miîNEEA 30 OCTOMBRE 1883 Administraţia, Oale» Tăietori ei Nr. JAîJÎ. ANUL AL VIU—No jţ. *U ţara, pp an . , pp 6 lunT. , p« 3 Inii!. «U'-Mat* pe an . 4 0 Ie t 22 lei 12 lei 60 tel HPnLda sa priinnec la Administraţi*. 10 bani numărn )istricte 15 bani număra •tor: M PALEOLOGIT (Domnii membri ai clubului sservator sunt rugaţi a se juni negreşit Duminică 30 Oc-brie la Club, la orele 2 post «iiliane, pentru a delibera ala mai multor cestiuni im-lăute. reşedinţe G1 Florescu REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSKkŢI) Linia 30 li tar* p«tiK pag. IV. 40 fUclume pag. III . . . I M • » II .... 2 50 i«nnţnril« ţi inserţiile Re primesc Hficurcşti , la Administraţia ziarului ii Vlpna, la binrourile de anunţuri fleinrif Scbalek, Wollzeila 12; — A. Oppelik, Stubnk-stein 2;—Pai 1«, 0. Adaro, rne Gemene 4 i. Lorett, rne S-tei Anni 51. Nurlsorlle nefrancate no se primei Naunserisele nelmprlmate se ard S U ;M A R I u ticolul de fond, ri telegrafice. sliuuea zilei.—Nici uu Deputat... Toţi Came* ■i: ;i * Un Spectator. ţuica : Cor. din străinătate. ;reaul medicilor : Pr. Medic. R. ţiiisiiinea d-lui G. Ccrkez. «rea Chiţii-Str&mbeanu ; Posta. î.ci ie agricole : (r. cări in justiţie. I untări in armată i oficiale, tgherii : Piperu§. .taţi din ţară : Spictiitor. «-uri mi teatrale ; Cor. lipte diverg3 ; Spicuitor. jijciiresii, 29 Octorabre 1883 unoaştem cu toţii ce este o in-ielare. In regimul parlamentar in-|darca e calea pe care se esercită adesea controlul asupra faptelor Rinului şi prin care se apucă din ii t acesta de a şi da seama de cum ■lege el a aplica o lege, sau la ce useciiiţe a adjuns in aplicarea ei. Eficacitatea acestui drept se poate ă vi dea numai atunci cănd gu-nul se găseşte in faţa unor man-ari eşiţi din libera voinţă aalegă-ilor cu conştiinţa că ei vorbesc a-d naţiunea la spate. »ar cănd. in locul unor asemenea [In da tari ai naţiunii, reşeade in Calpă indivizi veniţi aci numai prin iţa guvernului, cu anihilarea drep-lor de liberă alegere, atunci in-pelarea nu poate fi de căt un si-lacru de control, o derisiune. A.vem exemplu la indemănă despre teţea aprecierilor noastre, chiar in-pelarea care se făcu ieri dini Chiţu Cameră, in privinţa numirii scan-oase ce a făcut dumnealui in ma-tratui'ă, reintegrăm! pe un taimos igisti-at falsificator Străin beau u in neţi miile de preşedinte al tribuna-Iui] de eomerciu din Dolj, in exer-ţini cărora a desvoltat talente do jemenea odioasă poniire. I’i drept cuvent o asemenea inter- Şlare trebuia să vizeze şi să adj ungă soluţiunca de a rosti Camera ori îtisfacţiunea ei cu explicările ce ar dat ministrul, sau desaprobarea iptei suie, blamul chiar, daca nu şi li nerea lui sub judecată, in cas de nu fi putut forma ministrul con-•tiunea că a procedat conform cu fgea şi cu morala. Ei bine, iată un onorabil din cei ce cartă ponosul de mandatari ai naţiuni, dăndu’şi tot aerul sever al contro-«torului, şi imputănd ministrului că ii-a permis să reintegreze in func-iuni pe un fost preşedinte, pe care jredecesorul acestui ministru 1,a fost estituit, in urma unei anchete fă-'intă de directorul ministerului Justi- ţiei care descoperise că numitul s’a făcut culpabil do cel mai monstruos act din partea unui magistrat. Ministrul la rBiulul seu, avănd acrul că şi dă seama inaintea naţiunii, intempină că n'a înţeles, din raportul directorului cum că magistratul reintegrat de dSnsul ar fi comis falsul, nici că ar fi vărsat ol cerneala pe dispositivul tribunalului care nu convenea interesului sorei sale urmărită de creditori; şi, cu toate că pe toate figurele se exprimă desaprobarea mai mult a ministrului dupe nereeşita sa încercare de a se justifica; cu toate că mai ales predecesorul s6u, d. Stă-tescu, actualmente senator, presinte la interpelare, s’a văzut coprins de indignare pănă se sculă să plece şi a profera cu voce tare cuvintele : „O’est ă crachor dessus“ in faţa sforţărilor cc’.şi d i d. Iviţii de a schimba sensul raportului şi a atribui a-cusaţiunile grave cu cari a fost destituit Strămbeanu răutăţii impiegaţilor din cancelariă ai ministerului justiţiei; cu’toate acestea interpelarea s’a sfărşit fără nici un vot, cu simpla trecere la ordinea zilei. Poate fi impresiune mai nenorocită şi mai desgustătoare de căt aceea pe care o lasă resultatul acesta? înţelegem dorinţa de a juca rolul însemnat de interpehitor; dar mai ’nainte de a proceda Ia aceasta, ar fi fost bine credem să’şi măsoare nu atăta puterile, onorabilul interpelator, căt capacitatea majorităţii de a face act de autoritate in faţa ministrului. Din punctul de vedere al aspira-ţiunilor am putea susţine, basaţi pe observaţiuni fîsiologice, că nimeni nu are mai mare poftă de a muşca de căt cel ce n’are nici un dinte in gură. Tocmai aceasta insă este ceea ce-1 face ridicul. Acelaşi lucru este cu onorabilii mandatari actuali ai naţiunii—cari mai drept ar merita numele de Ca ■ meristi. Ni se face milă, privindu-i in sforţările lor de a arăta aptitudini pentru cari le lipseşte esenţialul : consciinţa de oameni liberi De aceea suntem siliţi a o zice: lăsaţi, domnilor, lăsaţi mai bine in părăsire dreptul de interpelare, de căt să faceţi dintr'ănsul o tristă pa-rodiă, făcăndu-vă şi voi ridicoli. Asemenea aptitudini nu sunt de talia celor aduşi de. guvern, cu condiţiunea a se supune guvernului ; ci numai de condiţiunea de oameni liberi, pătrunşi de puternica sorginte de la care derivă. Să nu aibo teamă camcriştii d-lor Rosctti-IJrătianu că, fără interpelarea dumnealor parodiă, va î'Cmăne sănt şi nereprimat scandalul unei asemenea numiri, caro tăvălesce cea mai inaltă intituţiuue de Stat. 0! nu ; sarcina aceasta este reservata de pe acum guvernului care va urma domniei rosetto-brătiane şi negreşit că nu va constitui mai puţin dc căt uu punct dc grava acusaţiune a celui ce a comis faptul şi a celor ce l’au tolerat. ŞTIRI TELEGRAFICE Belgrad, 8 noemvrie. — Un detaşament de trupe sârbeşti, in'âluiud iinsurgenţi a-pro;ipcde Banea, a tras focuri asupra lor si a omorât şase. Insurgenţii in dată. au arborat steagul parlamentar, oferind a sâ supune şi cerând amnistia. Belgrad, 8 noemvrie. — Trupele sârbeşti au luat in posesie tote poziţiile principe le ocupate de insurgenţi apr6pe de Cestabrodiza şi pe in-nălfimele de la Crnareka ; şi au inconjurat şi risipit pretutindeni po insurgenţi. Restabilirea complecta a liniştii şi a ordinai e iminenta. Yiena, 8 noemvrie. —0 depeşa din Belgrad la „Politisehe Correspoudenz" asigură pozitiv că turburarile in Serbia sunt mărginite la douâ districte deja cunoscute, că tote noutăţile de o pretinsă intindere a mişcărei nu sunt adevârate şi ct ordinea perfectă domnesce in restul ţârei. „Politisehe Correspondenz" consideiă ca neadevârată noutatea conţinând câ unul d n indivizi arestaţi ieri de trupe a fost executat intr'un mod sumariu. 0 circulară a d-lul Bogiceviel, ministru al afacerilor străine, adresată represtntan-ţilor Serbiei, ’i informă de mişcarea revoluţionară ce a izbucnit şi de măsurile luate spre a le reprima. Berlin, 8 noemvrie — Dieta Prusiei e convocată pentru 8 Noembrie. Paris, 8 noemvrie. ■ Se asigură că d. Seheffer, agent diplomatic al Franţei la Sofia, va fi numit ministru iu Muntenegru, Paris, 8 noemvrie.— Guvernul a depus Camerei o cerere de credit de nou? mi lioane pentru expediţia in Tonkin. Berlin, 8 noemvrie.—Eri seară un adjutant de câmp al împăratului Wilhelm a plecat la Madrid a duce o scrisoare autografă a împăratului regelui Alfons spre a’i anuncia câ principele imperial al Germaniei va merge, in numele impâratului la Madrid spre a face visită Majestâţei sale. Principele imperial va sosi mtrel2şil5 Noembrie la Genua de unde trei vase de resbel germane ’1 vor conduce in Ispania. Cestiunea Zilei Nici un Deputat. .. toţi camerista Şedinţa de eri a fost frumoasă in felul ei. D. Ministru Kiţu avea a răspunde interpelărilor D-lor Gbeorghian şi Panu relative la numirea D-lui Strimbeanu ca preşedinte al Tribunalului de Dolj. Respnnsul său a fost o pledoarie slabă a unei cause .--labe. Pare ca auziai un avocat de contrabandă din Tirgovişte pledând o omisă perdula inaintea curţii cu juraţi. D. Ministru Kiţu a intrat in fel de fel de detalii străine eausei. A spus cum a inaintat in Dobrogia la Tulcea pe uu prim preşedinte care credea câ clima d'acolo va prii sânătăţei sale. Cum fiind loc vacant la Dolj a trebuit să .numească pe cineva, şi câ nimeni nu merita mai bino acel post do căt Strimbeanu care a fost destituit pe nedrept. Că dânsul cunoaşte pe Strimbeanu ea un magistrat integru, capabil, activ, care vine la 9 şi ese !a şase ; deci incapabil de a fi comis actele ce i sau imputat de D. Stăteseu. Câ chiar acesta, iscălind acel raport infamant pentru Strimbeanu a subscris un act care nu putea fi scris de dănsu'. .. (0. Stăteseu intră in acel moment in adunare, aplauze demonstrative pe toate hancile). D. Kiţu revenind din primul momont de surprindere continuă zicând; „Bine că „este acum D. Stăteseu faţa ca SG pot protesta in numele D-sale că nu D-saa scris „acel raport; nu este stilul d-sale şi nu »poate fi... D. G’-ădişteanu. Cum ? AtUDci D. Stă-tescu a adresat maiestăţei salu un raport pe care nu l’a citit... ? D. Kiţu. L'a citit, dar nu Ta aprobat. Şi proba câ n’a putut să'I aprobe este câ nu Ta publicat in „Monitor...." D. Stăteseu pare revoltat. Să ia cuvântul nu poats, căci d sa este senator iar nu deputat. Se scoală, şi, trecând pe lângă banca ministerală ca sâ iasă, aruncă acesată fra-să iu franţuzeşte pe care au putut-o auzi mai mulţi. „C'est ecoeurant; il faut cra-cher dessus ! (Şi aceasta a promis-o că o va face in-terpelându-1 in Senat.) D. Brâtianu se scoală şi ese după dânsul căutând a’l impâca. Mai mulţi deputaţi ies după primul ministru, care intră in Camera ministeriala de unde le dă lozinca casă s’astâmpere sâ nu se dea nici un vot de blam că va şti el ce e de.făcut, şi că va îndrepta lucrurile. D. Kiţu e scăpat. Poate acum bate câmpii cât va voi, se poate incarca căt de râu; nu ii pasă, Brătianu il susţine. Abusează iusâ de permisiune... începe a ’şi scoate focul pe denunţătorul care prin demisiunea sa a fost prima causâ a acestei nenorocite afaceri. Viişoreanu acuma este culpabil. Sâ se dea in judecata Slrâmbeauu spre a i se dovedi inocenţa, dar ministrul vreasâ dea şi pe Viişoreanu caie acum gvre-o câţi va ani ar fi perdut un dosar din Tribunal. D'altmintrelea protestează da sentimentele sale de afecţiune pentru acesta. „E băiat bun, il iubiam, il iubesc. Cunosc pe mumă sa, şi chiar eu am sfătuit-o ca sâ’l bage in magistratură ca sâ nu se strice băiatu. (Bravo mărturisire, auzi motivele pentru care se numesc magistraţii!) Aspectul Camerei era curios. Cameriştii, iu tata unei cestiuni aşa de serioase pentru demnitatea magistratură noastre, rîdeau : pare că n’aveau conştiinţă de gravitatea faptelor. Nu s’a găsit unul care sâ presinte o moţiune de blam ! Brâtianu poruncise că nu. Şi plecaţi, supuşi, Cameriştii sâi au trecut asupra incidentului, pur şi simplu la ordinea zilei I Aş intreba pe d-nii Gheorghian şi Panu ce argumentaţie a d Iui Chiţu Io au schimbat convingerea. Cum d lor au râmas si-tisfăruţi ? l)e ce n’au fost logici şi conse-ciuţi cu ei insişi şi de ce n’au formulat votul de blam, naturala consecinţă a unei interpelaţii care reuşeşte. Sâ ne mai vorbească de independenţa dumnealor !... Nici un deputat, tofi Camerişti ! I). M -lorescu ar fi exclamai, ni se zîcp, uri i n Cameră : „Nu mai este justiţie, nu mai e magistratură." • Aşa putem noi zice cu drept cuvânt: Nu mai e Constituţie, nu mai e represintaţie naţională, nici garanţia libertăţilor publice ; şi mâine poate vom avoa durerea d'a plânge că nimeni nu va mai putea scoate (ara din abisul in care guvernanţii au afundat-o. Un spectator. CRONICA Consiliul judeţului Ilfov a aprobat definitiv inliinţarea spitalului din oraşul Olteniţa in următoarele coudiţiuni : Spitalul va fi supt autoritatea judeţului, — Medicul plâşii Olteniţa va fi medic primar al spitalului şi un licenţiat in medicina va fi medic secundar iusurcinat şi cu administraţia. — Chelluelile' de întreţinere se vor acopori de judeţ, de oraşul Olteniţa şi do comunele din plasa Olteniţa şi Ne-goeşti. înfiinţarea acestui spital va deveni aşa dar in curând un fapt împlinit, spre satisfacerea imperioasei necesităţi ce se simţea şi a persoanelor caie au luat iniţiativa acestei opere filantropice. * La 10 Noembre 1883 stil nou. intră in vigoare suplimentul III la tariful pentru expediarea mărfurilor de mare şi de mica iuţeală, intre staţiunile calei ferate Lemberg-Cernăuţi-Iaşi (liniile române) de o parte, şi staţiunile căilor ferate române de altă parte. Acest supliment, care conţine mo-dilicerea tarifului special No. 2, se distri-bua gratis persoanelor 'cari ^posedează tar iful. Iu internatul liceului Mateiu Basarab din Bucureşti sunt douâ locuri vacant9 de solvenţi. * S’a disolvat consiliu] comunei rurale Ad-jud din judeţul Putna. * S’a disolvat consiliul eomunei rurale Cons-tantineşti din judeţul OU. * A apărut decretul prin care Domnu G. A. Mortzun, actualul director al pretecturei poliţiei Capitalei, este numit in postul de prefect la poliţia Iaşi, in locul domnului vnaior Aloxandrescu demisionat. * Marţi viitoare, Curtea de apel din Bucureşti va pronunţa sentinţa in procesul Ciurcu-Credit. * Concursul pentru ocuparea a trei locuri de stenografi se va ţine Juni 31 in ‘cancelaria Adunării deputaţilor. * Consiliul de discipliună al advocaţilor se va pronunţa luni in afacerea Lambru-Bai-coianu. * Azi cerul e noros ; de dimineaţă a ince-put să pienre. Se vede că treime să zicem râmas bun frumoaselor zile de toamnă. De-altininteri o ploicică bună ar prii minunat câmpurilor. S’a disolvat consiliul comunei rurale Olteniţa din judeţul Ilfov. Domnu T. Adamescu, actualul ajutor de la sub-prefeetura piâşei Marginea din judeţul Ylaşca, este numit in postul de comisar poliţienesc la despărţirea I din oraşul Giurgiu, in locul domnului Grigore Si-mionescu, trecut in altă funcţiune. * Domnu G. Metz sa numit in postul vacant de secretar al consiliului superior d« lângă ministerul agriculturei, industriei, comerţului şi domenielcr. * . Domnii N. Beşliu şi I. Mânzâlescu, proprietari in comuna Mânzălesci. plasa Slânic judeţul Buzâu, au oferit, primul o ca^â pentru şcoala din acea comună pe' termen de 2‘ani, iar secundul: 5 bănci, 1 catedră şi J tablă de calcul tot la acea şcoală. * Guardul de geniu clasa I Popescu Luca din regimentul de geniu, in baza examenului depus, se trece in corpul oficerilor de administraţie ca administrator clasa II. pe zi-oa de 20 Octombre, şi se mută iu compe-nia 2 sanitară la vacanţă. Franţa Citim in „Neue Freie Presse „Opini-uuea publică franceza incepo a se ocupa tot mai mult de familia Orltanilor. Ziarul „DcCriiIraiisa'ion", eo apare in Lion, una TIMPUL din foile mai însemnate monarhiste, anunţi, câ corniţele do Paris ar fi chemat la sine pe generalul Charrelle, spre a vorhi asupra situaţiei. Numita foae spune, ca prinţul in epistola sa i-a exprimat formal dorinţa de a conferă cu densul asupra „e venimentelor trecute şi actuale." Se zice ca prinţul indeamna mult pe amicii sei ca sa organizeze energic comitete prin departamente şi sâ le fata accesibile tutulor notabilităţilor şi persoanelor influente. In privinţa aceasta el s'a exprimat foarte pre cis faţă cu un membru insemnat din partida regalistă, care imediat a inceput, pe acele baze, organizarea unui departament. Mai ănteiu era vorba de a se face pregătiri pentru apropiatele alegeri comunale şi penlru alte alegeri eventuale. Iu departamentul Meurthe-et-Moselle işi pune candidatura de pe acum, la alegerea senatorială, un candidat orleanist, d. Wolche, fost ministru la 1877. In privinţa mesurilor ae expulsiune ce s'ar propune contra prinţilor de Orleans, d. Welche zice in programa sa : „Aceste măsuri se indreptează contra unei familie, spre care ţara neliniştita priveşte plina de speranţă şi al cărei şef va fi intr’o zi instrumentul mântuirii sale." s’au arestat 38 membrii din cele mai in semnate familio. Ministrul de justiţie cere enorgic punerea lor in libertate. Ministru de Interne Tolstoi refuză categoric. De aci un violent conflict personal. Ministrul de justiţie va pune cestmnea in consiliul de miniştri de marţi ţi va face cestiune de cai inet. In Krivoirog a fost un scandal comunist îndreptat mai mult contra ovreilor. Oştirea a rcs'abilit ordinea după căte va ceasuri." Congresul medicilor Reproducem la vale un articol din Progresul Medical Moinătl, care rezumi luCririle acestui Congres, adunat in capitala ţSrci prin lăudabila iniţiativă a d-lor doctori Chabudeanu şi Vlădcscu : •>i a veterinarilor, care astă-iji este din cele mal precarie. Tot în acest sens a vorbit şi d. dr. Dumbrăvenii. Dintre orator! a mal vorbit şi d dr. D. Sevoreanu, care, la rendul său, a arătat întrunirii că unele din spitalele din provincie pe care le-a visitat şi altele despre care a luat cunoştinţă de la alţi confraţi, sunt nişte puşcării saft nişte cimitire unde nu se caută, dar unde se maltrateză şi se îmbolnăvesc mal refl cel pătimaşi, din Au mal vorbit tot în acest sens domnii d-rl Dimitrescu Severeanu şi A. Vlădescu. Acesta din urmă a dovedit adunărei că centralisându-se serviciul sanitar în genere, nu se aduce nici o atingere autorităţe! comunale şi judeţiane şi nici constituţii —dupe cum s'a lăsat să se crhdă de către d-nu dr. Romnicenu şi a susţinut argumentarea sa cu projectul de lege depus de guvern în Cameră, prin care se cere să se facă din serviciul sanitar, privitor la numirea de Norwegia din inele articole din 1 Acum câte-va luni am semnalat ştirea, cft parlamentul din Nonvegia avea de gănd să dea in judeealâ pe unsprezece, miniştri. Iată acum ce scrie „Deutsche Zeitung" din Yiena asupra acestui caz rar: „Ştirile ce sosesc, de la inceputul acestui au, din statul cel mai depărtat european, merită o mai mare atenţiuue a lumii politico, de cum li s’a dat până acum. S a auzit, câ represeutaţiunea naţională a fost n neînţelegere cu regele şi cu guvernul sfiu; in^ă aşa ceva s’a mai intămplat şi in alte ţări. S a auzit apoi, că majoritatea parlamentului ar avea de gănd să dea in judecată pe guvern; sgomoto de felul acesta s au ivit deasemenea şi in alte state. Iu-1 ]0” să ca o asemenea ameninţare să iasă din T Co [ medical stadiul platonic, Fă primească o formă pal pabilă, ca un intreg minister să fie eitat a’şi da socoteala de actele sale, cu perspectiva .aproape sigură pentru miniştri de a fi condamnaţi şi pedepsiţi—un aşa caz nu s'a mai pomenit in istoria politică a Europei moderne şi care a remas rezervat sa’l inaugureze mica ţară nordică. Lucrul e prea neobişnuit, de căt sa fie trecut cu vederea. Că a trebuit sâ se intămple aşa ceva, arată, existenţa unor imprejurâri abnorme politice. Că a putut sâ se intămple, fără sâ arunce ţara in anarhie, dovedeşte că aci se desfăşură o parte din istoria unui popor ce a ştiut să se pue pe deplin in posesiunea libertăţii, far a să abuzeze de densa, împrejurările politice ale acelei ţeri depărtate nu provin din vre-o intemplare, ci s’au desfăşurat in mod h'gic din istoria trecută a ţării. Regatul Norwegiei există ca ştat independent deja de mii de ani..." Corpul medical şi veterinar, prin delegaţii sei, din întrega ţară, s'a întrunit în capitală la 25 Octombr-, dupe iniţiativa luată de redactori ac tul diar şi în urma invitări ce i a adus de comitetul medical din judeţul Dâmboviţa. întrunirea s'a ţinut în amfiteatru cel mare din spitalu Colţea, sub pre-şedinţa d-lul dr. Romnicenu, cu asistenţa d-ior dr. Antoniu şi A Spiroi şi, cu participarea a mal multor distinşi confraţi din capitală. Medicii şi veterinari din provincie, aflăndu-se direct în contact cu populaţia rurală, ati observat relele ce decurg din actuala lege sanitară şi causă că vocea medicului este puţin ascultată—şi comitetele sau pri-1 medicilor de judeţe, un serviciu măriile se ocup de ori ce afară de ' stat în sens centralisator. ameliorările cari ar trebui introduse D-nil d-rî Romnicenu si Ioviţ au în serviciul sanitar Spitalele din j susţinut semfcentralisarea şi ati con-provincie a qlis d-nu dr. D. Seve-j chis că corpul medical din provincie lipsite de tot materialul ■ să se inulţumcscă acum cu mal puţin reanu, sunt trebuincios bolnavilor şi medicului— şi în urmă pote să obţio mal mult şi unele din ele nu sunt spoite, sau Inchidându-se desbaterile s’a ales curăţite, de ani. Acostă declaraţiune o oomisiune, prin aclamare. compusă a distinsului nostru chirurg ne arată din unspre dece medici, cari să ela-şi mai bile st . mlserie In care ' ’ sc află serviciul sanitar în provincie. ceasta completare tăcută supt ausnpo ministraţiunii comunale actuale < da alt resultat de căt consolidare»11*! administraţiunii, in ale cărei fapte 86 aici o respundere, vă ros A nistru, a primi demisiunea mea" din liul comunal, ş’a declara vacant meu. ca ast-fel complectarea se fi0V dever complectă. Am onoare, in aceiaşi vreme, a , tura un memoriu a;upra unora din administraţiuuii comunale actuale, şa! a primi asicurarea respectuoasei m|j sideraţiuni. ■ V Bucureşti, 21 Octombre. Grlgore CerJ| Afacerea Chiţu-Strămbeai Uli 1 1 a W a if D-nu_ dr. Romniceanu, preşedintele i purilor legiuitore borede im project de lege sanitară, pe caro să i supue la aprobarea cor- egea comu na!ă şi judeţiană, rele cari unele se răsfrâng direct asupra populaţii rurale şi urbane, precum şi asupra celor pătimaşi. şi altele asupra membrilor familiei medicale, cari fiind conduşi dupe disposiţille coprinse în legile sus enunţate, sunt puşi la disposiţia tutulor, trataţi dupe cum se întâmplă şi nesiguri de posiţia şi de existen- Bulgaria Io privinţa raporturilor dintre Rusia şi Bulgaria, „Neue Fieie Presse" zice: Atât la Petersburg, cât şi la Sofia se cred*, nu numai câ aşa numita costiune militară bulgară va primi in curând o soluţiune satisfăcătoare, ci că colonelul Ivaulbars va reuşi sâ restabil ască relaţiile amicale de mai ’namto nitie prinţul Bulgariei şi guvernul rus. Pentru moment guvernul rus nu ar» in vedere atâta re-tabilirea influenţei sale asupra conducerii afacerilor interne ale Bulgariei, eăt mai cu seamă Fă aibă şi do aci înainte la dispoziţie oştirea bulgară. împrejurarea că intre 572 oficeri ai armatei sunt 376 de naţionalitate rusă, caracteriza in-destul aşa numita miliţie a principatului ca un corp de avantgardă al oştirei ruseşti in peninsula balcanică. Spre a conserva aceasta stare de lucruri şi a sestrage arm .ta dela influenţa prinţului Alexandru şi a miniştrilor actuali bugari, guvernul rus va fi gata sâ tacă unele sacrificii şi in alte cetim»." Rusia Diu Petersburg se depeşează foilor streine . „La Eriwan in Raukaz s a descoperit o societate secreta, oe tinde la o admius-traţie naţională autonomă şi la uzul liber al 1 im bei armene Societatea este acuzată de poliţie pentru agitaţiuni revoluţionare, despărţiiea Armeniei de Rusia şi pentru inaltâ tiâdare. Jandarmii au voit cu sila să supue pe episcopi unui interogatoriu. Procurorul a protestat, dar cu toate astea si veterinar diu provincie pătruns de misiunea sa filantropică şi armatu de dreptul seu care decurge din îndeplinirea nobilei şi bine făcătorel iul misiuni în sfat, el s’a credut culpabil cătr societate şi către stat, daca ar mal primi să mergă înainte cu starea ac1 tuală de lucruri, stare deplorabilă din tote punctele de privire şi vă iâmature in gradul cel mal mare neutru populaţia rurală şi urbană, eure aşteptă ajuior, in nevoile sale, de la diferitele autorităţi publice, pentru a căruia existenţa cootribQ > a ■ otA nenorocită populaţie qu sodorea sa, cu viaţa sa, dar care primeşte, în schimb, un ajutor închipuit. Medici şi veterinari din provincie, sentinele ale săilătaţel publice, s’au întrunit m capitala ţ6reî spre a arăta guvernului şi corpurilor legiuitoare în mod colectiv,-iar nu în mod isolat dupe cum ah făcut până acum—care este stai ea actuală a serviciului sanitar, cari sunt relele cari apasă asupra populaţiunl în genere , cari sunt isvorele din cari decurg aceste rele, şi cari ar fi dupe modesta lorapre-ciare şi dupe experienţa de el făcută întrun^ şir de 9 ani mOsurile ce ai trebuisă se ia, spre a se evita tote aceste rele. Conduşi de aceste pi incipiî, în prima lor întrunire, unii dn trănşi, între cari d-niţ dri. Io v:iz. Beşteley, V. Popescu, Libert Mancaş, Antoniu din Craiova, M. Va-sil", au luat cuvgntul şi dupe ce fie care a dovedit că serviciul sanitai iu provincie, se face în condiţiunl cu totul vătămătore pentru populaţia rurala şi urbană lipsită de mii-loc(\ precum şi în detrimentul corpului medical şi veterinar, şi că tote aceste incovenionte result din actuala lege sanitară, s a pus in discuţiunea adunării punctele formulate de comitetul medical din Dârnboviţa, d s-voltate de d-nu dr. Iovitz, cu modestie dar cu convingere, caro credem că este împărtăşită de mai toţi membrii familiei medicale din provincie, că transformarea în lege , a acestor puncte, ar fi remediul cel mal ne merit spre a se face un mal In.n serviciu sanitar, spre a se da ajutore reale şi bine neinerite celor sărmani şi pătrunşi, şi spre a se asigura şi sorta nenorociţilor medici de judeţe, de oraşe, de spitale, de arondismente cari decurgă actuală întrunirii, a luat de mal multe or! cuvgntul, şi a declarat, că răul de care sufere corpul medical din provincie provine şi din legea sanitară şi din starea de isolare şi lipsă de colegialitate în care trăesc membrii familiei medicale, că d-sa va da con fraţilor s61 tot concursul putincios spre a obţine — daca nu tot cea ce d-lor solicită,—cel puţin o ameliorare pentru medici de judeţe, care va fi un prim pas pentru o nouă şi vii-tore ameliorare. D-sa a terminat propunând adunări^— să se unescă toţi medici! într’un spirit de colegialitate —şi să formele o întinsă asociaţiune medicală. D-nu veterinar Locustenu s’a unit cu d-nu dr. Romnicenu, în ceia-ce priveşte ameliorările ce sunt de introdus în legea sanitară, şi a declarat că se mulţumeşte cu semi-centralisa-rea serviciului sanitar. D-nu dr. A. Vlădescu, unul din redactori acestui jurnal, a luat şi domnia sa cuvântul şi a pus discuţiunea pe terenul principiilor de la care trebue să proceadă adunarea— spre a obţine dela guvern şi dela corpurile legiuitore reformele ce solicită. D-nia sa a dis, între altele: ., Trebue să ştie guvernul şi corpurile legiuitore ale ţerel—că v’aţî întrunit aci în puterea unul mare principiu—acela d’a scăpa populaţia rurală şi urbană, de uşonsecuenţele vătămărore, pentru ea din legea ^ sanitară şi din unele dispo-siţiŢ aflate în legea comunală şi judeţiană-, consecuenţe cari se restrâng şi asupra dv. şi pe cari aveţi datoria şi dreptul să le aduceţi la cunoştinţa ţSrel legal constituită, — să le combateţi şi să luptaţi spre a obţine o îmbunătăţiră generala» de la guvern şi de Ia corpurile legiuitore, cari sunt şi datore şi doritore să a-melioreze^ sorta clasei muncitore, caro este temelia nostră socială, precum şi dv. cari sunteţi primi spriu-a aceste! ’tiuuelii. 'Spaţiul ne ipseşte spre a rcpfroduoe in întregul lor cuvîutârile ţinute, ca şi discursul d-lul Vlădescu. In ultima întrunire de joi sera, adunarea medicilor ă continuat des-Mtenle asupra modificărilor ce ar urma să sa aducă actuMlci ! uitare. Domnu dr, Milotihui, delegatul ju-CIotului Moberiinţî, citif 0 cuvfintare din cele mnî bine alcătuite şi bine simtite prm care a pus şi mai mult jn evidenţă relele cari decurg din egea sanitară actuală precum şi din . . • D judeţiană şi a conchis să se facă din serviciul sanitar un serviciu de stat, iar nu cum este arii D-nu dr, Fialla în căte-va cuvinte bine siiuţito a arătat scopul întru nirel. a solicitat de la confraţii sei c‘ f 11 dea tot concursul lor Cefr ,ii1n Provincie, spre a obţine sformoJc ce reeiamă şi a terminat eă adunarea acesta este an-8 l|;il;l • veni la anul viitor în adunare de congres spre a discuta diferite cesliimf ştiinţifice care sum la ordinea dilel, şj care intere,s^dă populaţia nostră în gradul cel mal mare. înainte de ridicarea şedinţei domnu dr. Romnicenu a mulţumit adunărei pentru onorea ce ia făcut d’al aclama preşedinte, şi s’a subscris un pieseiipt verbal, prin care se constată pcrsonele care s’ah numit în comisie. Urăm bun lucru comisiunel şi bun succes corpului medical şi veterinar din provincie. ifV Demisiunea d Iui Gr. Cerkez Publicăm mai la vale demisiunea ce d. (?r. Cerkez a dat d-lui ministru de interne din funcţiunea de membru al Primăriei Capitalei. D. Cerkez, om cinstit, conştiincos, inginer capabil şi cu durere de inimă pentru interesul public nu putea sta printre asociaţii care azi exploatează averea oraşului. E natural, ca după o încercare dadarnică, d-sa se fi ajuns la aceasta ultima hotărgre prin care ’şi degajaza respunderea din faptele necinstite ce era neputincios de a opri sau cunoaşte măcar. Reaua voinţa a colegilor sei in-eresaţi de a ţine acele fapte la in-tunerec nu va fi isbutit inse com-lect căci d. Cerkez ne promite de ne comunica mai multe amSnun-asupra acelei administraţiuni necinstite şi destrăbălate, amănunte pe care le vom publica cu plăcere in coloanele ziarului nostru. inre^ minut * » şepteb 36 a sa- Luminile ministru, Cunoaşteţi câta stăruinţă ne mai pomenită, au pus membrii consiliului comunal trecut, pentru a fi aleşi din nou cu toţii Ş a forma ast-fel maioritatea in consiliul actual. Scopul acesta şi l-au Îndeplinit. Ad-ministiaţia comunală căzu din nou in manele foştiloi administratori cu escluderea a ori-cărui element nou, element de control. Nemulţămirile şi bânuelele care apăsau asupra admiuistraţiunii comunale trecute, s i Fchimbară atunci cu drept cuveut intr’o grijă generală. Ea avea dar intr’ndever fapte petrecute, pe care nu voia cu nici un preţ să le lase sâ iasă la lumină. Minoritatea consiliului, formată de membrii cei nuoi, căuta in zadar sa lupte. La inceput administraţiunea, cu mare paradă do vorbe, făgădui constituirea unor comi-siuni permaninte pentru studiarea cestiuni-lor impoi tanle nuoâ, lăsă sâ se formeze co- misiuni de auclu-tă pentru cercotar ea tiunii trecutului şi lămurirea bânu- Iilor cr-.e planau pe acest trecut. Dar toate acestea ii’au fost de cât ademeniri. Totul s’a isbit de reaua voinţă manifesta a administraţiunii, c re are in măinele sale toate actele şi nu lasă pe nimeni să pătrundă in-tr’finsole. De la iufiijnţareă noului consiliu comunal şi până asia zi nu s a dus nici o îndreptare administraţiuuii, care a rămas destrăbălată, fără control, o administraţiune de nepotism şi favoritism. Nici una din cererile minorităţi nu s’a luat iu considerare, de şi era o minoritate imposantâ şi compusă de persoane cărora nu li se poate tăgădui oare-care merite şi valoare. Des-gustate, aceste persoane s’au retras una cate una. Eu sunt unul din cei diu urină râmaşi. A ezâud că s au convocat colegiele electorale pentru compl- ctarea locurilor vacante ; a Nc-am deprins de mult a nu ne ra de nimic sub acest guvern : aru atate şi atăte ilegalităţi, atât dispreţ p opinia publică, am văzut atâta corup® imoralitate in totul şi pretutindene jp nu ne mai miră şi nu ne mai s’u» ori ce s-ar mai intâmpla să mai vei sâ mai auzim de la el. Aceasta e şi causa pentru care, câte-va zile acum de cănd e-a petMca. fapt capabil a provoca el singur o ip. rata revoluţie in ori ce ţară unde ravurele incâ nu suut cu rupte, şi totuşi noi nu l-am indatâ şi nu am vorbit la pre el. La ce bun in adevăr sâ vorbească c va, când nici teamă de legi, nici ruşiiţ oameni n-a mai rămas celor ce, tru păcatele acestei ţări, o cărmuesc, mai bine zis, o e3ploateazâ 'de acum ? Dacă astăzi menţionăm şi noi despr cest fapt, nu o facem pentru alt ceva, cât numai pentru a ne impiini datoria cronicari, cu singura mâugâere că peste vreme poate, citind cineva din întâi aceste linii, va vedoa până la ce grad decădere morală am ajuns in zilele de-tâzi, şi va acoperi de oprobriu pe cei sunt causa acestei stări de lucruri. Iată faptul : Un magistrat, un preşedinte de fritaţlliT pentru a face h,stărui uuu ministru, silică un act public, o inebeere a tribuni-lului ce presida. Acelaş magistrat iultil altă causă a unei rude a sale toarnă o c lamarâ de cerneală peste un alt act publ şi apoi ii preface cum ii vine lui la soi tealâ. ^Acest funcţionar fără probitate, acest dw fără onoare este distituit pentru fapta ssle, şi prin raportul de des-.ituire este ia fierat cu o energie de espresii care irnpri' mă pentru tot-de-una pe Irunte-i pata ruşi nei şi a infamiei. Trece un timp şi ministrul care-I des tituise .se retrage prin demisiune, iar ini:1 nistiui, in hatârul căruia acel magistral ■ comisese crima de falş iu acte publice, ia locul coleg ului său demisionat. Ce face noul ministru 7 Cea intăia găndire a sa este de a rein-! tegra in postul său pe magistratul neonest. 1%^;., Aşa şi face, şi sunt abia două trei zii® de cănd fără teamă de legi, fără respecţi».,. pentru justiţie, fără ruşine pentru opiniai publica, trece in Monitorul oficial decretul pentiu numirea falsificatorului in funcţiune! din care fusese dat afară cu necinste. Iată fapt il. Funcţionarul Deonest reintegrat in funcţiune sa sâ numeşte Strămbeanu,-ministrul care l-a numit să cheamă George Chiţu, Nici ud comentariu nu e de nevoe. Ori ce s-ar zice ar slabi impresiuuea a-dâncâ ce uu fapt ca acesta va face ori cărui om de inimă şi de omenie. Şi apoi nici se cuvine sâ se critica asemenea fapt, căci ministrul care l-a comis a givşit prin aceasta iu potriva onoarei şi prin urmare a perdut ori ce divpt la cii-ticâ. (Posta) . ii Iii u b ui ÎI .. BĂNCILE AGRICOLE Ni se scrie următoarele din Tecuci cu data de 27 octomvrie : Domnule Medactor Instituţiuuea băncilor agricole este o ficţiune I — In loc de a se atinge scopul, de a face uu bine general, să serveşte interesele şi influenţele personale. 5 fjjt»che Anastasiu, Prefectul omnipo-|tj:, Tecuciu, prin influenta sa ţi asie da a guverna Moldova de jos, a t in măine'.e sale capitalurile a trei yiitneredinţănd administraţia acestor 3 c m&inele a 3 creaturi ale sale. p> agricola din Tecuci se administrea-•îreditatul şi economul tiu fraţilor B-rzflndu-şi averea sa, frustrând pe ipotecând’o fratelui seu, este me-feljriji şi prospera capitalul agricol, lupre capacitatea sa finantiarâ, ea ijorie, neavdnd certitudinea ca 2 şi ' 4 ; iar când are probleme mai grele ' ;at e silit sa mearga laBarludsase x agricola din Galaţi, e incredinţata irlan, amic şi protegiat al d-lui Acare umbla acum cate-va lunisa’l vretect; bine inţeles Ia ordinele d-sale. acestei banei stau, cât se poate |/graţie direcţiunii d-lui Anastasiu, amesteca in toate şi mai cu osibi-este voi ba de bani. ija agricola din Focşani a'a incredin-trecute vestitului şi ne obositului JT Saveanu,—aceasta ca resplată ca n’a A devie Pretect rul capitalului acelei b&nci este bine t in mainele d-lui Saveanu. Fiind Ca-ineral la Focşani, fâra garanţia, sub ţuue de a o pune in scurt timp a şi j-o in trei luni de zile. Poate cineva ce garanţie este pentru capitalul a-1 Saveanu şi cat de bine va şti a’l i casa creditului va servi şi Casei tutunurilor şi arenzilor, precum ser-l Casieriei generate pe timpul cat jeanu a fost casier. Li adaug nimic şi las sa judece fie fispre influenţele şi presiunile politi-•ss exercitează de asemenea oameni, plasează banii, şi nici nu mai de procedura şi garanţiile ce trebue lionjoare. e 3 capitaluri din 3 judeţe sunt ec-iâsate la discreţiunea, arbrirtarul şi lac a d-lui Tacbi Anastasiu şi ins-lielor sale. I aceasta sa fie menirea unor asemine kiuni ? Aşa mari capitaluri unor ase-| oameni trebue sa se încredinţeze ? fie ele menite a servi intereselor -rale şi politice a d-lui re c’aşa trebue a& fie. Anastasiu ? G. i Mişcări in justiţie ■ ’_________________ i. numiţi’şi permutaţi : inu Matei Ciocârdia, licenţiat al făli juridice din Paris, actualul preşe-eeţiune la tribunalul Ilfov supleant ea de apel din Bucureşti, i jbnn N. Budişteanu, doctor al facultă-todice din Tulusa, actual preşedinte al ţjiei III civilo-corecţienalâ • tribunalu frjiv, iu aceeeaşi calitate la secţiunea II mficorecţiunala a acelui tribunal, ş llanu Atanasie Atanasovici, licenţiat al ijţei juridice din Paris, actual membru naiului Ilfov, preşedinte la secţiunea ilo-corecţionalâ a acelui tribunal, inu Dimitrie Dobrcscu, licenţiat al ■tei juridice din Paris actual supleant unalul Ilfov, membru Ia acelaşi tri- nu C. N. Miclescu, licenţiat al f* i juridice din Paris, supleant la tri-fiil Ilfov. omul I. Roşu, supleant la tribunalul fman. mnu D. Doicescu, supleant la tribuua-e ocol Medgidie. L.nu Gr. Alexandrescu, substitut la aiul Ne&mţu. mu C. Triandafil, fost grefier, la nea IV a tribunalului Ilfov, unu Ion G. Ghica, bacalaureat, ajutor iiecatoria ocolujui III Iaşi. J mnu N. Michâescu, ajutor la ocolul • unu, judeţul Damboviţa. amu Ioan Ionescu, ajutor de grefa la nilul Bacău. •* înaintări in armaţi •*ul sub-oficer Bustia Chrisante se i-H't la gradul de sub-locotenent, la va-ce este in regimentul 11 câlaraşi. •-oficeru Teodorescu Constantin regi-li 3 linie, absolvent al şcoalei sub-o-ir, se inainteazâ, pe zioa de 1 Oc- ţombie 1883, la gradul de sub-loeotenont iu arma infantoriei, la vacanţa ce c-ste in aselaşi corp de trupa. S’ă înaintat la gradul de sub-locotenent in arma infanteriei, pana Ia deschidere de vacanţa in arma flotilei, elevii : Iîidule9cu Paul, in regimentul 5 dorobanţi. Baleseu Constantin, in regimentul 7 dorobanţi. Perieţeanu Constantin, in regimentul 8 dorobanţi. Aceste înaintări se vor considera pe zioa de 1 August 1883, data terminărei cursurilor şcoalei navale din Brest. S au înaintat la gradul de sub-locotenent iu resa-va, pe zioa de 21 Octombre 1883 : In arma infanteriei : Lecachi Mihail, sergent voluntar pe un an din regimentul 0 infanterie, la corpul 3 de armata, Baico-ianu Constantin, sergent bacalaureat din regimentul 18 dorobanţi, Gorj, la corpul 1 de armata. In arma cavaleriei : Verneseu Constantin, sergent bacalaureat din regimentul 3 câlaraşi, la corpul 2 de armata. In arma artilerii: Zerifopolu Gheorghe, sergent bacalaureat din regimentul 8 artilerie, la corpul 4 de armată.. ŞTIRI OFICIALE Medicul de batalion in reservă stagiar doctorul Vasiliu Constantin din serviciul corpului 2 de armata se chiamâ, spre a ’şi face stagiul cerut de lege, pe zioa de 1 Noembrc 1883, la spitalul militar al corpului 2 de armată. Maiorul Basarab Barbu, din regimentul 0 infanterie, primind funcţiunoa civilă de inginer-hotarnic clasa III, s’a trecut, pe zioa de lo Octombre 1883, in posiţie de disponibilitate. Domnu C. Orman, actualmente copist in serviciul muzeului de antichităţi, se numeşte custode la biblioteca centrala din Bu cureşti, in locul domnului V. Tomescu, demisionat. HINGHERII Nu ne mirăm deloc, că un oarecare organ de publicitate —roşu —plânge amarnic pielea şi [pantalonii roşii ai hingherilor, scărmănaţi de către cetăţenii din stradă. Se ştie, că urmaşilor lui Faraon le plac vopselile strigătoare la cer. Cum stau insă treburile ? Hingherii, in inţelegere cu alţi Roşii, au priuş până acum pe toţi câinii dresaţi, scumpi şi mai puţin periculoşi de căt cei din tagma lor. Hingherii şi aliaţii lor s’au inţolit. N’au mai rAmas pe strade decât câini riioşi şi jigăriţi, pe cari nu’i prind. Deacei'a umbla să inhaţe şi cănii de prin curţile oamenilor. Aşa s’a intemplat d-lui Velţ de pe strada Apolodor. D-i mai multe zile, hingherii treceau pe acolo pela şase ore dimineaţa, şi, aruncând bucăţi de pâine şi de carne, căutau a prin de câinii sei de vinitoare ras>ă ponteri. N'au isbutit Ansi pânâ’n ziua de 25 octom-vrie, când, st&panul, înştiinţat la timp, puse măna pe hingherul care-i prinsese câinii— de şi aveau zgardă — in momentul tocmai când ii tragea la maşină. Atât d. Velţ, cât şi vecinii, indignaţi de asemenea cutezanţă şi de aşa barbarie, au sărit asupra acelor hingheri, pe cari cu atâta foc ii apară o foiţa roşiâ, [al căreia director sA rudoşte de aproape cu ei. Pentru mulţi un câine bun este o avere I Dar cu ciae să stai de vorbă ? Au ajuns lucrurile să fii azi cu revolveru gata spre a’ţi apăra animalele din curte atacate ziua namiaza mara in mijlocul capitalei I Piperuş NOUŢATI DIN TARĂ Elevi Hamali.— Un părinte ce are pe unicul «Au fiu ca intern in institutul Teţis ni s’a tănguit că in ziua de 23 Octombre a vAzut pe elevi interni, din .numitul institut, cărând mobilierul camerilor de culcat, comius din crevaiuri, lâzi şi alte asemenea ce abia un hamal le ar fi putut duce in spinare. Nu ştim, întreabă ziarul „Galaţi," daca in regulamentul institutului (Tufiş) -e pre-; scrie ca elevii sunt datori a căra mobilierul I lor la caz cănd şcoala işi schimba localul. Mijlocitori fără drept. — Autorităţile competiute au luat măsuri prin parche% de a se urmări toţi indivizi caro fac curtagiu clandestin in cereale, coloniale şi navlu. In privinţa mijlocitorilor de schimb s’au depus deja iu mana autorităţi de represiune documentele neceş&re pentru a se da in judecata acei ce uita datoria ce au pentru a respecta legile ţârei. Şcoală prefăcută in cârciumă.—„Res-boiului" se comunica ca la o inspecţiune făcută de suprofectujrcspectic unei scoli rurale din judetu Tutova, numitu fucţionar a notat următoarea observaţie in condica de inspecţie, supt titlu instrucţinuea publica. „Şcoala de bâeţi din aceasta comuna am gâsit-o transformata in cârciumă de către invAţator. Intrând in odaia unde se [ţine clasa, lângă bănci am gaşit un „boloboc de vin, păpuşoi şi fasole" nebătuţâ; in altă parte şi căte-va „găini" adăpostite in zisa odae. „ Aceaştă urmare fiind mai mult de căt o insultă adusă instrucţiuni, pe de o parte se va cere d-lui prefect revocarea inveţâ-torului, iar pe de alta d. primar imediat va da afară vasu cn vin şi cele-1 alte producte." Inspecţiunea a avut loc la 10 Octomvrie curent,®dar aci s’a oprit tot, căci până azi nu s'a luat nici o mAsură. Ciuza[nu se ştie. Şi câte şcoli de categoria asta, prefăcute in cârciume şi băcănii, n’ar fi prin comunele rurale ! Numai o inspecţie [riguroasa şi pedepse severe aplicate celor culpabili vor putea stârpi rau din rădăcină. Atragem dar atenţia d-lui ministru al instrucţiuni publice, spre a face ca şcoala, focarul lumini, să nu devie tavernă’de băuturi. Fpecuitor. ECOURI Selbaticii din Laplata. — Se scrie din Buenos-Ayres „Curierului Statelor Unite." D. Hunter Davidson, care are sa întreprindă din nou o exploraţiune pe ţArmu-rii rAului I-Guazu, in Panama de Sus, is-voriseşte că, in câletoria ce a făcut, a constatat, nu departe de isvorul rAului I Gua zu, existenţa unui trib de Indieni cu totul sălbătici, cari n’au, pentru a zice ast-fel, ca ce-va omenesc de cat numai figura, şi cari trâesc întocmai ca dobitoacele. Cu toate sforţările lor. Jesuiţii n'au putut sâ'i civiliseze nici sâ le indulceascâ moravurile. Aceşti Indieni se urcă pe palmiri cu aceeaşi uşurinţa ca şi maimuţele şi este foarte greu de a putea să fie prinşi viui. Soldaţii brasiliani isbutiseră, in cursul unei expediţiuni, a prinde două din aceste specimene de oameni in stare primitiva, dar nu putură sâ’i ţină mult timp ; unul din captivi era o femee, care refusâ ori-ce hrana şi se lâsâ să moară de foame : celi-l’alt un tănAr căruia i se frânsese un braţ in, lupta ce avusese, scapă cât-va timp in urma, cu toată supravegherea activă la care era supus. ŞTIRI TEATRALE Doui Sergenţi, marele succes la Teatrul Dacia, jucata pentru a 14-a oara, se va da din nou in beneficiul d-lui Hagiescu, jouia viitoare 3 Noombrie. ^Astă-searâ la Dacia se va juca Cerşetorii in haine negre, dramă mişcătoare. Mâine seara, duminică, la Teatrul Naţional, pentru ăntAia oara in aceasta stagiuns, Olteanca, opereta naţionala, de maior Ben-gescu, musiea de Caudella. Trupa Fani Tardini, cunoscuta publicului bucureştean, incepe de mâine represen-taţiunile sale in Galaţi. Cor. comuna Soveja, judeţul Putna, a dormit cu micul sAu copil, care abia atinsese etatea de 2 luni şi, doşteptându-se, şi-a găsit copilul mort. Nenorocita mumă inabuşise copilu singură prin imprudenţa d’a-i laşa ţîţa in gura. Sp&uznrare.—In dimineaţa de 22 Octombre, locuitorul Gheorghe Bertea din oraşul Berlad s’a găsit spânzurat. Dupe cercetările urmate, s'a constatat că causa a provenit din alienaţie mintală de care suferea de mai mult timp. Cititorilor mistrii din Homania Cu plăcere putem anunţa pe numeroşii noştri cititori din România, că guvernul român, prin mijlocirea poştei regale române, cu data de 11 septemvrie 1883, No. 5,594 a bine-voit sa autoriseze, intr'un mod offi-cial, libera circulaţiune a ziarului: Monite-ur de la chance univeeselle [in tot regatul român. Rugam pe toţi aceia din cititorii noştri, cărora le-ar lipsi unele numere din ziarul nostru, şi care ar voi să aibă toată co-lecţiunea, de-a bine voi sâ ni le facă cunoscute şi noi ne vom grăbi a le transmite. De azi inainte, nu numai toţi abonaţii şi toţi clienţii noştri din România vor prii-mi regulat ziarul nostru, dar, ce e mai mult, pentru abonamente, e de ajuna a se adresa la Biurourile poştale romane, care vor bine-voi a priimi abonamente pentru jurnalul nostru. Abonamentul anual costă 5 franci. Cei ce voiesc a se abona direct pot trâmite 5 franci in bilete de bancă sau timbre poştale romane. E inutil a mai adâoga că toate biurourile poştale române, vor priimi, ca şi in trecut, toate scrisorile şi banii ce clienţii noştri ne-ar trâmite. In caz coutrariu rugăm pe clienţii noştri să ne insciinţeze ca sâ putem refera cazul celor in drept, i Terminând, adresăm călduroasele noastre mulţumiri la toţi aceia cari, de aproape sau de departe, au bine-voit a contribui Ia restabilirea cireulaţiunii ziarului nostru in Ro mânia. L’Administration du Mouileor de la Ciiauce Uiimll VIENNE NOTIŢE BIBLIOGRAFICE FAPTE DIVERSE Moarte prin înăbuşire —In Doaptea spre 19 Octombre, femeia lui Ioan Angheni din A apărut şi partea a dom din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Barcianu, direc tor al gimnaziului din Giurgiu, in edi tura tipografiei N. Miulescu. Calea Victoriei, B. Niculescu, Pasa-giul Romăn. — Depositul general la tipografia-editoare N. Miuoţscu, Calea Victoriei No. 32. D-niî F. Gobl fiX, proprietarii tipografi Curţei regale, a pus sub presă un vo-um de 50 NUVELE d« D.:\i. CO'')3T.V.Nr.NE37 riiLEOR va apare în cursul luneX acesteia. A eşit de sub tipar : In editura librăriei Fraţii loniţiu, şi C-nie strada Şelarii No. 18—20, strada Lipscani No. 20 următoarele calendare pentru amil 1834. Calendarul pentru toţi Românii. Calendarul ilustrat Romăn amăndouă in e-diţiune de lux ilustrate cu cele mai frumoase gravuri, intre care Statuia lui Şte-fau cel mare, Castelul Peieşului, Sinaia etc. şi couţ;iu i mai multe nuvele, descrieri, biografii şi istorioare compuse de N. D. Po-pescu. Preţul fie-cărui exemplar 1 leu 50 bani. Calendarul portativ indispeusabil judecătorilor, advocaţilor şi comercianţilor, pnţul 40 bani. Calendarul american, cu 366 date istorice, adrese, notiţe etc ; de pus in perete. Preţul ediţiunei ordinară 1 leu 50 bani. Preţul ediţiunei de,lux 3 lei De vgnzare la toate librâriele din ţară. Cumpărătorii de mai multe exemplare se vor adresa la librăria editoare spre a dobândi un rabat foarte avantsgios. INTERNATUL DE BĂIEŢI AL D-LLI Heliade Radulesou situat în localitatea cea mal sănă-tosă; în grădina Heliade, piaţ-' Moşilor, primesce orl-când elevi Stu-diele se fac după metodele ce'o mal bune şi conform programelor scole-lor publice, unde elevii ace-tul institut sunt datori a trece examenele spre a putea orl-cine controla pro-sresele ce se vor face. Limba fran-cesă şi germană sunt obligatorii. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu lucep6re[,de la 20 Maiu 1883. La plorşti, Buzău, R-Sărit, Focşani, Mărăşeşt. Bacău, Roman, laşi. Galaţi şi Brăila (tran accelerat) iO ora 41 minuta seara. •ja Ploeşjti (Sinaia, Predeal (Bazin, R-Sărai, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tran da par-aoanc) 8 orc dimineaţa. La Plaejti, Sinaia, Predeal (tran de plăcere) 7 ara dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Tradeal ('tren accelerat) şi da Ia Ploeşti cn trannl miik la Bnein, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 6 ora 30 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiora, X-Savarin, Tireia rova 8 ora 15 minut. d. a. (trannl falgar) 9 ore dim. (trenai accelerat) 4 ore 80 m. (crea de peraoana.) La Giurgin 5 ora 15 min. dim. (trenai fnlţer) 7 ore dim. (trenai de peraoana) 6 ore 10 min. d. a. (tran miit). SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galeţi. Bacăn, Mărăşeşti R-Sărat, Bazin, Ploeşti (trenai accelerai) 5 ore dim1 De Ia Galaţi, Brăila, Bozia, Ploeşti (trenul da par-aoana) 4 ora i5 m. d. a. De Ia Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bazin; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De Ia Predea], Sinaia, Ploeşti (trenul de plăoere) li ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trannl accelerat) ÎS ore 30 inin. amenzi. De Ia Virciorora, T.-Severin, Craiora, Slatina, Piteşti t ore 45 min. (trenai fnlger) 7 ora 50 min. aaara (treimi acaelerat 11 ara 2O miu i-naints da amenzi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 8 ore d. a. (trenai falger) iO on dimineaţă (tren de persoane) 0 era Ii m r seara (trenul mixt), j\- n u 11 e i u. La magaziuul de ergintărie, de pe caiet. Moşilor No. 157, se afla de vânzare cu preţuri foarte moderate : Icoane, cruci, brăţări, ace de cap, tave de dulceaţa, linguriţe, coşnicioare, zarfnri, paftale, candele, cădelniţe de argint, sâlbi, diademe de cap, tacâmuri de masă, şi altele de argint. Se primesc comande relative la[Jaeeastâ ramură, precum âncâ a se auri, a~se arginta şi a se spăla orce obiecte de metal preţios. M. Miulescu. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe $iua de 29 Octombre 1883 Comp. Vin' 5°;0 Renta âmortiaabilâ 92- 921/, 5°(| Renta KomtLnă Perpetuă . •.Oi 91 ‘/.] 6°/0 Obligaţiuni de stat ... 9S1 /; 100'/, 6°/o Oblig. Căilor f. Rum. regale. 103'/, 5°/0 » Municipala . . . 831/* 84 . 10 fr. , Căsoi Pensiunilor 3OO 1. 232- 236 --- 5% Scrisuri funciare rurale. . . 9H/2 92>|, 7n/o » rurale..... 1021/| JOS'/, 5% SorisurI funciare ur.lane . . 871).; 881/4 <*10 * * » 981/j 99--- 7®(o * » » IO2--- 103- Impr. cu prime Bnc. (2O 1. 5). . 32 --- 331/. Arţil Bincel Naţion. Români 25O 1, 1.830 iS4Î » , Soc. cred. ntob. rom 250 1. 203- 205--- > , Rom. de construcţii 5001, 246 --- 246--- > , de Asig. Dacia-Tom. 300 1. 4$%--- 456--- > > > Naţionala 2OO1. 27a--- 2 76- ........................................-............................................ Diverso Aur contra argint . . , 285 260 * » Bilete do Banque . , 235 2t0 Fiorini valdre austriaca . 29- 2. ii Mîlrel germane..... 1 23 1.25 --- Bancnote francese .... 991/2 1001 2 Bibli 0 grafie Recomandăm ca necesaxie tuturor autorităţilor şi cetăţenilor in genere. Codicele comanale complecte^ cooidonate şi anotate do Dimitrie D, Păltineauu. Preţul 4 Iei. COSTUME NAŢIONALE jontru bărbaţi, femei şi copii, precum şi fel de fel de marfă turcea că, se vinde cu preţuri foarte moderate de d. Ilie Jliopol, in gangul din faţă al Teatrului Bossei, 4 TIMPUL MALADII CONTAGIOS* Vindecare şicuri şl rapide râl-9t’l.ei.E-Mi>TIIKS Apprubnte d, A'oi. itjJjcrg, iu lJru4a. Stei ml. t^itons truse. :l. Cutur logu asupra uuo. lecture picuritc gratis MAGASIN fondat. ix*c! d fia Ba iar I «centre L W Matfin l ta lf Aiuet J COLONIALE Si DELICAT KS contra rciiiiiiitismeluiv ca tarelor, du I *■ rerilor, râ ui loc. băţului ilor ia piu'ore arsurilor,etc. itopos:t rentival la Pa- ■ ■ tis, rue Neave-st.-Merri, 40, şi in toate fînnacielc. ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE VIS-A-VIS I) THHÂTRUL NAŢIONAL ,l’iut<(<3 înalta nobili mi '•/i necesari Iu vunugiul HUI Ci7.ee linuiitioirth' lirte ţi onor. pubhc cil casei, au importul Aoorto Lat).lua poaeilii proprietAţile Ionic- :* Imnului ml llunoa antiblonoragiot du Copahu. LI o nu . PIIVAUD Săpun................... de IXORA Essenta pentru batiste.... de IXORA Apa de toiletta......... de IXORA Pommada .... -.......... de IXORA Oliu .................... de IXORA Praf de orez............. de IXORA Cosmetic................. de IXORA 37, Boulerard de Strasbourg, 37, Singurul Deposit allu Aspasinei Mignot MARELE MAGASIN TiSUGU JELESC 16. -CALEA VICTORIEI — 16 A exige irmnilura Vnaqam a cxwje tfînnăUira %'naqaciin u timbrul (tmpnmal in albaUru) nl Ourmmlui francei mp'nc' "IM* VA COL ELI N DL'Sl. \ | RlEHS, ol, rue de Llâry, Pnris Şl iu tO'.e pbtuoaciule, şi droguenelo cel Tioaîele Stoxnaevilui DIGEST1DN1 GRELE PRAFURI şi pastile Ou Bismntli şi Ma^nesia Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacide § digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vărsai urile duri afara, colice; ele regularisează funcimuile stomacului şi a intestinelor. Adh• DETHAN,; farmac•Fob St-Denis.00, Par §1 in prim. farmacii din Prancia şi străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi SC; ii natura J. FA YARD - Prafuri 5 fr.—Paştii franco,fer 25C Anunţam pe onor. Public şi dist; şoşonul «le loanuiA. am primit din j colosul riKortiinent de haine pentru visitnIOri Vii aveţi dc admirat o ude1 prin variatele şi iimilcriielo deseniiri coufcctiuucî. cavalerul de mod ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LU1«^ t > "uhkim icu Aledicalo, I I ăM'ii, b. Mit I s ist ■■ m a tic, 7. Ser , ul la 8. Rousultatii Medi SECŢIA ii IGIENICI 1 Uiie abur . o 1 bae de putina eu şi titra tiuşi lei 2 51 ,5 » » » ciment pi medicamente ... 1 duşii rece sistematica ( EA MAI HUNA, MAI FRUMOASA N Al SOLIDA Şi MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE " \ ^ Se feri de Imilapi Garanta ii ii sigură dată j înscris. SI UE n PUTINA !in ' }', I!ăilâ de alj"'' desi-bis... n toate 7 oro 'piin-î la t «oara I 2 Leu f i o u.umji insa batiu de abur J i,s."! I 0 sfiptemaiia Vinerea, Ia (j oro di ! ■tnineaţn jiatia ja j jl0sţ meiidiatm i rolurile .... i Mare depesit la ll-tiii F. 8ruzz«si ti (J-ie Calea Victoriei 55 SINCER CS po*i li marca Iapă de cusul kew-york. de sus a * a Fubricel. f*. N^IDLINCEH,A^ent general 11 sec-ţia mediiiila confer n Direcţi d'tycg rafia 1\ Ăl iul eseu sala Thcat rulai l>os MAS IN ELE DE (IAU nn I !'• nt a i n OBIGINALF A J lM S IN GE R