure.
„Naţiunea“
                                                                          CURSUL BUCURESCUj
CASA DE SCHIMB
                                                                           TOMA. ŢACID
  No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                        Pe eiua de Jl ianuarie 188J.
5olo Renta Amortisibilâ. .     .  .
5"|0 Renta Română Perpetua , 6°|0 Obligaţiuni de stat. .   .  .
6o[0 Oblig. Căilor t- Rom. regale 8o|o > Monicipale ....
10 fr. > Casei Pensinn.lor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. .  .
7oio        Scrisuri Rurale.    .  .
5ojo Scrisuri fonciare uroane .  .
6o[0       »     »        *
7o|o      I      »        >
Impr. cu prime   Uu^.    (20 1 b.)
Acţii Băncei Naţiont le Române 2501. ,      , Soc. cred. mob, rom. 500 J.
   ,   , , R-m. de comtrucţit 5001.
   ,   > > de âBig. Dacia-Rom 300 1.
   , , ,     , , Naţionale 300 1.
              Diverse
Aur contra argint. .       .
   ,    , Bilete de Banque
Fioriui valoare Austriacă. .
Murei germane..............
Bancnote francese. .    . .
 Gump. Ydnd.    
 92D-. 03-      
 90*/* 911      
 97®/, os*;.    
102'|2 103 '/■, 
 99 'h 100---   
  220- 225-     
 90'ls 9 11(4   
101CJ, 102*i,   
 87i/* 88*',    
 '95*u 96'/-    
1003[, 101*i>   
   81- 32---    
  1260 1270     
205--- 210-     
515--- 520---   
400--- 405-     
230--- 235---   
     2 2 ---    
 2 8|J 2        
  211* 2.12 /., 
  1 2S 1.25---  
99lj2p 100’ .   
                                                                                                                                                                                                                                                                         tnt-
                                                                                                                                                                                                                                                          magistratura a-democraţi. Ar fi
timpul supta unor
cari tiu sunt din lumea -asieast^Lste v-Arili, nu de intere-. I" ţârei-
noastre, ci de asistenta
putit
                                                                                                                                                                                                                      de alta, armata, care a luat şi ameninţătoare pefi-
       un
Înbi/muit la strângerea legituriim cu ,ţâ rlţe străine; şi,
„ dAsvoltare imensă trn o democraţie, are un conducător neschimbat. Şi eare ^ese uoştinţele sale militare sâ de sub influenţa nui ambiţios
care
   şi este ast-fel acoa-ademenitoare a vre-u-ar dori puterea su-
PTeaianga aceasta, asistenţa a doua part.-
de este absolut necesară intr’o democraţie.
varietăţi
                                         OlCOFOBIA
   Sub acest nume d-rui Salem,-Pace, mţ -re un nou cas de monomanie, frica oe ar; cineva de locuinţa sa, pree.m este ş, claustrnfobie, agorafobie, rupofohc etc
   D-rul Salemi-Fa^ a avut ocasiune de a observa acest nou fel de mame la duo, m divizi
   El a studiat cu cetand căuşele imediate transmise prin ereditate.
                                                                                                                                                                                                                                                         deaniaiiuntul boala, cer si căuşele latente
                                                                                                                                                                                                           rn Lemaime lmrlniwntane, Rovuo des Deux3 IZ. broş. de la 15 Decembre
trecut, pag. 825.
   Aceasta monomanie ciudată, a mai fost observata tot de d-rul Salemi-Pace la alta temee, numita M... S..., do şaizeci de am, născută la Palermo, din părinţi sănătoşi. Oicolobia isbeşte aci o constituţiune delicata. un temperament limfactico-nervos.
   Crescută in casa marchizului R,.., in curtea câruia tatăl său şi muma sa erau servitori, ea şi-a petrecut cei din urmă ani al copilăriei sale intr'o intimitate zilnică şi afectuoasa cu băiatul stăpânului său. Această legătură, pornita din jocuri nevinovate, ai li mers inainte şi cu timpul s’ar fi schimbat in iubire, când copii devenirâ tineri, cu simţirile desvoltate. Părinţii observarăa-ceasta. Sfârşitul pârăndu-li-se nepotrivit, hotârira să i despartă. Tiuarul marchiz tre-i.ui să plece intr’o celatorie lunga şi de-pir tata.
   Remasă singura, dupe îndemnul şi stăruinţă părinţilor ââi, cari la rândul lor se plecau povetelor date de stăpân ; fata M.. S... se merita in 1848. Dar in curând re-masa văduva şi, după lungi nenorociri, in 1860 se intoarse iar in curtea marchisului i{ care o primi cu bună voinţa. Era o temee credincioasa casei, harnică, şi trecuse multa vreme de cănd işi impartaşia iocuriie ei cu a1« junelui marehiz, multă
                                                                                              PRIMA OASĂ
La ,.Bursa Romar.ia46
                                                                                            Fondată la anul 1872
   SAMUEL A. MARCUS
                                                                                        No. 18 Strada Smardan No. ÎS.
   Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitala, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă după ordiui-le ce vniu primi şi in condiţium avanta-gioase.
   De asemenea pot indeplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate.
   Informaţiuui şi ori-ce detalii speciale se pot da atat personal in biroul meu, cat şi prin corespondenţa.
   Esperienţa ce am iu aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s’a acordat in decurs de mai mulţi ani de esisteuţâ a biufoului meu mâ face a crede şi in reuşita acestei noui ramuri de afaceri.
   Adresa pentru telegrame : Marcus, Bucureşti.
                                                                                  A. K1BRICK
                                                                                    CHIRCR6IF.N DENTISTE
  Dents arlificielles, plombages, oritication perfectionnee. Extraction et guerison des dents, sans aucuue douleur, d’apres Ies plus nouveaux systemes.           _
  Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du gessude roumain.

TIMPUL
     No grăbim a vfc in,fiinţa, că la „ CA VAL E-ttlJL OH MO-î)A “ cel mai distins şi renumit Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi Băeţi, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Cos tu-
                                                                            ATIS CIIR-OITL-A-IR, i
    Onorate domnule
                                                                                                     mo cu




iFRIMA CASA de CONFIENTAgnTERA'
          şi fără Talie, din stofele, eele mai moderne, confecţionate iunpă, noulu Jurnal.
     Pardessiuri haute novenutd pOnă la calităţi superioare. Mare Coleţiune de Pantaloni fan-taisie . nuanţe bine alese. Gos-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   ulvL j A
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              ritrsCHidj'A
’S)
   nune negre de Baton. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil deBritnşi Orap de Sedau.
     Un enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Batiu frisd, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi Kllaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage, de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi mănici, Blănuţe scurte do]Yanătoare, etc.
     Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt uestul de convenabile spre a putea invinge verconcui’euţa leală.
LA CAVALERUL DE MODA — 2 Strada Şelari 2 şi colţul Ntradei Covaci
’j.
O
?!
Cî
r
ŞI IARNA
g>B”CBaaisassaBsa—ssasass”
u
n
u
u
u
ii
ii
ii
u
u
n
19
□
ii
n
a
a
   SUlîTg-LE MAI BUNE DIN LUME
premtajle <*u 15q ft,ed«iie pri„le
                                                                          PARIS
                                                                            18 7 8
                                                                          Medalia de aur
SJPT%
                                                                                                    A so f frj de
Imitaţii
râie
lunare
                                                                                                                                                                                          GaranLâ li
                                                                                                                                                                                               ■ 1 4-ifl
                                                                                                                                                                                          sigura datai .
                                                                                                                                                                                                    n
înscris.
                                                                                                                                                                                  S I N G E R C 5 puwrii mrro
                                                                                                                                                                   ll-Vpâdrrosul nkw-york. de sus a
       • Jdî                         Fabric ei.
                                                                                                                                                                  ]\ Q. N EIDL1 $ 0EH, Agent general
FAYARD-BLAYN
       contra reumatismelor, chitarelor, du-OC rerilor, rănilor, bătăturilor la picioie, arsurilor,etc. Deposit centrual la Paris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in zn toate fiirmaciele.
A se citi in tote dilele in D1ARULU PARIS IANU
gil BLAS un nou
remania needitatu.
LA FERICIREA DAMELORD
                                                                           lADBO.VHEUR DES DAM SE)
de EmileZOL-A
IBONNAMCNT PENTRU TREI LUNI 17 FKMKI
  Dt viiigtrt 11 Oeauuli Zoiluz-y.
l*i i *r I
a rit',al
RAVISSANTE
examinată, oficial.
C0MP0SIŢIE
.Cu
                                                                                               totul
nevatamatoare
                                                                                                pentru
                                                                                               toaleta
  DAMELOR
N E A P A R A
                                                                                                                                                                                                                 pentru
/
infrumu8etre *
■ş>

conservarea ii
  PELIŢH1 1 f

Frumuseţe
oau Un                              Xt‘"

inventator doctor lejosse, paris ' *
                                                           •‘•i si canU. /Ai»Lj t f se ' oui-iiilj UOottţhi vWjŞl^
                                                    .    . ivoaiiiAwit ca ...Ifaţ tip1
                                         pedepliu misiniif.4 de a om-wu si i        t ,ţ
Pnh'ri.b : tn Baron mare ori^ia.) i„ tartoli aUj 8 ff_
» roia. 5
aiul
SAVOK R-A.VZSS-A.^STTIt" #ţod
                                                                                                                                                                                                                             •Ui JIOCTOR LEJOSSE PAJflŞţ
  ue’ ce trebue si aiba nu şănun Bn de toaleta
•iM
ţa sa de datitfti Că td tOAt* * ■
tieţul cu bncata 2 Ir.—(i busati II ir.
    1 * eDtr»l iu Budapcj'a: Itatlihausplatz " l’n ioiaene Zuio Bluiocnkorl), r -, Sebv
ctt udJM
i

ll
     ra lfl& • prin epistola se ofer.tueaiiâ discret imediat.
,111. P1
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  TI
Ă5THME
NEYRALGIES
ti ckiud) eftt
                                                                                                                                                                                                                                                                                              '.«tuitult. o4e,jn.,n I s’jfo. etiun.t ei tdU 0,,
                                                                                                                                                                                                                                                                  |!ele orfseelorb reapir»
   _     .          , —----«rU» Uihmii I fr ,             _
®          — UuHier rtrmteleli-rbimieit d« loi J-«i, ta rmm 4* u MmuIs. PUU
                       DtaoM la Bae4r*ael U 4. ftra«r. «i it ttfta turnau«U
                                                                                                                                                                                                Tl0<1tc*u Pr,n Tubortu UiuMir Ifr ! d-rolul Om Ier. Pr«îuT77r^;^iT»UT» Vrtf 3
LUT I, d d n *
     or ii'
                                                                                                                                                                                                                                               ,j rfi
                                                                                                                                                                                                                                                Mim

1,111(1.1.
                                                                                                                                                              Mtdalia Socielâtei Ştiinţelor Industria le din Paria
DESTUI
1
PERU ALBU
Melanogen
                                                                                                                               Tmclura cea mal bună a lui
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         OICOCEMARE AM. ftimnst
               ROUEN (Francia Pentru a vopsi pe d .t5 ia tote nttAnoieJet perul si barba . fără primejdie pentru pelesi Iară dbci un mifofl — Aerată tineţurâ epte auperiora totor oe!or mtrflbti utatfl pena adi.
                                                                                                                                                 Se ifflse-Kc în tbir ’asele cele Atoi* de Pnrfutncrie.
KlMKfli
KţlSlW
  MALADIES de POITRINL
  SIROP D’ETPOPROSPRITE di Glttl db CRIMICIT 4 f
cure ramunatede B‘UU' d# m#d'Cii ,Um®’ intre8b » d»‘ in tot 4'auua
F’rin intrebuintsrea continua a acestui SiroD
Of*. Tlj rn a Hicr.o» .C__i.a:___x i      .. * ’
tnaaoa lnoateaia, ludo rida =
“Ve*ratit^t^6nUtrnMb-0lnavU"’«^elIore«. rapida, ca S
^or^caKa^lSr      ** •*•<*»! «mI «Jtatl’m.l f
,, ■^ .r°PuUnosfru,<i8J1®ypophotphit de calce este de culâre pembe si se €
          ftacone turtite de forma ovala, revestite de marca fahrioei cu -semnalura Orunault aiC>«, si timbrul Guvernului francei.      ’
  LA PARIS, CASSA GRIMAULT ET C1», 8, STRADA YIVIENItE
                    SI IN PR1NCIPALBLB PHARUACII
    iw 11 rin i> ml |1 iî 1 mmsutt i culege \a itdaMafai ii» idi'H îi
    (ipi prin
  u
                                                                                                                                                                                                                                                                           ".fwill
irmilllli'iii :■ —
HMm——NUIHIU^IHUIIHIUI
magasin
   fondat
                                                                                                                                               in
   1879
PETKACHE IOAN
Depou de lemne tăete
Mare magasin <le coloniale, comestibile şi delicatese
                                                                                         Culta Victoriei, iris-ă-vis dc puiuţul regal.
                                                                                                                                                       1000 chilogrnme calitatea I-a 2X calitatea ITst 26 lei. 8e vinde
   A sosit pentru sesonul de inrnft tot, felul de conserve, din colo mai escelentr: brânzeturi Ntrftine si indigene, precum : Roquel'ort Brie. Caineinbert I’ort, du Salut, Mont, d’or, Uervals Imperial. Limliurg, Liptauer. Chestor Creme de Holuude. Stliton. Crema Regală etc.
   Cn bogat asortiment (le cărnuri uiumute, piepţi de gâscă. Diferite marinate, de Bavbuni, Hlel. Aal-Fiscb. Aal-Fisch cu gelatină.
   Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandaşi Constuntinopol îmi proaspete moi şi tescuite ue morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci                                                    '
   Vinuri şi liqueruri din cele mai alese.
   Ceaiuri cbiuesosci, rusesci de ca.ravauă şi de Popor; uesmeti din cele mai renumite fabrici străine In curând sososce peşte prouspăt de Constant inopol.
   Tot la acest magasin se află de vâuzare cu ocaua vin roşu si alb de cualltnte superioară.
Şl cu stânjenii, Strada Romană No. 7r>.
                                                                                                   Preţuri foarte moderate mri desfid ori-ce concwxenţă.
Onor. Public, care va biue-vm sa. vi.siteze acest magasin,Fva rCmăne ne deplin satisfăcut., nu numai de bunătatea şi cualitalea măriei dar -I d.. ur n-niciu
                                                                                                                          prompt şi onest.
   CĂTRE PROPRIETARI
   La Agronom, român cu theoriă si
.1 ri"',u,i1’ m]are’ cu ,)l|no recomumlntii. ii ii iwiministrat
                                    Ivr^G-^STIsrTJIL
                                            dr:
COLONIALK SI DELIUATKSeI
        lî IHOCli
VIS-A-VIS DE THLATRUI NAŢIONAL
    Anunţa maltei nobilimi. şiionor. public cu pe. lungo articolele necesati ta mcnitmd casei, au importat de hi cete mai bune. case. armatoarele lieutwri fine.
                                                                                                                                                                        măi multe moşii
' i. caută un Ioc fio „
                                                                                                                                                                  " ‘ue uc administrator
tea1
sau in
Doritorii
i., f,unct SUnt riI»at‘ it sc adresa ' ‘x'daeţm acestui
■nur.
Doctoru Stâuceanu
>*ftl.|.
,.       ~1" ’ No |
nT°^nrsî^i 55 1
i? Aniset dublu de Olanda. AîSset de Bordeaux Absent de Suiş Ananas de la Martbiique. Banane de lu’Buyona. BenediefJn-Bitter dc (Tiiiui antifebric. Biter din via Providenzei an ti Coleric Chartreuz, alb, galbln, şi Verde de in graud Chartrenz Franeia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec do Ia Timand Fockln Plpermint, verde, gnliien, şi aib de la Oet. I'rercs din Francia. Cognac vleux, Cognac fin ohampugue, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi dc la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Mnrasohino Ţuică Naturală Hornuri adevărate diu Janiaique. Ananas Arac dc Mandarin. Pnncb in t egnac nl... *" in Kirsch. Şliboviţă de Banat.
I IC
mic

Rhnm şi
                                                                                        VINI HI STHFJNK ŞI I MU BENE.
   Importate dc la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene dc la Cotnari Odo-beşti, Drăgăşnni şi dc Dealu mare. Preţuri moderate serviciul conştiincios.             Cu stima, n G. MOCI INI’

i
Irului